SlideShare a Scribd company logo
1 of 20
Psihozele
Care este semnificatia termenului “psihoza”?


-maladie mentală gravă,caracterizată prin pierderea
  contactului cu realul şi alterarea funciară a legăturii
  interumane, cauză de inadaptare socială a subiectului.
  (definite din Dictionar Psihologie, Larousse)

-stare patologica constand in tulburari profunde ale
  activitatii psihice, tulburare a sistemului nervos
  manifestata prin aparitia involuntara in constiinta a
  unor idei sau temeri obsedante. (definitie din NODEX)
Care este diferenta dintre NEVROZA si PSIHOZA?

     In cazul nevrozelor, pacienții sunt constienti de
  dificultatile lor personale, in schimb, in cazul
  psihozelor, pacientii isi ignora tulburarile
  izolandu-se in lumea lor, pe care si-o creeaza, in
  care se cred atotputernici.
     Tulburarile produse de nevroze sunt, in
  general, usoare sau cu gravitate medie si de cele
  mai multe ori nu este nevoie de spitalizare. In
  cazul psihozelor, tulburarile devin obsesive si
  destul de grave, de cele mai multe ori pacientul
  este spitalizat.
Psihoza care se manifesta la subiecti in varsta de
  peste 60 de ani, in legatura directa cu inaintarea
  in virsta si consecintele ei, se mai numeste si
  psihoza de involutie.
     Activitatea delirantă, care se manifestă, în
  atitudini şi conduite, prin pierderea simțului
  autocritic, deviații ale judecății logice, modul de
  gândire dereal, exprimă profunda alienare a
  persoanei şi constituie caracteristica cea mai
  tipică a psihozelor. Acestea sunt relativ frecvente
  (1% din populația urbana).
     Teoria psihanalitica despre psihoze a avut o
  evolutie deosebita in operele lui Freud, dar fara
  ca acesta sa studieze in special problemele pe
  care le ridicau psihozele
Clasificarea psihozelor:

Exista 3 mari categorii de psihoze:
           - maniaco-depresiva, care este mai frecventa la
   femei decat barbati si se transmite genetic; se pare (inca nu
   a fost demonstrat) ca o gena din cromozomul 11 joacă un
   rol predispozant în apa- riția acestei maladii, insa un rol
   foarte important in declansarea acestei boli il au factorii
   psihosociali, socurile emotionale;
           - schizofrenia;
           - delirurile (paranoia, psihoza halucinatorie
   cronică, parafrenia).
      Insa mai exista si altfel de psihoze: psihoza de
   razboi, psihoza de calamitate, psihoza de epidemie etc. In
   astfel de cazuri, este vorba, de fapt, de reactii diferentiate
   de panica, dominate de incertitudine si raspandite prin
   contaminare.
Concluzie: Tratament
   Tratamentul estential este terapia, care va trebui sa tina
cont de faptul ca pacientul are propria lui viata
individuala, familiala si culturala, traieste intr-un mediu
complex. Tratamentul se poate lega de prevenire, terapia
familiala sau de grup, simptomatic
(relaxare, hipnoza), terapii biologice (medicamentoase
folosind patru mari grupe de produse psihotrope:
anxioliticele (in cazul anxietatii cronice, dar pot produce
dependenta si tulburari de memorie), antidepresoriile (in
cazul depresiilor si prevenirea tulburarilor de panica, dar si
acestea au efecte secundare importante), neurolepticele (in
cazul psihozelor acute si cronice "maniile", insa in acest caz
efectele secundare sunt incurabile) si cele care regleaza
dispozitiile afective (acestea sunt eficiente in prevenirea
melancoliilor din tulburarile maniaco-depresive).
SCHIZOFRENIA
Ce este schizofrenia?

