Ok

1. 1
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE DE LA
PACIENȚII INTERNAȚI ÎN UNITĂȚI SANITARE CU PATURI
„Calitatea unei analize de laborator începe de la corectitudinea recoltării.”

2. 2
CUPRINS
Introducere
I. Recoltarea sângelui
1. Recoltarea sângelui prin puncție venoasă cu sistem vacuutainer
2. Recoltarea sângelui venos prin abord venos periferic
3. Recoltarea sângelui prin cateter venos central
4. Recoltarea sângelui prin puncție capilară
5. Recoltarea sângelui arterial
6. Recoltarea sângelui pentru hemocultură
II. Recoltarea probelor de urină pentru examene de laborator
1. Recoltarea urinii emis spontan din jetul mijociu
a. Procedura recoltării urinii pentru urocultură din jetul mijlociu de la femei
b. Prelevarea urinii pentru urocultură din jetul mijlociu de la bărbați
c. Recoltarea urinii de la nou-născuți și sugari
2. Recoltarea urinii prin sondaj vezical
a. Prelevarea urinii prin cateter permanent
b. Urină obținută prin montarea unei sonde vezicale
3. Urină obținută în mod aseptic
a. Recoltarea urinii prin puncție suprapubiană
III. Recoltarea exudatelor căilor respiratorii
1. Recoltarea exudatelor din căile respiratorii superioare
a. Recoltarea exudatului faringian
b. Recoltarea secreției nazale
2. Recoltarea exudatelor din căile respiratorii inferioare
a. Metodologia recoltării sputei de la un pacient conștient, cooperant
b. Metodologia recoltării sputei de la pacient inconștient cu tub endotraheal
c. Recoltarea lavajului bronhoalveolar, aspirate și spălături bronșice
IV. Recoltarea meteriilor fecale pentru examene de laborator
a. Recoltarea scaunului pentru examenul coproparazitologic
b. Recoltarea scaunului pentru examen bacteriologic

3. 3
c. Determinarea sângerărilor oculte
d. Determinarea lipidelor
V. Prelevarea diferitelor produse biologice/patologice în vederea examenului
bacteriologic
1. Prelevarea puroiului
a. Recoltarea puroiului din leziuni deschise
b. Recoltarea puroiului din leziuni închise
c. Recoltarea puroiului din abcese
d. Recoltarea puroiului din fistule
e. Prelevarea puroiului din arsuri, plăgi, leziuni superficiale( escare, ulcerații,
etc.)
f. Recoltarea puroiului prin tub de dren
2. Examinarea bacteriologică a vârfurilor de catetere intravasculare
3. Examinarea bacteriologică în infecțiile orificiului percutanat al cateterelor
intravenoase, venoase centrale

4. 4
INTRODUCERE
Asistenta medicală de salon, recoltează sânge venos sau capilar pentru determinări
serologice, hematologice, de hemostază, frotiu periferic, determinări de urină, sputa, secreție
faringiană, scaun iar medical recoltează sânge arterial (excepție fac secțiile de terapie intensivă și
UPU, unde conform fișei postului recoltarea sângelui arterial întră în atribuția asistentei medicale),
măduva osoasă, lichidul cefalorahidian, lichidele de pucție (pleurală, artculară etc).
În fiecare salon sau sală de tratamente trebuie să existe un dulap în care se păstrează
recipientele și materialele necesare recoltării, stative pentru vacuutainere, tăvițe renale, cutii sau
genți speciale dedicate pentru transportul probelor, masă de recoltat, tavă sau măsuță pentru
aducerea la patul pacientului materialelor necesare recoltării și containere pentru deșeuri medicale.
Deșeurile rezultate în urma recoltării produselor biologice se colectează în ambalaje
speciale:
- cele înțepătoare cum ar fi acele de puncție, se colectează în cutii din material plastic
rezistent la acțiuni mecanice,
- pansamentele, seringile se colectează în cutii de carton prevăzute cu sac galben în
interior (cutii separate pentru mănuși și separat pentru recipiente cu sânge),
- toate deșeurile atât cele înțepătoare cât și cele infecțioase vor fi inscripționate cu codul
18 01 03*
- iar pentru deșeurile care nu au venit în contact cu fluidele sau alte produse biologice
considerate asimibabile cu cele menajere, se vor colecta în recipente prevăzute în
interior cu sac negru și inscrpționate cu codul 18 01 04 .
În timpul și după recoltarea produselor biologice și patologice pentru examene de laborator,
indiferent de modalitatea de recoltare, personalul medical va respecta ordinele în vigoare,
referitoare la :
- păstrarea condițiilor de asepsie și antisepsie, cu respectarea normelor de curățenie,
dezinfecție și sterilizare conform ordinului MS 961/2016,
- pentru limitarea infecțiilor și prevenirea accidentelor se va respecta Ordinul MS
1101/2016,

5. 5
- se respectă Ordinul MS 1226/2012 privind colectarea și gestionare deșeurilor rezultate
din activitatea medicală.
I. RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene: hematologice, biochimice, bacteriologice,
parazitologice și serologice.
Recoltarea se face prin:
 Puncție capilară
 Prin puncție venoasă
 Prin abord venos periferic
 Prin cateter venos central
 Puncție arterială
Recoltarea sângelui se face dimineața înainte de consumul unor alimente sau lichide, pentru a
nu denaturaliza rezultatul unor analize cum ar fi: glicemia, sideremia, bilirubina, potasiul sau
trigiceridele sau recoltarea se face de urgență la orice interval de oră a zilei.
1. RECOLTAREA SÂNGELUI PRIN PUNCȚIE VENOASĂ CU SISTEM
VACUUTAINER
- Recoltarea se face de regulă dimineața (între orele 7-9), la 10-12 ore de la ultima masă,
cu excepția urgențelor medicale.
- Înainte de recoltare se pregătesc eprubetele, pe care se lipește codul de bare cu numele
pacientului, care a fost cerut prealabil în format electronic;

6. 6
Materialele necasare:
- tavă sau măsuță de recoltat;
- holterul, ac de puncție pentru holter;
- garou;
- comprese sterile;
- soluție dezinfectantă (preferabil prin pulverizare);
- mănuși;
- tăviță renală etc.
Pregătirea pacientului:
- Se explică pacientului necesitatea recoltării, tehnica prin care se face recoltarea și cum
trebuie să se comporte în timpul recoltării;
- se obține și consimțământul scris al acestuia dacă acesta nu a fost cerut în prealabil.
Recoltarea sângelui:
- Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează, se îmbracă mănușile de unică folosință;

7. 7
- Se pregătește vacuumul prin înderprtarea capacului necolorat al acului dublu care
acoperă partea de ac de înveliș de cauciuc, prin răsucire ușoară și se înșurubează în
holder;
- Se așează pacientul pe un saun cu spătar sau dacă recoltare se face în salon și pacientul
este imobilizat la pat recoltarea se face în decubit dorsal în așa fel ca brațul pacientului
să fie îndreptat în jos;
- Se aplică garoul la cel puțin 3-5 cm deasupra locului de înțepare ( MAXIM UN MINUT
ÎNAINTE DE RECOLTARE);
- Se dezinfectează locul puncției prin pulverizare sau se șterge cu un tampon cu alcool
70% sau tinctură de iod;
- Se pătrunde cu acul în venă, se alege primul tub și se împinge în holder apăsând cu
degetul mijlociu și arătător pe marginea holderului până ce partea acului dublu dinspre
tub străpunge diafragma de cauciuc al capacului tubului (acul trebuie să înțepe zona
centrală a capacului);

8. 8
- Vacuumul extrage din venă cantitatea de sânge prestabilitȘ
- Când primul tub este plin și nu mai curge sânge, se scoate din holder ( apăsând cu
degetul mare bordura holderului) și se introduce următorul tub (se îndepărtează garoul,
nu se lasă mai mult de un minut!!!);
- După care se extrage acul de puncție, se aplică o compresă sterilă la locul puncției și se
ține apăsat timp de un minut.
- Se face reorganizarea locului de muncă și se trimite proba la laborator.
- În cazul în care se recoltează teste de coagulare cu set de fluturaș se ține cont de
următoarele indicații: când se recoltează folosind un set cu fluturaș (cu tub de transfer),
se recomandă să se utilizeze un vacutainer tampon sau de umlere folosit pentru a
încărca spațiul mort al tubului de transfer în vederea asigurării unui raport corect de
sânge/anticoagulant ( vacutainerul acesta nu trebuie să se umple complet și este
aruncat). După acesta se montează și se umple vacutainerul cu proba propriu zisă.

