SlideShare a Scribd company logo
1 of 14
PARCUL NAȚIONAL
COZIA
Proiect realizat de:
Geru Ryanna
Mihalache Daria
1. INTRODUCERE
Parcul Național Cozia se află situat în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, mărginit la nord de
Depresiunea Loviștei, străvechea Terra Loystha, o vastă arie încărcată de istorie, cu multe localitaăți, organizate odinioară în
ținutul lui Seneslau, unde populația continuă tradițiile și obiceiurile străvechi.
La vest, Parcul Național Cozia este separat de restul Munților Căpățânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul
Pământului și Valea lui Stan.
La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislăvești.
La est, versanții abrupți ai Coziei, impunători ai Sturului și Pietrei Șoimului, îl delimitează de Muscelele
Topologului prin Saua Groșilor și mai la nord, se invecinează cu Depresiunea Poiana.
Masivul Cozia este străbătut, pe direcția nord-sud, de apele râului Olt, care a sculptat Defileul Gura Lotrului-
Cozia.
2. FLORA ȘI FAUNA
FLORA.
Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia, Narăţu, Doabra-Călineşti. Principalele etaje de
vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate , în functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m.
Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%), gorun (14%),
molid (18%) şi specii de amestec: carpen, cireş, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste
80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea ştiinţifică a Parcului
Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale, puţin
modificate de om, de o mare originalitate şi variabilitate. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se
datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse,
factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate.
Flora micologică. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numărul
combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante.
Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic
Flora cormofitică. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Dintre licheni au fost identificaţi 71
taxoni. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Comunităţile de licheni de
pe scoarţa arborilor, le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care
vegetează.
De asemenea, avem şi specii de interes comunitar, cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica, specie
protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna.
FAUNA. Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale.
Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun, lupul, râsul, pisica
sălbatică, dar şi ierbivorele: căpriorul, cerbul, capra neagră etc. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de
copac, jderul de piatră, veveriţa, şoarecele de pădure etc. În ceea ce priveşte ornitofauna, sunt cunoscute peste
120 specii de păsări. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică, este şi un culoar favorabil pentru
migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers, iar ca urmare a apariţiei lacurilor de
acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de
apa.
Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul, șopârla de munte, năpârca, șarpele de
apă, vipera de munte, vipera cu corn etc. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale.
Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra, tritonul cu creastă, de munte,
broasca râioasă brună, buhaiul de baltă etc.
Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti
specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul, zglăvocul, boişteanul, crapul, nisipariţa, ultima fiind
endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare, ci şi
supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară.
Fauna de nevertebrate este bogată, însă insuficient cunoscută. În zona Parcului National Cozia
se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent
se intâlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole şi aranee, în timp ce alte grupe ca
chilopodele, formicidele şi lumbricidele apar sporadic.
O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide, dintre care se evidentiază
pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofilă protejată, de origine mediteraneeană, frecventă atât
în Masivul Cozia cât şi în Narăţu.
3. GEOLOGIE
În ansamblu, masivul Cozia se prezintă că o cută anticlinală, cu o serie de cute
secundare pe flancul sudic. Din punct de vedere geologic, Cozia are o structură interesantă. În
realitate, aparţine zonei şisturilor cristaline ale Carpaţilor Meridionali, dar depresiunile amintite
sunt alcătuite atât înspre sud cât şi înspre est, pe suprafeţe apreciabile din roci terţiare.
Cea mai mare parte a regiunii centrale a Coziei este alcătuită din grano-gnaise cu ochiuri
mari de microclin, aşa zisul gnais de Cozia, care începe cu Muntele Foarfeca, din malul drept al
Oltului şi reapare peste Cozia ca un brâu orizontal îngust, până la râurile Topolog, Argeş şi Valsan.
Acest gnais de Cozia a fost tăiat de râul Olt, precum şi de afluenţii săi. Caracteristice
pentru gnaisele de Cozia sunt pantele lor foarte înclinate, iar din acest motiv solul se formează
anevoios. Partea rasăriteană a masivului se deosebeşte prin morfologie, prin vegetaţie faţă de
versantul apusean. Astfel, în timp ce părţile stâncoase ale versantului de apus sunt acoperite mai
uniform de păduri, pe versantul răsăritean se află turnuri, brâne şi pereţi stâncoşi lipsiţi de vegetaţie,
cu jgheaburi înguste şi înierbate. Această parte este cea de deasupra mănăstirii Stânişoara, care
atrage atenţia cercetătorului ce trece pe aici.
4. INFORMAȚII ADIACENTE
Zona Parcul Național Cozia, deşi foarte interesantă din punctul de vedere al
patrimoniului natural, cu procese ecologice aparte, este insuficient studiată şi cercetată. Cele
mai multe lucrări efectuate până în prezent sunt mai mult pe componenta turistică în scopul
promovării frumuseţii peisajelor şi a promovării punctelor de atracţie. Totuşi câteva studii şi
cercetări merită o atenţie aparte.
În 1988, G.Coldea şi Adriana Pop publică date interesante despre vegetaţia acestor
munţi în lucrarea intitulată “Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia”. Alte informaţii
botanice au publicat şi I.C.Banu şi Maria Ciurchea. Nu s-au facut cercetări asupra algelor şi
muşchilor din parc.
APNC a iniţiat prin diverse proiecte studii şi cercetări prin atragerea unor institute şi
personalităţi cunoscute în domeniul ştiinţelor naturii. Subiectele de cercetare sunt: habitatele
naturale de stâncării, procesele ecologice, distribuţia speciilor şi asociaţiile vegetale şi
animale, avifauna din Defileul Oltului, etc,.
În primii ani de aplicare a Planului de Management cercetările se vor orienta pe
implementarea acţiunilor specifice siturilor Natura 2000 atât habitate cât şi păsări.
Principalele atracţii turistice antropice:
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Turnu- lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, pentru Biserica veche şi „Schimbarea la Faţă”
pentru biserica nouă, ctitorite în secolul al XVIII-lea;
Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”;
Mănăstirea Stânişoara- locaş de călugări, ctitorită în secolul al-XVII-lea;
Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în secolul al XVIII-lea, lăcaş de călugări cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”
pentru biserica Veche şi „Adormirea Maicii Domnului” pentru biserica nouă. Este un mare complex monahal;
Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” – sec . XVI-lea
Biserici: Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea); Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii
Cozia (sec. Al –XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Călineşti.
Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici consideră că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse
de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine
stătător Ţara Românească.
Formele de turism practicabile sunt:
1. Turism montan
2.Monahal-istoric
3. Cultural (etnofolcloric)
4. Sportiv
5. Agroturismul şi turismul rural
6. Balnear
7. Turismul ştiinţific
8. Turismul pentru reuniuni şi congrese
VIDEOCLIP: https://youtu.be/G7XUzYzq12c
VĂ MULȚUMIM!
Bibliografie:
cozia.ro
Wikipedia
youtube
ochii noștrii deoarece am mers pe Cozia