   Se caracterizareaza prin divizarea, ruperea mintii
  - alienarea mentala.
• Numita inainte dementa precoce, schizofrenia
  este o psihoza endogena caracterizata prin
  disocierea personalitatii. Este un ansamblu de
  tulburari in care domina discordanta, incoerenta
  ideoverbala, autismul, indiferenta
  afectiva, ambivalenta, gandire
  deliranta, halucinatii.
• Una din cele mai grave boli psihice, cu debutul
  frecvent la tineri (intre 15-40 ani) si cu evolutie
CAUZE:

 Cauzele aparitiei psihozei nu sunt cunoscute
 cu exactitate, etiopatogenia vizand aspecte
 genetice, constitutionale, endocrinologice, de
 mediu social, psihologic, factori iniectiosi sau
 morfopatologici (complicatii din timpul sarcinii
 ce afecteaza dezvoltarea neurologica a fatului,
 anomalii fizice minore datorate unor factori
 nocivi din perioada prenatala, anomalii in
 dezvoltarea si maturarea creierului etc)
Trasaturile personalitatii de tip schizoid:

• Tendinta de izolare, inabilitate sociala
• Raceala afectiva, relatii emotionale slabe din
  cauza incapacitatii de a exprima sentimente
• Preocupari intelectuale predominante
• Imaginatie bogata, dar interiorizata si lipsita
  de continut emotional.
Stiati ca...?

• Studii facute asupra schizofrenilor arata ca rata de
  distributie a psihozei pe sexe a fost cu mult mai
  crescuta la barbati decat la femei, la fel ca rata
  celor din mediul urban fata de cel rural si a
  grupului de emigranti care sunt mai predispusi la
  boala decat populatia autohtona.
• Integrarea sociala a schizofrenilor este cea mai
  afectata.
• Date statistice au aratat ca riscul crescut de
  imbolnavire prin schizofrenie apare la pacientii
  nascuti la sfarsitul iernii si inceputul primaverii –
  teoria sezonala a nasterii pacientilor schizofreni
• Rata mortalitaii la schizofreni este mai crescuta
  atat din cauze naturale (boli
  cardiovasculare, diabet), dar si prin suicid.
DELIRELE CRONICE SISTEMAIZATE
Delirele cronice sistematizate:

-stau la marginea grupei psihozelor schizofrenice.
-sunt caracterizate prin modificarea generala a
  peroanei si prin transformarea lumii reale intr-o
  “paralume”.
Initial, s-a stabilit ca psihismul constituie o
singura unitate,fapt care a dus la negarea
psihozelor partiale.Totusi,datorita faptului ca
pacientul care sufera de acest tip de psihoza
poate interactiona cu oamenii intr-o maniera
normala,isi poate intemeia o familie si exista
unele momente in care acesta nu
delireaza,teoria care neaga psihoza partiala
este ea insasi negata.Astfel,aceste psihoze
“partiale”devin posibile,fapt explicat odata cu
aparitia “delirelor cronice sistematizate”.
Care este diferenta dintre delirul schizofrenic si
  delirul sistematizat?

Desi sunt asemanatoare,spre deosebire de
 pacientul cu delir schizofrenic,pacientul care
 sufera de acest delir sistematizat poate trai in
 societate.De asemenea, cand semnele de
 boala apar,persoana in cauza trebuie
 tratata,insa ramane coerenta si in timpul si in
 afara delirului.
Forme ale delirului cronic:

1.Fazofrenia
2.Parafrenia
3.Paranoia
1.Fazofrenia

-delirul nu este permanent in prima perioada a
  manifestarii.
-dupa ce ies din delir,pacientii sunt capabili sa
  redea detaliat experientele mintale traite.
-cand boala se agraveaza,se manifesta in special
  prin lipsa de interes si indifereta pacientului
  fata de orice I se parea inainte intens sau
  important inainte.
-permanentizarea fazofreniei duce la parafrenie.
2.Parafrenia

-pacientul incepe sa aibe o activitate psihica in
   afara realitatii(gandire dereistica sau dereala).
-delirul apare independent
-pacientul nu mai face diferenta dintre posibil si
   imposibil,pentru el existand doar o categorie
   ‘unica e necesar si absolut.
-certitudine absoluta
-”lumea parafrena” este prolifica in expresie
   (poeme,pictura,versuri etc)
3.Paranoia

-alterarea infra-structurala a psihismului prin
   degradarea valorilor morale
-pacientul devine extrem de egoist,uneori
   agresiv,cu elemente de persecutie
-adevarul propriu devine singurul adevar
(paranoe=cunoastere diferita)
-ideea deliranta poate interesa propria
   persoana,persoane straine sau anumite sau
   anumite situatii si obiecte.
"Neputinta de a trai sentimentul unitatii
  cu sine si lumea, fixeaza dezordinea. De
  aceea psihoticul este o <absență ce se
  ascunde>, la fel cum persoana normala
  este o <prezență ce se manifestă>."
 (Pamfil, E. si Ogodescu, D.
 (1976), Psihozele, Editura FACLA, pp.
 67)

