Gheorghe Bratescu - Vrajitoria de a lungul timpului

Gheorgh@ V, Bll'#tesee$i
WffiAJMtrffiffiH&
d@-&r BEs mffief, B t$tr?,sWwmHexil
191I 5
Edlitura Polltiica
Brurcu'ne.stl

Iier{rc [,ir l A [ ) [:] L li [:i [rC tl, [,, r,]{ U t . t,aj t-l
Cl o iixr r' t rr X [) N nr'[ n NiC
,
il,.
(ctuIlerri!l{ rir .ll [r-in r{tl[.:r:r {,]rLi.t,i}
Cuprins
,i-. llirjril-i
.inriiiti.c
: '; '" : i :. : : :
.1, Nasterr-'il qi cl,oklfia unci eiudute profesiuni
1-'lr t:r:prr 1 lr r-i le
lVl;:giir5iri:ligir,l " ; :; : : l
lrractir:i si mtlnifr:st6r,i. vl.;ijitr:r'eryii str"frrrechi.
I n ii ie r:i. r'ccllziti. dairs
Ila.gie ;i ioli:lor.. irr t,i.;lcii{ia lrrrnflne*lscil t l
Ol:l'gintirsr"lpcr"sliliilulr.; ; : i I :
lli llivirraii:r ; . : I I ! [ I I t
I)olirnragiclaEili.lati*nie I : : I : I
LllriciNor:iil in antichrital:ea,g'l.r.,crl-1.{)rr}itn6 : j
Ghicitrtr.'i:1, v.ariafii pe aceeaqi. tenl6 . :
;l:ei';riiiie exalla{ilor. Evttr:Hri, prervestir.i,
;trl'tif ef ii
5" l,{rr.r:i}c ()r.ilc()Xe ryi enigrnr:ic tror ;
-i}tr. l$lagiarneirEri : : : ? t
J" Cc este qi ce fi:ce vr"iijit,rr:utr ?
2. lstoria }ui. Satail. Dcmonisnlul.
i3" Prrsi:da{i gi oi:sedrili.
4. ,AnimaJc la str,iiputr infarniei
1,
2,
t)..
4..
5.
l$)
'1r
O
3n
43
i'tr
' ).),
t.t.l
$')
f .1
d,l
't'i
d1f
:1.
').
3"
4"
191
1Qn
i t;1,41
' 1.11
::;x45
: : I n6l
; i : x64

IV
5. fi.ili,ralLrri 5i lcirnici de
6. Arserulul vriitiilurcse
tr|e la nlrrliic la 5trintir
magie ne;,ig1id 1{i9
Ili{
:l {rj ,[
:n4
::ii
!t il
25(]
.J1f;,
_jjr+
! ttt
'] {r'i
3(ilo,
v.
1. rstrolugia sau giricitul in slele
2. Alchirntir
3. 1'l;rgii-r t.iriniiclui{tare . ;
l. $cilullrloliilc Lrlicniali:. Io{islclc:lr:
tj bclli:r. drt'r'iiiii. .lachilii
Iluz-;ionisrtr ul
Spilitisr:ir-r1
4. Sccl.c ;i sr.rcJeta{i or:r-lllc
tncheiere
Prisifa{5 . :
}! hli<lt:rafie setectivd
Gn*v$alt f;ssmimte
(lr,u nlai verhe ple{:rup;rre a einlnlr,ri, r"eprezentincl do-
virrl:r e',olu1,ici silie, o cr:ns{,ituie, i'lir'5. indoiillS, incc.r'ci,u'ea
,ilr'il su r-:unualkt pe sin*" p;'ecrlltl iii ele a inlelcge nalu];r
rrlorr.j in'iitnilre, 1r:r i":ceasta nu 1;l"elrrrie vdzut cirial Lrn plrr?us
,il :;rinl;li-ri tu;'ioz-iliiti, ci dt;rin!a lili de a afia r"*spilnsuri
rn{ 'i illlt'irlairi di'arrratir't: pli.vitoai'c la r:xi.ste:rftl gi nlilr}utr
,rlr';r sr.ri-lrilr,ir''tLri 1:c o plirncl.ir crr;:url)le nlrLdif it:llri;ll,r r:li*
rrir,i. l';rrrr',r,i, l'lort'i. r'u ctrlllslr'oj"ulc r,rvr..ninlr::ni.t,. ui:n'Ii:if tl dil
'r rr:r',1ii z;irtrlrrilorrrr', I.J(, ( iu (i l',irrlii Ltrnanii r:i'lt-ti;r s;i ]e
r,r rlliI[)d.
l)ilrrtirr,l .inrl ir in'.'ll;il (.u gl'eu li rrhinuitlr clc int,ct
,;r inl'r'rrirll rliirii;.i ii[(" r];tiu(.ii. ;iCapl,indn-se e.i, ilirit,li"rri-r:
1,rtt;i lrt ril,rst':.it'. .'1]ireitt r)'ltil dle Ct:ttpr.iltiiment. {t(-'s-A Clo'"'pdit
it{';r lrrnur-r'l iinrprilu.i a fi vilal. sti li.l baua rreclin{r.,lrii:
rrrititu-.nrirr-1ii'r,.. 1-l:t.cnm 6i l;,i rcii a tt:lrnicii 5i ;tiinfei.
l )r'r;rt,Lrr'. i'L1n{)a;tfilea constitnia, la incepul,urile rtrnc-
rrir ir. rrir tr'.;rr al iul,ltrrli'" fijnd absoiLlt nec€$af[ vic{ii 5i
tlr' ;rcr:'r:'rl --* {rit se tt-'ansmitea din gcttcrafic in gcnci'll{,ie
rrr rrro(l d,.:.lil-r*t'at, ubligaroriu. El.a limp sul'ici.ent alr;rrci
1x'rr{r'r.l tt",ii spre a privi cerul, a observa iu detalii i'ine
,'orlll)(u'1.itn1cir1,r-ri fietc$rei specii cle *rrimale. de car:e ;tv(,au
,r'',)ir', pcn1.r'u hranii, pentru a se apdra: s6 stahrilc:,rscir,
lri in incerciii:i. r,.egekllele coinestibile, ori t$ carite nral.rri'ia
lrlin:ii pentru unelte $i arme.
{)rnul. I5i punea., de asemenea, illtii'eblri r:u privire la
l'crri"rmen€ ce-i. intrigau, anune na$terea, evnlutia $i n'hl;ti:-
1,ca ir: natur5" Inr:ercind si r$spundd acestora, investigind
:l,ot ce !l inconjurar, el 6i-a ciddit explica{,ii pornind de la
Iuifltllri:t sil unlirnii, as{rm1.linel -tce$teia totul. MaEia ri-a nilsc.rtt
D.

irl r:ondi{.iile in c;ii"e cLtnoasle'r:e;.r lurmii ela inc& I.eidit:raen-
talir. in cleclin[;i (]rnlllui clin vechimc, pL.ar:fica n-ragic6 aps'-
rr:ri.l cii singi-tr& c;rpi,"i-liiil sir-l a.luLe. iilr vracil-ll, vr'6jitor't-tL,
5irmlirul .- ckrar ei -* pr-ii-r-'ilu sir clelr:r'nritre i]e-:non"iene.[e a-]
iI Iirvoiabile.
Acc.sl e pei s0 na j r" clt.ost, b i i < : r.c1: r'czcn la ll, tt) t 0c1atir, ctre po, -
zi1,u1 viur clc cllno;tir-l{c ilL glupuluii social. tczaLrr mental"'pr:
cai'o il aparaii prin [ainii si-l 1,r'ansmiterair cloar ceior. a eii
(]n ata.e, cun.alter.riL LrnL;ruir a pic'clut, r:;lraci.crul stii.l cic.
gr.up. pe caie l-a avlrt initiul, ca;rirtincl tt,e'plat {or.me irrarr,
,di-rcind. in flr:al, la aparifia Llnor. caste: cleXirrittlar.e ale sil.i_
ilitei (la niveh:t ei de atunci). Cil rle amplu er"ii y'lunli,rl
acestol acumuiiri de observa{le qi exper'ienr.-i il poate prohr;.
isl,olia sliinfei, care de{.ine un irnpr.esioniinl; sei de cl*or;_
tJ"n{e provenit inci din preistorie. Aceslea ar.l fost irnho,
giifite ,si l,ransmise cle-a lungui tirnpr_rlui in bunii parte dr:
cAtre magi sau vr6jitori" acei ,,si-rrran1i,, a.o^imi sfr.Avea:hi
IV{ai binc cle 60 dc milc'*ii ci iru clc[inurL chcirc culroagr('r.iL
pin6 cind ;tiin!a, bazata pe expelintent, pe ra{iune s_a
niscut gi s-a impus ci{,:aingura moclalit,ate valiillilfr de a
lntelege gi r"rtiliza nalLrlr.r. dc a o aclapta ireyoilol' r,rirl;rrici"
Investigaiia Etiintifica de inceput, cu for.me ce p;tn" bi-
zale omului moder.n, r-lu pr_rtea fi aittel clecit nair.,[. intr,_o
Iung'a pe'ioada in ca'e gindi.er{ e1'a centi'erLil pc sirIisllrcrr"*,r
nev'ilo. mateliale irnediaier. se pornea, deci. cun"l era firesc
sa fie ntunci, de la pr.alctica imediatd. l.olosir ea, aplicat"er,;
;lr-r p[r.'ceclal; cercetai:ea stiinliiicd ce avea sir cxplift' nafiLrrr.i_]
pt'in ckisilicillea japtr:lt.ri., ribieclelui, 6i .{enordr:ne[or, clej.:,
cr,tnr.rscltle.
r{v<.rluii*r de Ia ir zif i-'iii. i r:p'czr:rrt:rt pL'i* *|a-ziserer sii,-
inLe .cLilte * {magia ** inr;luzind clivinalia, astrologia" atrcrhi.
rni*" cabnla etc.) tra lafional, deci ia stiinfa autenticd s_a.
desltisn'at 1cnt, in ldstimpul citorva rniicnii. pr'ocr1s c€r .,rlrr-
j*:.l l,:1, cu inlensilaie eviricnt |eclusit, ciircir se une in
* De la iatinescr-rl ,,r,clcul tr-ts"
- asruns, tainic.
^ _
*-* l'ermenul lnagic. pr.('/ilte c{e jir cuvitrtnl .,iilgit,,, dtrsenj_
nind ir-r dialectr-rl accadi;rn no1iunea cle preot. in 'iiri-ba
asi'iion;
,,imga" dcvine ,,maga". printr'-o sin-iplir ti'anslor.rnare loneticri, fllr"ir a
fi atectat sensul inilial a1 cuvini.r-r1ui. I)itr la greci, care vo. aoioptr,
practici orientale vrdjitore$ti, ,,mtLgheia,, inseinna'si ,,religi;l miig,i.,
Xoi". ccea ee dd o indica{ie in pius asupxa faptului
'cli
pi,r,cecl'elt:
milgice, noi er:ar_l privite inir-Lln mod deosebit fati cie cele trr_
cli!iona1e. autohtone, aflate muii mai aproaire cle ginclir"ea l:rInr.L-
tlvii. H.omanii vor spune .,mirgurs" prer.itilir-ri pei'siLn. r,r".in:iLtlri[. r{;r.r.
;qi acilt lui ile, r'r'li.iitr',r'ic-
vcdcre ci lncelcirlilc nnorar clc ii Icolcliz;L cloctr.inc ezote-
licc * perinrate, s;lu ci existenfi] Llrlot' cotrcep{ii vurlglirt.,
lr:lr'ograde, anacronice in lindu]. Ltilc,i' (.atc.gorii cle riarncLri
rru irting aceeaqi amploare.
Avind ca obiect mauipularea Llnor pretinsc {en,:rrrene
rirrl)r'ilirlaturale, inaccesibiler cunoa;terii r:[ri;nuite, ocultis-
rrrr-rl se autoconsideri privilegiu al unor grupe de inifiiai.l;
l.r'rrclifie mogtenitd din timpuri imemorabile, cind secr elc'kr
pr'<rlcsiunii de vrdjitor si, mai tirziu, cele ale castei pt.eofi-
Lrr', treburiau ap6rate, in scopul pastrdr:ii poziliei eceinoriice
qri so<:ia1e a celor ce ie definear:.
Creclinla ln existenla unei {oarte vechi sinteze absolute
;r curnoaqteri.i, cuprinsi in doctr.inele gi ritualurile ezoterice,
r;<, r:lat.inii o dat6 cu pfogresui lnteiegerii gi expiicdrii feno-
rncnclor natnrii. in mod firesc a urmat transferul spue re,
{.iorriLl. Desprindclea de ocultism s*a fdcut greu, timid, pe
rnrisulil r:volu{ici condifiilor economico-sociale, cu eforturi.
;;i nu de putine oli cu sacriliicii supreme ale unor oameln.r
t'urlr.jopi cale, d<,:gir.iirrdu-sc de irnobilistnui gindirii gi de
conscrvlrl,orism, s-rLu inclcpartat trcptat de magie, punincl.
;rsl l t'l tt:nrr:i cunoaql.erii qtiinfillici:.
I'r'in mar:ile figuri ale gindirii mondiale, cunoa;terea
rrrrurrrii l pr'ogresat continuu, detaqindu-se cle ,,Sliin{ele
czoIr,r'icr," ;i ,,iitiinlele vulgare", specifice perioadelor de
lr('{,1)ul ;rlr,socict5fii ce gi-au pus amprenta, aga cum se ra
rr('{.1 (';r ;r sc demonslra in volumul de fafd, o perioadd ln-
rlr,lrrrillrrlii, i.lsLtpr{r gindirii qi mentalitrilii omenirii, iipro-
lrirrrrlrr :;r'pinir la iclenti{icar.e de rational.
('r,sirrl a;a*zisele qtiinte oculte ? Mai au ele dreptul Ia
i')'riil{ rr(ir I ln ce mdsurd cnnoaqterea istoriei ocultisnnrlui
l)r,;r I (, (., rrrt.r'ibui la inlelegerea dezvoltirii gtiiirfei gi tehni.-
crr. rr rliLrclii'ii, in dercursul timpului ? La aceste ?ntrebiri
rru't,;rr'(.ii sd rbspunclS volumul de fa!,h, care trece in re-
rrir,1.;'r principalole manifestriri ale ocuitismului, din cele
rrr;ri vcchi timpur.i, pinir astf,zi.
l'irr:i indoiald, aceasta este o sarcind dificilir, date {iind
viLslil.atea qi multirnea aspectelor ce se cer enulrier;rte qi
cxplicate, fie qi succint, complexitatea problemelor abon-
dale, lipsa unor cercetdri :rprofundate, exhanstive, de sp,c-
cialitate etc. a nnor. metodologii gi tel.rneni. unanirn i c-
"'ilt"q:-* l)ilt grocescul ..esr'tr..rikos,'
- Jrenl,rrr illitiatt.