9. 9
Ordinea recomandată pentru utilizarea vacuutainerelor la recoltarea sângelui venos
este:
1. Flaconul pentru hemocultură
2. Vacutainer pentru coagulare (dop albastru)
3. Vacutainer pentru ser ( dop roșu)
4. Vacutainer cu heparină (dop verde)
5. Vacutainer cu EDTA pentru hemoleucogramă (dop mov sau gri)
6. Vacutainer pentru VSH (dop negru)
În cazul în care nu se recoltează hemocultură, ordinea este:
1. Vacutainer pentru ser (dop roșu)
2. Vacutainer pentru coagulare (dop albastru)
3. Vacutainer cu heparină (dop verde)
4. Vacutainer cu EDTA pentru hemoleucogramă (dop mov)
5. Vacutainer pentru VSH (dop negru)
Se respectă următoarele instrucțiuni de folosire a vacuumilor:
- Înaintea folosirii vacuumilor cu aditivi (anticoagulanți, activatori ai coagulării), se lovește
ușor de a desprinde orice rest de aditivi de pe pereții eprubetei;
- Pentru a asigura raportul adecvat de sânge/aditiv, eprubeta se umple complet lăsându-se un
mic spațiu liber la polul superior
- Pentru a evita formarea microcheagurilor se amestecă sângele cu anticoagulantul,
efectuând 5-6 mișcări de rotație asigurând astfel dizolvarea completă a aditivului;
- Dacă se recoltează mai multe probe, se amestecă fiecare probă imediat după recoltare;
eprubetele se așează în stativ în poziție verticală;

10. 10
- În cazul vacuumilor fără anticoagulant, eprubeta se umple complet;
- Între momentul recoltării și efectuarea probei de laborator nu trebuie să treacă mai mult de
30-60 de minute.
2. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PRIN ABORD VENOS PERIFERIC
- Cateterele venoase periferice sunt mijloace de administrare a terapiei intravenoase cu efect
salvator.
- Sunt sub diverse denumiri, derivate ale numelui producătorului: branule, flexule, etc.
- Dimensiunile sunt explicate în gauge, cu cât gauge are valoare mai mare, diametrul este
mai mic, există chiar o codificare de culori aferentă dimensiunilor cateterelor, cea ce a
generat asocierea culorii cu preferințelor celor care le inseră.
- Cateterele venoase periferice nu pot fi utilizate pentru recoltarea eșantioanelor de sânge
decât imediat postinserție, înainte de atașarea perfuziei sau de administrarea medicației.
- Substanțele inotropice (dopamină, dobutamină, izoprelanină), vazoactive (adrenalină,
noradrenalină) și soluțiile hipertonice care conțin K (iritant pentru endovenă, extravazarea
producând necroze), nu vor fi administrate periferic.
Pregătirea pentru inserția cateterului venos periferic:
Materialele necesare folosite sunt:
- catetere venoase periferice de diferite dimensiuni ( la adult de preferabil 20-18 gauge iar la
copil 24-22 gauge);
- garou;

11. 11
- dezinfectant tegumentar;
- comprese sterile;
- seringi;
- tavă medicală, tăviță renală ;
- material de fixare (de preferință transparentă);
- eprubete, stativ pentru eprubete.
Inserarea cateterului venos periferic:
- Se face după tehnica puncției venoase, pătrunderea în venă este semnalată de apariția
sângelui în camera de control al cateterului, fără a se retrage acul, că aici are rol de
mandren, se va avansa cateterul peste ac printr-o mișcare lină, continuă;

12. 12
- După instalare, cateterul va fi fixat cu un pansament steril transparent, astfel încât aripile
sale să adere la tegument.
- Se recoltează cu seringa cantitatea de sânge necesară și se introduce în eprubete;
- Dacă cateterul nu se utilizează în permanență, el poate fi păstrat în prealabil cu dopul
instalat, cu condiția primingului, prin injectarea pe cateter a 1ml ser heparinizat (heparină
sodică, nefracționată în diliție de 100U/ml – 1ml heparină diluată până la 50 ml ser
fiziologic);
- În caz de atașarea unei perfuzii, dopul steril al cateterului va fi instalat la extremitatea unui
ac steril cu teacă și fixată de tegumentul pacientului cu leucoplast.
- Nu se păstrează pe dopul colorat al cateterului!!!
- După fixare, locul inserției va fi inspectată zilnic pentru detectarea semnelor de infecție.
- Orice semn de inflamație la locul puncției sau pe traiectul cateterului (flebită), reclamă
suprimarea acestuia cu tratament consecutiv.
- Utilizarea cateterului în prezența infecției și/sau inflamației este riscantă (tromboză
venoasă, embolie septică, supurație a țesuturilor moi, etc.).
3. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PRIN CATETER VENOS CENTRAL

13. 13
- Cateterele venoase centrale CVC, pot fi cu lumen unic sau mai multe lumene, care sunt
utilizate pentru administrarea de inotropice, vasoactive, etc.
- Alegelea locului de inserare și a CVC este responsabilitatea medicului anestezist, locurile
pot fi subclavicular ( cu risc minim de infecție, dar risc mare de complicații), femural sau
jugular extern.
- Inserția CVC va fi urmată de controlul radiologic al poziționări, cu excepția celui inserat
femural.
- În timpul inserției CVC se va comporta identic ca în sala de operație, sterilitate perfectă,
atât pentru medic cât și pentru cel care asistă.
- După instalare cateterul va fi fixat prin suturare de tegumentul pacientului și se va acoperii
cu un pansament steril de preferabil transparent, pentru a putea fi verificat zilnic locul
inserției.
- Pansamentul se schimbă odată la 24h sau ori de câte ori este nevoie, în condiții perfecte de
asepsie și antisepsie.

