1.Aspecte generale privind violenta in familie 2.componenta de infractiune a violentei in familie 3.Date statistice privind violenta in familie 4.Cauze si consecinte 5.Masuri de prevenire a violentei in familie

1. Efectuat de:Mihai Mariana
Tulbure Violeta
gr.D-135Violenţa în familie

2. Cuprins
Cauze şi consecinţe4
Aspecte generale privind violenţa în familie1
Componenţa de infracţiune a violenţei2
Date statistice privind violenţa în familie3
Măsuri de prevenire a violenţei în familie5

3. 1.Aspecte generale privind violenţa în
familie
Violenţa în familie este orice acţiune fizică sau
verbală săvîrşită intenţionat de către un membru
de familie împotriva altui membru, care
provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau
un prejudiciu material, precum şi împiedicarea
femeii să-şi exercite drepturile şi libertăţile
fundamentale.

4. Tipuri şi forme ale violenţei în
familie
Violenţa în familie este un comportament
nedorit şi agresiv, ameninţător sau cu caracter
sexual, care este folosit pentru a manifesta
putere şi a ţine sub control o persoană în
cadrul unei relaţii. Puterea şi controlul se
manifestă prin:
Izolare: soţul/partenerul tău îţi controlează
permanent acţiunile tale (cu cine te întîlneşti,
cu cine vorbeşti, etc.);
Frica: atunci cînd eşti speriată de gesturile şi
acţiunile lui, de distrugerile de obiecte;
Manipularea prin intermediul copiilor: atunci
cînd soţul, fostul soţ,partenerul tău îţi inspiră
sentimentul de vină în faţa copiilor;

5. Stereotipuri şi realităţi
Stereotip: Violenţa în familie nu este o
infracţiune, ci doar un scandal, în care nu
trebuie de implicat.
Realitate: Violenţa în familie este o
infracţiune pedepsită de Codul penal şi Codul
cu privire la contravenţiile administrative.
Stereotip: Motivul violenţei în familie este o
pierdere temporară de control asupra sa a
bărbatului, în cele mai dese cazuri din cauza
consumului de alcool.
Realitate: Consumul de alcool scade
capacitatea de a controla comportamentul. În
acelaşi timp printre agresori sunt mulţi bărbaţi
care nu consumă alcool. Alcoolul nu poate
servi drept scuză pentru comportamentul
violent.
Stereotip: Violenţa în familie e posibilă doar
în familii sărace.
Realitate: Statistica ne demonstrează că
violenţa în familie are loc atît în familii sărace,
cît şi în familii bogate.

6. Stereotip: Dacă soţia ar fi vrut ea ar fi plecat
de la soţul-agresor.
Realitate: Există multe motive care le
împiedică pe femei să plece de la partnerii
agresori: ruşinea de a povesti altora despre
cele întîmplate, frica că agresorul va deveni
şi mai violent şi răzbunător, diferite
probleme ce ţin de locuinţă, dependenţă
financiară, lipsa sprijinului din partea
prietenilor, obişnuinţa emoţională faţă de
soţ.
Stereotip: „Copiii au nevoie de tată” sau „o
să le suport pe toate pentru copii”.
Realitate: Fără îndoială copii au nevoie de
tată, dar dacă în loc de dragoste şi înţelegere
copilul vede în familie doar agresivitate şi
violenţă, aceasta aduce la distrugerea
psihologică şi emoţională a copilului.

7. 2.Componenţa de infracţiune a
violenţei în familie
Componenţa de infracţiune a violenţei în
familie- totalitatea semnelor obiective şi
subiective, stabilite de legea penală, ce califică
o faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă.
Reprezintă
temeiul juridic
al răspunderii
penale
Reprezintă baza
juridică pentru
calificarea
corectă a
infracţiunii

8. Elemente şi semnele componenţei
infracţiunii
Obiective Subiective
Obiectul
infracţiunii
Latura
obiectivă a
infracţiunii
Latura
subiectivă
a
infracţiuni
i
Subiectul
infracţiunii
Valoarea
socială
lezată sau
pusă în
pericol
(actul de
violenţă)
Totalitatea
semnelor ce
caracterizea
ză partea
exterioară,
vizibilă a
violenţei în
famlie
Persona, ce
a săvîrşit
infracţiune
a şi care
conform
legii e
obligată sa
poarte
răspundere
penală
Totalit
atea
semnelo
r ce
caracter
izează
partea
interioa
ră a
infracţiu
nii

9. Elemente/semne Principale Facultative
Obiectul infracţiunii Valoarea socială
ocrotită de
prescripţia normei
penale
Obiectul material
Latura obiectivă a
violenţei în familie
a) Fapta însuşi
include;
b) Consecinţele
prejudiciabile
consecinţele ce
au cauzat
violenţa
a) Locul săvîrşirii
infracţiunii:oriu
nde ;
b) Timpul
săvîrşirii
infracţiunii ;
c) Metoda
săvîrşirii:prin
suferinţă fizică,
psihică,sexuală
d) Instrumente şi
mijloacele
săvîrşirii:agresi
vitate sportită
cu caracter
ameninţător sau
sexual