Xn voi,.lm, ohscrvafiile. algumentele neces;u.e slnt redai,e
astferl inrit let;tu.r'a sa fie inteiigibiiS prirtn.l loate ciltcg*-
riiic .le citil.tx'i, prr:zentinciur-se doar ilcele m*nreni,e gi p'*r-
sunirje cai'ql nrar.cheazd. crrr:lu{iil r:cr-r}tismu}ui, OrcL,nll.r:a
rneite'iit.:il gi txrneit*{ia au l'ost. in nnelc r:aznli. nrodjliriilc:
f;ria tle uzanfe, in lunclie de :'*alitate;r istor"ic& $i iir lr,rrnina
celor: mai reccn.te er"alult'i. l{i-r insfi. in c{clrimeutul ;liii:icr,rlri.vit in mr-rci abie-'rtirr^ *nalitic, ucultismr-rl se prerzintir
ca u$ fr:nr..rmen c:e se ruirnif*slir pe plai:r,ti"i clir-ers,_i *-
sociul, cultural qi inclivicluiil, Sr"ii: ;_ispcct i*tor:ic, ri{J*
)iu1ia o{:ulti$n}uhri a ur.m;i.r.it pe eeit a civiliza,;ir.ri. r,-i
puternice influrente din pi:rltea inir.n.sl,r,r-rr.iur ji si e sripi,ir*
structuri.i, ilstfel c;i aceanln c_"viilu!.ic apar"{ine pr.ocesr.rh_ii ii-
l'esc cie dezv*"lt:ire a omenirii. lJclcrinrinat cle cor-rcii-Lliit:
sor:ial*ecrniirnir:e. de siaciiile ginclilii, cii-- inentalir.lr'.rlt,
etic<:-sr-reiul* 9i, in ultiml insian{ii" cle cl.eclinle,.le lairc rl
r't'J igioase. ;rtr'l l{Itr)1t'l(,1'l pr,iri 1.,ii tniil {..il t rrctrintel.rtr"l0t r.i,,*
lice m;ljor:e. coni:t'ii:uii:d nnciriri la dr.rl;rrllil'{til 1_1t-}{.lr i'iipli,l
cle o cl*r:sel:ita itnport*nid p*n1.i.u rr-u.rr_rl istr_rL,iei;
,,u existnt perirrade . e,asrendernl,;i cu 1i dr; dcclin lla
ncultisliirilui. L.inr,'oi i. r.r t dirrlnlc irr I'ui'1c (){.llli,, nlli ;,ir s
ilr vi'ijitoli€:. itu avul Lln cilr'itL.Lr:i. r'pidentic $i nr_r o clat.a
s-au soldat cu tr':rgeclii" sub r.ilpurt psihir: ti fjzic. clc I;r nii.ri
inciiielSi'i f iirililiajre sl.i Lt trihillg, cierlan;;:te d* nrlil;.1r,:ii
ei,ri,i.1, y.lr-lsa pc seitma mili:operel.,r ,xL.ii.tt, n.ialtrlicc riit:
inanricilll'" pini. hr pr";glriruurile impt-rtr:iva :i;a-:ii;|L:i: ai.r:1.ir.:j
ciii"r evul rnecliu. s.l;ilni.fe der ist*r.j;r ijitl j(.lr'r1t{,;rit.ll" ,-j;,1, .'
cle i,trtelesc tle rlirsi rplirtralrr;lr'*"
Sigur, *.l,xislii o sulxcd*iric ckr explic*trj. rjlie clt, l.;iir,i,
clivt:rpi ittii.oi'i, pr'irrilg;.;'6' 1;t a1:a;i{i3 1i trritser.'" iri..r.t:} 14ri,ti;rr,
maRice 5i iii etsertitar"ea prat:|itilq;r ui,ul1c. .rlr,'st,ir b(, (:,,t,-
sidt:la r:ii irpol*:'ca la vlaiit<-ri'ie, 1ar diviniil.ifi etc" ar ir l
cotrseciiiia a nivelull-ii rrdr-rs r]e cur:oitstere a fenonlejir:lq,l"
complexe ale natulii sl societdtii. ,{rgnrnenlu} este. cir,,:-r
insr"rficjtint, i.alabil pentlu epocile trecute, riar ej. nLl !11,-
resrpr;nde cu r.'ealitatea existen{ei eredintei ln ilifer"ite frir"rnc
de ccullism ia persoane inslruite. despi."e care ]tu se p{};iiLj
afil'ma sub niei un motiv cb ar fi igni:ranl.e" Fr,tblcriil
r,levine cu alit rnai complicatA cll cit in r:eialia dintre pliLc-
1.ic*nt,ul ocultismului qi cel car.e apeleaz5 la serviciile sair:
sr) nasc uneori rapr:r'tur:i de eoresporrdenli psihie6, cle"trari:rl,
rnitere a gindui'ilor:" Binein{eles, in acest rapol.t nimic nr.i
rrste supranatural, totul tinind de natura unlan$. inga r..rinl
se va pr:tea observa din lectura acestui vr)lllm.
S-a ;rcrediiltt ir{r:r:li ci gindilea magjcA are Llll calacter
1r|irnii,iv sau cd t.u' fi specificil primitiviloi" iar. cll Lu'i1]ill'e
l,,rjir:ii a argltmentatiei persisten{,a ocllltisnlulLii ar 1rt:br-tt
rrrir.lt,a.s& cii atavisrn $at.l r.eminiscenld a menialilii{iio| so-
, rItitliltir sui:dezr.oltat*, Supoz!.1ia esi;* iniirmat'a dlc inlltgi
rrrltrilr.litilttlli ginttir.ii, Orngtr A Opei'at, perlllant:l'tl cr-t aceicagii.
',rl,rri gener:iilc. a avul acee;rgi lrlgici, indifert:nt clc ilp{)ca
rli ('irl"e a tl'eil. Sentimentele sc: nreufin $i ele: d"rilrg{rsl'ira'
'l;r, tibirra" incliiierenJ'a etc' nu pi.el' cl:rial eja.cli lti,'at' di-
l'r,r'il l;r iln indiloid sau altuL. in iuncfie cle ailutil-,iii jiLclol'l
, iiir i'n;ri trlss de temperanrellt. illsi,l'u(:lit', gi'rlr-il-tl dtr elclu-
;rlrr'. r;LfipinircF- ds sine, eondi1,ii surcisl*istolitt t'tcr. At:elstr:a
i, l r, )r'rrliltil asilpf it gind.irii clinclir*i r:ttn].ini.rl U-li'i11eir1". cr;n*
I , ru f u I girrclirii .1
-
fi 1'arifi.l:il. tl;itr:l'ilii ga mr:i ',,'
l.f i:nt dc
',rrrrrati u- *ii:i1'l;;meni;ei1r. dai: $i presiur-:.1i t:oui:epfiiiot' sil-
'r''1iilii. opiniiku: gener';tl{'. cr'*diniri<ti" r:bict.'itrli'lrii" tnoilti'
r ri riLr in uiltirn$ insi.irnf"4 nli,]I'i)ioi .
'v'or' {i deci intntde;tufiitr ilxlll'iz:i tlriti riltlsibi li. jrtr illtii
r:r;ri t'l'iiiistenli din punct de verdt:rt:e psihic C-li.t-'di.rr[e1e':" ol-ri-
,,'irrlile fin in plimul rinc1 clc' r:eJr"ica{,ir':. Plin utmai'e, crLl
' il l'olurlr<'ll rrrrran;i, instrucli:t, r.i-rl j.i mli crinciljilnt,c cu
,,r'rillistrttrl" rrrli ingadulitoare {ilia clcl igri*t'an!*" persi:;1"eiil;l
rrirlir,i, a tlir, iitllitti #l as1 t,'lr,iirt-i liin-Liic'l.utii'c.rlil"e eric.' a 1,ti-
I rtr'{rl' l'ol'nlltir'lor ltintt:t-ii-te e"lr.r 11q,1;,.111r,';11'11 tt. t,uttrlli i.loli l.lntira.
'.rr Ii r.r,i<lr"trlit
lr,rrrrl,rr'ltttt'. ot rill.istnul. i,{ i}'-L11. un rr.'l tle sup;rpii sociiili
:,1 rt;r ,r'('lu(' t il r,ilri'{iile rfiintific:e ar-l Iipsil.' l)ar' .f r:r'rntlle
rir,'r'ir.l ilorrr'pi;ic'i.icilttl cu sr:op cl* rli.1,ilLl:li,tl.'ti. ciliiir cti-
'rrrr,.rlir, nrir,r ;irtili.iit{ jusi;ifitat'cit si.lb 1.";'rp{rl'1. clic nil.:irrclitlit,
, rl r' ! i;u r('Ir)r];ri.i: it"iltotdgra.Uflil F-]i'j.l']
grlx'ttlll'1,rt pui:lic.
, ){ rilll;,lrr.il ;t glitpt ili,lynira i'irsplitrsr,ti'i prr:}'i:1{rt ii la in-
rr, t),r ! lrrli.ri.ll.;.111:.li't, l?*J:il,I"u. t>li,sLeuta. (L,1ivif. 1n-a accste
r,r ,lrrrrr:,r.u l rru 6ttil lrrt*il lrir:iociul.dt intf,t'*it1'Lttl'r arir:t'it'ltltli.
i .iril ciral psluc{u-r:x}:iiczilii. ar"it'rd clirlrrl tit' a ci'lrilibr l
r ,,lir"ir.ir:1 lri.lri"li.rj. p{l rn()ltent. Jltzrii',';ri t,it p(il'l'rritltctrilrtror'
pi',rlilt:fiIo ti.e vitjli t1r-i se 1rq;ils p1's6|ilce c{ocil, pL'in efurtili
rrrlrrriclu;,11 cie rnrltJt,rL*.t'e ;,t t*t'ifiirttlulr"li gilrrlil'iL si psiiricu-
;,rr. :ri. ii1 srorl esenfiaL c'[e t't:zr:ilv*tt'6] i{ r{tnlr;.1ciic!.iiiol socliale
r.i'rilr'at,{rar*: cler insllsirlare a!r}.ltai a rJmlili.li" Nefe|ici|t:a,
,lrii't,,r*a" fr:usi.r'aiia, rcfuzul nu vot" pul*a fi vindccate prin
u;iiiirea urrui ".!ap ispdgitr:r:" olierit de ntagle. der excmplu,
,iiril p;:in spet'atrfe ih.lznril date de astrolcigie ;i plhicilot"ie,
r i plin alllo{:ontroi 5i sl,lpinire a gir:rdiril ajul$tc de ame-
lilr':irci.i r:onciilit'i 11l1'larie. Sugerstia 5i atttosugestia joacl utl
11nt}

I'{rl maj()r' in intl'e-'finei'r:ll ocul,tisnrului. Sc lilce apel Ia
ilccste.a cle cdtre pel:soanc ;-rlllate in siLu:rfii crilice, i.ear:liile
Jor psihologice favorizind ;;i dirijai'ea ginclirii citrr,' absurd.
nn aceste conditii, indivizii mai slabi ir3i transferir orizon-'tul gindirii de la rafional La ii'afional, la octrlt, nuli.incl spe-
ranle pe care r.ealitatea t[irtasi, dur[. oalba, nu i le poate
oferi. $i,.cu cit credinfa. acestor.:r in ior:fe oculte va fi mai
putel'nicd, cu atit spel'anlele iluznrii vor cregte. in mod
dii:ect propr:rtional, neimplinir:ea speranlelor;' intemr:iate
pe credinla rezolvdrilol cu ajutorul ocultismului prr-rcluce
st5r'i deprirnante, drame sulleteqti iremediabile.
-
Pe de altd parte, cind o situalie socitrlir sau interperso-
nald este fdr.d ieryire, apelarea la magie apare }a unii jndi-
vizi ca un mijloc posibil de a pedepsi ceva sau pc cinev;r
mai puternic, agresivitatea st6pinitd pind atunci elil:erin-
elu-se sub o formS psihic5. Coincidenlele intre acliune ;ieliect, chiar arareori gi distorsionat observate, sint de na-
{,ui:d sd intireascd, prin sugestibiiitate ori superstilii, anu-
mitc convingeri. Un singur eveniment absolut inlinrplitor.
poate avea rdsunet definiliv, hotdritor in stabilirea rclatiei
(:ar-rzd-efeCt
ln fine. obiceinrile rituale, creclinlele favorizeazl prr-
qistenfa ocr"rltismului. Imaginafia individr_ralb ;i coieciivii,
convingerea puternicS, cuvintul, exprimarea gestic6, at-
inosfera generald vin s5-i mSreasci forla sugcstivd. .ln
a$€n-renea condilii sint absolut fireqti apari[iile, in diferite
per:ioade istorice, .a unor deliruri ocultiste. Un prim delii
tlolectiv a fost cel de naturi psihoiogicf,, ndscut in anti-
chitatea greco-roman[, exprirna.t pi.in credin]ele in oracolr:.
ulrguli_ gi divinafie in general. De acela;i fenornen {in
erxacerbirile fals gtiintifice privind transmiterea la ctistatitri
a gindirii qi grafologia fantezistS. Detilui astronomic s-:i
extins_pe aproape un,mileniu, din Asia in Europa, consti-
t-uind baza superstitiilor privind infh_renla steleloi' asupra
destinelor umane. Tot in antichitatea Orientului Apropiat
poatc _fi reglsitd,geneza delirului aritmetic, a credintretor
himerice in puterea nurnerelor. Delirul psihochimic, ae
gcnul alchimiei qi radiesteziei, este de datd ceva mai re-
eentd avind, de altfel, qi o viald mai scurtl, iar delirul
biologic se constituie ca o ereatie a epocii moderne, gru-
pind practici oculte ca spiritismul, astrologia medicald,
vindecarea ,,eu miinile goale", transferul de sensibilitate.
Xn Jline, clelir:ul ful.urologic continrid, pe un plan modern,
td
prin Iot'rne actuale de cXir.irral;i{-'. sl,l';-ivect-}i practici e:r'iclcnt
ilLrzolii de scrutare a rriitttlutrui pl'ln miiloace ocr-t1Le.
IVIagia gi, in genelal, ocultismul constituie t:r'oli trartir
<lc clatele gtiinlciol naturii. I{'u-i lnai pulin ildevai rt rrr'r
Iot:rrtai tlin aceste erori. als rn:rgiei au derivat unelc notiLlnr
rrl<:;tiinfei, o disciplinare a gindilii' ca 5i unele virliui'li trt-
lcpt.ahilc ;)supra viei;ii. Dr: bunii scamil, de lrici lru trebr'ri;'
r-rti sr-'inteleag:i cf, rniigiil a ciuts direrct ia expiicatia {!iirr'-
{ilici, dar ea a favori.zat ltn prim pas cittre ace:rsta. [J;tcr;..
i,r rrpari!ir-., nr:Igia. astroiogia, ;rlchimia etc' isi au o erpli-
crrlit'. lrs1,iizi, practicel'ea ocultistnului nu numai ci nu i"r
lrrstil'icii, sutl incidern!a cuno:r1-<terii qtiintifice. d*r ea clt'-
virrc chundtoare ;rtit penti'ut individ, cit 5i penttu slrtrie-
lirLt', constituie un pelicol La ;rdresa progresului, o fritri'L
I rr'rrt lur clczvoll,at'cit utlanitirfii.
(iinclilca siliin,iiir:i I'clilzir irealutl, himericul, apelirrii
lrr i:rrpircit,ltca dc discct'nirn'lint" ia putet'ea cle an;rlizilr crl-
{it:ii, l;r cotrsccvctt{,I in aualizi. de care omul este ca1::rblii
l,l:r lc l uzii cxplictrl.ii pscudo-Stiinf if icc, s1:iriil-raiiste privinoi
rlr,sI'ir;r-tlurr',a-lcuomcinc]r-rr. cilurlind cotlexiunile reale, corr"-
t'r'r.1r', i:osibilc a fi t'cpctate experimental' ,,Toate acesi','
lr,lllczrlnti:r.ri false despre uatilri, dupi cr-rm arlta Enget",
clt,slrlc I'irr:a omuhri insu5i, despre spirite, puteri rnagic'r
ll.r'. rrrr irr-r la bi.rz.1 de cele roai nrulte ori decit un eLemet-li.
(.(.on()nric ncgativ ; dezvoltarea economit6 redusd a perici;,t-
rk'r lrlr,istolice are drept completare, iar pe alocuri 9i drepL
lorrrliIir., ba chiar drept c:ruz6, reprezentSriie false desprc
rr;rlttr;i '.
I'r'cttcupiri filosofice cu privire La fenomenutr magiei
rrprrr' ;i la al{i ginditoli, printle care F"ichte, Schelling, Nr'-
vrrlis, Comte, insd tehnicile ;i diferite alte aspecte legati:
rlt, rr<:r'st produs social str'Svechi au inceput a fi cercelatr"t,r
rrr;ri t,t'meinic de c6tre etnografi doar dupir anul l'8?0. Aces;rLc
,l rst.i r,'irdii directe, gtiin{ifice, eliberate de prejudecir{i rc-
liliiorLsc au fost in rndsur6 sd arttnce lurnini noi intr-l',ll
<lirrrrt'iriu pus la itrdex de teotogie. In plinir clezbatere ti
It.oriilor evolttlioniste ale lLll Ch. Darwin ,si ltr. Speucer,
rlc clominare incd vie a concepliitror 9i prejudecdtilor colr'-
rriirliste, comentarea teoretici qi concluziile filosofilor ii
t,lrro;lrafilor timpuh"ri vor fi adesea aberante, denaturin'ei
r'<'rrlitatea. Acum se creeaz6 ira mod artificial o scar$ & ir'--
t.r'lig<,rnl,ei, pleclnd de la rnaimufi5, consideratfi strdrnnlui
dilcct il1 omului, pind la ornul civilizafiei occidentale' Pe
ar:elsiil scsrci ('liversetre trlnpula{li qi pnpoars er';rll plasat'c
4b
Ii)

Fc l.rcpqe cliferitc, ir.r futictic elc manilr:rx6rIXe lur spir:ituale
si lrr:errri cXe plodllcfia nlalct'iiile.
'l'ut in perioada de in*et;:rrt rr {errel&rjL*r. in qlermenir_li
r-ll;lgiei se nase inter:pretai'i arhitri*.e pl'ivitoare la evoin!i*
religir:i. I},: pjldii, st: cnrrsiciu.a cai ini*rp::et[r:i1e magiee ar
{i1'ts}rn(,:|gril c,:k.ri' r't:iigio;,rs{:, ambelc *rtinel un ea|a*tef str:it,.!,
spii'i1,lr;rl ; eii politeislnul ar" .lnliriplt *:,lnoleismutr, Ba rr*i
rrr,"rJt. A" Currrle a schilnt ri sehr:mai r:unllr::.m cir.eia crrnsl.i*
ln!u ieligioit-r$ ;-il ptt'et-:eefu jliiosrifji,i {rnel,uilizir-r..r), iar aceft,$i.a
i'r'it(,(!pliilc:1 iintiI'itr"'*p,rz-,trr,r.Clr.sp!.r! r.,;]ltil.it. Fl. H" Tv],rr.
(l[i7f] 5i J. Ii-ilz*r" arrrsltircii c(]llfr';rir:r.${ le ur.lui:ir:ci tn cits*
clilie nut i.corii. pr'inrui susl.jtrinel cd rnirgia reiplezint;ll. ilr
c,sent,ii- {'} r.It'gilr'{:l interle{tt.uirlii. pc},si$lrnfa ei fiir.:rc! Lin ;ila-
v.[sirr, al duilra ca ucc:ut fencryren soc:i;t] r:rtt.r.gliLui* n:anii#s*
t$ri inelpi.r:r't1c ais 4iiinlci. rJespSrfinrl n(-'t il'ragja de r.eiigi*.
rVlarreL ,5i. {,}llilenwe:isr.:r au 'h:eci.cl,rt ;.lii r:,,nrbala lt:.z,ele ir.s-
prlcfive, invocii:d" er,:l d.inlii, exi*tern{;l corrrunfl in magier ;;i
ueligic a pilsiirnii gi ein.*iiri. reldinlr I'ri*inil o ;tpl"lrplr,r,e
.{'r:r!at[ ir:tre rciigie **i 6tii::i5. pe pl;lnul vjziur.ri]or dtlsprr:
li;n:* gi rriafli. ,$urkireirn. r"espirxg,€i il.rc..;i.e crtnsirk:rali i. 1:e:
terneiriri s,rlicle" porniild de ia opozili*, ciinl;r.r s,trrr.,.t ;i ;.,1i ,-
f;ln, ajnngirrci li,l rrrRt-.1"i-lzia cil n"legia rllr e$le n deciid.eric iri
pr"ulan. Fentn: J"!I*x Weher l lagia i:ii.. ayt;l rr:lul de pii;4nirl
nl iraliernalului, reg$sinrl la originea fiec6rei religii r-ru
lrlagiar el teiemai uir atae *l &Lrestofa i:npt:trir.a pi';titti(ri1,'1.
rni:rgice. hfn]inor,vsehi (1S18] inlelegea magia err o pscr.rri,,-
gliin{S, adie$ o tn*ercare de eunr:a;ler"e prar:tieii * [*r:](_r]iil;t',*
r.tr'lor, ritr-ral ur ilc rnagice filnei utrJiz.arir. crr pl r ;it'ir"r"r, .,1
scnpul $m16f:ul:frrii eqecuriJ"nr oeon6l!1ic{r*sot:rirle,)i llrri:i r -
tJr"ta.l"e. Lolvie il er:mpletei-lz& eu el*.:rnenlr: de r:ei"r;elirrc riii,:l
;:,1'atd ** ,.primitlvurio* r1u flr,e nerliunea ele supr.anai_ul.;.li :r-:
ilrcep$iunca eurent6 a lunrii s:ivilleartc' ,5i niri n.u disl,ilr5t,.
rea].ul de mirrrculos" La aeeeaSi conr:luzie sr"ibscriu ji,;rcl-
rliiile-Hror.rin, G. Goode {1$51}, (i*orly (}$6li, Ul. qi tri, t|ax
{1ufi3), Nadel (1970), Rosengren {19?6) .1.a.
In ce pl"ir.'*gte rotrlll mitutrui in magie *]€ r*ms,red une](-l
cuntribre{:ii al* ginclitorilor retm*ni, ca de exemp'{rl Blagn,
ri:elr'e co]lsiclera c[ exist& Sase funatii. a1e gindirii xnagicc:
(pi:etic$, religioasfl, ontologle5, eogni-tirrA, pr:agrnaxicfi si
vital"-sufleteased), Mlreea Eliade eare fn6 mitulul interprr.'-
X,&ri ernolionale pi cosrniee qi (}" I. Gulian eare supLule atorF
{iei denaturflrile ira{,innallste sau rnetaflzice din difei.ite
ryeoli 5i curente prirrind eomplexitateia nniturilor.
i{;r r {r'cl:r-lle aci;-iuga1. c[ plerlue:rhi'i.ler sr:biective, lip.lite
rl, t.i'r"r'lti ltiinfific a"u dnt na;tere Ltnor. specula!ii. ast$-zji
1 r,'r' i rr iir le. privilciu.*,, l;r a$a*zi-s;: ffientaiita,te pr:imitivd. In-
irr ;rllii, 1.. l,cr"r.-Ri'r:hl credes cfl popr-r3a1iile prirniLil'e aii
,, rirrrrlii't.' prte-iog1ica" fapt *;*:rl ar justificil irr1,er"pre1;iirile
rrr,rrlitr'' ilsl"ipl'a nafr,llii, ia"r S. Fl,eud asrmanit litr,ri;ilurile
r ,;rLiii""r l:u ltnr:l.e sinrpterme ttgrrr:rticc t-rLrsc..,.;ii'c. Alt,e asl-
rir;rilir{'r iAtiit,s,: ar'bilrtrr intrc. giirdii.i)rr mil,*l(.f,.;i aur.ca;r
,,,rrili..rlili 5i alienatLrlui mintai au ferst. in ct:le c{in ul'n-ra,
,rl)ilsu un$r &trlpler reeonxictel.iir.l, sull*r.rnd masi,.'e inl'iL.-
,)riiii, {r:i, Lt}.'m&re a rercr:tiiriior. cle teren din cr,r in cre ntir
irlr"r,rnku cle Ia niirsil,ril rr*ai:r.l!ui lreiritr. si ciin piimeie
, i,'r't,r,,!i i*k: actualuli;i seccrJ."
f i,trii'iL rsn*luziil*1" g.#lltr{i6j rrli.lgia nsi.t. t:r,nsiclr,rrnlir. ir-l
.r Llirrr: ist,or:i**, prr"*, iii::1ii, i;: lritctine i:li;1r.inli,l,,ilici c'.i
:rii,u{J ('rd r pseudt*6'fiin.ia grir.r l,r.nsj-li.!it'tiir. i.iir- din pur"rr:{
l, r.'{r(k:i'c gnoser:i0gic drr,,pt pilr*-liily:l;l Si..;fu,rrrlr..{iiziiir,'.
.rrrrr.-"r'oailc,l.e el.ernn:1e &le &lft.qj.ii::i ptf 1li. *i'i.ij:ricr irr:t'nl .
r,r'i{'(,. lujlice, rexjciii ri..rigliritrnl{,r ciiil lir','lr{StLrri reoler.irc,
I'rrgrr.irintr+ de filosofii str$ve*hi" girrtl!r'e cr;ncr.eli;i ..r,iill:ri-
,:t ;r'' ((.1, l,evi*Strauss]1" gincill'e r'*gl'esivil. irl'.,ir lltii. psiiio.-
,,i)ri ii,iclt. i:sihritr*nic5 Ei *irs*i:ns
iVliiriiir irparf.: ash'iei ea. r;hi+ilt cl* :l.lrdiu nt,i.{)siii ii;tolit.i,
{ i,r".oi'ir:i. nlnriicinei. anireipr"r'i.r:gg!_r:,1" sr:irtri.,s,,"i, 1rslhrrlogl,,i,
r,i,)lilaI!ci. lingr"isti*i!, istor"iei riliinferir-r" ;:rlei 5i rrrltiir.ii,
, r,rrr"r.ii.lr:Li rhi*r". ea miiJila c1r.l ,1.;'l1tu1r,O*i't: il elil'r,,l,il.eioi.tis-
1r.r'lr";11q. u:r'oiufiei girrrlirii. lt:,rj/.r.tirlir rl'il.i.ci: pe,r.il.r;,rr':rtrqr,iet
,rlnr' i'r'r*.,jr)t'{e, $prf.: pr$g!:es. {-}ri.{.lti ;*l' 1.lit '.:ii dr p;.;i'a.r:lu::irl,
r.{)it;.ir.:r'(,a istc"tfi.r_ri cr:t"lli.isr::rulr..ii r.:}frilii r:*:iii:;lii.irf;t,l{ ltrlt,-
1': i; r:Lr cil-stern$:rl11ifl ft 1'a',;1l1"ilrii. rjn.tl.irq:,,.1i,ii nr:r,rsltiiii de
,;ii, .1]rti .!Ieclt!:te)*t$lr-al"r:* evnlmiiili rlr;..t;J.irsmil';rt:, ;t is.Loljti
,, i :;{, f]$i}tg na6tr-, trlnl,alia e6.r-rtiirii ri,l ;r|giirrir.l.l1.r] p{}t}tir-1
r,: i rl rr;a::Firt u.nnr fioir,e fen':l:lpriel, i.,tnpr 1;iptr: il.tlile,,. <li ij
rrjrii;.1t"€;r in fata cNg:trl1:alriJr"if fr.fttli:i +.irin1Lfirr:, c:r1,.)
ir l*irri *"- ascur"ld n puternicli illr:iirciili.ir";.1 irr iqnor.irr:ih
.: rr'l,rlicisnr. Drepl Ltr.ntiirei ltnii o*.nr.r-:rii, q:liip.r r.{o fti.nlri-
r :rr,r': gf,iitrfi.fie6, clel-in uue':!":" f;ilei vti*r l*r vic'{ime irte
,rr1,, 1ij?;u'li oeult"e" iurrepfincl cu r"r;rtri,nlil i;Ltgl'.stii pseuil'r,"
r r riLiiee" sub pr:esiunea sa.lun:ionSr"li, pr.ir:. mijictrcrir f*ciir.
, rilrij:: situaf,ii grerle, Graba de a acaept,a ",nr_rLtl,,, fitr& dis*
, ''r'r-iun:irrt. nu pnate avea dnctt eonneeinla eror:li. irTetrrr.insa
, r'r-;rliLatea isfol'icfi, aparen{a qtiinfifics eple izrrnrurl pr.i-
rrrr'.iclir-i raifi.rii. a inl()('r.tirii invt-s1iga!ler raf iolurlt, cil ir.;t -
i, I 1 i lC r'ttr."1[1.isite
n4
15

