Documentul oferă o prezentare a parcurilor și rezervațiilor naturale din România, explicând caracteristicile și diferențele dintre parcurile naturale și rezervațiile naturale. Sunt enumerate mai multe parcuri naturale și rezervații, precum Cheile Carașului și Pietrosul Mare, evidențiind biodiversitatea și geologia acestora. De asemenea, documentul menționează aspecte interesante și legende locale legate de aceste zone protejate.

1. Parcuri Şi Rezevaţii Naturale

2. Parcul natural
• Parcul natural este constituit dintr-un
teritoriu delimitat în care atributele
naturale, istorice și culturale sunt
protejate pe baza unui regulament,
pentru o conservare și dezvoltare
durabilă.
• Spre deosebire de parcurile naţionale,
într-un parc natural activitățile umane
au un loc bine stabilit, integrându-se
într-un tot unitar cu cadrul natural din
care fac parte.

3. Parcuri naturale din România:
• Apuseni, Bucegi, Cefa, Comana, Geoparcul
Dinozaurilor "Ţara Haţegurilor", Lunca
Mureşului, Porţile de Fier, Văcăreşti.

4. Rezervaţia naturală
• Rezervația naturală este o arie în
care întregul cadru natural sau
anumite
exemplare floristice, faunistice
sau geologice sunt ocrotite de lege.
Sunt protejate, pentru conservarea
lor, ecosisteme, specii de plante sau
de animale, elemente geologice etc.
de interes științific sau peisagistic.

5. Rezervaţii
naturale -
Clasificare
Rezervațiile naturale se pot împărți în
următoarele categorii:
• Rezervații botanice
• Rezervații zoologice, inclusiv
refugiile ornitologice
• Rezervații geologice- geomorfice,
paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)
• Rezervații speologice
• Rezervații peisagistice
• Rezervații mixte
• Rezervații de zonă umedă
• Rezervații de resurse genetice
Cele mai multe rezervații au un caracter
complex.

6. Rezervaţii naturale din România:
• Lacul Braşov, Poiana cu narcise Negraşi,
Lacul Galbeni, Lacul Lilieci, Rezervaţia
Botanică Borsec, Muntele de sare Slănic
Prahova, Ostrovul Mare, Lunca Siretului
Inferior

7. Rezervaţia Naturală
Cheile Caraşului
• Cheile Carașului alcătuiesc o arie protejată de
interes național ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată
în judeţul Caraş-Severin, pe teritoriul
administrativ al comunei Caraşova.
• Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 578
ha, se află în Munţii Aninei, între confluența
pârâului Comarnic cu Caraşul și
comuna Caraşova.
• Cheile Carașului au statut de rezervaţie naturală
în cadrul Parcului Naţional Semenic-Cheile
Caraşului din care fac parte.

8. Ştiaţi că:
• Peştera Comarnic reprezintă un loc fascinant
unde au fost găsite oasele ursului de cavernă
dispărut în urmă cu 15000 mii de ani, despre care
se credea că atinge 3-4 m înălţime şi o greutate de
până la 1000 de kg.
• În Cheile Caraşului se regăsesc peste 500 de
peşteri şi avene de diferite dimensiuni.
• Cheile Carașului se numără printre cele mai lungi
și sălbatice chei din România și reprezentând
două sectoare de chei despărțite de Lunca
Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru
a face loc celor câtorva sălașe și gospodării de pe
malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul
dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-
vestul României având forma unor canioane care
cuprind nenumărate specii de plante și animale
alături de pădurile de fag, care în special toamna
formează un peisaj mirific.

9. Rezervaţia Naturală
Peştera Ponoarele
• Peștera Ponoarele este situată la o altitudine de
337 m. Lungimea sa este de 734 m. Peștera este o
străpungere hidrogeologică realizată de apele ce
se strâng în Lacul Zăton. Prezintă două intrări de
dimensiuni mari. Galeria principală este
subfosilă; la un nivel superior se găsește o galerie
fosilă. În peșteră se adăpostesc
numeroși lilieci din
speciile Myotis, Miniopterus și Rinolophus. În
perioada aprilie-august, în peșteră se poate întâlni
o colonie de naștere formată din cca. 3000
indivizi, iar în perioada octombrie-aprilie, o
colonie de hibernare de cca. 1000 lilieci.
Deoarece liliecii nu numai că nu sunt periculoși
pentru oameni, dar au și un rol important în
menținerea echilibrului ecologic, trebuie ocrotiți.