More Related Content

What's hot

Deserturile tropicale
Deserturile tropicaleDeserturile tropicale
Deserturile tropicaleniculaistela
 
Profilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarProfilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarCristina Jieanu
 
Program interventie specializat
Program interventie specializatProgram interventie specializat
Program interventie specializatANA MARIA CATALIN
 
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)svetlanabratescu
 
Violenta in familie
Violenta in familieViolenta in familie
Violenta in familieMarina Mihai
 
Micul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorMicul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorLaura Radu
 
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.ppt
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.pptchimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.ppt
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.pptLaviniaMisaila
 
3. Afectivitatea.pptx
3. Afectivitatea.pptx3. Afectivitatea.pptx
3. Afectivitatea.pptxOlgaGuuMorari
 
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitateVictoria Stratan
 
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligenteiLavinia Stan
 
Ghidul profesorului. educatie incluziva
Ghidul profesorului. educatie incluzivaGhidul profesorului. educatie incluziva
Ghidul profesorului. educatie incluzivaCristina Andronache
 
Despre Autism
Despre AutismDespre Autism
Despre Autism1Leu
 
Personalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPersonalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPopescu Floriana
 
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-ppt
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-pptEvaluarea inteligentei-scalele-wechsler-ppt
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-pptMirela Mirush
 

What's hot (20)

Deserturile tropicale
Deserturile tropicaleDeserturile tropicale
Deserturile tropicale
 
Profilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarProfilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolar
 
1. schema comunicarii
1. schema comunicarii1. schema comunicarii
1. schema comunicarii
 
Program interventie specializat
Program interventie specializatProgram interventie specializat
Program interventie specializat
 
Carte logopedie sigmatism
Carte logopedie sigmatismCarte logopedie sigmatism
Carte logopedie sigmatism
 
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
 
Gandirea
GandireaGandirea
Gandirea
 
Stil de viata sanatos
Stil de viata sanatosStil de viata sanatos
Stil de viata sanatos
 
Violenta in familie
Violenta in familieViolenta in familie
Violenta in familie
 
Micul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorMicul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepator
 
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.ppt
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.pptchimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.ppt
chimia-in-viata-cotidiana-solutii-concentratia-solu-tiilor.ppt
 
3. Afectivitatea.pptx
3. Afectivitatea.pptx3. Afectivitatea.pptx
3. Afectivitatea.pptx
 
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate
39101879 deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate
 
Fisa de observatie
Fisa de observatieFisa de observatie
Fisa de observatie
 
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei
25424914 psihodiagnoza-aptitudinilor-si-inteligentei
 
Ghidul profesorului. educatie incluziva
Ghidul profesorului. educatie incluzivaGhidul profesorului. educatie incluziva
Ghidul profesorului. educatie incluziva
 
Despre Autism
Despre AutismDespre Autism
Despre Autism
 
Personalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPersonalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentului
 
Caracterizare
CaracterizareCaracterizare
Caracterizare
 
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-ppt
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-pptEvaluarea inteligentei-scalele-wechsler-ppt
Evaluarea inteligentei-scalele-wechsler-ppt
 

Similar to Psihozele

Tpsihoticestd
TpsihoticestdTpsihoticestd
Tpsihoticestd1Leu
 
Dispozstd
DispozstdDispozstd
Dispozstd1Leu
 
C U R S T U L B U R A R I D E P E R C E P T I E
C U R S  T U L B U R A R I  D E  P E R C E P T I EC U R S  T U L B U R A R I  D E  P E R C E P T I E
C U R S T U L B U R A R I D E P E R C E P T I EAzigird
 
Paranostd
ParanostdParanostd
Paranostd1Leu
 
Abordari psihoterapeutice-ale-depresiei
Abordari psihoterapeutice-ale-depresieiAbordari psihoterapeutice-ale-depresiei
Abordari psihoterapeutice-ale-depresieiEdita Laura Dekany
 
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1P S I H O P A T O L O G I E Curs 1
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1Azigird
 
Psihozestd[1]
Psihozestd[1]Psihozestd[1]
Psihozestd[1]1Leu
 
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrieElena Alexandra
 

Similar to Psihozele (20)

Psihiatrie
PsihiatriePsihiatrie
Psihiatrie
 
Delirele cronice sistematizate
Delirele cronice sistematizateDelirele cronice sistematizate
Delirele cronice sistematizate
 