lJenrersul
'eultisnrului
nu poat.: ;fir.$i clc<:it cil cl.(lill.e
rlnarnaticd. P'opagato'ii siti ;lu fost $i vor ili clt-iu" cc.i care
i} _pl'ofesgazd qi doar ei il vq_l' lpii'a cliir rn,iIivc t.ur lotul
nljferite de ccle care irnplicd prt-rba a.cievlir.urlui.
Ocultismul este invins de ;tiinlii. O victolie carc I.e*
prczinl5, de japt, izbinda_ progi.esi-lh.li ryi a ornului inlpo_
l,riva trecutului intortocheat si tenebrrx a1 er-rnoa;terii qi
i rllmlrii conltiinfei.
Titiul acestei c[r.{i ar tr.ebui poate explic:it. Ne-am
"1llt'eil intreba de ce s-au folosit terrnenii vrirjrti.r-vi,aji-'|urie $i lu mag-magie, ori ocult-oculi.ism, a;tr cum eipar"in
cliverse lucr;iri meii vechi.
-
Se ,5tie cri. noliunea de magic a pdtruns in linrba rii_
nldnii destul de li'ziu, c:r r:czr.lltit al amplificirii circulaliei
literaturii" religio:,rse c'e;tine. Dar magirl nll ave&, iniliai,
infelcsr-rl de pelsoani.car"q se ocup6 cu'ii:actici vrajitureryllj
ei de om inv-irtat, cititrt. in stcle, c;r irr legencla piii,itoare
la ni:.ste.ea lui Iisus christos. tJllcl.ior, pr:in inter'recliul
limbii fr';lr1cez€:, cuvinlntr ryagie a pi.-rnii un ,*rr* mai larg,
e{)r'c-qpr.l n zitor def ini liiloi. di n etn ( }gl.afia apuseand, ar,, ilrrie
ac.lii de sistem de p.adi;c; si fo'niulc cu-ajutorui r:itrora
magicienii (adiei persoanele ca1'c sc crcnpi cu magia) cred
eii pot supune sau rirstr:r.na lcgije nritufii ori provoca fe-
nornene miraculoase. in sens figurat, magia a^ elevenit in
limba romAni sinoninnii" cu farrnecul, cu i-ncintarea, eipro-
piinclu-se instinctiv de formele indc'lung utilizate. Dai at*
rnosliera de farmec Ei incintare o dd fraja, care nu este
altcc-va decit notiunea de rnagie tradusd in iimba rom;$nd,
mai bogati insd in sensur! deCit sinonimul livresc deoal:ece
include, pe lingd conceptul academic reprczeutiircl siste-
*y1".$" practici gi formule, alte aspecte le.gate de acfiunea
vrAjii : descintecul, blestenr.ul, recuzita etc. Cuvintu]
,,rrajd." a inlocuit pe cetr ele farmec in perloade mai
vechi, _
acest proces fiind ilustrat atit de crxrlinutul
basmelor romAnegti, de, fo1clor, cit qi cle supeixtiliile
ee evocd strdvechi ritualuri rnitico-magice desacraLizate,
conceplii retrigioase perimate, dec5zute in sfera vr:djitoriei"
nat#i de ce, intr-un volum adresat nu neapirat spccialistu-
trui. ci in primul rind marelui pubiic teimenul-roririnesc
vt'a.i5 este plefcr:at strdinului magie. De altfel Charles
Hainchelin (Les origines d,e la re'!,{gian, paris, 1g50) ca qi
alti cercet[tori considerd magia ch:ept vrdjitorie. Extin-
zlnd analiza asupra intregului fenomen reprezentat de
'urr-'l'iii.oljer. d.:-a l.ungr:l cl'olutiei existen!,eti omencsli, vorn
'l)ri('l vir () pel'llctLiare a Iot'melttt'clc magie in raprx't direct
,'u st.ildilll de rll'giirlizilre socialti, cu condi{ia economici a
,lilcril.ckrl popul:r{ii, cu nivelutl de cultur[ gi congtiin!5, cu
r'rrrrct'pliile ctice etc. Vi'iijiloria ale variante aparent indi-
rr irlirriizrr.t<r ._ divinillia, astrologia, alchimia, spinitismul
.lr:. --, loate clerivind insii una din alta, sprijinindu-se re-
, i1r'o{:, inl,erferindn-se conlinuu. Aceste manifestili se
rrrrslihric in ;r$a-zisul ocultism, bazat pe o concepfie obscu-
r;rrrl,is1,i1 poti'ivit cireia ih natur:5 ar exista forle miste-
1 1r rrSL., supranaturitlc, cu cale numaj anumitri indi'vizi,
:rlunl(l initiati, ar putca contunica. ln acest punct, vrdji-
l,rliir, religia, misti.cismr-rl se intilrresc ctl forme :rle concep-
{ici iclcaliste despre lume.
Ifiirir indoiald, omul epocii noastl'e, dominatii de cea
rrrrri prtifui"rdd revolulie teltnico-,;tiin]i{icd pe care a ctinos-
t r.r l.-o istoria, marcind un urial salt in toate domcnii.le cu-
rr,rrstcrii, in cre;ter:ea capacitdlii creatoare. nu poartc apela
l;r ocultisnr ca procecleu de rezolviire a problemclor', de
,rricare nalur'l al fi cle. In condiliile amplei dtl;lvo]tdri a
Ilrn()aiterii natu|ii ryi fenornenelor, cind omul cLIcel'L'$te
t lrsmosul Ei intr[ in intimitatea atomului prin forla minlii
r;rrk', dev€nincl stipln nu numai pe Cestinele sa)e, dilr: snb-
,rr'<krnindn*ryi natura, motrilizind-o qi utilizind-tl pentru in-
lripl,r-rilol scoptu'ilor progrcsului, octlltismul ctr llormi ve-
lrril;i a gindirii qi practicii indiviclului limitat, lnai:niat, se
lrl;uu'rrzei in sfcra prer:cup5rilor retrr:gracie. a mani{estAli'
l,rr r:irlc degradeazd gi injosesc omul. Iati de ce eI se rcs-
prrrgc singur, ca non-practici gi non*cultur[, ca forntul[
,rlrr'r'irrrtil, arjeran'ti qi pdgubitoare pentl:u socictatc ryi
rrrr livicl.
Autr:rrul mul{,urnepte pentru sprijinr,rl ce i-a lost acordirt
rrr rcalizarea acestui volum colectivelor Bibliotecii Acade-
rrrit'i Repuirlicii Soeialiste Rr:mAnia, Bibliotecii Centrale cle
iil,:r1. ;ri Laboratorului interdisciplinar de educalie mate-
ri;rlist-qtiintificd de Ia Academia ,,$tefan Gheorghiu". Iqi
('xlrlim[ totodatd gratitudinea fali de tncurajlrile, sfatu-
lilc, nbscrvaliile qi informafiile competente date de prof.
rrrriv. dr. Paul Popescu-Neveanu, cqn!. univ. dr. Gh. Vl6dt-t-
I,r'scu" conf. univ. dr. Aurelian Taehe, conf. univ. dr. Octa-
ii,,,., Ni*to", dr. Constantiir Daniel, dr. RSzVirn Theodoreseu,
rlr'. l)ardu Nicol5escu-Flopqor, dr. Vasile Boronean{, ing.
( iirblit:l (]hr:or',.lirc. Nicolae Celneil, Rodic:r Bichis.
1R tt

L
tnlag,teree gl evo,fiu$ia u,snie$ ciudmte
pro$es$aml
I. nnc*putr,lnile
li 'r'lrltele riial-rl-tc:star'l a1e vlSjitrlliq.'i i.l.*irrtiil'q:ar-i1li1't'Lt:cS
'irr, XlJLr,,'lstrrc*n
t, eind hominizii i;i f'-tui'eau ltnelteXe lnt. l'u-
rJ nrlnifir'{} gi incr:penu *l st$pini feru'"1}. Tolul eral gl'etl 5i
l,r,lr r,'nie. Chiar ryi sttprar"egherea factlntti, elemer:t.trilns'
l,r'r'nilt din inarnic ir: arnie, care-l ajuta sf, se apere de frig,
,;r si ctre fiarele sfl]hatice ce nu cltie'zern si,i ireac* pragul
,',,r',ci fXin jurltl rretrei veEnic vie' Lingii foc, :iiintel.e rafio-
r,rlr. se siinleau in sigur:*n.fi. inss e:le nLt uitar: pel'icolele
, r'., ie pineleau c.lincolo de etcesta. Fulirttl. fll5c$rjie. cerrll$i:t
rrr rlirlq'trit e.rbiecte de meditafie. ciar gi cle spi:rinrt'. Eritt-i
'rrrL rrrul1,r.'teme-:iuri de fric;i, Nirnelni nri $1ia xi aprintiir
I ,r',j. r.ri doi:r's;i mentini vie fl.ac6l'a clrlbindit'1 cine qti,: in
, rpr'6l.it.'rl'ili'cl, p0att-' cind tt'irsnel,ul i-: aprins o creangii.
lr ir i, lr{rgliie;:i,d in !ntl'r:!itrere;l rretl'ci puteil avea i.mpl'ica-
,r rir';rurartice, .titt;tle,: ci:iittl'" tri vi;rfir uo]eerlivitirl,i.i. lipsitfr dtr
,;iltlrri'S gi apdrrat'e, Ile aceea fotul ctevine de Ia lneeput
lirt,r'1ir'l celei rnai liral'i atcnlii. Un memhru al cotrecttvitit-
lri r':-;f(: in.shrcinat ctt inti"e{inereir lui. 'in aceast6 $trelelet*
rr.ir:r i'1.11 trebriie s5 rtedetn neap5r:rt ttn cult" ci un aspect
;,ll riir,izir-tni.i mrincii. ed ulterior ea s-a transfoi:mat intr-un
1 trurl, cste cl a116 pro'olem6" Deocamdatf,, stind. acl"i"lna{i in
I f ir.in'la focuXtti, bd.trinii ryi tinerii., fem*ile 5i i:Er'balliL pri*
,,0r-t: t$*iunii, ,jocul unduiior al flsersrilor. $i pal'e$, din
ri',itlrlelll vdrei, in6llindu-se o dat6 cu fumul, apax"e o
{rrpl'r.rr$ ur:iaq6. tuilnspai'entfi, ce va pier"i in eele din tlrm*.
r i::lrrta epor:$. a eturternaruitri, in r.';are atl qvtrt loe gi-nciiafli.Xe
Lr . r rlIL'ql;iIiirli jlr si ii :liritl'ut omu1.
1Or

Careva cu- irn;rginalic a asemuil nrnJ:ra cu fdptr_u,a unui
membru ale colectir.itirlii, ntoL.t ci. cu.i'd, pout"
""
fiai,q
cineva, o rudir aplopiatir, pistrafi in memririe necontenit.
lar ceilai{i u' gisit pinrr,rzibill pi.rer"ca, cici adesea tum.ri,
ca. 5i norii. pot iniocmi, in clansul 1or bizar, forme dintrei
cele rnai rrc'aqt_epta'ue. ulte.ior, aparifia din ziua prececrentri
cste pusii in lcgdtura cu Lrn e-uicrimcnt dr.*''maiic la cil'e:
gi'upurl 1'usese nri,ir'l..t. Cr-un inti'rpiai.iler tragice er.;ru {rec_
vente atunci' in lupta
'ccrutiitoarer
r:n n;rru.i, or.ice coinci*
den{ii devcnea tot m.i c'cdibila. nin ;rccastir succesinne ir
coinciden!el.r', crlr'e c*pata caracte' st,atistic iLrconstienl,.
s-au nrscut c.edi'lele pe crl'e n'i ilstiizi le cataiog^[rri
stLytersti{ii. Ceea ce ;i sint, in lond, rrnmai cd, in trecirtLrl
{oa'tc indepdrtai, acestea aveau puteri i'i.estructibirc.
Obi;nuit sd-qi rezolve necazulilc;singr_ri., ornul primitir.,
ciuta cdi.de ieqire din_ impas, de evitare a r.Inlui pe can:
apai'ilii de umbre, neinleiese de ei decit .u ,u*rlo p,,"_
vestitoare de riiu. il sensibili:rau. $i tot a;a i s_a pirruit ca
anun:ite gcsturi, poate scuipatul ir-r foc, in sin, 'intreru_
peau girul necazurilor_n..al intimplarilor nefaste. Era, de_
sigur, _tot un. joc al haiardului, al coincidenlelor, despre
care el nu ;tia nimic, doar iqi inchipuia cd piin ui"*"r.,""
gestu'i poate anuia cursul liresc ai evenimenielor sau le
poate- decial;a. Prin urmare omul vedea, simlea efectul
unor tntimpliri previ?ibite ;i stipinite de el prin cliferite
manevre. Toh_rl era,-firegte,. inchjpuire. insd, ifpiitind gi_
rul credinlei, chiar fdrd a fi de naturb reiigioasi, in min_
]ea".]r1l 1raiyl u1 py.rlq pecetea ,,adevdru1uil. Abil i;;;;_leoiiticul mijlociu (100 000*80 000 ani in i-r'mf,) sti-imisii
omului vor ajunge sd statorniceascd cuitul ,,,.ror:1ltor., de)_
voltat treptat de-a lungul a zeci de mii cle ani. Sit;;,
existd nlimeroase explicalii pi,ivind geneza, persistenli ;ievolu[ia cledintei in spirite.
- In orice caz, mai intii a lost obselv;.r{ia faptclor gi apoi
efectul, adicd procesr-rl de fo'murare a unor expricaiii liri-vind evenimentele extraorcli.are. Omul e'a iir i*b;*"i;i_
lii;nte de.a fnlelege tot_ce se petrec"a in jurui seu. fiinn
insd o fiinld ralionali, el judeca, emitea explicalii qi,r.-punsuri propriilor interogdri, ajutat doar dd imagin'a1ie ryi
de .construclii intelectuale. Erau sorulii de natuid p*il..i,
logicd, subiective, ireale, dar pe care le-a acceptat, cici ele
ii satisfdceau orgoliui capacitdlilor sale. omul confunda
obiectul cu subiectul, iuind ca realitate impresiile-s;6 l;:doialir fiindi-r-i necunoscutfi. Gdsitd acu,*si,-, cale * i;*gi-
20
rrrr[ici, r:mr-il ;tvea si-;i popr.r]eze tlnjversul cu tot felul de
l'or'lc su1:ranai,lli't1<:, pentru a cla via[[ lumii. lVh"rnlii, cim-
piilr', apcle, stincile, oricc trebuia sri aibi duhul, spiritul
:';rrr. (iirrcl omul izbindea in ceva, el credea ci aceasta se
rl;rlori-r nu li-li, ci for'lelor sttpranalnrale care i-au ajutat.
l;rr' <:ind avea un neca4 tot aceleil;i lorle erau implicate.
li'iilir indolal[, planeta nu prL:a ospitalier:i il inspfi-
rrirrta. Fligul, ploile tclrenliale, i'evirsarea apelol, cube-
rrrrrrcle, erup{ii}e vulcanice, incendiile de pirdtiri, fut:tuni}-e,
rrrolimeile
"ic.
il provocau tet-neri ingrozitoare, rriziuni de
,",)rilrlar *- reglsile ;i astizi in mitulile esenliale ale po-
p,r;rlc,'lol' ]umii. Fric;t de necttnoscutr-rl imprevizibil iLspo-
i,'rr ;i rnai mult credinla in forlele supranaturale' Nedu-
rrrcrili in privinla fenomenelttr naturii, oamenii primitivi
('r'iu.l clr atit mni intreb[toli asupra propriei lol fiinte, pt"i-
vilir intr-un mocl etpai'te. Trupul era socotit un fel de licaq
,rl sufletului, de aceea corpurile mor'filor erau inhumate
rrr locuinla comunir, crezin.du-se cd omul nu moare, ci cade
rrrtr'-un iomn adinc. Mor:mintele gdsite in peqter-a Cha-
pt'llc-aux-Saints sint o dovadi in acest sens. }V{or!ii eran
,rr,'t:za{,i in groap[ cu capul pe o perni de piatri, acoperiti
nr pietre ca s[ nu fie strivili de p[mintul cle deasupra,
,rvincl aldturi unelte, arme qi alimente, Groapa se afla lingd
vrrt,L'a dc foc, sau chiar sub ea. Deci in mentalitertea acelor
rrr<lcpdrtate timpuri se stabilise deja o relatie intre cdlduri
1r'rrcr:gie) gi via!5. De altfel putem s[ remarcilm aici em-
lrionul viitoarelor re{leclii filosofice antice, car"e vor ve-
,lr.;r in suflet o substan![ similari fldcirrii' Poate
- a;a ct"rm
r'('rnarcA V. Gordon Childe * oamenii credeau ci moar-
l(,ir se datora lipsei de cilduri, aqteptind ca, din moment
rn rnoment, pui lingd vatra incins6, defunctr'rl sir rcvinS
l;r starea animati. Nu-i vorba aici de nici o credint[ mis-
lrt'ri, ci de o explicatie logicd pe care ;i-o dddeau oamenii
.ri,rrnci, corectd, adecvat5 nivelului de intelegere primitivi
;r l'enomenelor naturii. Apelul Ia magie nu avea semnifi-
r'irt,ia unei credinle religioase, ci insemna o componenti
;r praxisului, o cale comodd qi unanim acceptatf, pentlu a
,,r' iersi din impasul dilernelor.
Magia avea un caracter consolator deoarece celui care
{) llrofesa nu-i trecea prin minte sd kansforme lumea in
{'i.u'e exista, intr-una mai bund, eum propun credinciogi-
lol toate marile religii. Primitivul solicita 9i ,,ob1igau' forfe
srlprilnatLrra.Je sd*l ajute in acliunile sale. El nu se ci)n-
2L