10. • Podul lui Dumnezeu din comuna
mehedinţeană Ponoare este unul dintre cele
trei poduri naturale existente în lume şi al
doilea ca mărime din Europa. Astfel de
poduri naturale mai există în SUA şi în
Franţa, dar cel din România este singurul
circulat, fiind format din calcare, ca urmare a
surpării tavanului unei peşteri.
• Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural, cum i
se mai spune, se află în centrul localităţii
mehedinţene Ponoare, fiind o uriaşă arcadă
de piatră peste care trece şoseaua Baia de
Aramă – Drobeta Turnu Severin, traversând
Valea Pragului. El s-a format prin prăbuşirea
peretelui superior al peşterii şi se impune în
peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime,
13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9
metri deschidere.
Podul lui Dumnezeu

11. • Există mai multe legende legate de acest pod
natural. Se spune că Sfântul Nicodim căuta
cascada ce i s-a arătat în vis şi deasupra căreia
voia să construiască o mănăstire. În drumul
său a oprit la Ponoare, unde a fost, însă,
acuzat de furt şi alungat de săteni. Atunci,
pentru a putea scăpa, Dumnezeu i-ar fi
construit podul care să-i uşureze trecerea,
printr-o mişcare arcuită a mâinii. Nicodim nu
a fugit, însă, fără a lăsa în urmă lui un
blestem, acela ca apele să fie înghiţite şi să nu
permită niciunei vietăţi să trăiască. Apa este,
acum, înghiţită de peşteră, care o revarsă la
ploile puternice, iar nicio vietate nu trăieşte în
lacul de lânga ea. Apoi şi-a continuat drumul,
urmându-şi destinul şi construind Mănăstirea
Tismana.

12. Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare
• Pietrosul Mare categoria a I-
a IUCN (rezervaţie naturală strictă de tip
mixt), s-a constituit ca arie protejată prin
Legea 5/2000 privind aprobarea Planului
de Amenajarea Teritoriului Național -
secțiunea III - a zone protejate, prevăzută
la poziția 2563.
• Rezervația Biosferei Pietrosu Rodnei este
situată în apropierea localităților Borşa
și Moisei având suprafața de 3300 ha și
cuprinde partea nordică
a munţilor Rodnei. Cele 3300 ha ale
rezervației ocupă golul alpin și pădurile de
conifere sau amestec din Masivul Pietrosu
Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu
Mare cu o înălțime de 2303 metri.

13. Ştiaţi că:
• În Munții Rodnei se găsesc peste 1.000 de specii de plante, printre care se află și
câteva specii ocrotite prin lege. Printre ele se numără floarea de colț, ghintura
galbenă, angelica sau sângele-voinicului.
• Dacă vizitați Parcul Național Munții Rodnei, vă puteți întâlni cu capre negre,
căprioare, bursuci, nevăstuici, marmote și chiar cu cocoşi de munte. Aici se află o
specie rară de păsări, cocoșul de mesteacăn, zona munților Rodnei fiind printre
ultimele zone unde se mai găsește această specie.
• Ariile protejate din Parcul Național Munții Rodnei se împart în patru rezervații
științifice și șase rezervații naturale.

14. Bibliografie
• Wikipedia contributors. (2020, March 5). Nature park. In Wikipedia, The Free Encyclopedia. Retrieved 20:33, April 2, 2020,
from https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nature_park&oldid=944103700
• Wikipedia contributors. (2020, March 20). Protected areas of Romania. In Wikipedia, The Free Encyclopedia. Retrieved 20:57, April
2, 2020, from https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Protected_areas_of_Romania&oldid=946426984
• Wikipedia contributors. (2020, March 16). Nature reserve. In Wikipedia, The Free Encyclopedia. Retrieved 20:59, April 2, 2020,
from https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nature_reserve&oldid=945764265
• Lista rezervațiilor naturale din România. (2019, octombrie 11). Wikipedia, enciclopedia liberă. Preluat la 21:00 EET, aprilie 2 2020
de la //ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_Rom%C3%A2nia&oldid=13115233.
• Cheile Carașului. (2018, noiembrie 29). Wikipedia, enciclopedia liberă. Preluat la 21:02 EET, aprilie 2 2020 de la
//ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cheile_Cara%C8%99ului&oldid=12474275.
• https://www.romanian-journeys.com/atractie-turistica-romania/parcul-national-semenic-cheile-carasului
• Peștera Ponoarele. (2016, mai 1). Wikipedia, enciclopedia liberă. Preluat la 21:04 EET, aprilie 2 2020 de la
//ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C8%99tera_Ponoarele&oldid=10502056.
• https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/legendele-podului-dumnezeu-ponoare-unul-cele-trei-poduri-naturale-lume-l-a-alungat-
dumnezeu-aghiuta-pestera-sat-1_54f99213448e03c0fd49c54b/index.html
• Pietrosul Mare. (2018, martie 9). Wikipedia, enciclopedia liberă. Preluat la 21:06 EET, aprilie 2 2020 de la
//ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pietrosul_Mare&oldid=12017020.
• http://www.emunte.ro/top-10-curiozitati-despre-muntii-rodnei/