Psihozele
PsihozelePsihozele
Psihozele
 
Boli mintale
Boli mintaleBoli mintale
Boli mintale
 
Tpsihoticestd
TpsihoticestdTpsihoticestd
Tpsihoticestd
 
Tpsihoticestd
TpsihoticestdTpsihoticestd
Tpsihoticestd
 
Curs tulburari de perceptie
Curs tulburari de perceptieCurs tulburari de perceptie
Curs tulburari de perceptie
 
Dispozstd
DispozstdDispozstd
Dispozstd
 
Dispozstd
DispozstdDispozstd
Dispozstd
 
C U R S T U L B U R A R I D E P E R C E P T I E
C U R S  T U L B U R A R I  D E  P E R C E P T I EC U R S  T U L B U R A R I  D E  P E R C E P T I E
C U R S T U L B U R A R I D E P E R C E P T I E
 
Paranostd
ParanostdParanostd
Paranostd
 
Paranostd
ParanostdParanostd
Paranostd
 
Autismul oradea, sept_2011
Autismul oradea, sept_2011Autismul oradea, sept_2011
Autismul oradea, sept_2011
 
Masurarea psihozei
Masurarea psihozeiMasurarea psihozei
Masurarea psihozei
 
Abordari psihoterapeutice-ale-depresiei
Abordari psihoterapeutice-ale-depresieiAbordari psihoterapeutice-ale-depresiei
Abordari psihoterapeutice-ale-depresiei
 
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1P S I H O P A T O L O G I E Curs 1
P S I H O P A T O L O G I E Curs 1
 
Afective
AfectiveAfective
Afective
 
Psihozestd[1]
Psihozestd[1]Psihozestd[1]
Psihozestd[1]
 
Psihozestd[1]
Psihozestd[1]Psihozestd[1]
Psihozestd[1]
 
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
 

More from Vizitare StudentVizitare

E learning – învățarea online-paun catalin-prezentare
E learning – învățarea online-paun catalin-prezentareE learning – învățarea online-paun catalin-prezentare
E learning – învățarea online-paun catalin-prezentareVizitare StudentVizitare
 
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca ManeaVizitare StudentVizitare
 

More from Vizitare StudentVizitare (20)

Cate buline are buburuza
Cate buline are buburuzaCate buline are buburuza
Cate buline are buburuza
 
Aparente!
Aparente!Aparente!
Aparente!
 
E learning – învățarea online-paun catalin-prezentare
E learning – învățarea online-paun catalin-prezentareE learning – învățarea online-paun catalin-prezentare
E learning – învățarea online-paun catalin-prezentare
 
Perceptiile
PerceptiilePerceptiile
Perceptiile
 
Aparenţele înşeală
Aparenţele înşealăAparenţele înşeală
Aparenţele înşeală
 
Psihologia dragostei larisa
Psihologia dragostei larisaPsihologia dragostei larisa
Psihologia dragostei larisa
 
Psihologia dragostei larisa
Psihologia dragostei larisaPsihologia dragostei larisa
Psihologia dragostei larisa
 
Dragostea pasionala
Dragostea pasionalaDragostea pasionala
Dragostea pasionala
 
Miruna proiect
Miruna   proiectMiruna   proiect
Miruna proiect
 
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea
....:::Experimentul Stanford:::... Raluca Manea
 
Miruna proiect
Miruna   proiectMiruna   proiect
Miruna proiect
 
Psihologie judiciara mihaescu ada
Psihologie judiciara   mihaescu adaPsihologie judiciara   mihaescu ada
Psihologie judiciara mihaescu ada
 
Anorexia nervoasa
Anorexia nervoasaAnorexia nervoasa
Anorexia nervoasa
 
Psihologia judiciara lup larisa maria
Psihologia judiciara lup larisa mariaPsihologia judiciara lup larisa maria
Psihologia judiciara lup larisa maria
 
Psihologia judiciara- larysa maria
Psihologia judiciara- larysa mariaPsihologia judiciara- larysa maria
Psihologia judiciara- larysa maria
 
Psihologia judiciara- lup larisa maria
Psihologia judiciara- lup larisa mariaPsihologia judiciara- lup larisa maria
Psihologia judiciara- lup larisa maria
 
