Secţia de spital este partea componentă dotată cu paturi care asigură asistenţă într-o anumită specialitate a bolnavilor spitalizaţi. Ea cuprinde în mod obişnuit: 1. Saloane pentru bolnavi (bărbaţi, femei) 2. Postul de gardă al asistentei medicale 3. Sala de tratamente, pansamente

1. Secţia staţionarului
Planul lecţiei:
1. Structura şi amenajarea secţiei staţionarului.
Dezinfectarea încăperii, mobilierului şi obiectelor de
îngrijire a bolnavului.
2. Dezinfectarea încăperilor alimentare şi a obiectelor
folosite în alimentaţia bolnavului.
3. Postul de gardă. Predarea şi preluarea serviciului.
Documentaţia medicală în secţie.

2. I. Structura şi amenajarea secţiei staţionarului. Dezinfectarea încăperii, mobilierului
şi obiectelor de îngrijire a bolnavului.
Secţia terapeutică a staţionarului constă din:
Saloane pentru bolnavi (bărbaţi, femei)
Postul de gardă, al asist. medic.
Punctul sanitar (baie, duş, viceu, salonul igienic pentru femei)
Bufet pentru repartizarea hranei/şi sufragerie pentru bolnavi
Săli de tratamente (pentru inj. i/v, i/m, s/c)
Sală pentru clisme
Cabinete pentru medici, şefi, asis. medic, infirmiera
Cameră pentru păstrarea albiturilor de pat şi de corp, halatelor pentru bolnavi
În dependenţă de profilul secţiei se rezervează încăperi pentru servicii diagnostice şi de
tratament:
- salon pentru colectarea sucului duodenal şi gastric,
- cabinet endoscopic,
- cabinet de diagnostic funcţional.
Celula principală a blocului curativ de spital este salonul.
Saloanele pot fi pentru 1-4 paturi şi mai multe în dependenţă de tipul instituţiei curative.

3. De regulă nu mai puţin de 10% de saloane au câte um singur pat şi sunt predestinate
pentru bolnavii gravi.
Conform regulilor igienice fiecărui bolnav trebuie să-i revină 25m3 de aer (aceasta se
obţine pe o suprafaţă de 7-8 m3
la o înălţime a încăperii de 3-3,5m; t° aerului în salon trebuie
să fie de 18-20°, aerisirea 2-3 ori pe zi).
În salon se instalează tuburi luminiscente cu lumina de zi sau becuri electrice pentru
plafoane.
Lângă fiecare pat trebuie să fie câte o lampă de noapte.
Pereţii în saloane trebuie să fie vopsiţi cu vopsea în ulei, pentru a se prelucra și mai uşor,
podelele acoperite cu linoleum.
Saloanele de spital trebuie să fie mobilate cu: paturi, noptiere, scaune, mese.
În fiecare salon trebuie să fie lavoar, frigider.
La capul fiecărui bolnav se găseşte o priză cu semnalizare pentru chemarea asis. medic.
Paturele din saloane se aşează paralel cu peretele extern care are ferestre.
Distanţa dintre paturi trebuie să fie 1m, astfel sunt create condiţii pentru deservirea
bolnavului.
La fiecare 25-30 paturi în secţie se găseşte un post de gardă a asis. medic, pentru bolnavii
gravi se organizează un post individual.
Postul de gardă al asis. medic este situat în coridor în așa fel ca asistenta medicală să
vadă toate saloanele.
El este utilat cu o masă cu sertare care se încuie pentru păstrarea foilor de observații.
Pe masă trebuie să se afle: un panou pentru semnalizarea din salon, telefon, lampa de
noapte. Alături de masă se află măsuţa pe rotile pentru repartizarea medicamentelor, tot aici
va fi un scaun, un dulap pentru păstrarea medicamentelor şi instrumentelor medicale,
frigider pentru păstrarea medicamentelor uşor alterabile, lavoar pentru spălarea mâinilor.