14. 14
Tehnica recoltării sângelui venos de pe CVC:
- Se oprește perfuzia și se așteaptă 5 minute;
- Se dezinfectează atent capacul/dopul cateterului cu betadină și alcool 70%;
- Folosind mănuși sterile se scoate dopul sau se detașează perfuzorul (care se va păstra pe
un ac steril cu teacă pe timpul recoltării), se atașează o seringă de 5-10 ml la conectorul
lumenului cateterului, se aspiră 5 ml de sânge și se aruncă;
- Se clampează lumenul cateterului, se atașează o altă seringă, se declampează lumenul și se
începe recoltarea propriu zisă, sângele se transferă în eprubetele colectoare pregătite în
prealabil;

15. 15
- Se face primingul cu ser heparinizat, se clampează cateterul și se închide lumenul cu dopul
păstrat steril sau se reconectează perfuzorul în vederea continuării tratamentului inițiat.
4. RECOLTAREA SÂNGELEUI PRIN PUNCȚIE CAPILARĂ
- Are ca scop recoltarea unei cantități mici de sânge, pentru un număr limitat de analize
(HLG, Hb, glicemie capilară, etc.).
Se alege locul în funcție de vârstă și proba cerută:
- Adult – pulpa degetului inelar sau mijlociu;
- Copil – fața plantară al halucelui;
- Sugar – câlcâi;

16. 16
Tehnica recoltării sângelui capilar:
- Se spală mâinile, se dezinfectează, se îmbracă mănuși de protecție;
- Se masează ușor locul înțepăturii, se dezinfectează și se așteaptă evaporarea soluției;
- Cu o mișcare rapidă, perpendiculară se înțeapă locul pătrunzând la 2-3mm profunzime, se
șterge prima picătură cu o compresă sterilă și se recoltează sângele, începând cu a doua
picătură în funcție de examenul solicitat;
- Dacă fluxul este redus nu se presează zona existând risc de diluare prin lichid tisular;
- La terminarea recoltării se presează ușor locul înțepăturii cu o compresă sterilă, până la
oprirea sângerării, la nevoie se aplică un mic pansament adeziv;
- Frotiurile și tuburile colectoare se trimit etichetate la laborator, unele rezultate se citesc
imediat( glicemia capilară).
5. RECOLTAREA SÂNGELUI ARTERIAL

17. 17
- Se realizează pentru analiza gazelor sanguine ( evaluarea ventilației, oxigenării,
echilibrului acido-bazic, etc.), și a parametrilor biochimici, hematologici și imunologici.
- Această tehnică deobicei este efectuată de către medic, dar în secțiile de ATI și UPU, intră
în atribuția asistentei medicale, pe lângă care și efectuarea probei la aparatul de ASTRUP
( deobicei fiecare salon de ATI este dotată cu aparat de ASTRUP).
- Locurile de puncție sunt arterele radială, brahială sau femurală.
Pregătirea materialelor necesare :
- Seringă sepială de la aparatul de ASTRUP, care conține 0,2ml heparină, fără aer;
- Ac steril, de preferat 0,6 mm diametrul, cu 25mm lungime ( bleu/albastru);
- Anestezic local sau injectabil ( lidocaină 1%);
- Material de dezinfecție;
- comprese sterile, pansament compresiv;
- mănuși sterile;
- tăviță renală;

18. 18
Pentru montarea cateterului arterial ( efectuat strict de medic anestezist) se pregătesc
următoarele:
- cateter arterial,
- trusă sterilă pentru montarea cateterului,
- ser heparinizat pentru priming, etc.
- se procedează la fel ca la inserarea CVC, cu păstrarea asepsiei.
Pregătirea pacientului:
- se informează pacientul, se explică necesitatea puncției arteriale;
- se așează pacientul în decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp;
- se așează un sul sau un prosop rulat sub încheietura mâinii la care se efectuează puncția.
Efectuarea puncției arteriale (artera femurală se puncționează numai în caz de
inaccesabilitate radială sau brahială, cu acordul medicului curant):
- Se așează un prosop rulat sau un sul sub încheietura mâinii pacientului pentru susținerea
membrului;
- Se localizează artera și se palpează pulsul;
- Se dezinfectează locul puncției și se așteaptă să se evapore dezinfectantul;
- Se palpează artera cu indexul și degetul mijlociu al unei mâini, în timp ce seringa este ținută
în cealaltă mână;

19. 19
- Pentru puncția arterei radiale, acul se orientează în unghi de 30-45*;
- Se va puncționa pielea și peretele arterial printr-o singură mișcare, seringa se va umple
automat cu sânge;
- După extragerea acului se comprimă ferm locul puncției, până se oprește sângerarea ( cel
puțin 5 minute).
- Timpul de compresie se prelungește la pacienții aflați sub tratament anticoagulant sau cu
tulburări de coagulare (10-15 minute);
- Se va aplica un pansament steril cu adeziv după oprirea sângerării;
- Dacă se montează teacă sau cateter arterial recoltarea se face identic ca și în cazul CVC,
cu respectarea condițiilor perfecte de sterilitate și a primingului.

20. 20
6. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU HEMOCULTURĂ
Hemoculturile se efectuează în sistem automat BactAlert, iar recoltarea se efectuează în
flacoane speciale:
1. Flacon BactAlert aerob pentru adulți, cod albastru;
2. Flacon BactAlert anaerob pentru adulți, cod mov;
3. Flacon BactAlert aerob pentru adulți cu inhibitor de antibiotic, cod verde;
4. Flacon BactAlert anaerob pentru adulți cu inhibitor de antibiotic, cod portocaliu;
5. Flacon Pedi-Bact pentru copii cu/fără tratament antibiotic, cod galben ( nu permite
detectarea germenilor strict anaerobi).
- Flacoanele pentru hemocultură se păstrează la temperatura camerei, ferite de lumină.
- Înainte de folosire se verifică data expirării și aspectul conținutului.
- Flacoanele cu inhibitor conțin cărbune, acesta se depune la fundul flaconului, lichidul de
deasupra trebuie să fie limpede. La agitare cărbunele tulbură mediul de cultură.
Momentul și ritmul recoltării:
- Rezultatul este influențat de terapia cu antibiotice în curs.
- Recoltarea de preferință se efectuează înaintea începerii tratamentului cu antibiotice, iar
dacă acest lucru este imposibil, recoltarea se realizează înaintea administrării următoarei
doze de antibiotic, în flacoane cu inhibitor de antibiotic.
- La pacienții febrili se recoltează în perioada creșterii temperaturii, înainte sau cât mai
repede de la începutul frisoanelor, când germenii sunt cei mai viabili și se găsesc cu mare
probabilitate în cantitate detectabilă în sânge.

21. 21
- Un set de hemocultură constă din recoltarea dintr-o singură puncție venoasă, repartizat în
flacoane aerob și anaerobi.
- Recoltarea se repetă după 15-20 de minute. Se recoltează minimum 2, maximum 3 seturi
de hemocultură înaintea începerii tratamentului din locuri de puncție diferite.
- Recoltările multiple cresc sensibilitatea detectării iar în cazul germenilor condiționați
patogeni, depistarea din două seturi cosecutive confirmă implicarea lor în patologie.
- În caz de bacteremie legată de CVC, se recomandă recoltarea simultană din cateter și o
venă periferică pentru compararea rezultatelor.
- Dacă se cultivă germeni numai din sângele recoltat prin CVC, septicemia legată de cateter
este puțin probabilă, însă CVC este colonizat și se indică schimbarea acestuia.
- Pe flacoanele de hemocultură se notează obligatoriu, de unde este sângele recoltat!!
Materialele necesare recoltării:
- Flacoane de hemocultură;
- Garou;
- Comprese sterile;
- Ace de puncție, 2-3 seringi de 10ml;
- Dezinfectant tegumentar;
- Mănuși sterile;
- Tăviță renală, tavă medicală, etc.
Metodologia recoltării sângelui pentru hemocultură:
- Tegumentele se aseptizează cu tinctură de iod, se așteaptă să se usuce. Se șterge suprafața
cu alcool 70%, se așteaptă evaporarea dezinfectantului;
- Se îndepărtează capacul protector de pe flacoane și se dezinfectează dopul de cauciuc cu
alcool 70%;
- Se recoltează cu ac și seringă între 10-20 ml sânge (5-10ml pentru flaconul aerob și tot atât
pentru flaconul anaerob) pentru adulți iar de la copii se recoltează 1-3ml sânge;
- Se evacuează aerul din seringă și cu un ac steril se injectează aseptic conținutul în
flacoanele de hemocultură, având mare grijă să nu se introducă cantitate mai mare decât