Psihologia varstelor si a familiei
Psihologia varstelor si a familieiPsihologia varstelor si a familiei
Psihologia varstelor si a familiei
 
Psihologia vârstelor și a familiei
Psihologia vârstelor și a familieiPsihologia vârstelor și a familiei
Psihologia vârstelor și a familiei
 
Aparentele inseala rat ionela grupa 5
Aparentele inseala    rat ionela grupa 5Aparentele inseala    rat ionela grupa 5
Aparentele inseala rat ionela grupa 5
 
Visele final
Visele finalVisele final
Visele final
 

Psihozele

  • 2. Care este semnificatia termenului “psihoza”? -maladie mentală gravă,caracterizată prin pierderea contactului cu realul şi alterarea funciară a legăturii interumane, cauză de inadaptare socială a subiectului. (definite din Dictionar Psihologie, Larousse) -stare patologica constand in tulburari profunde ale activitatii psihice, tulburare a sistemului nervos manifestata prin aparitia involuntara in constiinta a unor idei sau temeri obsedante. (definitie din NODEX)
  • 3. Care este diferenta dintre NEVROZA si PSIHOZA? In cazul nevrozelor, pacienții sunt constienti de dificultatile lor personale, in schimb, in cazul psihozelor, pacientii isi ignora tulburarile izolandu-se in lumea lor, pe care si-o creeaza, in care se cred atotputernici. Tulburarile produse de nevroze sunt, in general, usoare sau cu gravitate medie si de cele mai multe ori nu este nevoie de spitalizare. In cazul psihozelor, tulburarile devin obsesive si destul de grave, de cele mai multe ori pacientul este spitalizat.
  • 4. Psihoza care se manifesta la subiecti in varsta de peste 60 de ani, in legatura directa cu inaintarea in virsta si consecintele ei, se mai numeste si psihoza de involutie. Activitatea delirantă, care se manifestă, în atitudini şi conduite, prin pierderea simțului autocritic, deviații ale judecății logice, modul de gândire dereal, exprimă profunda alienare a persoanei şi constituie caracteristica cea mai tipică a psihozelor. Acestea sunt relativ frecvente (1% din populația urbana). Teoria psihanalitica despre psihoze a avut o evolutie deosebita in operele lui Freud, dar fara ca acesta sa studieze in special problemele pe care le ridicau psihozele
  • 5. Clasificarea psihozelor: Exista 3 mari categorii de psihoze: - maniaco-depresiva, care este mai frecventa la femei decat barbati si se transmite genetic; se pare (inca nu a fost demonstrat) ca o gena din cromozomul 11 joacă un rol predispozant în apa- riția acestei maladii, insa un rol foarte important in declansarea acestei boli il au factorii psihosociali, socurile emotionale; - schizofrenia; - delirurile (paranoia, psihoza halucinatorie cronică, parafrenia). Insa mai exista si altfel de psihoze: psihoza de razboi, psihoza de calamitate, psihoza de epidemie etc. In astfel de cazuri, este vorba, de fapt, de reactii diferentiate de panica, dominate de incertitudine si raspandite prin contaminare.
  • 6. Concluzie: Tratament Tratamentul estential este terapia, care va trebui sa tina cont de faptul ca pacientul are propria lui viata individuala, familiala si culturala, traieste intr-un mediu complex. Tratamentul se poate lega de prevenire, terapia familiala sau de grup, simptomatic (relaxare, hipnoza), terapii biologice (medicamentoase folosind patru mari grupe de produse psihotrope: anxioliticele (in cazul anxietatii cronice, dar pot produce dependenta si tulburari de memorie), antidepresoriile (in cazul depresiilor si prevenirea tulburarilor de panica, dar si acestea au efecte secundare importante), neurolepticele (in cazul psihozelor acute si cronice "maniile", insa in acest caz efectele secundare sunt incurabile) si cele care regleaza dispozitiile afective (acestea sunt eficiente in prevenirea melancoliilor din tulburarile maniaco-depresive).
  • 8. Ce este schizofrenia? Se caracterizareaza prin divizarea, ruperea mintii - alienarea mentala. • Numita inainte dementa precoce, schizofrenia este o psihoza endogena caracterizata prin disocierea personalitatii. Este un ansamblu de tulburari in care domina discordanta, incoerenta ideoverbala, autismul, indiferenta afectiva, ambivalenta, gandire deliranta, halucinatii. • Una din cele mai grave boli psihice, cu debutul frecvent la tineri (intre 15-40 ani) si cu evolutie