4. Dezinfectarea încăperii, mobilierului şi obiectelor de îngrijire a bolnavului.
Curăţenia generală se efectuează o dată în 7 zile
- Înainte de curăţenie se scoate tot mobilierul din încăpere
- Se spală pereţii, tavanul, plafoanele, uşile cu detergent, apoi se şterg cu soluţii
dezinfectante.
- Mobilierul se şterge cu soluţii dezinfectante apoi se aranjează la loc
- Încăperea se aeriseşte timp de 20-30 min
- Inventarul se dezinfectează şi se păstrează într-un loc anumit
- Asistenta medicală e obligată să urmărească menţinerea curăţeniei şi ordinei în saloane
- Regulat se efectuează controlul noptierelor şi frigiderelor
- Urmăreşte: a) regimul de aerisire a încăperilor
b) respectarea regimului intern al secţiei de către bolnavi
- Controlează lucrul infirmierilor şi dă indicaţii necesare
- Înainte de primirea bolnavului în secţie, patul, noptiera se şterg cu o cârpă înmuiată în
soluţie dezinfectantă. Patul se aşterne cu albituri curate
- Bolnavul se asigură cu obiecte de îngrijire individuală. După externarea bolnavului
obiectele se dezinfectează.
- La internarea bolnavilor în spital li se permite obiecte de igienă personală (săpun,
pieptene, pastă de dinţi, periuţă)
- Bolnavii la care sa depistat pediculoza în secţia de internare sunt luaţi la evidenţă şi se
tratează până la sfârşit
- Lengeria murdară se strânge în saci de muşama sau vase închise cu capac şi se transportă
în încăperi speciale
- După schimbarea lenjeriei, podeaua se spală cu soluţii dezinfectantă
- Zilnic dimineaţa şi seara bolnavii trebuie să-şi facă toaleta igienică
- Bolnavilor gravi li se efectuează toaleta igienică; de către asistenta medicală la pat
- Ieșirea bolnavilor în alte secţii este interzisă
- După externarea bolnavului îmbrăcămintea se supune prelucrării

5. Regimul sanitaro-antiepidemic în saloane, sufragerie sala pentru
clisme, baie, viceu
Regimul sanitaro-antiepidemic include: întreţinerea sanitară a teritoriului şi
încăperilor, cerinţele care se înaintează-faţă de așezarea terenului şi clădirilor spitalului,
finisarea lor interioară şi mobilarea, iluminarea. încălzirea, ventilaţia instituţiilor curative.
În fiecare instituţie curativă există un regim spitalicesc de ordine interioară, o anumită
ordine stabilită de instituţie curativă respectivă.
Regimul instituţiilor curative este constituit din următoarele elemente:
1. Regulamentul de ordine internă
2. Regimul sanitar sau întreţinerea în stare sanitară a instituţiilor curative
3. Igiena personală a bolnavilor şi personalului
4. Regimul individual al bolnavilor.
Regimul spitalicesc asigură tratarea bolnavilor, alimentaţia lor corectă şi la timp,
precum şi măsurile în obligaţiile sanitaro-igienice necesare.
În obligaţiile asis. medic, şi a infirmierilor intră realizarea regimului sanitaro-
antiepidemic.
Acest regim include:
1. efectuarea curăţeniei umede a tuturor încăperilor
2. menţinerea curăţeniei
3. prelucrarea sanitaro-igienică a bolnavilor
Efectuarea curăţeniei umede curente în secţie
Tehnica efectuării:
- Curăţenia umedă a încăperilor se face nu mai puţin de 2 ori pe zi (dimineaţa după

6. trezirea bolnavilor şi seara înainte de somn) la necesitate mai des
- În timpul curăţeniei se atrage atenţie la starea sanitară a noptierelor şi măsuţelor de
lângă pat
- Mai întâi se şterg suprafeţele începând de la curat la murdar cu cârpă înmuiată în
soluţie dezinfectată (noptiera, masa, pervazuri, paturi, uşi şi altă mobilă).
- Se mătură dinspre ferestre şi pereţii în direcţia uşii, spre centru
- La sfârşit se spală podeaua cu soluţie dezinfectată.
- Curăţenia umedă se termină cu aerisirea încăperilor timp de 15-20 min
II.
III.Dezinfectarea încăperilor alimentare şi a obiectelor
folosite în alimentaţia bolnavului.
- O atenţie deosebită se va acorda stării sanitare în sufragerie şi bufet
- Sufrageria trebuie să fie o încăpere luminoasă şi frumos amenajată
- Ea este prevăzută cu mese şi scaune pentru 4 bolnavi
- Mesele din plastic se lasă descoperite, cele din lemn se acoperă cu feţe de masă de
muşama
- După dejun, prânz şi cină mesele se şterg de fărâmături şi se dezinfectează .
- Podelele se spală
În componența sufrageriei se află bufetul care este prevăzut cu:
- apă fierbinte şi rece
- încălzitoare electrice de apă
- căzi cu secţii pentru spălarea, dezinfectarea clătirea veselei
- plită electrică pentru încălzirea hranei
- dulapuri pentru păstrarea veselei, pâinii, zahărului etc.
- masă cu suprafaţă igienică pentru repartizarea hranei
- substanţe dezinfectante şi detergent
- utilaj marcat pentru curăţenie
- inventarul folosit pentru hrană este marcat şi folosit conform marcajului
- pentru resturile de hrană se vor folosi căldări marcate cu capace
- repartizarea hranei se face de către bufetiera sau asis. medic, din secţie în halat cu