sir"leia cu njmi(: !"iuu"rl_L ill fafa natulrii." cji se sl.nrfrin ile.ajutr:rnat, fiindur-i {.carnii de tot ce nL} cunogter. ii';*_in ajrut*r n].agia, car.e .{.{ dai'r:it astfel n.',,ii ii "iii'C;-ffi;inainte ca divinitdtile sh {i fcist inrrenrate, lixcind *p..ic-uila practiciie dc inlita'e n n:rtur"ii. fi*.a c.a acestc,ra'#r arbe
r'-reu.semnificafie rnisticii Mligia s_a c.orrsti.tr_iii ca * fo'lnhde dialogai.e_.prin-iitivir u,rm[lui ciLr rncc]in1 iri:i,":ri:Ai-ri"
'i
ca o l'r:d'lil:ri;e cle sotu{ion.re ;} L'toi,p'obleme dil;;il_,acul"e' cu a-lte lur''in1r'. r*.3'iir irpi'e ca un ansami:lu dei
tchnici.prir"l car.e oniul ;spi,r.ri sa i.nlelcagd" sii..5i **pli.. .*l
s*. s Lipincasci *aiit.atr:li. sii si*' firc.ir ntipi.,lrivnicn.'Asti.ra,
in palcoiiticr.rl surper.ioi. (rii:.ra h{}0{l{t*_lt {jit{l cie ani inr-l.mi), *ame*ii ,t.' a.1r:ns ir"r s1,lrdiu1 uir.i ci...iliz*tii **pr,t;-fus5".axp'im* i' piatr:l s*r.l pc pialrii girduri, ;-,"iilr;;i;;atilulciini cu car.:rci.er pr.*ctic. S_* up.,i ril sli,lnolei*,. ar.1a_
tlrDcstr; o al lr,1llc1(,irta ,,
"rp,."*lu,
jr si,niini,,,ir,l.if ,,i ,f*ll'l,tt.{)s.iit'e S(: nal.i1,er;.t, d-erCi ir e,.;te1,i*t_tlUi S;tU a fr.:ligiCi in_
cipi.nte, Fari indc)iaia v,,in ;G;;i';;";- i^ aceste dilnl()r-r_
str';,rfii aie plasticli pr.imitive, dar ., arti fir.a l,,f *i.li" J*ai'lA pi ci-r atit. m-ai pur.{,i.n.. n"lanifest;u.e pr:r.ir ro.ii$i,rasa. fla_
rric'r.rr din pa.leoiiticul supei.i'r: sr: gincie;,u in pi:imul rir.ld
1a ;lsigurarea e.xislenlci i,r,. la perfitiiir,:ai.ca r.etocleior" de
agrinisir.e a lrranc'i gr imlrrdcarriintci, cl,e p*str:are a i,"rt"gri_
ta{ii c{-}r-por:aie. trn trribilul er"olt ei sd sim{eau
"-nnl
i*_tq'niri lLri'du*si cli ai*rle {.r{cle cni.g'ratir:e ale nulul,iipe c're crar-r c*nr"in5i Cti le pirteau stlilrii"li cli il..ilrtdJ.L{l nli}-
g-iel. F*nr;m<:nr;l il r'rrr|ir mii |rqu.r ini:lc sti,;-i'er,l"ii .r,,, piuiir;
i
ri
1a1a1.h'.
,rirqic si nrari ;rle-,s d^e$r:r"reler Cesctipt'it; cie_;
tLrirgLil ti*rpuli-ii. ince:pinci cu anLtl i941, pe p?,rr.c!ii u.orpei;teri. l''liz;l de a's*ml:lu a rnulti,r,rrchr-rii oi. ,fr,*"i-,r,'rlrr_
ilestl't-- i:*ktr,5 r:i rc$r.ezr:nl,irrik: agte'nutr cu rrr;psea sint
ri.,zi-riialul ul-i()1. i.r,prl,i'i s.i siipi,apunet"i de iigl.il,i. ;t*;ilci'lr'r'-,,
^curnrr1a.r.
d,e.;rc:tiltit*i!i necoor-cii:r:ui.rri.'cleifigurai;e
p'iir,trl.rltfic" gcnr:tafie dripir g(ljreraii{:. i}+sir: tot, ia Les
L,'r,mb;llcilcs" Lescitux.,'1t;rnr.ira" Lorthc1.. Cuciulat in
l'i,rn.lalt.tu gi in aitc peslr:ri, in masa clc, detsene dezardonaie
s:.. olsrulg prcse (ie sugcrr:azd direc!ii" sensur_i. concep.lii
nrlLgir":e. A.sen:enc,a exprim5ri plastice {lrc ca ,,artislui."an'*im si se detirseze- cu oper;t s;r ilc lrrasa i,,c.ni;i a g.ra_
l,]''t' ulr,, iut'. Crea{ia tui capau, Jei,Jar'a, o lraloale noila.
l'.rle f illfial'ea illf(r'nui{.i*i care are pu!:oi:.€}a de ;r .i.r;rnsmi.te
::1"-::j:: :i-.
lnttamp{iri neobisnuite. Ar:tste inth-rrpl[r.l r:ru
* I)enilniires d:rrlii g.aliil,r,. pictLrril.l"fi.icj.tIr" i]r, st.inci Si lre
i,'',,.ir. r ,'(.l lt("i)f
32
lrlt(.iJg tr'i pulse ctra:,Clit ln legirlup a. cutr r:ilr,a.to:trea, cr.ir llctpll
i,,',rrrrr strrpinirea urlrot' terenut'i siil'l ape plint:. ctti pe;le,
.,1,.,i rliii l.ldqry tttrlne bt)gat;e" t:ta5tei'elil unui copil, moiltytLla
,, ,,,,,,. Ifi.'iclcnt, clacd ai Ii. fos{. inr.'entatd scrierea, omui
,il li rtrriirt acesl.e int'in-rpliir' . Dar {:)li }lLn exista' $i atllnci'
l,rrltrrlolr-11 cle rreqti, cilt'e era $i cerl ce presta actrltr magic,
':..,r r'r-1r11 ar"alS stttcliile el,nt,gr ulic'e faeutlt: a$upra ungr
,,i,,'r'i{t'iri augl'alieni Ei aflicatli, imot'.tlrJ-lza evenigietrtele
,r rrriiloacele li in l:-laniera clestinulti1" stnglura postbilitate
.r ;rcllop vi'ernr-il'i p{:lflll'u lixilrca ;i 1,i'ransrlltere* eontingS,
,r rr;rs;r. l r;inclii'ii.
.r'1a i$i al'e, prin ut'mal'e. ru'iginea in necesitalea urntl-
lrrr tlt'inlormare, cliir nlai ales de i.nstl'uc{.1e" Ra s-a nhscut
,!rrr tl'r'ipfe c{e ci:municai:e in pt'ocesul c{ezvr"rl1,6rii rnuncii
, ,, s,,cieiillil. I-ln pas inainte l'al6 de grafiile iznlaie, s*li-
r.r|t' l-iir.r c'lnslituit rudimentel"e cle c*mpozilii plmtiael cu
'r, rr:;,. llil.r' l;i. ilccste povestiri deseni*te sau graititte x-ru se
l.r, ('irLl clt cil"agui rtrror sirnpie expt'itl;u i artisiir:e" ci atteau
rrr :i('(il.) p|actic clir"c'c1;, de tr*nsnritel'e a unur eliper'icll{e,
r't,,1c!tilit-jnii suir ar,ttoritatea celemonialurilor rilagice de
,rrli('i'e. ll.rlemnitatea d6dea ttn ph-ls de e[oi't peniru pi'o-
, irrlli'rr'il le1:r'ezent$t'i]or cit mai expreslve, mni -tlolecte,
,,r;rr inlr'l1gib1le tul.ui'oi. iu trcest cr"rntesl,. o scen;lL cir: pe tln
r;rr,,ni(:nl'cle cs gl1.-tit in pe;,tera Lorthet (Pirineii Supe-
:,'r'i ). pe,: t,r,.e au-irtst gravar;i m:ri mr-rJ1i reni tl:rrilld un
rrr plin cic pt'1',i, estc semnificptive.i' De ce 5i-;t pl''rpus
':rv,)i'ul plinritirr sd infi!fueze acest m()nierlt, subliilliind
,,irl cit, pr1is1.ic laptul ed renii se allirr: in ap[ ? tri irinc'.el
rl,rrit. si invr:!c pe tini:r'ii re u!.'n1illtr sa itrlrel ir"l linclui
r.,,rl*r'i)()l'si ariislilti Ia cct:emtrnia inl"it'l'i1:l', c[ r'enii a]rirn-
1.,ii in it,pir au pu.t.ut 1i aitrn;i 5i vir"ltll,i cu r-rgulinli' E:.-
,, ilril;i aiiri. i:a ti'ir nr,-'ntorator:, teihnica ee-'lui mai facil mij-
1,,, . i;,r ae€ril vl'cme, cler a captura animlli.t-l atit de pl"e{ioase,
,rr)r ('I'ii.u i:ttt:ii, pe.'nlt'u ecohoniia primi'tivfr, De allfctr, f'ri-
lrrrrile ntirdtce'practicd qi azi, in
-mrlcl
erurent, e'xtl'aot:ctri-
, ,,r. (lL. vechj.r-rl. fri",:cecleu de vin6toat'c ir:rventat cle (r;nrn{r}li.i
,. r , r'itt'i din l)il'inci.
Iath curn apar." nimpede leglturile clintre necesltSfile
1'r ;rt:lice umane gi. magie rcprezentatA prin arti, simulta-
,t ri,iriea ftcestctr"iegftLiri cu nivelull de dezvoltare a for-
'lllrir ;i rela{iilor di: producfie. trn aceste caractere nezte}i
lriicitalea si origirlalitatea arlei rupestre' care s-au-F'{te.a
rrrrr-*i *r'ta rnagiio-informalionatr{ pr:irnitiv6. Ino'taXizind-
;rclonlil urnei pliici X,*t6g'afiee moder"nr,.. il^rlagini 6in I'int6.,
.lQ

;rr:e.ne din inLlnca liir, ;n"ristii pi'imitivi snu, de ce nu, pro-
fe:;olii qi pr-rbiicigtii i'r-rdimentari, au l5rgit sfera reprezen-
trililor closprr:r i't,:;riitatc. dir-rd impuls cr.rnoa;terii, contri.*
i;uincl ia in1,[r'irea 1eg-A|"n'lkrr socinle.
iir mczolitjc r:;i ncolitic, perioade ale epocii pietrei si-
tuiittc c<iiirrenlrional de allrc:ologie in medie intre mile-
niiic X-III i.e.n., magia evolue;rziL puter"nic. Glndirea
umanii, rcplezenta'r"i de Homo sa'pie.'ns rece'rus, produce in
nrezolilic r-rnd dintre cele mai ingenio;rse niscocii'i
-
arcltl.
;i sirgeata
-. care presllpun acutnulirrea unei experienfe:
inclelur-rgeite 5i un spirit ascu!it, c:nnoaqterea multor in-
venl,ii ani,erjoare. Arcul gi siigeata, c;r qi alte noi arme dc'
vinirtoare ;i unelte de munci (tesle, topoare, culite et:.)
cu minele din lemrr sau os au contribr-iit substantial la
u$ui'area muncii r:lmenilor in general, la dezvoltarea ri-
n6torii. Se nasc in acest timp o sei'ie de iegdturi econo*
rnice qi sociale. cr" urmale a inrudirii ;i unirii diferitelor
triburi pe .baza clsdtoriilor exogame. Pe de altd parte,
creqte sensibil populafia uman6 ; sint ocupate de om,
treptat, noi regir:ni. Concor+iJe.nt cu vinStoarea organi-
zirtd intcligent, in grupuri, se dezvoltii ;i culegerea sisler-
maticd a hranei vegetale, care se va ti'ansformil ulterior
in recoltare. VinS.toarea presupunea olf,selvarcla Ei cu-
noa;terea animalelor, a obiceiurilor acestora, iar culegelea
.implica deosebirea dintle piantele cornestibile gi ceie
diruni"rto:rle. in sfirsit, toatr: ;rcestei] cereau corelarea in'
vAfdmiirteiol' practice gu observalia rneteorologicd, succL'-
siunea ai-rolirnpurilor ;i erzolu{ia cercascd a Soai'elui ;i a
Lr-inii, d;Lr' $i perpetu:llea cuno;tinlelor plactice si a r"el:r-
[iilor umane cc rel]reziirld o exper:'ienla colectiv.l, trans-
misei din om in om, din generalie in gernerafie. din colec-
tivitale in r:r-rlectivitate, prin prccept social ori sttb formit
de inst,i'r-rciie s;ru reguli tradilionale. Copiii erau educafi
rk: rnami. liirieli qi fete in comun. pin* la o anumitl
vi'isi;ir, aprii irclolescenlii treceau in grupul maturilor nr-r-
rnai dup:i ini[ierea in tainelc activit;ifi1or de care depin-
dea insagi existenla 1or. Toate infcrrmaliile esetrliale se
plimeau suJ: o formd ceremonialS, in secretul bine regizat
de cdtle ..rSjitori ;i mai'tirziu de Eami;ni, magia marcincl,
clin i'iromentul initierilor, tolte acliuni1e, cr-ll'sul intrcgii
vieli al fiecirruia dintre ner:fiti. Acest procedeu de educrr'
lie permanentd conferea praxisului cotidian ttn utliilr"rl,
magic. Cind omul inva{5 cum sX !i nteascA un anirnal c.ir
sA-1 ucidii sllu cincl danseaz5 in jr.lrul acestuia, strlt conclu-
24
ce{'eir :i'iijilor'uluri. cl tlut t.r iltlc(r spl ir Ii sltis.face voii}t& Ltnei
d.irrinilali qj. nici cle;i r, iLlrl:Liitir',rt'i cic it {-) atraEc de partei;
i:ier" c{ pur;i sirnplur din c,'ciiin'rii cii, pi'itt compol'leircl c19 t1
.rn'uflni:tA nianiera. r.a izliincli, clLr'.'i:ciitlc'lLr*6i in prirnul r:'incl
[uli insu;i ch este lilr:c 5i curaios si, lrr*i CLt scantii aclioniud
irr grutp. ra r,eu$i si |orLlizcze t['l]a Lrc cic rini'tl singLu ii ei'a
-:.-
('ut silLi irrrPosibil.
J[tl.nogralii;l * sltl"p'ii'is X;r
'cc5i1t:
t.ilbr-lrI altsit'ttiiet-rc ce-
u*r,nr,nigjtrt'i nragice clc: r'ini-tt.rate' ii:t calt: b:1r'l:a!ii sc' adlt-
r1ilr_t ifr iur"ul deieruulr,ri rinlri ci:]itgLu mizgiiilt pc pirmint cu
,, surbsLan{a colc,r';rti. cxccutincl iltr clilns pulerr-ric |ilmat,
i:l cale mimau impungct'ea dcsenului' cu suliicie' Nici ti
:iiuoscbire intre acesl rleser:l 5i ceie clescoperi'itel in peSteri 5i
ir'.r stittci, atribuite omurlui plimiliv din Eulopa ;i Africa
:it, i:n|ri.'rnimale rllescncazi ntlmai populaliile de vindtori'
il)rr.rr-rl de Cro-Magnon, cai'e se^ hi'inc:t cu scclici, nu a
il:,Li.l-r1, {ace pictur-'i prii'ietale' il lt-|., parielali-i magia
;ls[al permane.nt prezent[. Ea
'ezultd
ditr cxisterrlar masivir
r f iglr itror cle anjmaie. exce lent executiite, in pozi{ii
"spe-
i:[f iJe sccnelor de vindtoilre. Oamenii. sint lareori dese-
n;ri;i, de regr-r1ei fiind rnnsca{i sar-r degl'riz;rli. astfel lrrcit un
ltr.r.l,i{.ur isi"d6 lesne sei}tr}a c5 aceste grafii infliiSe:rzli vt'[-
lrterr.i sau spiritele 1o1' protectoere. La Altanti*a, Cnstilio,
;i'l''rlis-Fr'6rei, F<;nt de Gaurrre, alituri de contu'lt'ile ani*
:llllelor', impunse cu virfurile l[ncilor, vopsite in preal;L-
b,il, ale'vintto|ilor primitivi, se vad pe Lln fond in tonuri
.lc r {rslt pinii la neg}ri. impresllinile palmclor unui b5i:bat,
:, I cafor-sens este descifl'at c1e et'nografie, in Lllnlat ullor'
,l:scrc/ittrii f5cute asLlprri r::biceii-t|i lor popula{ iikrr primitivtl
:'iin Cttturia qi Afliiia. Este un gest magic cu inleles.ul:
../s* si fie l'l sau ,,Al rneu s[ lie !", (vi'*tul ucis indicat
pt ril cr-lloriie rctEr-t sau negrlt). Cit de important et.3 cit';
.i:uLul ,iu strivechca pi;rctic=il vr"iljito|e;rscft ne sptlne faptr-ll
::.r t'lllrtet'iile coloranie, (ocru qi nrangant in pastil sau pi'a{i
.,,latt c;iutate ia rna*i ciepirtA'i, pt'csupunind efo'tuli' *si ptr-
: ir:r-rle penl'u procurafe} ior. Se desen;i clln terneittri pi'ac-
:icr:, i.merliatq niciod:rtd [516 si:ns sall din simpli -pier-
dert"e a vlemii. Oricare punct, linie, desen, c? "r*i culoare'
ave:i semnifica{ia sa rnaglc5' Albutr;i ro-qulsimbolizau vial'a
it -t*tt.*, puiul gi irn-purul, blrbatul 9i femcia' Negrul'
,i'i"is ase{nenea-, avea sens:ril mor{ii, al intunericului' Aceste
senlllr.fi"caIii" s-au p6strat, de altfel, pinir astirzi' L'€ vol:r't
gfisri cl"liar in fcrtrclorui rotrianesc, iu pangliciJe c;trc giltese
i'le..rEr-l I ci11i;s;rritrc'rr' $i aostu{"n{-{-1,,nrutului",'l.n p{rtllLt L pur-