  • 9. CAUZE: Cauzele aparitiei psihozei nu sunt cunoscute cu exactitate, etiopatogenia vizand aspecte genetice, constitutionale, endocrinologice, de mediu social, psihologic, factori iniectiosi sau morfopatologici (complicatii din timpul sarcinii ce afecteaza dezvoltarea neurologica a fatului, anomalii fizice minore datorate unor factori nocivi din perioada prenatala, anomalii in dezvoltarea si maturarea creierului etc)
  • 10. Trasaturile personalitatii de tip schizoid: • Tendinta de izolare, inabilitate sociala • Raceala afectiva, relatii emotionale slabe din cauza incapacitatii de a exprima sentimente • Preocupari intelectuale predominante • Imaginatie bogata, dar interiorizata si lipsita de continut emotional.
  • 11. Stiati ca...? • Studii facute asupra schizofrenilor arata ca rata de distributie a psihozei pe sexe a fost cu mult mai crescuta la barbati decat la femei, la fel ca rata celor din mediul urban fata de cel rural si a grupului de emigranti care sunt mai predispusi la boala decat populatia autohtona. • Integrarea sociala a schizofrenilor este cea mai afectata. • Date statistice au aratat ca riscul crescut de imbolnavire prin schizofrenie apare la pacientii nascuti la sfarsitul iernii si inceputul primaverii – teoria sezonala a nasterii pacientilor schizofreni • Rata mortalitaii la schizofreni este mai crescuta atat din cauze naturale (boli cardiovasculare, diabet), dar si prin suicid.
  • 13. Delirele cronice sistematizate: -stau la marginea grupei psihozelor schizofrenice. -sunt caracterizate prin modificarea generala a peroanei si prin transformarea lumii reale intr-o “paralume”.
  • 14. Initial, s-a stabilit ca psihismul constituie o singura unitate,fapt care a dus la negarea psihozelor partiale.Totusi,datorita faptului ca pacientul care sufera de acest tip de psihoza poate interactiona cu oamenii intr-o maniera normala,isi poate intemeia o familie si exista unele momente in care acesta nu delireaza,teoria care neaga psihoza partiala este ea insasi negata.Astfel,aceste psihoze “partiale”devin posibile,fapt explicat odata cu aparitia “delirelor cronice sistematizate”.
  • 15. Care este diferenta dintre delirul schizofrenic si delirul sistematizat? Desi sunt asemanatoare,spre deosebire de pacientul cu delir schizofrenic,pacientul care sufera de acest delir sistematizat poate trai in societate.De asemenea, cand semnele de boala apar,persoana in cauza trebuie tratata,insa ramane coerenta si in timpul si in afara delirului.
  • 16. Forme ale delirului cronic: 1.Fazofrenia 2.Parafrenia 3.Paranoia
  • 17. 1.Fazofrenia -delirul nu este permanent in prima perioada a manifestarii. -dupa ce ies din delir,pacientii sunt capabili sa redea detaliat experientele mintale traite. -cand boala se agraveaza,se manifesta in special prin lipsa de interes si indifereta pacientului fata de orice I se parea inainte intens sau important inainte. -permanentizarea fazofreniei duce la parafrenie.
  • 18. 2.Parafrenia -pacientul incepe sa aibe o activitate psihica in afara realitatii(gandire dereistica sau dereala). -delirul apare independent -pacientul nu mai face diferenta dintre posibil si imposibil,pentru el existand doar o categorie ‘unica e necesar si absolut. -certitudine absoluta -”lumea parafrena” este prolifica in expresie (poeme,pictura,versuri etc)
  • 19. 3.Paranoia -alterarea infra-structurala a psihismului prin degradarea valorilor morale -pacientul devine extrem de egoist,uneori agresiv,cu elemente de persecutie -adevarul propriu devine singurul adevar (paranoe=cunoastere diferita) -ideea deliranta poate interesa propria persoana,persoane straine sau anumite sau anumite situatii si obiecte.
  • 20. "Neputinta de a trai sentimentul unitatii cu sine si lumea, fixeaza dezordinea. De aceea psihoticul este o <absență ce se ascunde>, la fel cum persoana normala este o <prezență ce se manifestă>." (Pamfil, E. si Ogodescu, D. (1976), Psihozele, Editura FACLA, pp. 67)