22. 22
cel recomandat (există presiune negativă în flacon); nu se introduc cantități mai mari de 10
ml în flacoanele pentru adulți și mai mult de 3ml în flacoanele pediatrice!;
- În cazul în care se recoltează aerob și anaerob, întâi se introduce sângele în flaconul anaerob
(portocaliu) și cu un ac schimbat în cel aerob (aerisire, verde);
- Proba se transportă imediat la laborator și se incubează însoțit de cererea de analiză
completată corespunzător, pe care se lipește codul de bare al flacoanelor, și se menționează
un număr de telefon la care pot fi raportate rezultatele preliminare.
- În cazul în care transportul se prelungește, flacoanele de hemocultură nu se refrigerează,
acestea se păstrează la temperatura camerei ( maximum 4h)!
II. RECOLTAREA PROBELOR DE URINĂ PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR
Prelevatele de urină pot fi împărțite pe categorii în funcție de criterii clinice, posibilitatea
contaminării cu germeni și gradul de prelucrare microbiologică.
1. Urini emise spontan:
- Din jetul mijlociu;
- Reținute în saci sterili la nou născuți și sugari.
2. Urină obținută prin sondaj vezical:
- Urină obținută prin cateter Foley permanent
- Urină obținută prin cateter suprapubian
- Urină obținută prin nefrostomă
3. Urină colectată în mod aseptic:
- Prin puncție suprapubiană;
- Prin cistoscopie.
Tipuri de examene cel mai frecvent determinate:
- Examen sumar de urină;

23. 23
- Examene biochimice ( Ca, K, Na, uree, creatinină, acid uric, etc.);
- Examen bacteriologic ( urocultura).
Scopul recoltării urinii:
- Sceening;
- Evaluarea balanței hidroelectrolitice și acidobazice;
- Monitorizarea diverselor terapii;
Pregătirea pacientului
- Se anunță pacientul, se explică scopul și derularea procedurii;
- Se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;
- Dacă pacientul este capabil să recolteze corect se explică etapele care trebuie respectate;
- La recomandarea medicului administrarea unor medicamente poate fi întreruptă pentru
48- 72 de ore;
- Unele teste necesită restricții alimentare pentru care pacientul va fi informat ( pentru
unele examene biochimice);
- Pentru urina recoltată în 24 de ore, aportul de lichide este normal exceptând situațiile
când examenul o cere ( conform recomandărilor medicului);
- Pacientul este instruit cum să colecteze urina în 24 de ore: prima urină de dimineață se
aruncă, se recoltează începând cu a doua micțiune inclusiv prima micțiune din dimineața
următoare. Se păstrează la rece.
Erori de colectare
- Pacientul nu este corect informat;
- Colectoarele nu sunt sterile;
- Nu se colectează urina corect pe 24 ore;
- Cantitatea recoltată nu este suficientă.
Materiale necesare
- Colectoare sterile;

24. 24
- Mănuși de unică folosință/sterile;
- Etichete/cod de bare
- Material pentru dezinfecția mâinilor;
- Comprese sterile;
- Material pentru dezinfecția meatului urinal și a zonei genitale;
- Materialele diferă în funcție de situația clinică a pacientului: cooperant sau nu, conștient
sau nu, este cu sondă sau nu.
EFECTUARE PROCEDURII DE RECOLTARE A URINII
1. RECOLTAREA URINII EMISE SPONTAN DIN JETUL MIJLOCIU:
a. Procedura recoltării urinii din jetul mijlociu la femei pentru urocultură:
- Pacienta se spală pe mâini cu apă și săpun, cu o mână îndepărtează labiile mici, efectuează
toaleta vulvară riguroasă, se clătește abundent cu apă ( de preferabil sterilă). Nu se folosesc
soluții antiseptice, deoarece pot fi antrenate în urină, inactivând germenii.
- Se usucă zona vulvară decontaminată cu două tampoane sterile prin ștergere unică din față
înspre spate ( dacă ramân pelicule de apă, germenii din zonele nedecontaminate pot fi
antrenate în jetul de urină) și se introduce un tampon intravaginal.
- Pacienta îndepărtează cu două degete labiile mici, trăgând ușor anterior și începe să
urineze, având grijă ca urina să nu curgă pe degete( risc de contaminare);
- Primul jet de urină, aproximativ 10 ml se lasă să se scurgă ( se numără până la 3), se
urinează în continuare fără întrerupere, se prinde cantitatea de urină necesară, aproximativ
2-3 ml ( nu mai mult de 5ml) direct în recipientul steril, de unică folosință cu capac
înșurubabil;
- Se retrage recipientul înainte de întreruperea urinării, se etichetează și se trimite la
laborator.
b. Prelevarea urinii din jetul mijlociu pentru urocultură de la bărbați:
- Pacientul se spală pe mâini cu apă și săpun, cu o mână se retractă prepuțul pentru a decalota
comlpet glandul, se efectuează toaleta riguroasă a glandului cu apă și săpun, se clătește cu
apă preferabil sterilă, se usucă cu comprese sterile prin ștergere dinspre meat spre fren;

25. 25
- Menținând prepuțul retras se urinează, primul jet se lasă să se scurgă (se numără până la
3), recoltându-se din jetul mijlociu într-un recipient steril, se retrage recipientul înainte de
întreruperea micțiunii;
Atenție la recoltarea urinii din jetul mijlociu:
- Orificiul recipientului să nu atingă tegumentele, mucoasele, lenjeria intimă!
- Capacul recipientului să nu se desterilizeze în timpul recoltării!
c. Recoltarea urinii la nou-născuți și sugari:
- Se decontaminează cu apă și săpun și se usucă cu comprese sterile organele genitale externe
și perineul;
- Se fixează în jurul penisului sau a vulvei orificiul unei pungi din material plastic, steril;
- Urina colectată se transferă aseptic într-un recipent steril cu capac filetat, se etichetează și
se trimite la laborator.
2. URINĂ OBȚUNUTĂ PRIN SONDAJ VEZICAL
a. Prelevarea urinii prin cateter permanent
- Înainte de recoltare cu 30 de minute se comprimă cu o pensă cateterul, pentru a asigura
umplerea vezicii urinare;
- Se dezinfectează cateterul cu tinctură de iod și se puncționează tubul deasupra pensei, se
extrage cantitatea corespunzătoare în seringă, urina obținută se transferă în recipient steril
cu capac filetat și se transportă la laborator.

26. 26
- Practici greșite de recoltare : colectarea urinii din punga colectoare al cateterului;
recoltare prin capătul drenului după detașarea pungii ( porțiunea distală a tubului multe ori
este contaminată)
b. Urină obținută prin montarea unei sonde uretro-vezicale
- Se pregătesc materialele necesare pentru efectuarea sondajului vezical: sonde urinare
sterile Foley de diferite dimensiuni; mănuși sterile și de unucă folosință; soluții
dezinfectante; comprese sterile; seringi; ser fiziologic; pungi colectoare; materiale pentru
toaleta organelor genitale; recipiente sterile pentru urină.
- Se efctuează toaleta riguroasă al organelor genitale cu apă și săpun;
- Se scimbă mănușile cu cele sterile, se dezinfectează orificiul uretral/meatul urinar folosind
comprese sterile, ser fiziologic și soluție antiseptică;
- Se prinde sonda cu mâna dominantă și se introduce încet, se respectă traiectul fiziologic al
uretrei;