tiit i.ll . !-r,inrl-r';.i triilr'". r;ii si irr $nut'Ll] 1')-riit'iis{}rulLti, X.rir:a ca
sr"rl-crjiiic nrirt-r;lct cle odiniqlalii si. mai llje cunrrseu-ce astirzi,
liind ck: n'r',r11 i:ierclt.lte ptilil.ru cei te prilcticii pi"in tradl-
ti,rc :tr:t-.:;tt: ribiccirtr'i. Farticipan{ii la actele de magie nu
'cr-rr,r ini.eres;rfi asr-rpla detaliiior anirnal.elor pietate, declt
iln m*sr-ira in rtalr': aeeste;l colespundt:au vizirinii lor ctr-
l,,.rrnialr-. ;i slrui:uLLri pr"a,r:tic dorit, Vit:tiljle putrlar-r fi f5rai
ochi, fdrd r:rechi {s;r nu vad$, si r:r.l andli pe vlnirtor:)^ dar:
s&gefile nu tr"€:bil;ull sf, lipse;rsrr* detinrece acestea av6)a1r
rlor"fa jxagjr:il pi iru rrinatnJ. r:nenttlilate rare prri;tr,e fj s'-i:'-
prins$ in cleserreJe din gro{:nle L,es Combareltres .'ri Fant*de*
t(iaurne (Fran{,a}. De re{inr-rt este .iaFtul c[ desenalr;r'ril
'Ot'imilirr n$ l'clprezenta air:i ceeit re e[ rtpclea in natulrS, ci
:nlimai ce iltia cil este neucsai r..:ienri.,l'ltillrrlr.ti n:agic" Ving*
,l,url t:r'a inliltisat, cie regulii, in p*zi!it r:na m*i farrnl'abiia
': in;.i1r;r'ullri.
Estc ca si cum s-al dt.:sena o pllnl:i diclac{ic$. De fapi,
,ijecai'e lr.il'ba1" al r:,rltr:liviiaiii se s1.l'lidiria s:i cLino;+scA pei'-
ilt cl cotni:i:r't;;lnel:fi".11 animal'"i1r-ii. inr:epind acr,:asifr pre()crl-
pure iiin coi::ilal'ie. La ver:hii.",indir:ni amei'ic:uti. {,;nde a
p,r-l|ut {'i slurliat Lr:ai inclriipr"oell{r moc}ul i:r carri er.iur r]r,:-
plinsi: r'r:guiiie vinriio::1j. latdil igi pltgiiir:a iiril r:* r'ii;u*
l',nzitair: in 1r:lte anriliin'i',:le. I;riii o asilel de ,.h't:i.rt ''
:it"]i,italii iic r,rii eirlr;illui unli,:i"ir:tin:..Cind vrr:i sii aiirci pr.i;-
'i,r,l lt nlsr-rll.ri. r'ru ataca din l.aiil : Luri5q'u:,rir-ti-: p..: ll-r spl-:lr,'
li;n'uncit ri:rai iliii o p.-iilu'ii sa[t {} pil,li:r':1 it 1.alil c.[errriri*
;i:ir1.lrlii. LIi'sr-ll nu ii rli. sit i'eL1{'adi clt: Iu incepul, ti rn;ri rrriii
'i s;,i intinclii capr.rl si ri sir iis<:ultr'; <.1e-all:ia ntl.i pe ri,'i''tii
i(::r(-. ca;i eun: nu i-;tr-pi,rsr c1t uiriiir:.:li sc pLln.p i:e laL-rt'1,,r
qriirci;ir;1 i. in j'il1:a p(jnte-fii ili;rin1r de a a1.aca. lrr f.ir::lp t:r,r
s,r' ii:.:a;r;i, fiir':sl.e-j irritna'' *. :st,'mertq,'a s.latut'i. r:al'el, l;",ii'ir
lincir,laiii eI'i1Ll L'laIc ;i clc rmul cat'vr:i'nelor f ii!tr' 1r-t i.
l lrLr strcazir ) egirtr,ii:1. ;rdi:rcir clln li'e colectivil;atr--' 5i reaf i i u i,.:a
ohiectirrir" inr,t:licalt.:a gindir:ii in aclir-rne 5i cxperiirrc':n1."
}:lii-lr:in!r,:1ers. s*;) .r.jun$ 1.t'cptat lir repre.zelnt*i'i sl:liom::liic:t.',
1la simpie r:ontururi cu vajo€trri de sinrbol m;lgit. Dar dupii
n-rii tJe i;rni de erxperient5.
Sr;]rlmr,rn Reimach, cr'r1 eare a jniiitrt o inl,e.'l"pl:etirle
;:lrir"r{ifir:ir irplupiilt[ de tidevi.r i] al'tei magi{:e a primii,irii-
l{,oi'. arrtr-rr a} monumentaiei lur:r'5r"i Art(t qi, rnar,sie (n9fi:}}"
prilne in cilculatic jdec:a cii intt'eaga ali5 prei:t*:r"icl1 nr.t
r Tlup* C. tr. Gulii'rn. Ariqinile.
f l rr'rrlr'st i. 1 llli7.
ltrrk-ri,l fl utn lui:; lii:tLl Llfi ioc, ci cxprcsili Llil()t jlri-tcti'.-i tr,in'
;;ic*, ur:incl ca obir:ct protural'ea hranei'
in ee priveric infoi"mafia pultal[ pl'in vilr gt'ni 5i alr::L
i(, 'or pi'ciduce ir:av:.r{ii.. perlcciioni:tri. Cornuni<:ltt ile iirlt,'p
ir li Iirci-rtc rn.;ri oxpitlsive cu ;rjutr;t:r:1 gestut'i[oi', sullel illd"
r;1,lir'ittl 1()nvr'rniionillc. Lim[;tjul sili:i:rr:, clin pgi'i<rirdele '.c''-
lriliLi'ir:i'' oinenirii, se delevtllt[, se iinbogill.trlle cu trot,i'-.r.ni,
, rl.,i1i';rLr-'1.i:rii"i 5i ge ncra.lizf,r'i. Pnl'lecl-ioi:at'cli giiriliL"ii si '1,
1;111njiliiri ii-iitt"ipe:rlr* irtragiiraiia. cal'e ptilte ii ltdat,d,
liilor-iit1:i $i l;ub i'tit'ut.t Llttol po''csltii mir{icc, cr.i Lirlst' in-
rrl'rr..ri:.1 i!. liinincl dc ciilmt;niui pr''sibihiiui. c';tnlenii --- obi;-
,niiir pi.'in t,i;lcliiic s;i {ife;lcli -*- le acli:piil;i it: i;tra1.il'ica
ir i:rlr.;c] rii srpi'c i] le treri.i:i.*a in pi:ar:i;ic5. Vr.,t' 1tei:c nii,i rir,
irili cir: i,rli pitrii ciir{ r:nrenileil vil ajun3,e sli e'litliilc riir,.
tll:liiLe iisctrcntil i.nJ.ur:nlafii salt, clirnpoliii;;1. s;i le col'r-
r'r. iiri. dr'iitiiti.rr. (,) ilLrsL:";tt'c a;it'csit.:ti fill-lol'nr".r ll cr.rrr:;1,l1.ltli:'
Lr rllii: ir ct t:,lin{,e ut'iu.ticc. clllillL ill ii r:r,';i a ,::'lllll i'!ii)i ultlr..
.r1rii' iril.dir. Zbui"i-"r1r;i'u1, sirlt tiliti birre spus iltta3iiicl't lir-
rrri rrilol cu irlipi. a iost inilial ladul fiibuliidici llnr-ri po'-
'1 )ii1,{,}1". ti:unsn:isdr gi {i,ratd in con$tiinli} u.manjtSrfii ;rt'ittL
, u lnilrlir inllor"rna{iilr)}" ca f*pi l:esl. V*r."ielicitatr:ir a{.ies1 frri
iiil',u'niatii ii Llrm,ilit genelajiile pinir lil crrltll'ea lrpitt'aleli,trl
ri,,rirr:r'. Re;lliz;rl'r:;t icieii, niiscr-rlS cu mii cle airi llr ttt'rlr;'"
i iiirr-irriit taractelul ei ini'l,ia.l de llalsh i;rf*rn:rntit" IJai" nu
r r t cl.dcaunl prr.,dltst:le iillgini'i!ici prrl capata un l itrill
' ' ',1
PsrLic],r-:nl'ol'rnirliiie,ndiii:r:l.e iir slii.nlitr-ri nr*qiir itu giisili
,, i:r l;ir. ar.lclicn'ia !.r: c{il*ctiViilr'Lr:'a itniltit;]. t::r rl: l-lt.L! . il rrt-
',,1'.rlu-i r::;li'crn r"ttit scrrziil, a.1 pr"il,'ltlt:iir it {'Lln{)it:jicrii r-r-rr-.ii-
r'ri':ri.r.r'e. a ni:iLt:'ii. gr'adrrliri int:li inlci'iLrt' cle iil:sti'ar:'r izrl'i'"
r, ;,r:llti i:on;tiiu1,.rr sncia'lrr $i siiibci i:t.titr-tl"i l;piiilulil,:
l'r;'-'i.rciu-infr'ri:ma{,iiii, ilu t)utLi1 gi'Jtn};r 1i alilll,nl,ir mi,r'(,ir
: r.lr.::r'll.1iitilr,'ait,ii. 1ci1i;i:z;tt't':;t 5i la itt'tltil sirrri.'iil.]:rirIoi-r r,ll'r';'r
,,]., ji,i:i.{-t l,;.i1 irtf itn;iit., Itr t)pr.r,.:l1r jlt' ltitii,n*mlqi('t ti{, t.{"-
il,.r'r"rir^ j11 I'r-rnc1, nizrt.liirl,erl* de lil (|grel ;,rlr.r ttiilartii.lilii. .s-
i;ir':riiiie li-i continut lrlirriul. pe 1:ti1.i:^ir,a tir:2."'rrl.lalil 5ri(rir-
iiiiii utc::r.r'lilicr.., dc1et.'t':rir:au e.ft::t'"rl'1. lid{r,itrrr sl,r'iilr,)
irr.i:.,:l.1ir.ii. ,:.llr r"ii.,'iudalli infrilgcr'il.r,: t'tLt p1 liri7'1'rr''.i:r,r'ilrr 'r.-
1r'1r,'. 11i1 ilit'rgcar: tettLit:ilit1;t';tt l'ci:ei.i r ii iil'.:t:i'i-:;.ii i1ot." 1rr':ri;
i.l jrri,; r-nj:;nl rri:i.rpL'iu 1*a caLlrrtt:ri;.:iitl ir:ilirlrri{ii1ir {){:: {)ilr.
Ptirlt'n oilll1trn;i din niezrilitic r.:ar*" t11.1 riinilsl,r'iii-i s{"r'irirl
slli t ;i fixa r:ur"rr"i$tinfcie, inforutai.ii1e tt'itlrsntisL: or"iii si,.rL.r
ligLrr':riil'c{rnsl,ittti;iLi -* c:i ;i in pnientril.it: --- i.iiiul rlin,t rq
( i:)le rnlri L,ui1r,:r'nice rniiloace cle pAstlult- a rrrlit"Licii si c|,e
26
itrnanisrnr;iui fi,ltp r:11.111vii.

Il(rrl'eufi(iiliii'i:l a oi. Se pctrece 1ns5 un fenomen bi;:;al'_ {.1
serie de prsr:uclcl-infoi'malii, cle zvonuri, agreate pl"ir.l cori.'
linu|-rl loi: coi'cspr-rnz5tor unor deziderate generaie, ajur-rg
;r {i erdoptate, in mocl su}:iectiv, ca veridice, iar in.[rlrl.ni;-
l.iile leatre, dar neplircnte in con{inut, neconforme cru c}o-
rin{,cle unanime, sa fie i'cspinse de cdtre comlrnit.att". Drt
rrici un vast complex de er:orio o puternicd fl'ind in sfc,l"il
ci,ri-roaiitefii, speculi:rte
-
nLl dezinteresat .* cle r:;.itei ',
;anri:ni **, vr'ljitot:i, de c;ipetenii. de virflrrile Lrnor cu]cr,-
tivitali Llmane din ce in ce nrai nume-rroase, mai gr"rr-l dt-
or"qanizat, diilicil de hr[nit gi de stiipinit, comparaiiv er.;
ccle din paleolitic. ln final. ir"rfornraliile leerle, d.eiprer i,i.l.p.i.c,
It:nomene" erzenimente, perfec[ionrir-i nrle p;:actir:ii t..i.q.r"
ajung al5turi cler pseudo-informafii in lunrca miiurilor pl
)egendel+ir. {itu}, care avea sb jorce r:n r.o1 foal.te lnn-
por.tilnt in cultuld, se vi] constitui ap:lt"ent ca Ltrl L.itl"nu,.
i'lai al gindii'ii magice, el devenind o formi"r. faci15, nlet]:l(.r-.
rizabila, cle infiitiqare a r-rnui mtldcl 1:entru societate. trn
asemellca condilii, cunoagter:ea a cvoluat pc Lrn drurrr 1>r r -.
sar-at cr-r mituri, legende, irnagini mistice, care se suhs.t,l-
tr-ri.au rro{iunilor, precerpte}ril', activitXlii intelccl.trale c,*r-
t'ecl t', r'a{ionale.
Pe de aLti par"te, praclieindu-se un asemenea tl.an.sj,cr;r
al. cunoi;tinlelor prin intelntediul magiei, Ia sursele rierlli,
"irdelung
verif.icate, s-au illcorporat noi quvoiuri clcl in-
-iormalii, astfel c[ suprapunerile de inforrnalii, nrasa 61t"
cunoqtinle iroi, confir'mate pl'in practicd, au dinamiz:aI," aur
impulsionat procesul de re;rdaptare a tradiliei soci:lic, ri
irnplicit a vr:[jitoliei la realitdfile evidente.
* VrSjitor:i specializafi in exeeutarrea de manerrre nrnglco E;i
pleparal'ea enrpiric5 de droguri avind ca scop vindccalt'a holrla-
vilor. Prin extensie, denumirea de vraci a fost acordatii" in pt--
lioade al:ropiate epocii contem.porane, qi medicilor.
** $amanismul este Ern ansambl.u de.concep{.ii 6i pract.ici r::;:-
gice, incluzind cl:edinte in existenfa spir:itelor bune 5i r:tXe, ln
forfa folmulelor gi gesturilor de atrungare a duirurilor rele saur ei':
tirndduji:e, in puterea farm.ecelor qi <lescintccclor', prc-cunr gl in
lrosibilitatea ghicirii viitorului prin dilierite rnanopere, inulriLs;';
a stSrilor extatice. $amanii -
profesioniptii car:e exc.cuti :r-celryr€-
nea mal.lopere
- sint lncd prezenli la p{}pulalii din Asia de Norii
qi Centrald, Indonezia ti Oceania, ca 6i clin Anreric'a 5[ .Afr:icn.
Cuvintul $aman provine din limba tungusir avind infelesul r..lle ,,,o::n
sr-rrescitat, frenetic", Prin intermediul lirnbii ruse, acc::t !e!-:r.n!:n
s-a rispindit in intr:eaga Sibelie, pdtr:unzinri irr sccolul a1 XliIil-l,r"l
gi in vocabu'larul unor l]opoar)'e europene.
C)tnun cneclea din supel'stitie in for{a spolitd pc care
i-':, pilLeau cia praci,ir:ile vrfliitoleili, ceeri,t ce ]:eprez€llltil
'ri.,-lncl in trecutun evol"t.tfiei sa-k: uu o atitudine rer'i.ro-
r;t ;rctti,, ci o reacfie pe mAsuf ir rrivelr.rlui de inlelegere 5i cie
inr"crpi'etLire a realiLdlilor atediului nepr:ielnic care il in-
,i ,n,l u(a, aXal'rnai. alc's fafir de tr:an:r ce i-o inspirar: posi-
lrli" r.rereu5ile, unele cu consecinic lala1e pentru intreagil
'[rci-ivitale. filnoglalul pi t'rplor;rl,<)l'u] polat danez ]ii'rud
;i,r.:irx.rr-ls$cn (1il?9--1933) rei;,rtcaza in memoliile salc o c'x-
lrli'.:ilqie cer i-a fost datd in anul 1910 cle citle Samanr-rl
,.1'illmos Arla pri.r'itr)al'e la neccsitatea respectilii de cir-
i,,:, LLibul siiu Jvechilor obiceir,rli magice : ,,Cirrd te intreJ;
.r ' cc cste vlata a$a clllr] Llste, tlici tu nu po[i etl'ita cau-
.:.,i,: i ASa este;i a$a tl'ebuie sf, fie. $i toaLe obiceir-ti:i ie
.i',:rs[('e clin viala vin Ei spre via1.5 merg. Ne e flicd-de
, rrrin{-r rea. cu care treJ:uie sd ne iuptlm spre a smuigtl
',r,;rnr:r pirnlintului 5i mlrii, Ne e fricd de siricie qi foam-eLc:
i,r '-olllbeie":
noastfe reci de zirpadii. Ne e fricd de bo1ilc
p ' cat"e in fiscare zi 1e vedem in preajma noastlil' Nu de
rir.,ir1{'tLr ne teinemJ ci de suferin{e- Ne e fricA de oamenii
l,slri ii c1e sufleiele fiarelor ucise la vinatoare. Ne e {i'icJl
'sBlll';tcie
pdmintrllui ;ii aerului.- Iartfl de ce sLi'ibunii
',jt,rl[ s-;lu inarm;rL cll toate vechile reguli de- viel{ir,
'I 'llnlnte de experienla 9i in[eiepciuuea genera{iiior' Noi
r i qtiri-l de ce au frlst create aceste reguli, -nici .nu b[-
rirn ctrc ce, clar le respectim, ca s5 ne fie dat sf, trdim
"rst,r{i..
Sinlem atit cie ne;;tiutoli, cu tclatd mnltimea nc'its-
L cle formule l')'iagice, incit ne e fric[ de tot c€ flLl cuooit$:
, ,iu bkl e frici de"cele povestite in legende 5i traditii' De
',-'e noi ne pirstliim cu str[;nicie obiceiurile ;i lespec-
' .r.rl {;lbu-t-icile noilstL'e" ^
Dnt-r"llnat, rie ;rsemenea cotrcepfii, omul se agat[ ine-
rrt c{c {xliiijie, proce'deu pr:actic, linigtilor ;i-reconforlant
' ':,c1nt;-r. ;rtitrenincl psihictll Llman. .Obiectivele iniliale alel
;,' il,Lci alt lost, clur.p;f cr-rrn s-a v5zut, dobir"rdirea hrauei,
,Irr"r rrctlurrl de rrsigurirre a puterii asupra vinatului (des-
i,l' r,c'tive), 5i sporirea frecvetrtei animalelor bune de vt-
,i.rl,, pliru f'or::iule, c'[e tt'ansmil;e|e a for[ci (fecunditai't':)'
Tn c;rdrr.il concepfiilol' rnagice un loc important il ca-
6r,:rl,"l nrocleleie miti&. Ele sinl persorrific5ri ale momentu-
iir I uo*t" iar procedeele magice se inspire din modul de
ciirr'il?ortare lll'nan al momentultli' Credinta in magie evo-
liu.u.rzn ctltltinllll, de;i pracLicarea vrijitoriei nu este sin-
cl'.,rtiri cr,l rirspinclil'eru concep!iilor privind eficacitatea- in-
3S 2g