More Related Content

What's hot

Дунавска равнина
Дунавска равнинаДунавска равнина
Дунавска равнина
kyuchukova
 
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, БулвестСофия - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
Veska Petrova
 
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
Antoinette MIlanova
 
Rezervatii naturale
Rezervatii naturaleRezervatii naturale
Rezervatii naturale
stefanmoraru
 
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
Veska Petrova
 
Опазване на българската природа - ЧО, 3 клас, Булвест
Опазване на българската природа  - ЧО, 3 клас, БулвестОпазване на българската природа  - ЧО, 3 клас, Булвест
Опазване на българската природа - ЧО, 3 клас, Булвест
Veska Petrova
 
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
Veska Petrova
 
гласни звукове игри
гласни звукове   игригласни звукове   игри
гласни звукове игри
Vаlentina Bikova
 
задбалкански котловини
задбалкански котловинизадбалкански котловини
задбалкански котловини
Dani Parvanova
 
Proiect delta dunarii
Proiect delta dunariiProiect delta dunarii
Proiect delta dunarii
vasilepenciuc
 
българско черноморско крабрежие вал.
българско черноморско крабрежие вал.българско черноморско крабрежие вал.
българско черноморско крабрежие вал.
Vаlentina Bikova
 
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, БулвестПочва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
Veska Petrova
 
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
Veska Petrova
 

What's hot (20)

Дунавска равнина
Дунавска равнинаДунавска равнина
Дунавска равнина
 
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, БулвестСофия - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
София - столица на нашата родина - ЧО - 3 клас, Булвест
 
Балкански полуостров - географско положение, граници и брегове
Балкански полуостров - географско положение, граници и бреговеБалкански полуостров - географско положение, граници и брегове
Балкански полуостров - географско положение, граници и брегове
 
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
Характеристика на моя роден край Габриела Андреева Янкова
 
софия столица на нашата родина
софия   столица на нашата родинасофия   столица на нашата родина
софия столица на нашата родина
 
Rezervatii naturale
Rezervatii naturaleRezervatii naturale
Rezervatii naturale
 
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
5. Дунавска равнина, 4 клас, Булвест
 
Светът на възрожденските българи
Светът на възрожденските българиСветът на възрожденските българи
Светът на възрожденските българи
 
Опазване на българската природа - ЧО, 3 клас, Булвест
Опазване на българската природа  - ЧО, 3 клас, БулвестОпазване на българската природа  - ЧО, 3 клас, Булвест
Опазване на българската природа - ЧО, 3 клас, Булвест
 