7. inscripţia "pentru repartizarea hranei"
- Infirmierilor care se ocupă cu curăţenia li se interzice repartizarea hranei
- Alimentele se transportă de la blocul alimentar la bufet cu vase închise bine
- In timpul transportării şi distribuirii hrana nu trebuie să se infecteze
- Categoric se interzice reţinerea resturilor de hrană la bufet, deasemenea
amestecarea resturilor cu hrana proaspăt pregătită
- Personalul trebuie să respecte regulile de igienă personală. După primirea hranei
vasele se prelucrează în felul următor: în dependenţă de profilul secţiei
a) în secţiile terapeutice
- Vasele se eliberează de resturi
- Se spală bine în I lavoar cu apă caldă şi muştar sau paste degresante
- Se clătesc cu apă fierbinte la to
de 70o
- Se aşează să se scurgă şi să se usuce
- Se sterilizează în dulapul cu aer fierbinte şi uscat la t° de 130° timp de 45 minute.
b) în secţiile de boli infecţioase:
- Vasele se eliberează de resturi
- Se clătesc sub apă curgătoare la t° de 70°
- Se aşează pe suporturi să se scurgă şi să se usuce
- Se sterilizează în dulapul cu aer fierbinte şi uscat la t° de 130° timp de 45 minute.
- Vesela curată se păstrează în dulapuri speciale
- Pâinea se păstrează în saci de pânză deasă fără miros, la loc uscat
- După folosire cârpele şi bureţii se spală bine cu săpun şi se fierb în sol. Bicarbonat de
sodiu 2% timp de 15 mim din momentul fierberii, apoi se clătesc şi se păstrează în vase
marcate.
- Aerisirea se efectuează regulat
- Curăţenia generală se efectuează o dată în săptămână cu soluţii dezinfectante.
Regimul sanitaro-antiepidemic în sala de baie
În sala de baie se află:

8. - cadă lângă care se află un covoraş de cauciuc pe grilaje de lemn, care se dezinfectează
după fiecare bolnav
- vase cu soluţii dezinfectante
- vase pentru păstrarea buretelor curate şi murdare
- banchetă
- baia igienică în secţie se efectuează bolnavilor o dată în 7 zile
- curăţenia umedă se efectuează după fiecare bolnav
- curăţenia generală o dată în 7 zile
- cada şi covoraşul de cauciuc se dezinfectează conform ordinului.
- (utilajul) inventarul pentru curăţenie este marcat şi folosit după indicaţie.
Regimul sanitaro-antiepidemic în sala pentru clisme
În sala pentru clisme se află:
- banchetă aşternută cu muşama
- stativ
- irigatorul Esmarh
- şorţ de muşama
- vase marcate cu canule curate şi murdare
- tuburi pentru evacuarea gazelor
- vaselină sterilă
- ploscă
- lighean
- căldare
- scutece
- soluţii dezinfectante
În caz de depistare a bolilor infecțioase în secție se petrece controlul medical al
personalului, bolnavul suspect se izolează într-un salon aparte până la transferarea lui în spital
de boli infecțioase. În salon se efectuează dezinfecția necesară.

9. Documentaţia medicală în Secţie
1. Registru de evidenţă a internărilor bolnavilor şi renunţărilor la spitalizare.
2. Fişa medicală a bolnavului de staţionar cu anexele (zilnic, foaie de prescripţii
medicale, foaie de temperatură, foaie de indicatori principali ai stării bolnavului, aflat
în secţia (salonul) de reanimare şi terapie intensivă, epicriză).
3. Centralizator de evidenţă a mişcării bolnavilor şi fondului de paturi pe staţionar, secţie
sau profilul paturi.
4. Fişa de evidenţă a prelevării ţesuturilor.
5. Fişa statistică a persoanei, externate şi decedate din staţionar.
Postul de gardă. Predarea şi preluarea serviciului.
Conduita de predare a serviciului cuprinde:
1. Data şi ora schimbului
2. Numărul salonului
3. Numărul patului şi numele complet al bolnavului
4. Diagnosticul prezumtiv
5. Starea bolnavului în cursul serviciului
6. Numele, doza concentraţia, calea şi orarul de administrare a medicamentelor
7. Tratamentele fizio-terapice sau de altă natură pe care le primeşte
8. Modificările survenite în tratamentul bolnavului în cursul serviciului
9. Problemele principale care trebuie supravegheate de asistentă în cursul serviciului
următor
10.Sarcinile concrete în legătură cu pregătirea bolnavului pentru examinări de laborator