ie,rireir,liilor^ neiilaste rrllijitole$l"i. Cretitei'eir lneletlei'ii, plln
cnn.t.agiune psihica, in rnilgie na6te noi fox'nne *1* aeestei;1"
lr,4u.qia devine un lnijtroc de exprimare inaintea nc{itlnii :,rl
tlel relrxilrc in fata elecului.
ir: acelagi timp, vi'[jitoru] se trillrsfor"md tot, tr:lai mult
lnl.r-un pnofesionist. lk:cr:ut;rt tntli clln l'lndul indlvizilr:r
cu ruai mutrtd personalitate, meurrorie ;i {;a.lenl {dr:ainalic},
pentru n'lanif*stdni ocazionalo. ctll:l'l ar: fi initicr.iie line-
r':i],rr", aeesta v;l sfir'(i prin a rJeveni, in suciethtll* *vol-rinte
;i i.ln iiel cle ,,parairasnet'o ps:ihic al ctl*ctivului. el fiincl
,uonsieiei'at ca.l-rn {et clc clcpoeil;it' :il. lnr'1r:ior &t{u{:dt*;ri'e
c.le nerr0r0ciri.
[)e la pritctit:ilt' ilrililltr. t'r-tdinrt't]t;tt e. vlir,i ituris tl t:t'tr
spx'e f{.}rme ryi vari*nte tot n:ai comptrexe. nitsctlttl unir tlin
nltil de*a h-rngril timpul-ti, refiectiird in lapt drrzt'r:ltai'c;r
strciali, diversele stadii ale acesteia. r:rrentalitatlle tir-rtni-
nante ia ''1n mom*:nt dai. in lun*:{ie clo nivelul *unc;rste;'ii
'(Imar"Ie, al eticii. Din vr{jii;t;ria br:nc'r.i'icii. de incepi-tf" v:t
cnecurge magia a;a-zis5 alirf, sar: ,,tle mtln.a clr'captir", r:l'ler-
rnitd a avear intttdea,una sfecte pcziii'."6-'. O aliii categot'ie
cne vrdjitorie, cetl negaliv5, ";S bonlura m.agia neailrS sa'-t
.,,cle rnina stingd", destinstdr sd prodt"lcA efecte ral*sll'l*
x.ale *- mr-tarte.'netliunie. br:al*, in genr:r'iltr nent)t't.rciil'i. l'i:i-
g-ia pozitivil va {'i exet:citati la inetlpt"tt de intt^eag;:L c(riiit-
'l,ivitetc;i m.ai 1il'ziu de vr"S.jitoi'. vl'i:lcj, stlm.'tn' in tiir-lp <:'.:
nrilgia lttlgativd va p|e1 incle dintoidr:l:ti.ina c;t oli.citirrl rru-
rrliri pe vr$jit,:r.
o sisternaliziri"e a i:atcguriitrul" f{}i'nlul()r '}i rr;1i irlt"litl.r
cilc n"lagie, aqa cLi)TI se v,,li del:lrrr:1t;it *-'ie ific5, diri iit:il[ilit:,
su|niincle mr.rdu|i de ac{iunc ;i lehnici diferii,s. f.rtJl'ls1.i-
luind inuva!ii ale olir:ian!i].or, rnl'1ni'.'1't: ce sr: r.'ispinclcsc
rh'eptitt pe supri:fefe merci"t mai int.inse, c&p[{!r:ct, pinri 1'"t
,,r'*d, caracter cle univc*'salitate" Dar;i[ se are itl vedert:
ri'ilodui in tare se preiduc. existii rn*giii n;rturalA {cai:t'* este
<.r,ril ln:-ri veche)- ilclioninct plitr tehnici, s5i magia rtlrrn(')-
nlirt[, c,:re face *pe] la inrrerc;.r|e* spr"ijir:ului unoi spil ittr'
inl e* pl'iveqte t,e.:hnjcer magiei ea vil crinr:aEte o mai larg[
cljivcrsiliicarb. h{:rgiile mimetice, de e'xemplu, sint eor-
ril,ruii:e pe baza imltarii prin gesturi, elans, cintec, vorbe
(incant{ie, binecurrintate, hlestem, descintec) a unr:r fer
nomere sau proeese naturale {naryterea a eeva sau & eLliv{r
,elc.), ln ideea de a se provoca declanqa.rea aeesir:ra. &1In*
g,ia .,contaglnasi" reprezintd o alt& categorie in actrttslf,
,r:ilasif icare, d esemn ind manipuXflrile *supra u nu i rt'bi ect crrrt:
rr lost in ctrntatct cu finta acliunii. E,xistii ;rpoi m;igla des-
tluctiv[. protcctoare, divinatorie (ghicltolia), de pactizttt'e
lir demonir. de dragosteo de r"hzbr:i, de f ecund'ilate, rtetet;'*
r', ;Lngir:.il, ilieitir (canikralism) etc.
A.naiizind eleme:ntele ct:nstitulive ale mngiei, ctitcgo-
lrilc. forrnele gi vari;rntcle acestej.a, ptlt fi surprinse o sqrL'ie
(h, asp€ctei empirice, ntitit:e, invht6tuli ,si inlic"rrm;i1,ii praa-
tice, ginclile tc,ricretd, psii:us*matic6, abscons (f trrnrr"rle
',1rru'e.nt
absurde repetate ln intiintal;ii Ei dr:scintece) ,etc,
lftr;rt* aceslea coniet'ifl msgiei u;l c;lracterr exttr:m cle larg
ri qr"r."u dn pfltruns in intregime. P*trivit ginr]irii ryuqi*g,
luri:ien est*
-eompuss
din ,.{iin{e" ,,si r:u din ,,uiric'*t**. Oti*
('r.rin ar fi, infiti*ate aceste fiinle, reialiiie ctin{re ele sint
rntrlclenui:a ornene$tr. !-iinfe, ol:iecte, $Patii au forta lor,
rruri lnar* satd nxai ntic$" nn ce priveqtr+ pusihilit;rtea ti'it1ls-
Ir:r'ririi aeBstijr fo::1e, de la ca glersoana lll al1;,1t, m(}daliiii-
lrlc cap*tft aspeete cliferite: trar*rnitc:r'r eiir'*tl1';i, mo51e-
rri't,, ii::pr:r.tgtiit, scl:imbu viclenie, fur-i, $i thi;'rl" cuuliir-
rirr!.c *-- atituclini apfirr-rte pe rn&suilrt l'nr:cltl'ic*.riiii| r:'t.icc, c1e
irr l} srl(i*l.i{te la alta" In sfh,6it, exerlriiii riiiii;1u:"llo| rttll-
l:i:r, riircle x$ r*alizeze atit an:pliIii:ni'ca foi'!i.:i cl{)t'itr- ele
,1.,i ce rn parle la a*eslen, rit|ii Ic]a1.i! s:it uii.r'tiiirir:. ilIi.-
7r,rrir,.ll r:riig.i.c r;i*i'A trrl'r-lnisir.p'li llr:glit lr:rriit'c,rtrtr,tl stt c.tisi-
,i,'r';i iir;rl:ii i* l.alra it:rirtnrflil{'ir-rt'" at:{iutrii{)}' }''){j .:a'e" do-
1,';i*: sfi l.e l:iltiit: sari sii Ie cl*pi5*lisr:ii c:'rt)i|: n: dr:rirtlcl
irri $i n^;ag1a neitgj'[ ;'le {)l'lzrri-r1rll ,*iril. ai''-llt'':i cinrl se
,,,,,r, i,1:1i,.,;'it:i:a unr:i"sirlir:f1.uni pt"itt lillr:'rf i,.i' Ii'::''-'lttiltLt'il-l
tt,,ii ii*r.,r, ;,tcfir-rni osl.ile 1m5:r-ise incli'ltiiriiri, Iri t'c pl i-
,,;,-:t,a oir1,,r,,usti1ia, {;r {-'"l.flnleni *i nlagiei. (ri:} sfl !i:t irti din
,'ixrrt'r;i,rli* statistlca dirttit:siot'La.iii, ti*lder:r,'alir a leg[tr-rri-
i,rI rlinfr'* eauzs lii eftct. Este u sii.nafie pr'{ji}fif] lli:'(:i]Il{}tt$-
i, rl i,i, 1g::rlli'rn.tei.
Vii.rnr:re;l ma$lio.i se c.,i:*reti:rea,z11 derr.:i in fr:niLtnerle
rir: n*tur5" intele&ual*nrfectiv6 (crerli*tr*sr-rpr:r'slilii), pr;tc'
Irrl *ri acfiuni magice, tn ce pt'ivepte n"reni;llilatea milgic$;
ii{'("irsta ar fi ciup$ unii aulol'i cl vr:irjitorie difuz5, in tlrn'61
t' rrra.ia s-ar coustili,li ctt o riiitgir indii'idualizatn'
3. fr[ngia Pi retigia
l,{un'rr,'n1,ui aSlar:i{iei embr,ionuiui sarl'r.t.hli. ,r:;l pti,cli.i,i ;rl.
vie{ii psilrite ;i snciale. espritnit"lci in frn'n'lil {i.rntasticii ie'
siL
s0

Ialiile int,el'unrnne i;i onr-natttrd, poate li pr"i''sll1,:irs a f i
aljut 1'c, cel pu{in in cilcv;r zone eul'(r'ltnrl, do;l' ii-t 1::'-
pioad.a iegata de afirmal:eii omului r1e C1u-ili6qttqlr' -"r1"ui-;c:i
s-au clezrToltat ccle clitrtii I'rlllre de crilectir'titlri"L' '!l-I ('1ii:''i
exj.sta o structu|i |uclimei:iaiir, dar bar-;illI pc i:l'il-lr-:i"!1)
r:rln;tiente, anurne gint.l. itr accn pt':r'io:ldd. ol:rul i5i dIi':-
vol.uir elementele cle- .qindire, este caplrltil dc utrelc :11:s'e r:,tt-
f.izari, dup[ cum o clovedesc nlanilestirile salc- *rlistic':'
Ilar el nu ajLrnsese ir-si rcprezon{it incri irlnlul rerlafrii'':
ciluza-cfect clecit jnti.-o rniisur"ii |cdusd, c01'espLll-)ri.'lit'1'f'
** fire;te
-
nivelulr-ti silr-r liinitat de cuncia;tcle' Natu:;r
ei'n pentrlt omul de Ci'o-Magnon tl uria5it iottl.llcuLrn:.,i1-
cr,rtir ;i in:rprc'vizibil[. Din ace;rsti car-tz-6 el atIibtriil ri:i'-
,,t" ,no, iactori imagin*r'i efectc
'izibile,
c*nc'r:t'e' Sr:l:
influenfa acestci uindiri, pi:aclicilc mirgice iml:i:itcie txn t'[x-
r:acter. tot mai p|onr-rnl"ai cle rit,r-ia1, I eptltirt Colrtil-l'Liii,
ttneo'i aproapc) i'r7ri", ca in c:i-'.?:l-]1 *r;r5;-ici de viniit*ilr"' '
Astfel s-i aju,ns ea oamenii sii lcge execufia r"iguros"e-rlut:1;:
a. r.itrialului dc re"zr;ilatul ac.i,ir-rnii fu,:irnice si, stalisl.ic, t.:'.,n*
!i|mindu*se sllccescle pr.actil*i,.. ci nr: pr-lneau aceilsttl p'e
,iioi-n pcr"ir..cfi'ni'ii a'meloi: ;i tel"rnicil;r: de vinii.l;o*1''rl" eiir
;;;;pi", ci a1r'ibuiau eilccteloi' un c.n-!iirut, mist.rir:g' ln
*"0 ilrrrirui, a fost inleri:pt.eiat gi r.ezultatr_rl unol. trur:r'ii I
r:xclr-tsiv tt:hn ic'e.
Rczr-rltalul unei opclal,ii oal'crcarc. spfe pild;i utidcl:c'l
unui animitl, et'i't, pt',ib*biI, in gindi|ei vinirtor"ult-il pr:irlll-
tiv efectul unor ftli'{.e.enigmatice ing1rib;rle de siigeiitil t':li't-
1rrc,votr.ci, mtiitt'l<la.'O dcivacia in ttcest sens alr putta s-'r
i.r"tl';ttii" f.r.mtllclc magic* culose clt: r:trrtt*rafi cle.]4. itj-
iutiiu t.inuri i-rlf icane si st'tci-anrelicirnb' rin&toi'!'t ci':r-r-
r"uza i" "iui-ul unei srigell. I'ie eu-o sligeatir s:ru lanq'r jn
;n5, ,:"p"fi"C ,.r.,"r".i', ".Du-i;e rl, ucide"" " Ol:ieclett ;'i
iii"Gi",-ii,-n,,men.,le nalui'ale au fost jq],iti:ratc-t']".t,:'1t "
lume I'iincl popuiati de cluhu|i I practicilc nlilglcc,sc :'l*
tr-" p""tt,,ii*bttt *tcil acestor fiinl'e supranirtura1s cn'ie
.rni' Cl,r*"i mui apoi, ir:tr'-o ali'iL etap:i a isl'ol'iel rtll-!1i1nr"
;"'i. i; acest fel, magia i;i schimbd-sensr'rl de la lnccpl'i-
ii,tlf" *nf", aiungind"o modalitatc c1c cvitalc a conifl''Lir-
tlrii clure intre'natu'ir
'i
om, in fond cle escrl'rrllal'a ir
inuncii, inlocuitS, printr-o formuld ver'balfl sau gesticil" c:Ll'
eredinla c5, astfel, lucrul"ile se vor reze'lva cne lla sjnc'
Fraclicile magice legate cle inmormin{are" conccp'9:ltrr:
despre via!6 Ei mOar:le.cal'e evolueaza tot ntai n'lLllt sllj],,':
'epi:t
zentei'i rupte dtl cql'lct:et clcl;r-.lr'mitrat:c c-lc ntrpill,ln.i';i
rrrrlllr.,,lqjinlt;r lll lii!a ylui,ulii c.lezl5n{,r,r,!l-e cil:ilal-ur.'cr;:tti.r-ui.,lt.,l
ir;riipa.bil, gilncr"r,:rxzd f'tuii.ezii, er:ori cXespre r:hi*r:X.e
".,i
ic-
ir()r)!.encl, cdlr)l'a li sc n'l,i'ibulc r;teJ.ori st.ranii;i pin& Xu ui:mii
:rr.r6l:r'nlraturate. Frr:cesuX el'irL firesc, obiect.iv ;i ei inur purtea
r lrrt"c cic-e:i{, lia r:oirs1l"r.iii'q:ra uinei Luiti }"1jrncrice, der:sehJ t,ii.
lrrnrJiu::r,:rri-rrn cl* or:"izr:nlui rnilgic. I.'a'lrii indoja]tl aicril n,-t
polrl,r: {"i volha de o lerre:lnfi.e secr"ii, ci nurnai c'[e pl.r:ctr'r;r,.r*,
;rlr,;tc'tir;il;f{.ii. cr::i'cbt';11{:i r-n-}:;u'rc. ${iin{a a eXs]inr-rnstl';r'ii. r'ii
;,r"n.ivi{ at.e,.;l 1:si}ricr1 yi crrrr;tiinia sinl inst-'pai'a"nil }ei4Lrir: e'ir
,",.i r r'ir'. cl, .t r- iCt .
lin r,,lice socictiile t..xist,[ indir,,'izi a]rtran'q,i. cr.] {-! j;tn-
lr:'rr..l nta.llltiiir;1" Asernr--:,ica ziu{J}'iina i illl ti'iliI r;i iu tt"n:rr,,'lr;]
r,tuqrl-lii'ii. nstoliir" eui"lr.rilstq: lreiluiniil'ate r::xer:rplc eJe t,xl;]-
l;r,r t. ir"l inasfr, prorroc';iti1 eii: clilrri ,! ."vizi*nalj". Apeiir;l;,r,,-
l,ii cJifei'ii*]rll rc.ligii i,lr"l.tnci in e,'ir:t:n i'cligiinor :uXvclsc ;rst -
rrr{'no{1 iLlnq}ine}tc st.llnlte rie inel.i";i::i cLr nrii}lr:irr;;,r{ii
rrrx,r'lr.'ctuirle. Iir i"r:r"lc]. Xil elliginr:ri i'rligiiloi' srr allii ;i ;:rrrnl-
lr,stiiri e :ogn!tlrie
-. illtel'pl'ctale llantsz-isti a :'e;rJi.t;i"'i1! ii-r-.
r', rn.liiriltoare, vehiculiu'ea :i:nfr-rlnratiilol tr'i-rlse priv;licl prr ,t-
r I r;r'a.)i e;tr d.e evenjn:cnte supl"a.nattrr'ale.
Crtntactele intre gl'r"rpl-n:ile de t-ranrehi consti'ilrilir r-rr r-
1r'1url cle amplilllcare a bage{lrXui c1e jnf oi'maiii. }trq-. ilrrr,rlrri;i
l,rrz.lll, lehlrica se perfecl.iona mai rap,itn, rriala dcvensn nlrrl
;rr cr'1.ltabin&e rnunca nrai pl'rlctri-rctiv;i. In n'lecanisnli-rn at't':iirt,
l r't:iu.'c ro1,i![ se in"t].uc-ni-i1 1'gqiprr:c *- intr"-un 1;ln'q cnt-
liinrLr ** cral"c-: iegil ginclilcil cXe muricil, n'illllcii cl* jin.l llr:t;r-
I,rr. rnl'til'n;t:|iir ctre q",hse'r'r'aiier ;i obser-rrafia din noll cit: qit-;-
rlr't'. ln ncest lan{. iilliclrl'llit{,in ,iuca l'ulul dt: chcie c'}c }r,r;;l ;'r,
ll,rrrIil1,il iiind cle mulnc;l 5i rin:sel'rret{ie,
."ul-,i sta constituie !'n filpt o etiapi in dr,:r-voXl;ri'tli.l t:-,-
lr, rt'rl r1 infornra{iei. c{)}-lscmtlatd dc incepelera ritrhicirlilrji
,ri(,.r;r.iq,lo'L' din c;idi'uX gt'upuriirx' nrici cle oan'leni. in er.tL:-
, r,n r:itr{r'(} r'cslul umiinllil'{1i, a$a cLlnl pul.eil .ti plrr;tt;.1 r.l
,,tr rnrt:r. l,lrlul aspecrt st, r:il ani-rpiiLica in paler-rliticurl sri;.rt,,-
i :,,1 ., lil ]Ionlrl saplei')s. Frll'nridabiltrl a.salt al trrrr Ilrnuri
'r;rJ.rir'rts slll'e suisuriler cruiroas[.elii es1.e vic]it in pl'q]IJ{u.!i,i-l
,i, i{.})'i{)nr(rri de masil, 'tr'5-qial,r"u'ile e urltr:t'ii sale f iincl e ilr i i--
lr ;ls1 lce nripi-rlaliilul' Lri-Itrll leritorii uliale. 'I-olic ur'r, li,r'"',
i( )ir1{' iu nlclc" toiete )lr-icrllnle]e. 'l.r)i,tt,c' rnrtl'lLtt-nentt':lc' ;'11 l;qr,-
1'glq'1, 1ng cul'e iirenr{lia piimintr;h-li le-a pisilat clc, nlii ,lc,
,1i1:i. r",111 besc X1nlpeflq,' qles-.)tirlr rl 'ut:rlclinl,ii de npt'upter'r,r.. iLr:
l.rrtvr; lriii'r.' a r-:ulnoitinlq,ell,ul'. cll.rr': s-il p|rlclus lil tin tll(l]-]-i ! n.t,
r:li;t, r:l-l .i qtt.ltrTl i'iecfli r," gl'Ll l] (r]-l'rc'l^jt::lc" -[iec;rt'q: r-:iltrt:'t:"i.lt'lii'1.*"
.r-.*.' 1'i si'i-llul"t lntnl"r:r.tnli. r'irtlll' lrl ;t*l'1 clt.'1lIlr{i,l.l'1, i:.::-:r 1",.i l;
l,,t {i
Q.1