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
10. Родопа - планината на Орфей - ЧО, 4 клас, Булвест
 
презентация 01
презентация 01презентация 01
презентация 01
 
Краищенско-Средногорска област
Краищенско-Средногорска областКраищенско-Средногорска област
Краищенско-Средногорска област
 
гласни звукове игри
гласни звукове   игригласни звукове   игри
гласни звукове игри
 
задбалкански котловини
задбалкански котловинизадбалкански котловини
задбалкански котловини
 
Приказка за дракона vorfax
Приказка за дракона vorfaxПриказка за дракона vorfax
Приказка за дракона vorfax
 
Proiect delta dunarii
Proiect delta dunariiProiect delta dunarii
Proiect delta dunarii
 
българско черноморско крабрежие вал.
българско черноморско крабрежие вал.българско черноморско крабрежие вал.
българско черноморско крабрежие вал.
 
подлог
подлогподлог
подлог
 
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, БулвестПочва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
Почва и растителен свят - ЧО, 3 клас, Булвест
 
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
2. България пред картата на света и Европа - ЧО, 4 клас, Булвест
 

Similar to Parcul Național Cozia.pptx

Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia class
clausss1
 
Obictive turistice
Obictive turisticeObictive turistice
Obictive turistice
DanOG111
 
Romania
RomaniaRomania
Romania
1gina1
 
Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediului
clausss1
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului class
clausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
clausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
clausss1
 
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldovaCea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
Veronica Drg
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
marysssa1
 

Similar to Parcul Național Cozia.pptx (20)

Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul FalestiAriile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti
 
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
Rezervaţii naturale din judeţul  prahovaRezervaţii naturale din judeţul  prahova
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
 
UNELE ASPECTE GEOGRAFICE ŞI ECOLOGICE ALE REZERVAŢIEI PEISAGISTICE TREBUJENI ...
UNELE ASPECTE GEOGRAFICE ŞI ECOLOGICE ALE REZERVAŢIEI PEISAGISTICE TREBUJENI ...UNELE ASPECTE GEOGRAFICE ŞI ECOLOGICE ALE REZERVAŢIEI PEISAGISTICE TREBUJENI ...
UNELE ASPECTE GEOGRAFICE ŞI ECOLOGICE ALE REZERVAŢIEI PEISAGISTICE TREBUJENI ...
 
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
Alecu Renita, Ariile protejate din bazinul hidrografic al Prutului. Realitati...
 
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptxparcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
 
Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia class
 
O.c. claudia
O.c. claudiaO.c. claudia
O.c. claudia
 
Obictive turistice
Obictive turisticeObictive turistice
Obictive turistice
 
Romania
RomaniaRomania
Romania
 
Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediului
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului class
 
Prezentare biologie arama andreea_viii_a
Prezentare biologie  arama andreea_viii_aPrezentare biologie  arama andreea_viii_a
Prezentare biologie arama andreea_viii_a
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
Muntii apuseni
Muntii apuseniMuntii apuseni
Muntii apuseni
 
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.pptTema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
Tema Ariile naturale protejate din MRDNC.ppt
 
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldovaCea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
Cea mai veche rezervatie stiintifica din moldova
 
Judetul Olt
Judetul OltJudetul Olt
Judetul Olt
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
 