27. 27
- Se colectează urina într-un recipient steril imediat după introducerea cateterului;
- Dacă sonda rămâne în vezică pentru mai multe zile, se folosește sonda Foley, la care după
introducere folosind ser fiziologic steril, se umflă balonașul care fixează sonda în interiorul
vezicii, la capătul exterior al sondei se adaptează o pungă colectoare.
3. URINĂ OBȚINUTĂ ÎN MOD ASEPTIC
a. Recoltarea urinii prin puncție suprapubiană:
Indicații:
- Prelevarea urinei direct din vezica urinară pentru examenul de laborator;
- Golirea vezicii în retențiile acute de urină când sondajul vezical nu poate fi efectuat;
- Repezintă produsul optim pentru prelucrare bacteriologică, în urma puncției suprapubiene
se exclude contaminarea uretrală;
- Este efectuată de către medic urolog sau chirurg, rolul asistentei este de a pregătii
materialele necesare puncției, de a servii medicul în condiții perfecte de asepsie și de a
trimite proba prelevată la laborator

28. 28
Pregătirea puncției:
- Materiale necesare:
- câmpuri sterile pentru delimitarea zonei, materiale de dezinfecție de tip III;
- instrumente și materiale sterile;
- ac steril de puncție de 10-12 cm lungime;
- seringi de 2-20 ml;
- ace pentru anestezie locală;
- pense anatomice și hemostatice;
- comprese sterile, tampoane;
- mănuși sterile;
- anestezice locale, Xilină 1%;
- tăviță renală;
- eprubete sau pahar steril cu capac filetat.
Pregătirea pacientului
- se pregătește pacientul psihic, se informează privind necesitatea puncției, se asigură securitatea
și intimitatea sa prin așezarea paravanului în jurul patului;
- pregătirea fizică a pacientului constă prin așezarea în decubit dorsal, sub bazin se introduce o
pernă tare, se dezbracă regiunea abdominală, se rade părul pubian, nu urinează cu câteva ore
înaintea puncției.
III. RECOLTAREA EXUDATELOR CĂILOR RESPIRATORII

29. 29
1. RECOLTAREA EXUDATELOR DIN CĂILE RESPIRATORII SUPERIOARE
a. Recoltarea exudatului faringian
- Are ca scop izolarea și identificarea germenilor care populează nazofaringele în vederea
stabilirii diagnosticului sau stării de purtător, stabilirea sensibilității la antibiotice și
monitorizarea tratamentului;
- Se oferă pacientului instrucțiuni clare, precise, adaptate nivelului de înțelegere, iar în cazul
în care pacientul este copil instruirea trebuie făcută aparținătorilor;
- Exudatul faringian se prelevează dimineața, înaintea toaletei cavității bucale și de ingerarea
alimentelor, lichidelor, și de fumat;
- Se recomandă efectuarea recoltării înaintea administrării antibioticelor deoarece modifică
rezultatele de laborator;
Materiale necesare recoltării:
- tavă pentru materialele necesare;
- eprubetă cu tampon steril;
- spatulă linguală sterilă ( de preferabil de unică folosință);
- mănuși de protecție;
- mască facială;
Efectuarea recoltării

30. 30
- Se spală mâinile cu apă și săpun, se îmbracă mănușile, se pune masca de protecție;
- Pacientul se așează pe un scaun spre o sursă de lumină ( sau poziție șezândă în pat la cei
care sunt imobilizați la pat), cu gâtul în ușoară extensie, se deprimă baza limbii cu spatula
linguală sterilă în timp ce pacientul pronunță vocala A;
- Se șterge ferm cu tamponul steril amigdalele, peretele posterior al faringelui, orice zonă
inflamată, ulcerată sau cu depozit purulent, falsă membrană, se pătrunde în criptele
amigdaleniene;
- Se evită atingerea tamponului de baza limbii sau de palatul moale;
- Tamponul se introduce în mediu de trasport Amies și se trimite la laborator împreună cu
buletinul de analize.
b. Recoltarea secreției nazale
- Se pregătesc materialele necesare: tavă pentru materiale necesare, eprubetă cu tampon
steril, mănuși și mască de protecție;
- Se spală mâinile cu apă și săpun, se îmbracă mănușile, se pune masca de protecție;
- Pacientul se așează spre o sursă de lumină, gâtul fiind în ușoară extensie;

31. 31
- Cu aceleași tampon umectat în prealabil cu ser fiziologic steril se șterg pe rând ambele
camere nazale anterioare ( tamponul se rotește de cel puțin 5 ori în fiecare nară), apăsând
egal și ferm peretele vestibulului nazal;
- Tamponul se introduce în mediu de transport Amies și se trimite la laborator cu
documentația aferentă.
2. RECOLTAREA SECREȚIILOR CĂILOR RESPIRATORII INFERIOARE
Secrețiile tractului respirator inferior examinate bacteriologic includ sputa, aspirate
(spălături) bronșice, lavaj bronhoalveolar, material bioptic.
a. Metodologia recoltării sputei de la un pacient conștient, cooperant
- Se explică pacientului diferența dintre spută, salivă și secreție rinofaringiană înghițită și
expectorată.
- Având ca scop, identificarea germenilor responsabili de infecții respiratorii și testarea
sensibilității acestora față de antibiotice, diagnosticarea tuberculozei, identificarea
celulelor modificate de procese inflamatorii sau neoplazice;
- Tipuri de examene efectuate din spută prin expectorație sunt examenul bacteriologic și
citologic;
Materiale necesare:
- recipient steril cu capac etanș;
- mănuși de unică folosință;
- soluție salină, apă, pahar de unică folosință;
- colector pentru materialele folosite;

32. 32
Recoltarea
- Sputa emisă spontan se recoltează dimineața, când scimbarea poziției corpului din clino-
în ortostatism favorizează eliminarea secrețiilor bronșice;
- Pacientul elimină secrețiile nazofaringiene, se spală pe dinți, clătește abundent gura cu apă
și efectuează gargară profundă cu ser fiziologic.
- Sputa se obține după o tuse profundă, se expectorează în recipient steril, cu capac filetabil.
b. Metodologia recoltării sputei de la pacient inconștient
- Aspirarea traheală ajută la îndepărtarea secrețiilor din trahee și bronhii prin introducerea
unei sonde cuplate la aspirator fie prin cavitatea bucală, nazală, prin traheostomă sau prin
sondă endotraheală.
- Prin aspirarea traheală se poate preveni pneumonia rezultată ca urmare a stagnării
secrețiilor în căile aeriene.
Materialele necesare pentru recoltare:

33. 33
- sursă de oxigen (portabilă sau în perete),
- balon Ruben cu mască detașabilă,
- pipe Guedel de diferite dimensiuni ( la pacienții care nu au canulă IOT sa TS),
- aspirator portabil sau de perete,
- recipient steril de colectarea secrețiilor bronșice pentru examen bacteriologic,
- mănuși sterile,
- dezinfectant,
- sonde de aspirație,
- seringi de 10-20 ml,
- soluție salină, etc;
Recoltarea sputei de la pacientul cu IOT( intubație oro-traheală) sau TS (traheostomă)
Pregătirea echipamentului:
- diametrul sondei de aspirație de la recipientul colector pentru secrețiile bronșice, nu trebuie
să fie mai mare de jumătatea din diametrul traheostomei sau sondei endotraheale, pentru a
minimaliza hipoxia în timpul aspirării ( 12-16 French pentru adulți, 6-10 french pentru
copii);
- Se pornește aspiratorul, se verifică funcționalitatea, se ventilează pacientul un minut cu
oxigen 100%, se pregătește recipientul de colectare;

34. 34
- Se îmbracă mănușile sterile (asistenta fiind servită de o altă persoană, instruită în prealabil),
se îndepărtează ambalajul steril al colectorului și capătul de aspirare se conectează la
aspirator, având foarte mare grijă de a nu desteriliza colectorul;
- Se deconectează pacientul de la ventilatorul mecanic sau se îndepărtează piesa în T, se
introduce capătul cu sonda de aspirare al colectorului în canula IOT sau TS;
- După introducerea sondei de aspirație, se va acoperii intermitent portul de aspirare, nu se
aspiră în timpul introducerii sondei!!!
- Nu se va aspira mai mult de 10 secunde odată, pentru a preveni hipoxia;