r'ftrldLilui del rezolvare a uneia sau lrh.ciul ciintrc nunlrroa*
sele probleme r"itlicate de cursul vielii t'cotromice 5i st'r-
,eia[e, Ia nivelul respectirr. La rSspir:dilea informaliilrrt' tr
impdrlanf6 extraordinar6 trebuie si fi avut contactul in-
trr diieritele gt'upuri, ca urnlftI'* a apa::iliei exogamiei,
;rclics a inlerzicerli chs*t,:riei in inl.eriorui aceluiagi grup.
accasl,a fiind permis6 cloar int,ra nrernbrii rtnor ginlc di-
eril,e. Exogamini i, s*au clat 'fel'ulite e;xplicatii "* plein-
ti:r:pir:nrea ineest,';h-ri. evitut:eft ,,ptngilr.iri.i" singeliii,.sa-
crui' al grr:pu.lrii. placticarea t::aclitiei r"Spirii felneikit: etc.
[n rraiiraie, exogamia are (riluze] de c,r^din economic.
in patretlit,icul superior apa:r n.nl condilii cartr all ca
efert rnoeli.ficarea con*cptiilur acumrtlate clespre vl*!i 6i
rrJoirl'te, ele trriilrd aspetiul ct'ediiilelor magi.c*-religi*ase.
Fr:lrivit acestcr credir:fe, m*rtr-lJ. ar continua s:i supra-
rrie{uiasr:f, nu in irncclista apr*pi.r:re a cre*nrlal{i mem}:ri
*i grupukli in care tl6ise, el;la rri:ll se crezusr: in perioa-
de[e anterioare. ct pe alte t&rirnuri. * pAminteqti,- subpS-
m!r-lteryti sau cere',sti- I{err:qp*rielr,: rnezolitirului. dan mai
cu seims cele nls nesiiticutrui atest* !n mad int-iu}:itabil
crs:rlinla de factllri:, rerligioes*" in1,r'*o k"tme ;r spiritelor,
si-lbzislind in par:irlel cu practici,le cle nes'omar:lie *. f)ro-
i:abil c5 a'irrnci s-au n6scui superslitiile r"e{elitoale la ac-
Niunca ncfastH a st,rigr.:iinr'. ci:ti'e les--din m';r'mint sllre a
Xrr"trl,"a riiu cclor r6mn$i in viatil. -$i tclt de atunci pl'cl-
ii"o. u* pare, qi *biceiurile sil"listt'Ei dr:;: t[i* in ]:*ci{i sau
d.r: a scixrtc'irlinra nrortiior di:rrlar;ifi ntot'oi **" clttpi cltm
s-;.ru gisit. in nect'opctle. nstrniintr:'te unell r:ad;iv|e aslfe1
mutilate.
Clcdinfele derspr:e sr.rflet si viata de apoi avetLl si de-
vinfr tot mai dominnnt.e fu: cfpocile urrnait.riare. iar in pa-
ratel se cle,rzv'oltall anr.lnliie praclici specilice mlLgiei
,.1IuLll (''r.
Trlrouli :rle obicr:ir-rri1o1' accftl' I'l'entut i indepirr:iate au
fost o1-rst'rt'valc la tribr-rri.l.t: ausirillieltre^ al ciror nivel nu
dcpirSist' olinduirea gelntilicil. trrti{rivit" crcditr{'cltrr' lor nu
olicinc' poatr: inrrocii spiritele, ilctrst drept 9i putere le-
vr,ni,r<i ;amatrilor. Spre dcost:birt: dc vraci' carc' pretind
cli L:cttiesc nltmlri prin intermecliu] manopel:elor magice,
slmanul iti ia in plus ca ajntoare spir^ilele, socotife, de alt-
fe1. f<,rte1i: cer l-a' 5i iniliat in pr'fesiunea lui' ln t'ibull
inr.ocat'e :r morfilor in vedcrea aflilil
ncnorocirl.
o{JI
.,r'ilnda, cie pilda, Samanttl sc' .,cunsulta'' pt:r'manttnt in
, rilsl.)l manr-lpel'e1ul' sa.le vr.{jilrrre;li cu spilitul crare-X
plr;tcieaz*". Al6lur"i cle asemenea manifestf,ri ale vr6ji-
''r'iei cliiinuie rledinfa tr:iburilrtr nusl,i'aliene intr-o via{d
,r srillr,rtuh:i dtrpfr mo;Jr"te. Unii considerl ci spiritele mo,r-
lrXoi'r'imin pe p*rnint, al{ii t'd ele st, 1ir;'L1fi6 La *er. I)ar qu
r,,1ii sint de acord c[. scurt timp de lir n'rolrrtea trr-tpu1ui,
.ri1'leir-rl decedatriJui dispare 5i el" Drept crrnsecinfi, foal'te
L(lo$e;i c;rdavrele sint l;i*(iite in aEl liber, pe Stimint, tringii
:,)el.tl talJej.'ei sirLr sint alir.rrille in r.:upaci, dupb cale t,tllii
irlt'ir.t"ii din zc,rna lespetftir';i. Alte t.i'rbuli afum$ tlr.rpr:r:ile
;'n'riljklf ;i le poal't6 crt tlle in pett*gliniiriJ.e ior pt'in rle;el-
'rrl iiul;tra.lian, Existri qi abiceir"rl endncaniba!ismulrri, le-
riirt, ale superstili.a strigr:iiur:" ai:e:la ca lintrt'aqtt holrt'da sd
ri r rii r-iince ttupui mtrrtului .
La popi:arele Oceaniei pi'aclir.:ile tlagit:e eu t'ill'act'etr
J{' n*cl.om.an1ie stnt extlem c}e dil'fi ite. pol|iVit s'Larjiilor
,Liir;tlLse de dezvoltare socriald in tale acelstea sc alllii, ete
.rr orindr.lirea primitiv$, pin:i la sociei.atea impilr{ita pe
, lirst:. $amanii, vrdjitorii sint profesioni5ti. Ei invtrcii. de
r','rlulii, spirite pentru a ghici viitnru), tr face blne, sil'.r I'i'ttt',
.r ('xecuta condgmnhril_e Ia moat'te. a pt'ortr.rca nltl,ula ctc"
ln Folinezia diferenlierea de clasi se oglincle5te clii cct
il) mi){lie ,ri necromanlie. De pild6, se crede t:A dlipl''i moa|te
,,Lrl'lt:1,ele c$peteniilor au o soart5 difevild de cea a oilme-
rulrrr d.e rind, Frimii ar arrea parte de un ptimint ferit:it,
,r insui6 aflatd spre apu$ sau in eer, in timp ce suillclole
,'r'lor'lalli coboar'5 sub pimint, in intuneric. Lr-rcuitr:t'ii din
'!onga eran convingi cd spinteie ;efilerr continuii sd
rr;ii;,rsr:d dripd mr:artea fizich a trupului, spre tle<;sebil'c cie
,Lrlit'lr:-i* oamenilor obignuiti, care pier od:rt$ cu trupul.
Irr insulele Palau din lVlicronezia pr:t fi gflsi{e alte eltr-
rr(,rrlcr pi'i.vind dezvoltarea magiei. Exist* aici prof csii:-
r,,,;r bir-le statorvriciti de kali't (galid) * a'i;ribr-rlti 5;hie:i1t,r'i-
l,,r'i.n spirite, vracilor, ca qi preolilor. Orice srtt are un
r,.;rlit. }:r"ofesiune ereditarA, deoarece tatll i5i inili;rza c:rr-
1rtrLri clesti.nat a lno,sleni titlul respelctiv, inellliercnt rliit:ii
, ,ll baiat s.au fat6. in ered-in{a locald. t,ramtlnii de t'it'rci srl
'i ;insf"olmi clu11[ muarle in .,clelep", ir<lc'1li;r ]Lrr:ilincl in
ir:rrl;r lrtr)iaur. cle lttrde revin acrasfi drr-r cinci itr cjnd. I)''urr
ritrrtlr pulei.ru invoca delc'pii. ji ..vt:cit'au'' 5i ,,v{tt'llcttl' a't.l
r. spit r 1c. solicit;l sprijinul in oi'ic;il'e prtrbk-'mir'ft i:t-'1r,tr'
rrrnaii in l'i;ii;h.* Plocctlt'ti trtngic cle
l'iillt L.l1ui.
i i Strig{)i atlrtcitori de

[,4 nLru;:'.;'iaIia liuihu (virluLoti [1$lili{zi} 'ctritl Arsi;r, exisld
CC,noepqru cir unii oarne:lli s€: [rr",i{t1sic)i nl;"r c{upii n-tartlr'te iirl
npil iic" i;ir aXq,ti pler def itliili'r'. Ceil care ii pr'rt deosa:hi pe
rir,l,i du. ccltai{1 sirit nulrrual ;are'lanr.i. (clulrum. nmatin-l) carrt
FLr iIVen c{lrnr-ln"cle a ititr';l itl c0t:nLtnletlre Lri'[ spiritele qt cir:
'a fllie,e vrdji. Alte populalii nL]$xi1d'e ciln piic{ul'i'te virgil"ne
,:i.l-e lPun"tl',rsL,ttre i I'il;rlaYa --- bl:n1;1nQii
-' cL'ed cdi sm{trelele rnor''
{iloi pl'i,he'*esc unrXel';t rip{'e aplts} cJ.tl lrncle se pot ttlLoatrce
rl-,c,i,.p[.,a su5 {nr.m[ c1e irAsfii'1" {::a.ri] s{l€rfitl 6la-in {i6:et'e pL:
{:rji r, iin:IEI$i. Ll vi;Ll,fi. 'r;Lc'li-srrrlt;rnl (gnl.l) pl'acticA "trll'cl -
c:t,l.ea su{netcLol". ctrrrrrruLi.(r ili-u iuti i..r 5uL)pLlri tline f ilr:stc}*i:e"
u-, -, -.d t unlit'tlli t:'raqia ('t(':.j:.: u.
Cternira{ele strA-.zcihl air Llii,.tirrii:sil' 'r' rtri* insr-rteler Aqi-
cLl.l,,tri.ane apfo;tllej aH dispir:llt. Cu Loal-e ,aceritea tnCir rruri
pri,it, lii unn-lilril.n rtcstigli atre ertu'li ir-rnli q-lrirnii,ir"e, de vinli'-
ir-,,1'i. Andatn;.rnii. nu *li;lu sii ilpt'iticlii foc';tr' nu ;rl:eau ierli-
.{ir,;rii,.,l cLL}fi..rcsi.ictl. Concepf li!"'e .!-r-.'t rierpl e Via{11 q;!' mloarll:
iriil.lr.r'r^leaul i'pl,me prgfr-rnfl illtl;rice, ltlabi.r:lalc cu ii{ietg erv''-t-
x,irt,:l[e. r,L'ficii si. r;alnanii (ok(]-r.l,i i,rnlr.i s;rut ()kopi*i;rdl erir.i'r
ri,,ll,.lfr4[ ,lu*ii c{intre cei cltr']:'a.ilieiri-t at:c{rse de epilepsiie,
c,.,nlildei n[,$ cie trocalnici ,nr-l bt:aL;i' r:]' ci'-'riif,{ii siguld ie co-
r,run.r.cil.'ii cu spil'ibelc' Cinci l''t";tt:iun s;rl-{ $;llllanui fiice:u o
;,..ii;'1 c[e *:rizii,'ti.r1i saienli et &u cr-'*r"iL"rqi c;r sr"rflciuI vq'eu-
i,un,' or.,n,o t, ln{L'iit tr: tl.urpui" ar:cslul'i;1, pr-ttea dctet'i'nlt"la ilrrl-
i',Ll-lii"it'eln s*rr
'l'iilteC
cluprrranilot' celuti r:e solicii"r" nrla-
*i,grJu,o,Ln, vr6iitr,r,er$ti" In gerier'rii" pko-djur"lrii erralul urlltixati
fr,r,,ort.r* il ad,llc* tn spl.liinu!. cr;lVr-i [urt"r-:Lt: disLrugiilL,i,:lrt:
;:.1.. .Jr jliilc hrr. lt, st:op c1c liizbu,lr{t'{'
.[l"e,r'rroe cle llcc|ontzrl']li€j {lilsi{11, cfi :r'serntlnea tra t'r'tl;r.r-
rilic c{e rltne'incti.ei"li-ilr-rkezi,'atrgollkirti., nlislitrngi. siot-tx ---
;j;";*; tn stariil,rl ile trecere c1: i.a .t'indui'e:a gertrtltica ntr;r-
t,'iiiartlruls, [a cen ge*ti1ic6 patt'iattrr;r[ir- Xn A[licr.r neriLglna,
-:Olrrhi{.!ell.rL cLi L{tl eliantal lill'g dc sl.itrlii ckr cl't::rl'tiIlar0 :r[.t-
iiriirn, ou, pr.;icticl chernsr'cil i:r,Lll.iltt n,.,i' rnprt'i{u,1' perntrtt ir.-t
;, jr,rtrtr Xrc'l oitlu-Ieni s5 dcpii5eascii une lc ltct:itzut-i'
' lln
"e'pocile lrle t,alek:i'" cLoVe:zil(" ;rIirfi:kr!itt] ;rlcsif, fatp-
t,,.i ;;i n:uitgt* cocxista cu pl";-rr:tlcilir i"'rirlitoi'cgLi ai'* clrrc 'in-
r....'{',.,;i rril je ctrr:ta;cze. ctar de [;i r:;Li't'r *ut incr:ta si1 inapnu-
n r il t er ilttcil r€l ri(r i-l rc l1{::a iicti vit ii'i, I i sa r'r'e l clo tr'a 1e'
L,u ha,biitll"lieni" ca:ii lit 1.t'iirli dt{ipl"eni sr-: irLtn{'}sc r.:i]e-
Ci .n!e tr"r. slrtk'te[e nrtu'fitrol' l-lilscuti: ciln ctrncl1pf iI lnittcir-
r::r..rfllcer. Dr-txtii: t:;ll-rilonieni, r'nortit pk-rctLr-t intr-u iLitnt' r'lub-
1;.i,r,ri,1l.eanil, t,^itl.:, ;i {irr:fr spcr"irniti, pc cin'{ e'EiSltnrnrLi r'[r.]-
r,..,.rr-i cls,,l,q-d:ii,i1,,u ttttusrl rlllIir"rr:rlil Liu"r,*i i trt']ti1!)e!"isel p;' lltt'e
i,iil'inruri" coi.'r:spi-tnz&toale celoL fiipttlit'e in cttrsr-tI vicf:]'
'1,;l,rcl*1ia t.,r,a rd,spindit& 6i practici necron:anfiei.. ffXi111'i-
i": , d ]rc('r (rl')lil]1[icc, ca sl p].'ci{alii rnaiitoreryti dilcIilc trt;-'-
ir uz si Ia r',.rchii cvrei. cilrtile siintc illc acestll'a lr1tl Qli1i
rl;*,;;; ttre.sple u"irji.tciri, ghieltori 6i prezicr[lori ai r'iiitrl-
.r riit.ri.
Xu,..rstarc* 'tpilitelor el"a de aselllefiea prilcticatii .r"
r;.rrrgii, profe{ii ,5i ghicitr.rrii pcr'9i'-greei qi rotuatti' Ulr l"
,'lr:,ii.ti: ?n istbria vi:6jitor.iei, avincl ia baz; nggy61-11;1i1f1ir. r:
rrt!rpil.Li n:isterele eldusinc,' consacll'ate zeilei greccsti'
.]}'-
.,iru:ils:l'. trnilia}, cullul avea u?l calacter l*cal, dezrrti.ltat 1:'.
ir;;',:n r.rllilr vechi cr€{-iin{.e Si ritualuri cle magie agralrl sil':-
orrlizind sric{:resiunea anaifunpurilor. Dar, incci:in* cll :i-
r',rjr,:le iI*."V i.qr.n. *i se extinde in toat6 Gl'ecia' Pe baz:r
,,,t*tui cuit, la Hleusis i;: ne;tere un ritltai scrfiict' lx:ilrti
1rfi f{jlt}ci o doctrin[ misticii p|i""'ttt}ai'e ]a soilt'ta sril'lc'tr'-
l,:i: clup* rncftrte, complei.at:l cu practlci pr'Ln cirre
^actro1!';i
.,1r,:r'ari s5-qii dohindeasc6 f ericirea dinc*Jo d-e rnclrmint''liii-
iirt;;; ieg';t Oe r*itul rflpirii PcrsepS-crnei de c:5trr: ll;rcie:r'
rrlul, t,umii sui:p&mintcnd. ,Iti''rAtate eie an Fc't'seph'ntl r .r-
,,',lri*ri 1ingd soiul ei, Hactes, in lmp[r:*!ia sr'ibpi'rir''tt'ri"r"
,;U' c{.i{lrlli;e pa|te a nnttlui vcnca Pe pamr}lr' s(slrcil :
lilnc"[ n:iarctlth cle I'cinvicr-'ca nattrlii. Nutne]e ]ui lfitellt'
,r'ir evita1, de g|eci, socotit irdltcdtor de neuorqcit'i' z'ttill
f iincl invocat s;b numele r1e Plu1o (zer-rl cel bogat)'-Mis-
'l t.rcte cle la Eleusis preveldcari o clubid initiere a adepii-
lur'', i1.'itrtittrara ;i toamna, r"itualiilile avincl loc noirpteil l*
-.,;:,;1,. i* *"o,uiu creclinie se poate observa sit-rc'el,isrirtrl
,rriigic-l.t:ligie riar in ele'se I'egesesc q;i forme ombli<lnal'r:
,],l'^,-,r:cr',ttriantiei ce se ra clezvoita in errul rnediu'
11,t-rnr.anii. care ii irnitau pe glelci in ce plivegte crc'dlr'l'tr
iir [,ui-lii€]a subpirmintean;-i,
-au pi'efei'*tt plSsmui|ea cill',-
ul iltirl iil ise*, .tide fi.iungeilu sufietele viltuosiltli'. Convill;:r
,.il lnor.1,ii. ramineau"in icla{ii cu cei vli, romanii cutr1.lvau
irr'tloliranlia. Intr*atit de indirtinati era credin{a in ",n'ri';-
.i
ill,ializarea,, sufletelor, incit se organizatl fastuoase cel"e-
rrlili1ii, ial' sibilele + fbceall fa|nr.ece pentrtl a delrjrrn l:-r;r
,1r,ir';lln urlrbl'e1otr. Mitoiogia glreco-r'ornal"'ti ilbui'ldl5 ill
,,r,,r,estii:i dcspt"e spililele mor'fi]or ;i,. de altfel. intreaga
jr1r.r a,luril andc&, i'ricepind r:u Odi.seeo lui l-Ione' si lim.el1rira
rri vi|giliu. nr.r tace altccr,,a c'lecit aptrlilgii.r cIt:cjirl!e! lil
.rrr {'ir,rr- cle ct:lrtl c"lect:c.la1,i..
i li s,: riti illiri:r iilii'ttl llt rrltlrei.
3?3r,