Flora cozia
Flora coziaFlora cozia
Flora cozia
 

Parcul Național Cozia.pptx

  • 1. PARCUL NAȚIONAL COZIA Proiect realizat de: Geru Ryanna Mihalache Daria
  • 3. Parcul Național Cozia se află situat în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, mărginit la nord de Depresiunea Loviștei, străvechea Terra Loystha, o vastă arie încărcată de istorie, cu multe localitaăți, organizate odinioară în ținutul lui Seneslau, unde populația continuă tradițiile și obiceiurile străvechi. La vest, Parcul Național Cozia este separat de restul Munților Căpățânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul Pământului și Valea lui Stan. La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislăvești. La est, versanții abrupți ai Coziei, impunători ai Sturului și Pietrei Șoimului, îl delimitează de Muscelele Topologului prin Saua Groșilor și mai la nord, se invecinează cu Depresiunea Poiana. Masivul Cozia este străbătut, pe direcția nord-sud, de apele râului Olt, care a sculptat Defileul Gura Lotrului- Cozia.
  • 4.
  • 5. 2. FLORA ȘI FAUNA
  • 6. FLORA. Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia, Narăţu, Doabra-Călineşti. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate , în functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) şi specii de amestec: carpen, cireş, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea ştiinţifică a Parcului Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale, puţin modificate de om, de o mare originalitate şi variabilitate. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. Flora micologică. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic Flora cormofitică. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor, le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate formaţiunilor forestiere în care vegetează. De asemenea, avem şi specii de interes comunitar, cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica, specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna.
  • 7. FAUNA. Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun, lupul, râsul, pisica sălbatică, dar şi ierbivorele: căpriorul, cerbul, capra neagră etc. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac, jderul de piatră, veveriţa, şoarecele de pădure etc. În ceea ce priveşte ornitofauna, sunt cunoscute peste 120 specii de păsări. Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică, este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers, iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul, șopârla de munte, năpârca, șarpele de apă, vipera de munte, vipera cu corn etc. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. Din clasa amfibienilor se întalnesc urmatoarele specii: salamandra, tritonul cu creastă, de munte, broasca râioasă brună, buhaiul de baltă etc. Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de munte ca de exemplu: păstrăvul, zglăvocul, boişteanul, crapul, nisipariţa, ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare, ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară. Fauna de nevertebrate este bogată, însă insuficient cunoscută. În zona Parcului National Cozia se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole şi aranee, în timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele şi lumbricidele apar sporadic. O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide, dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofilă protejată, de origine mediteraneeană, frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu.
  • 8.
  • 10. În ansamblu, masivul Cozia se prezintă că o cută anticlinală, cu o serie de cute secundare pe flancul sudic. Din punct de vedere geologic, Cozia are o structură interesantă. În realitate, aparţine zonei şisturilor cristaline ale Carpaţilor Meridionali, dar depresiunile amintite sunt alcătuite atât înspre sud cât şi înspre est, pe suprafeţe apreciabile din roci terţiare. Cea mai mare parte a regiunii centrale a Coziei este alcătuită din grano-gnaise cu ochiuri mari de microclin, aşa zisul gnais de Cozia, care începe cu Muntele Foarfeca, din malul drept al Oltului şi reapare peste Cozia ca un brâu orizontal îngust, până la râurile Topolog, Argeş şi Valsan. Acest gnais de Cozia a fost tăiat de râul Olt, precum şi de afluenţii săi. Caracteristice pentru gnaisele de Cozia sunt pantele lor foarte înclinate, iar din acest motiv solul se formează anevoios. Partea rasăriteană a masivului se deosebeşte prin morfologie, prin vegetaţie faţă de versantul apusean. Astfel, în timp ce părţile stâncoase ale versantului de apus sunt acoperite mai uniform de păduri, pe versantul răsăritean se află turnuri, brâne şi pereţi stâncoşi lipsiţi de vegetaţie, cu jgheaburi înguste şi înierbate. Această parte este cea de deasupra mănăstirii Stânişoara, care atrage atenţia cercetătorului ce trece pe aici.
  • 12. Zona Parcul Național Cozia, deşi foarte interesantă din punctul de vedere al patrimoniului natural, cu procese ecologice aparte, este insuficient studiată şi cercetată. Cele mai multe lucrări efectuate până în prezent sunt mai mult pe componenta turistică în scopul promovării frumuseţii peisajelor şi a promovării punctelor de atracţie. Totuşi câteva studii şi cercetări merită o atenţie aparte. În 1988, G.Coldea şi Adriana Pop publică date interesante despre vegetaţia acestor munţi în lucrarea intitulată “Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia”. Alte informaţii botanice au publicat şi I.C.Banu şi Maria Ciurchea. Nu s-au facut cercetări asupra algelor şi muşchilor din parc. APNC a iniţiat prin diverse proiecte studii şi cercetări prin atragerea unor institute şi personalităţi cunoscute în domeniul ştiinţelor naturii. Subiectele de cercetare sunt: habitatele naturale de stâncării, procesele ecologice, distribuţia speciilor şi asociaţiile vegetale şi animale, avifauna din Defileul Oltului, etc,. În primii ani de aplicare a Planului de Management cercetările se vor orienta pe implementarea acţiunilor specifice siturilor Natura 2000 atât habitate cât şi păsări.
  • 13. Principalele atracţii turistice antropice: Mănăstirea Cozia Mănăstirea Turnu- lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, pentru Biserica veche şi „Schimbarea la Faţă” pentru biserica nouă, ctitorite în secolul al XVIII-lea; Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”; Mănăstirea Stânişoara- locaş de călugări, ctitorită în secolul al-XVII-lea; Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în secolul al XVIII-lea, lăcaş de călugări cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” pentru biserica Veche şi „Adormirea Maicii Domnului” pentru biserica nouă. Este un mare complex monahal; Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” – sec . XVI-lea Biserici: Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea); Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii Cozia (sec. Al –XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Călineşti. Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici consideră că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine stătător Ţara Românească. Formele de turism practicabile sunt: 1. Turism montan 2.Monahal-istoric 3. Cultural (etnofolcloric) 4. Sportiv 5. Agroturismul şi turismul rural 6. Balnear 7. Turismul ştiinţific 8. Turismul pentru reuniuni şi congrese VIDEOCLIP: https://youtu.be/G7XUzYzq12c