10. Subiectul
infracţiunii
Pentru persoana
fizică:
a)Caracterul fizic;
b)Responsabilitat
ea în faţa legii;
c)Vîrsta 14+ -
Semenele
subiectului special
Latura subiectivă a
infracţiunii
Vinovăţia:intenţia
persoanei asupra
altei persoane sau
altor persoane
a)Motivul
săvîrşirii:stare de
afect, consumul
substanţelor
psihotrope, alcool
b) Scopul
săvîrşirii:orice
cauză ar putea
fi(insuccese la
serviciu, stare de
depresie,
nervozitate)
c)Emoţiile(negativ
e);

11. 3.Date statistice privind violenţa în
familie
Figura 1. Rata totală de prevalenţă a violenţei (psihologică, fi zică sau sexuală)din partea
soţului/partenerului pe parcursul vieţii, de la vîrsta de 15 ani, %(violenţa faţă de femei în
familie)

12. Figura 2. Rata totală de prevalenţă a violenţei (psihologică, fi zică sau sexuală)
din partea soţului/partenerului în ultimele 12 luni,%(violenţa faţă de femei în
familie)

13. Figura 3. Prevalenţa violenţei orientate spre izolarea socială a femeii din partea
soţului/partenerului după forme specifi ce, pe mediul de reşedinţă al femeii, %

14. Figura 4. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice din partea soţului/partenerului pe parcursul
vieţii şi în ultimele 12 luni, după forme specifi ce ale violenţei, %

15. Figura 5. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice sau sexuale
după tipul consecinţelor asupra sănătăţii femeii, %

16. Figura 6. Percepţiile femeilor-victime privind efectului acţiunilor violente din partea
soţului/partenerului asupra sănătăţii lor, %

17. Figura 7. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice sau sexuale pe parcursul vieţii,
începînd cu vîrsta de 15 ani, după caracteristicile soţului/partenerului, %

18. Figura 8. Ponderea femeilor care, în caz de survenire a acţiunilor de violenţă din
partea unor persoane, s-ar adresa după ajutor, pe categorii de persoane/instanţe la
care ar apela, %

19. Figura 9. Ponderea femeilor după motivul neraportării în caz de survenire a violenţei, %

20. Figura 10. Distribuţia femeilor care sunt de acord cu faptul că femeia trebuie întotdeauna să se supună
opiniei soţului/partnerului chiar dacă ea nu împărtăşeşte aceeaşi opinie, după caracteristicile femeilor,
%

23. 4.Cauze şi consecinţe
Cauze:
 Alcoolismul;
 Sărăcia;
 Motive cumulate(starea de ebrietate a
abuzatorului, emoţii negative la
serviciu sau pe parcusul zilei);
 Ştia despre adulterul tatălui(în cazul
copiilor);
 Permiterea concubinului să violeze
copilul;(fiind în stare de ebrietate)
 Educaţia în familia agresorului;
 „Mă iubeşte, de-aceea mă bate"(30%
femei);
 „Aşa mă educă”(20%);

24. Consecinţe:
 scade eficacitatea muncii;
 se deteriorează starea sănătăţii;
 scade motivaţia de a se implica în viaţa
socială;
 unele cazuri soldîndu-se chiar cu
decesul femeii sau cu suicid;
 (băieţi) aplică violenţa ca fiind o
normalitate;
 (fete)tolerarea unui asemenea
comportament din partea soţului;
 Intolerarea de asemenea violenţei duce
la destrămarea familiei;

25. 5.Măsuri de prevenire a violenţei
1. De ajustat cadrul normativ naţional la
standardele internaţionale prin specificarea
clară a mecanismului necesar pentru
aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile
de violenţă în familie şi de a reevalua
măsurile utilizate pentru sancţionarea
agresorilor, pentru a îmbunătăţi eficienţa
acestora (de a combina măsurile punitive cu
programele de suport psiho-social);
2. De revizuit art. 34 (par.5) din Legea Nr.
1086, adăugînd categoria de victime ale
violenţei în familie, beneficiari ai expertizei
medico-legale;
3. De a adopta prevederi normative care ar
abilita/responsabiliza APL de a
prelua/dezvolta servicii de asistenţă şi
protecţie pentru victime;

26.  De a adopta prevederi legale-normative
pentru dezvoltarea sistemului de acreditare
pentru serviciile sociale în domeniul
violenţei în familie, inclusiv cele care sunt
oferite de ONG-uri;
 De a fortifica mecanismul instituţional prin
dezvoltarea structurilor la nivel naţional,
regional şi local întru asigurarea
coordonării, monitorizării şi
responsabilizării pentru măsurile utilizate în
soluţionarea cazurilor de violenţă în
familie;
 De a fortifica sistemul naţional de referire
prin adoptarea unui regulament cu privire la
intervenţia, interacţiunea şi
responsabilitatea autorităţilor şi instituţiilor
care au ca domeniu prioritar de activitate
prevenirea şi combaterea VF (instrucţiuni
pentru cazurile VF, regulamentul de
activitate pentru EMD, etc.);