35. 35
- La extragerea sondei de aspirație, se va folosi mâna nedominantă pentru a stabiliza canula
de intubație, pentru a preveni extubarea accidentală a pacientului;
- Se va reconecta pacientul la ventilator sau la o altă sursă de oxigen;
- Se trimite proba obținută la laborator, etichetat și însoțit de buletin de analize.
- Recoltarea sputei de la pacient inconștient prin pipa Guedel
- Se asigură oxigenarea pacientului prin mască facială sau prin ochelari nazali (dacă
pacientul necesită oxigenoterapie);
- se pregătesc materialele necesare enumerate anterior (identic ca și la recoltarea sputei prin
IOT sau TS);
- se curăță mucozitățile din cavitatea bucală, se clătește cu soluție salină;
- se introduce pipa Guedel prin tehnica cunoscută, se pornește aspiratorul, se verifică
funcționalitatea,
- Se îmbracă mănușile sterile (asistenta fiind servită de o altă persoană, instruită în prealabil),
se îndepărtează ambalajul steril al colectorului și capătul de aspirare se conectează la
aspirator, având foarte mare grijă de a nu desteriliza colectorul;
- Se introduce sonda de aspirație prin pipă, se aspiră sputa prin acoperirea portului de
aspirare
- Proba recoltată se trimite imediat la laborator, etichetat și însoțit de cererea de analize;

36. 36
- Se efectuează reorganizarea locului de muncă.
c. Recoltarea lavajului bronho-alveolar, aspirate și spălături bronșice
- Lavajul bronho-alveolar este o metodă minim invazivă de prelevare a unor eșantioane ce
conțin celule libere și material acelular de la suprafața epiteliului respirator distal, care
oferă informații esențiale pentru diagnosticul, definirea patogeniei și monitorizarea
proceselor imunologice, inflamatotorii, neoplazice și infecțioase care au loc la nivel
alveolar;
- Lavajul bronhoalveolar se efectuează când examenul microbiologic al sputei nu
evidențiază agentul etiologic al unei pneumonii sau când pacientul nu poate expectora
sputa.
- Recoltarea se efectuează de către medic specialist prin bronhoscopie, care este o metodă
de explorare endoscopică în pneumonologie, care permite vizualizarea directă a căilor
respiratorii cu ajutorul unui instrument subțire numit bronhoscop;
- Înaintea efectuării bronhoscopiei pacientul nu consumă alimente sau lichide cel puțin 6-8
ore;

37. 37
- Nu se efectuează bronhoscopie la pacienții alergici la anestezice locale sau sub tratament
cu antigoagulante;
Pregătirea materialelor necesare:
- materialele se vor pregătii respectând măsurile de asepsie;
- bronhoscopul cu anexele sale sterile;
- un vaporizator cu xilină pentru anestezia faringiană;
- medicamente pentru intervenția de urgență în caz de șoc;
- soluție salină, seringi și ace de unică folosință;
Pregătirea pacientului
- se explică pacientului scopul și derularea procedurii;
- se obține consimțământul informat;
Participarea asistentului medical la efectuarea bronhoscopiei
- se administrează premedicația conform indicației medicului: antitusive, antisecretorii,
anxiolitice/tranchilizante;
- se îndepărtează protezele dentare, dacă există;
- la pacientul cu IOT sau TS se obține o oxigenare 100%, înainte de a fi deconectat de la
ventilatorul mecanic;
- se introduce bronhoscopul prin cavitatea bucală sau nazală ( în caz de IOT sau TS se
introduce prin canul de intubație orotraheală sau prin traheostomă)
- medicul urmărește pe monitor imaginea internă a căilor respiratorii;
- se fac prelevări de secreții pentru examen bacteriologic, citologic, biochimic și de țesut
pentru examen anatomopatologic.
Proba obținută se etichetează și se trimite la laborator, pe bilet se menționează lavaj bronșic.
- În cazul în care de la pacienții cu tub endotraheal nu se obține o anumită cantitate de lichid
transferabil în recipientul colector steril, se extrage canula și se taie vârful acesteia
conținând o anumită cantitate de lichid și se transferă aseptic într-o eprubetă sau recipient
steril cu capac filetabil.
- Vârfurile de tuburi endotraheale ( apoximativ 2-4cm) se plasează în recipiente sterile și se
trimit la laborator cu documentația aferentă.

38. 38
- După efectuarea bronhoscopie pacientul nu se hidratează și nu se alimentează timp de 2-3
ore, existând riscul unei căi false din cauza anesteziei laringofaringiene;
- După efectuarea bronhoscopiei, nu părăsește pacientul, se urmăresc eventualele
complicații survenite cum ar fi: pneumotorax, spasm bronșic, tulburări de ritm, etc.
IV. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENE DE
LABORATOR
Scopul recoltării:
- Depistarea persoanelor purtătoare de germeni patogeni;
- Diagnosticarea bolilor infecțioase și gastrointestinale;
- Diagnosticarea parazitozelor intestinale;
- Evaluarea eficacității tratamentului.
Modalități de recoltare:
- Prelevarea din scaun emis spontan;
- Prelevare spontană.
Tipuri de examene:
- Examen coproparazitologic;
- Examen bacteriologic ( coprocultură);
- Determinarea sângerărilor oculte din scaun;
- Determinarea lipidelor din scaun.
Reguli generale de pregătirea pacientului:
- Se anunță pacientul se explică scopul și modul de derulare a procedurii;
- Pentru copil se informează aparținătorii;
- Se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;
- Se atenționează pacientul să nu amestece scaunul cu urina;
- Se informează pacientul în legătură cu regimul alimentar, durata acestuia dacă este necesar
postul, dacă trebuie să ia purgativ;
- Se roagă pacientul să-și facă toaleta perineală.

39. 39
Erori de recoltare - cauze:
- Pacientul nu este instruit corespunzător;
- Pacientul nu respectă recomandările privind dieta, consumul de medicamente;
- Folosirea recipientelor inadecvate, cantitate insuficientă recoltată, recoltare incorectă (în
exces);
- Conservarea necorespunzătoare, netrimiterea în timp util la laborator sau etichetare
incorectă.
Materiale necesare recoltării:
- Pentru toate tipurile de recoltare se pregătesc următorele materiale: coprocultor steril,
prosop de hârtie/hârtie igienică, materiale pentru toaleta regiunii perineale, ploscă, mănuși
de unică folosință.
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENUL
COPROPARAZITOLOGIC
- Recoltarea se face din materiile fecale emise spontan fără utilizare de purgative uleioase
sau laxative pe bază de cărbune.
Pregătirea pacientului și recoltarea:

40. 40
- Se instruiește pacientul să-și spele mâinile;
- Se explică necesitatea folosirii mănușilor;
- Este instruit să elimine în ploscă;
- Se recoltează cu lingurița coprorecoltorului câteva fragmente (circa 5 gr) din diferite zone
suspecte ( mucozități, produse nedigerate);
- Se introduce lingurița coprorecoltorului în colector și se închide;
- Se etichetează recipientul cu data, ora recoltării, examenul cerut ;
- Se trimite la laborator în maxim 4 ore de la recoltare;
- Dacă nu este posibil transportul probei la laborator în decursul celor 4 ore, proba se
păstrează la +4 grade celsius și se trimite la laborator în maxim 24 ore.
- La pacientul internat incapabil să recolteze, prelevarea se face de către o persoană instruită
sau de către asistentul medical.
- Examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori din scaune emise spontan consecutive
(dacă pacientul are un scaun pe zi se trimite câte o probă în fiecare zi; dacă are două scaune
în aceeași zi se trimit ambele probe în recipiente diferite și încă o probă din ziua a doua).
2. RECOLTAREA SCAUNULUI PENTRU COPROCULTURĂ ( EXAMEN
BACTERIOLOGIC)
Investigația urmărește izolarea și identificarea agenților etiologici motiv pentru care
prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii și înaintea instituirii oricărui tratament
antimicrobian.
Prelevarea se face din scaunul emis spontan sau direct din rect.
a. Prelevarea din scaunul emis spontan
- se recoltează cât mai prcoce după debutul bolii ( în primele 3 zile de boală germenii sunt
prezenți în număr cel mai mare).
- Se recomandă în toate formele de diaree acută când emisia de materii fecale este frecventă;
- Scaunul emis spontan se reține într-un vas curat și uscat, având mare grijă să nu se
amestece cu urina.

41. 41
- Se ridică cu ajutorul linguriței coprorecoltorului cantități mici de materii fecale,
aproximativ egale cu cantitatea mediului de transport, din mai multe locuri, mai ales din
zonele ce prezintă modificări (mucus, sânge, puroi), ce nu s-au atins de vasul colector și se
introduc în coprorecoltoare cu mediu de transport Cary-Blair.
- Materiile fecale trebuie să ajungă în mediul de transport și să se amestece cu acesta și să
nu rămână pe suprafața mediului de transport.
- În cazul în care nu se poate obține scaun, se pot recolta materii fecale cu ajutorul unui
tampon adecvat, care se introduce intrarectal la 10 cm de la orificiul anal, după care se
introduce în mediu de transpor Amies.
Pentru detectare de toxine, antigene se recoltează în coprorecoltor fără mediu de transport
în jur de 1 ml scaun.
b. Prelevarea rectală – recoltarea cu sonda Nelaton
- Materiale necesare: sonde Nelaton sterile ( nr 14-16); seringă de 10 ml sterilă, mănuși de
unică folosință; eprubete/coprorecoltoare.
- Se pregătește pacientul, se face toaleta perineală și se așează în decubit lateral cu piciorul
de jos întins iar cel de deasupra flectat.
- Se spală mâinile, se îmbracă mănușile sterile, se îndepărtează fesele și se evidențiează
orificiul anal;

42. 42
- Se introduce sonda la o porfunzime de aproximativ 15 cm și se raclează ușor peretele, nu
se folosesc geluri lubrifiante;
- Se fixează seringa la capătul sondei și se execută 1-2 aspirații;
- Se retrage sonda și se introduce într-o eprubetă/coprorecoltor cu mediu de transport
- Scaunul recoltat se trimite imediat la laborator după etichetare. Nu se congelează!
3. Determinarea sângerării oculte în scaun
- Se indică în anemie cu etiologie necunoscută;
- Sceening la persoanele cu vârstă mai mare de 50 de ani și antecedente heredo-colaterale
pentru neoplasm gastro-intestinal.
- Pacientul este instruit ca cel puțin 3 zile înainte să nu consume carne roșie, să nu ia
medicamente pe bază de fier;
- Se obțin informații dacă pacientul a prezentat gingivoragii, extracți dentare, epistaxis, dacă
a folosit vitamina C, rezultatele pot fi false.
- Materiile fecale se pot recolta ca și pentru celelalte probe.
4. Determinarea lipidelor în materii fecale
- Examenul studiază absorția intestinală, insuficiența pancreatică și permite momitorizarea
terapiei;
- Materialele necesare: coprorecoltor, mănuși de unică folosință și teste;
- Se recomandă pacientului să consume 100 grame de lipide timp de 3 zile;
- Nu se fac clisme, nu se dau laxative, nu se pun supozitoare.
- Se recoltează scaunele emise în 3 zile consecutive;
- Se notează data și ora la care a fost obținută proba și se trimite imediat la laborator.
- Prezența lipidelor în scaun arată maldigestie și malabsorție, se numește steatoree.
V. Prelevarea diferitelor produse biologice/patologice în vederea examenului
bacteriologic
1. Prelevarea secrețiilor purulente
- Supurațiile pot afecta orice țesut și organ cu acumulare de puroi în interstițiile cutanate, în
țesuturile musculo-scheletale, în ganglionii limfatici, în viscere (abcese) și în cavități
preformate.
- Bacteriologia plăgilor variază în funcție de locul anatomic și de mecanismul de producere.

43. 43
- Infecțiile tegumentului și ale îesutului subiacent sunt dominate de piodermitele
stafilococice și streptococice.
- Infecțiile postoperatorii variază în funcție de locul anatomic: plăgile localizate în zone
relativ sterile rămân, de obicei neinfectate, în timp ce în chirurgia abdomenului inferior,
infecțiile rareori pot fi evitate, având ca etiologie flora tractului gastro - intestinal.
- Infecțiile din cadrul arsurilor se asociază cu septicemie și o rată ridicată de mortalitate.
- Plăgile produse prin mușcături se pot infecta cu germeni de la nivelul cavității bucale a
animalului, etiologia fiind foarte variată.
- Etiologia infecțiilor din ulcerul de gambă și cel din decubit este polimicrobian, germenul
cel mai frecvent infectat fiind S. Aerus.
- Produsul patologic cel mai adecvat prelucrării patologice este cel abținut prin aspirație.
- Cantitatea recoltată trebuie să fie cât mai mare (crește sensibilitatea detectării patogenului).
- Puroiul recoltat pe tampon prezintă dezavantajul, că oferă cantitate redusă de produs
patologic.
- Nu se recoltează pe tampon uscat de pe leziuni uscate!
- Dacă leziunea este extinsă se recoltează din mai multe zone.
- Scopul recoltării secrețiilor purulente este identificarea germenilor responsabili de
infectarea plăgii și stabilirea germenilor față de antibiotice.
- Este indicat ca secrețiile purulente din colecțiile deschise să se preleveze pentru examenul
bacteriologic în sălile de microchirurgie sau sălile de pansamnete, de către personal
calificat. Se are în vedere acest lucru, deoarece, leziunile purulente deschise sunt
susceptibile la contaminare cu germeni din mediul înconjurător, vehiculați prin aerosoli în
sălile de recoltare generală.
a. Recoltarea puroiului din leziuni deschise:
- Materiale necesare: pense sterile, mănuși sterile, seringi, ser fiziologic steril, comprese,
soluții dezinfectante, tampoane sterile, pipete.
- Se spală mâinile, se îmbracă mânușile sterile;
- se curăță și se dezinfectează zona;
- se șterge cu comprese sterile;
- se recoltează din secreție prin aspirare cu o seringă sau pipetă, sau pe un tampon steril
umezit în prelabil cu ser fiziologic steril;

44. 44
- produsul aspirat sau tamponul se introduc în recipiente sau eprubete sterile.
- Se transportă la laborator etichetate și cu buletin de analize unde se menționează metoda
prin care sa efectuat colectarea/recoltarea produsului.
- Se pansează leziunea și se monitorizează pacientul în continuare.
b. Recoltarea puroiului din leziuni închise
- Se recoltează prin aspirație sau prin intervenție chirurgicală, în condiții perfecte de asepsie
și antisepsie.
- Se pregătesc materialele necesare: pense sterile, chîmpuri chirurgicale, masă sterilă, trusă
sterilă cu pansamente, seringi și ace de puncție sterile, dezinfectant pe bază de iod, soluție
salină, mănuși sterile, eprubete,etc.