27.  De a institui prevederi care ar stabili
necesitatea colectării sistematice de date
prin intermediul sondajelor realizate cu
regularitate de către Biroul Naţional de
Statistică, cît şi crearea unui sistem integrat
care ar înregistra cazurile raportate;
 De a elabora politici adecvate/măsuri
eficiente pentru angajarea în cîmpul muncii
a bărbaţilor şi femeilor/ abilitarea
economică a potenţialelor victime şi
victimelor violenţei în familie (oferirea
locurilor de muncă, sprijin material, acces
la serviciile de reabilitare/reintegrare
socială, etc.) pentru a preveni victimizarea
şi revictimizarea acestora în relaţiile
abuzive din familie.

28. Concluzie
Mai multe studii au demonstrat că măsurile concrete luate pentru atingerea egalității de
gen în viața publică și privată a unei țări contribuie la o dezvoltare economică și democratică
mai rapidă și durabilă. Deși violența în familie și traficul de ființe umane afectează atît
femeile cît și bărbații, precum și toate sferele societății, indiferent de sex, vîrstă, afiliere
etnică și religioasă, acestea afectează în mod disproporționat femeile din Moldova. Studiile
arată că în Moldova fiecare a patra femeie este supusă unei forme anumite de violență în
familie, în timp ce numărul ordonanțelor de protecție emise și executate este în creștere.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) recunoaște importanța egalității
în drepturi a femeilor și bărbaților drept element esențial în promovarea păcii, democrației
durabile și a dezvoltării economice. În Decizia Consiliului de Miniștri al OSCE referitoare la
prevenirea violenței împotriva femeilor adoptată de cele 57 de state participante ale OSCE se
remarcă faptul că violența împotriva femeilor este predominantă în regiunea OSCE și
subminează securitatea. Statele participante sunt încurajate să adopte măsuri specifice
îndreptate spre ridicarea nivelului de conștientizare a populației, asigurarea accesului
victimelor la justiție și repararea prejudiciului moral; pedepsirea infractorilor, precum și
consolidarea independenței economice a femeilor și accesul lor egal la educație. În
conformitate cu Planul de Acțiuni în domeniul Egalității de Gen și Decizia Consiliului de
Miniștri 15/05 referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor, OSCE continuă să ajute
statele participante în elaborarea programelor și activităților îndreptate spre prevenirea tuturor
formelor de violență bazată pe gen.

29. Activitățile în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen în arealul OSCE
pot fi divizate în 3 categorii: asistențăpentru consolidarea capacității ONG-urilor care
activează în domeniul combaterii violenței față de femei; eforturi de prevenire prin
intermediul campaniilor de conștientizare și advocacy în cadrul comunităților; precum și
protecție sporită pentru victime prin intermediul infrastructurii consolidate (mecanisme de
referire și adăposturi).În ultimii ani, Misiunea OSCE în Moldova a susținut un șir de
activități de informare publicului larg privind efectele devastatoare ale violenței în familie
asupra vieții partenerilor de căsătorie, a copiilor, membrilor familiei extinse și a societății în
întregime. Spectacolul CASA M., care se bazează pe relatările veridice ale victimelor
violenței în familie,a fost jucat în orașele și satele Republicii Moldova pe parcursul mai
multor ani. Misiunea OSCE organizează în continuare seminare de instruire pentru
reprezentanții organelor de drept în domeniul implementării eficiente a ordonanțelor de
protecție în cazurile de violență în familie. Parteneriatul dintre Misiunea OSCE și Centrul de
Drept din Căușeni datează din 2005, cînd a fost implementat primul proiect referitor la
prevenirea și combaterea traficului de persoane în regiunea de sud-est a Republicii Moldova.
În domeniul combaterii violenței în familie, avocații Centrului de Drept din Căușeni au fost
primii din Republica Moldova care au inițiat și au obținut o ordonanță de protecție într-un
caz de violență în familie la 25 septembrie 2009.

30. Bibliografie
I)Acte normative:
1)Constituţia Republicii Moldova
2)Codul Familiei
3)Codul Penal
4)Convenţia Consiliului Europei cu privire la prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie
5)Declaraţia Universală a Omului
II)Monografii şi lucrări didactice:
6)Evaluare rapidă privind violenţa în familie,Centrul Internaţional
pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Femeii „La Strada”,
Chişinău,2007
7) Implementarea legislației Republicii Moldova cu privire la violența
în familie,Minneapolis, Chişinău, 2012
8)Violenţa faţă de femei în familie în Republica Moldova, Chişinău,
2001
9)Violenţa în familie în Republica Moldova, Centrul de drept
Căuşeni,2014
10)Soluţii practice şi legale pentru victimele violenţei în familie,
Cunoaşte-ţi drepturile,2009
11)Pliant.Viaţa faţă de femei în familie, statistica.md, Chişinău, 2011
III)Site-ografie:
12)www.lex.md-Site-ul oficial al legilor din RM
13)www.stastica.md-stastica RM