45. 45
- Se pregătește pacientul fizic și psihic, expicându-i necesitatea recoltării;
- Se alege poziția pacientului în funcție de zona din care se efectuează recoltarea;
- Se spală pe mâini și se îmbracă mănușile;
- Se servește medicul pe tot parcursul procedurii de către asistentul medical, având mare
grijă la asepsie;
- Proba prelelvată se trimite imediat la laborator, etichetat corespunzător.
- Se face reorganizarea locului de muncă după protocolul cunoscut.
c. Recoltarea puroiului din abcese
- Din leziunile accesibile puncției puroiul se aspiră cu un ac suficient de gros atașat de
seringă, după antisepsia corespunzătoare a regiunii;
- Pregătirea materialelor și a pacientului sunt identice cu recoltarea puroiului din leziunile
închise;

46. 46
- Puroiul colectat se transferă într-un recipient steril cu capac filetat și se transportă imediat
la laborator, mai ales în cazul în care se urmărește prezența anaerobilor (maxim 20 de
minute);
d. Recoltarea puroiului din fistule
Prelevatul de la orificiul fistulei nu conține întotdeauna germenii ce cauzează supurația, de
aceea recoltarea se face în sala de operație, după toaletarea și aseptizarea zonei și tegumentelor
adiacente, se chiuretează cât mai profund traiectul fistule, dacă este posibil se aspiră puroiul,
se transferă în recipiente sterile și se trimit imediat la laborator.
Dacă recoltarea se face pe tampon, acesta se introduce în mediu de transport și cu
documentația aferentă se trimite la laborator.
e. Prelevarea puroiului din arsuri, plăgi, leziuni superficiale (escare, ulcerații, etc.)

47. 47
Materiale necesare:
- Trusă pentru efectuarea unui pansament (trusă de mică chirurgie) cu pense anatomice,
chirurgicale, hemostatice, foarfece, bisturiu, etc;
- Material moale steril ( tampoane, comprese, feși);
- Soluții antiseptice pentru plagă și tegument;
- Mănuși sterile;
- Soluție sterilă de ser fiziologic, pentru spălarea plăgii;
- Bandă adezivă;
- Recipiente sterile pentru colectarea produsului (tampon de exudat cu mediu de transport);
- Containere pentru deșeuri medicale.
Pregătirea pacientului:
- Se informează, se explică necesitatea recoltării, se obține consimțămăntul;
- Se așează în poziție comodă, în funcție de localizarea plăgii, se administrează un calmant
la recomandarea medicului.
Recoltarea produsului
- Suprafața zonei de recoltare se spală cu ser fiziologic steril pentru îndepărtarea exudatului
stagnant, prelevarea se face dintr-o zonă a plăgii lipsită de țesut necrotic;
- Vârful unui tampon steril umectat în soluție salină sterilă se învârte ferm pe o arie de 1cm2
timp de 5 secunde, astfel încât să se obțină o ușoară sângerare;
- Produsul se transferă în mediu de transport Amies, în lipsa mediului de transport materialul
obținut se trimite în cel mai scurt timp la laborator, dacă se anticipează întârzierea

48. 48
transportului/prelucrării proba prelevată pentru cultivarea germenilor aerobi se refigerează
la 4C și se menționează pe bilet.
f. Recoltarea puroiului prin tub de dren
- Este acceptabil pentru examenul bacteriologic puroiul aspirat în condiții aseptice, prin
puncționarea tubului de dren al unui sistem de dren închis.
Materiale necesare:
- Comprese sterile, seringi și ace de puncție sterile, câmpuri chirurgicale (pentru
delimitarea zonei), pense, mănuși sterile, soluții antiseptice, material abraziv pentru
fixare;
- Recipiente sterile pentru colectarea produsului recoltat;
Prgătirea pacientului
- Se informează pacientul asupra necesității recoltării, se obține consimțământul.
- Se așează pacientul în decubit lateral pe partea neafectată sau în decubit dorsal cu
membrele superioare ridicate deasupra capului;
Recoltarea produsului
- Se îmbracă mănuși sterile, se dezinfectează tubul de dren cu soluții antiseptice ( tinctură de
iod, alcool 70%);
- Se delimitează zona cu câmpurile chirurgicale;
- Se puncționeză tubul de dren cu un ac gros atașat la o seringă, se aspiră puroiul și în
condiții de asepsie se transferă într-un recipient steril cu capac filetat;

49. 49
- Se trimite la laborator însoțit de documentația necesară, cu mențiunea de puroi din tub de
dren;
- Se face reorganizarea locului, se urmărește pacientul în continuare.
2. EXAMINAREA BACTERIOLOGICĂ A VÂRFURILOR DE CATETERE
INTRAVASCULARE
Cateterele intravasculare sunt CVC, CVP, cateterele arteriale, ombilicale, de hemodializă,
etc. Riscul infecțiilor cateterelor rămâne constant în timp. Din acest motiv se recomandă ca trusele
de perfuzie să fie schimbate la fiecare 72 de ore dacă nu au fost desterilizate între timp sau
compromise altfel. Robinetele și dopurile vor fi scimbate de fiecare dată când sunt contaminate cu
sânge (excelent mediu de cultură, care compromite sterilitatea cateterului).
După fiecare suprimare de CVC se vor însămânța vârful cateterului și dacă locul inserției
prezintă semne de inflamație și secrețiile din plagă vor fi recoltate.
Materiale necesare
- Mănuși sterile și nesterile;
- Tampoane sterile ( apoxim. 10 buc.)
- Trusă de scoaterea firelor: bisturiu steril, pensă Pean sau anatomică;
- Eprubete pentru însămânțare;
- Pansament steril;
- Soluții antiseptice pentru tegument.
Pregătirea pacientului
- Se informează pacientul cu explicații simple asupra procedurii;
- Dacă pacientul tolerează poziția Trendelenburg, se așează în această poziție pentru
reducerea riscului emboliei gazoase.
- Capul pacientului va fi rotat controlateral pentru a nu contamina câmpul;
Suprimarea CVC
- Se spală pe mâini, se îmbracă mănușile sterile;
- Se deschid materialele sterile;

50. 50
- Se îndepărtează pansamentul protector al cateterului cu mănuși sterile;
- Se inspectează zona inserției;
- Se îmbracă alte mănuși sterile, se dezinfectează tegumentul din jurul cateterului cu soluție
antiseptică;
- Cu o foarfecă sterilă sau bisturiu se îndepărtează firele de sutură de fixare la tegumentul
pacientului.
- După îndepărtarea cateterului cu o altă foarfecă sterilă se secționează aproximativ 4cm din
capătul de cateter și se lasă să se cadă într-un recipient steril cu capac înșurubabil, având
mare grijă să nu se atingă de nimic.
- Se trimite imediat la laborator, etichetat și însoțit de buletinul de analize.
3. EXAMINAREA BACTERIOLOGICĂ ÎN INFECȚIILE ORIFICIULUI
PERCUTANAT AL CATETERELOR INTRAVENOASE, VENOASE
VENTRALE
În cazul unor semne locale de infecție se dezinfectează locul de inserție al cateterului, se
șterge cu un tampon steril, se introduce în eprubetă cu mediu de transport și se trimite la laborator,
cu mențiunea orificiu cateter venos periferic/central.

51. 51
Bibliografie
1. Ghid de bună practică în terapie intensivă
Sanda-Maria Copotoiu, Leonard Azamfirei.
Târgu-Mureș; University Press, 2007
2. Manualul recoltării
Spitalul Clinic Județean De Urgență, Târgu-Mureș
Laborator de analize central
3. Ordin MS nr. 1142/ 2013 privind aprobarea Procedurilor de practică pentru asistenți
medicali generaliști
4. Ordin MS nr. 961/20016 privind aprobarea Normelor tehnice privind curățarea,
dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare.
5. Ordin MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și
limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare
6. Ordin MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activități medicale.