i i; spa{ i r.r1 c;rl'trril lt*c:{ al r r:h i:l ll'-r-p-r'r' l i c, p*p ula'l i ii el tr ;'lco -
Sciir:e riu
'c,rri,,scut
qi eie tLc:ehr;i fetlonren s1"ri'itr-ra1" 'qilr'5*
i^i,t,i t,,r,nr!1rsl"dri legatc tie nr:ti'*ntan{ie" sirl'.llta*e cul
r:uriiol lrtr:t:filt:r, exisictlte lncit in pei'io:rci* p'clracicit, sint
:.,' i]*"ri* in l,:li:lolul rcn:l!nc::c" Tradilia il;a-ni-irnila "F:r*
l..,,:,
"
ii,Li*lutr_,i
." clt' c:tr,:lnpln. esie pitst'a{ir din ztcclc v'r:-
lritu',, pllia ;rsi;izi in unr':ie z'tt* clilr Trnnsilv:rrni;:' O1 t*-
nia t't':itci.iii"a. F$sJrriie mui!.i siq! r:iupiite in lemn'
inr,hipuinil .un pr.lr:Lrr:tbeI rru e]c,achr r'fisfii'.ltI t'l ll t"l;re'i I ln-
?ri"ii,i" El,.. *o*, prrn in vii'1-rl un*t's1ilp! i:r fi.;i;-::i c1* tr5l-
lisrrur.,i sr-:'lpt;l''b clc asern:enea in lenln. COX(..)i'i,i.le {::11 i.ropsca
r',,nir. +i rieil;ra. ilupd ir:ei s*piiknini, pril'ul-lf ileiill r':titr i;t-
i,"it"i- :ii;rpi; pl:*:ziiti-i o mal'cr 6)semenilr{3 cu cerl l'rtcrnir:i'
'cLrrr''ii.r:r-rl"i
li p'ir:ar:*)e primitrve,*avir:d r'+1t"itr r1': a pr"ote'in
"i',itiii
ii"rt.t"t;ia *titi"tlilor rele' I*a itncepr;t) Ilirllitli sf ilpul
it'{rir rlreilslI lr:r:r:1iej. e"ii"*it ilpni Qi hr f:r'r'u:nb*l' i:-1': *::ede
r,;i sr-r.[1r'Lul cnruJlti cr-riindli
j si*c 1"rt'r:i;i ci*l potl[r*. ._
i,r.,,,rlilr,, 4in ;.;:-upielea casei $i mi;rtnll'ntitlr-ti. p;^ecr.rnr 9i pe
o,":r.ii ;r,r ttnr.le ir*;i p'.rlirrt pa;ii.in viirfir, ir: primete zile
$i r'hiar pirra 1a irt**,'u6,titiini -aupit
nli-)ili'ie Chiprrl. ci<'r-
jrrii l,i.f,in.':itrc1" p':'''rnriruiiul ,t,'" iluni:tia cie' lac:*:; i1r: or{iirnl
iil siri'ir'riut.iLli" r-riit'*r se inio:t'."ce din q:ind ?n linli 11:n pet'er-
il' iirtitir" saic. nai ;r1os nt'aptel" in aplr:ipir':;'cr; ntoirnin-
tiilr-ri,
Sitr.tr'^ li:i(:'i^rlt.'l"lci:l cl:'i'rclirr!r: J.;i;iilt't': ;i supt''L slif ii aii aii-
rnt.r,l,,lf folr:loIL.ii t,il irr,,clLrtli.i li'lni.nstitc *ielpre str.'igr.li ;i
vt'c1:trii. p,r'cs1i1.er cliil gui;i ir: gur';{' filr:il:rcl tii:it':ctul ltirt'i
}tr,1l:ii.t: iilIi ir.t ur.i p(-)p(xirnc. $trigilii sirrLl mrlLL)ii rrcul:ir Llll
j,rol.p,',li,' in l,:jit1oi'-rl 1'or"l1&ll.sc' IJe"r'*nc*l'r strigr'i' iLr vi-
niu,.rii, i',,,1r',rl;u'ir ck::'L,il;nl'xu"ir' i'lc('l {):lrnetli cat'e t" ly:::l
iiofii ttutirt:st'iii pr'rr:'1,[ri reprobtii:ile'. dar n1il] cl"l sieall'l:]
1v;1 li1,r;11't'lt'. clt's,'rrrtlit(i:ut'le. lltrrlli{lii (s{'llll};rn}btrlji)' si-
rrLr,:iqrr;ii. crirrrrrrirlii ti t't:i nisctrti t'tr caiti, (pttltil:t
:.t ll];
il,'t, fi. r'irpill Ilrr(,l pIuil('i lu naSitr r'). I"rtitltrt'ttl .pattl :^11"
u ,"rlia, ckt
'.g-r_r1i
S! indrt ir
'efCt
it'a.t' la
'ecU*OaStc!]'€lA
m0-
roilt;r. dc cicscinlectr pentru sltlnqal'eil lor' ca 5i c1e prac-
lior rrr':ilir.iiygsti sltyir'.sLtc in 51',rpirl. disllr'rgcrii srtligoilor"
IriloLcscttl lo| est0 ]ti.'Jit. p|in nlriVitiltr' insil el rc'levd
rL.1 r.llegtlatttt Lril 1',,,nc,mttrt he ti cieosctbiti irnpqt'tan![ -i's.-
i"'t ri.. 'L',,"-ili.-iitiau-se cil ur1 arllunlcnt ai r:,ntinuiililii
pttp"ilfiti nosti'ut in spa{iul carpnto-dai:rr;biarro-pon1:ic'
$i .,,e.clrii siitr,i ilVt]lu repr.ezent.lri sr-rpe rsti,!ir.;l.Lsc' ctt^trri.i-
Vir.c la asa-zi$ii ..rnoi-Ii tr(]cr-tt'ati". -l'd|i rrici o 1t'l1irt,tri'ii. ins6,
cr.t cLr"illrl 1'anriiial riirr-r gcntilic. iu g'.rt-rt'r'al '.nroli ii nccLi*
:r i,r1i" inspir'llii tt t.r,:anlil tel'lbliil. c;l {t:qt.i r.rAjitur.'i, situl indi-
.r,j:ri rti-ir:ei rur:ursi*usetr';1 un sflirgit s1.,1'itnj.r"t. Slavii llLl ill"j{.1;-dri
l'r'icfr cle sr:fl*tgl n'lrit'tttllii llocrir&t, ci c,[c tr:npul at:rr:lir-li;:,
rlLct)i-u"oflo, in credin!a }ur, el i.eqea clin nil!r'l1)1nl, spre a. C.*iur-la
,rt,lor vii. Asemeneir mori.i pltt-i,au ntirnele de upii'i {la sil l;i
. ::impiri). lrrftiitorii erilu ins6l'(:inilti sd scape cb;'tt'n cle
,tpii.'i. I)r'actica lor urrna Llll f*l rlE: l'ilLtitl rrlaEiic$-r{rliSi{rs.
Lliclavi'r:l cya clei;hllnlal fi si.r'5pt-ins ctl t*"I pal clin i':tl'ln
,r'tl pl.r;p tr-i,lt:tJritr:u', i;lr r..ir:pii urechi i sc iniigcit ittr cljir'1e
,.ic ia ,r gr*p*. Astlt:l maliratat lrttpiil Iil*l'tr'i1'.li st' (:1'l1-
sidera r;,i nu mai pltteri'r lactr niei ttn t'at.t.
inr:cputnl ctil;litsiii nlflgie-eu.lt r'*ligios a {{ist nl;rt'c;rt
slg cqpslitrrirea instituligi ;irmani.1r:r. rlcc$tizt itui .trriri si,r'it
:,lrt-rpli inc{irrizi *are gtiu r:um'trebuie s[ pr*r:r:'d$ze (]{')-
llt:r:tivitatea penLru a stim,;ln, impyersi.rtil ri:lu fill'l"el f-i&-
ri ui';r. Ei. se iprijir:;i irtit; pe r:ci'ent*niali.ll trugic^ lii; 's'r
pe
,.Iuri,u" spit'iir-r.lui unui slrS:nerE ee-i .';riut:i" r.ii. ptilr e1,
lrltrcgul tj'ib. In$titulii,r ryamilnilor va e'r)lLtit iip;'e .*ligie'
]liiy ea nu va put*a sr-ilrmina vt:Hjitol'ii}, c:li'u ia c'laliliri si-
rnultan, in pai:"alel" cer o anti*religie.
Forme arhaice'de qamanism au pfish'itt vsql"lile ll"lhtl;ii
,rt.rstralicne, acestea oferind o imagine a nrrtdullti in t:ill'e
-r-ir pctreetit t'ec,etea de la vr5jitorie Ia cl'edlni;e
'eii;;i'rrse"
l,l ilceste r:Olectivitflti se mentir:e v'r'aciu] fai'e *)iccul-ti t'r-r'il-
r-1.ie l.imAduitoare, ,.lecuind" bolnavii prin practiei eer tln
rlc rrrcdicina p,:puiar5. Insd exist5 5i ryantanul" ce".irtiii,{)-
nr|il:r:i, asupl.a
"hjlnaviiiJr nu prin nnuniile tehni*i clirt'c'lle,
,''i ir.l.r:;tract', invcr:ir:d interventia spir"ilelor. *l'late in shl-lba
lri saiu imiruirate tle el" Iat$ deci, fa{A in I*!i' st'i'r't'}''''a
rrrilgir,: 5i fcl'rnc pr:imare alt religiei caractct istl{je {'pr}( }l (lc
,'ln'.',,,,rnp,:n"r'r-, f orin6tririi gentilice, T*t aici {lxist*rriil si*
,,'r,ltanii il vrti.iili:r"ult-ti, ca Ei a ganulnului cilt'e ilcNulce
lrlorriir eiste o ,..LiivaciH a'clebutului. pl'ocedeul.ti clc tl'ilpsf'eti
, riiIi:i'.it,el|:r' r'iiua]uri il:n sferil vrdjitoliei, ip s1:ei:i ]11;lgia
ri ,i{'1('{)uol()giti, in ctla a rt-'ligiei. inlilliSaLil d€: 1ir ntirnirnr'
l irrr
'cligia,
chiar
'tielimenla'S"
refuzil a sc (.1(''Lllla c{t'lt'-
,liiilr am0r'oa-cr3, magia sexuillA silLl de di";}gi-rstc il- ('{}n-
, L,rtil.t. insir a l.limine'1a anstr.illienl in alpanai,"il vrir,i.it''i''L-t-
lr i ilitesti+ clcsr:intir poclt'a-i:e simplc pt-lr1 I Ll tittt't i r 'rt e
, :, ,i t ir prlriin,Ju-le i;i mirr csc "la'mct:r-t1 iii'rl'sonal 5i ;rtr;rC-
i . r,-eruii .,p"1.;.
l,'llixiir ttc'itqr';i p, rlrlt' f i p'-1.'.li iii irt)l (:lli.l1i(l qLi ;lir;ll lii:r
',rlr i|li:;rilulr,ri, tedieta ii tlrt'diilfei (:i1 int.iL' Lill giriip' cll: ":L*
nlr,nr si r-rn !lr''"tp Eirr ul:icretr,' n'l;ttett i;rle:. cel riitri aiclt:se';.. )
qo
Drl
:i9

slirocie cle anin'ulle,;tr erista a, legaturil. Tn 1:lt'act,icalul
totq:tr"lismul-ti se in{ilncsc :,Lnliiectlrl (41'ulpui urnan} f l
oipiectul (tcltemr"rl). A exisLut, tot.od;itit. t-ln [t:ttlnism f)e
sexe ;i un altul indilricluat, acestil din :-rrmii flind in ga:-
raer;r[ ;ipana;iui vraciior, vriiitorilor, g,hiciiot ilor 5i ri-ipe-
teniitror', cleci ai virfurilolr' colectilri.tirtil.or'. oglinclincl efecle
ale inegalitei{ilor sociale. Australienii nu vid in totr:i-ta u
di.virrit;rte saLr, in genele, c€vil supel icl irlr. ltrri exi:il,il ir
ai r.v,inizale a totemultti. ci doar" credin{a in[t'-c, inrucllrel i;
,ll"l-li-ehli cu totemul sdu. pe citre fiecale ii nuln-lc;t'e ,.flattl[t:
n{-}stru mai mare", ,.pat'itrtelle l"lostfu". ,.carnea noa$Nr;t",
,,prlctenul nostru". Indivizii se iclentifir:i ct-t toten:uL tror,
,d[n acest proces luind na5tei'e inteldicfia c]r: a ucirle sa':
de a rninca fiinla reprezentincl totet:rut, ca fiind cr.rnsir:-lc-
ratri tabu. Tabu-ul'ile se voir exlinde ulterior'. cr:l.llrsrirld lrt
ati,e i'specte, noi directii, clar ar:cste fenornc'ne {in ilc ii;-
torla religiei, rnedicinei. dl'eplutrt-ri r:tc, Prescrip!i* c':rte c$i-
c:t[,6 nutnai cu prilejul anurn'litor rituair-rli, c:irlr--{ si- qtrrLli
put[inil calne de totem, in creclin{iL ci'ilsi.iei se merl{irrr:
Ie.Eirtula cu tiin{a irrfaiisatii'tle a{:csiir. in crrclttrl t'ilrir:l''-
r"i.lor totemice, qamanii sau r,'l'Sji!.rlii, clupil cilz, evtr(:il * i(.1
i.raterpl'etare religioasil, ori !n povestilc tnilgicfi
-
istolii
;lie ginteri sau obqtei. O ait6 variantii a rniLolcgiei totc-
neicci este creclinla
'bser''rati
Xa tribr-iri austrlrli*tle crii
ilmu{ irr fj incalnarea vie a spilittlXuri totelnului. situr (ra:
tapa), ascutls intr-un embt'ion untrtl-l. 15sat de cah'e str*-
nlo;ii mitici in anun-lit'e loculi (stincl' g'pilci. srrrtc: e tt^ )
lu{agiciartul irrdic6 ciiferite Iocu|i femeillrr'" cilie lt.ec 1:r':
;rcc,Io irr cledinfa c6 vol" rilmitre insiit'cin:rto, f]ind *c;er'l
j.rucr.ul se intimplfl, fire$te cliir cautze pur' biollrgici:r. €)le aL{
flc,tlvingerea cil poart;i in pinlerle rmbl'i(]ilr'r1 mitic 5i r:ti-
pi.luI nSscut va apar[irae totertuhri trocr-rlui respecttv'
Tct cle totemism este legat;i ctedinta irl ins'.r5iri1e sF")c-
ciale ;r'le unor obiecte cu scmniiica{ii de enlliltrit-le. ceit mi'ri
r"[tspinditir catetgorie det gslf]q.ll de erlrbltlrrre sint sill'i6tir-l-
l,[xe, r.ep|ezentatf prinlr.-ur-l fel cle pliiculcl der iemn uvltli-
zaIe SILLi pietriccle ar:<tpc|i.tc clt descutl schcirririicr.l qi sirn-
holir:c'- $uI.ingurile sinl iegarte. in ci'eciirri,iL trii:urlui, cle ur'
sll"tinto,s dotemic. al,rar'!inincl intlcp,il colectivitirti' I-a fe'l
tI obiectelc rnai mi,lri in trol'rnir cle basir'n' r'on:1trr, cllt(](r,
qrr,nfoclionitte speclal p{tnll.Lr cc|crnonii totcnlice, Exisl"lt.
{i ,r'eliitic inLre om :'i. totrftr, {iocltr'<: cliutre ;lcc;ti f;ii:tot-i
in['iuenflndr-i-st,r l't:cii]i'oc. TJe piiclii" se clerder cir toterm,tl!.
i:it.rii.te s{:ri-rl).1 ,.'rntt1 tis, ,"rn pei ir'r,1, ditr Si. cli i.rln',tl itt'r p{.1-
ter^ea de a deterreeinil anutlite sLalj. ;Lie tol,elnul'li" c'ii spl:"e
pilc{a inmul$irea acestuia. Prln asttel cle ct:nvirrget'li sul *
perstifio:rse. se reflect5 sentitnente. sau congtiin';a leqa-
lurii membrilor comunei prin'litive cu t€ritcli"iuL ei.
Rezutrtatul unor aseffIenea credinte. va fi vizibil +[ [n
magia neag1r6. De pildd, abor:igenii australieni care se teln
ingtozitor de farmece, cred cu putere cd orice nenorocirre
abdtutd asupra lor' -* hoal5, acciclent, moaltea rudelrlr
apropierte "_ sint datorate vrijiior f[cute de duSrtrani,
chiar ;i in cazul'ile in care caLrza este evident a1la. IatrS'
de ce ei recurg la serviciile vrdjitorulul, care trehuic s;j,,
ghiceascd cine este gi unde se afl5 dupmanul care a pft)-
dus prin vrdji trenolocirea. Dui:5 ce vrdiitorul ,.tlcsctt-
perd vinovatul", impotl"iva acestr:ia se trimit r'lzbunilot'iji,
inslrcinali a-l pedepsi, ce1 mai adesea cu rnoirtea. Xu
aceilstd fazd de pract,icare a Inagiei negl'e nu mar allilri"e
neapir:rt r-in profesicnist deoarece to{i rnembrii ccilectiviL-
tilii se pricep cum sI pricinuiascb un i'au ; fintesc de der-
parte in direc[ia ccltii vizat un os sau Lln be!i;;or anullla
plelucrat, r'clstesc descinlece aducdtcxu'e de nenot'ricir"er saui
biesteme^ Este aga-zisul tip initial de mag;ie, itt r:al'e ttrr-
tiunea (tintirea) se declanSeazd in msrd coucret, iar currti-
1rL1ir1'ea (deci zboi'ul obiectului I'ltiin'titol c.itle ce1 vizat)
esle atribuitS unei for'{e magice. A dor-la fazli a vt'ajii 'r'
ccnstituie strecul'tttea Xle ascuns a risului sau beli5orulllii
desrint.ilt intre luct i-r|ii€ celui impuh'i'"'a citt'r-tia se indtellX:Llr
i:iestrlmui.
Etr-rop;r'afia tltentionr,tttzir cazul'i in cai'e {r aseo'Itrl'r'(':'
r/r'ajil intr-adcvlr avca Iczr-ritate. Aceasta deoat'ece ilr-
tr'-atit dc mare 5i dc litspinclitf, cra credinla ir"r vriiji, iri-
r:it ct:l cal'e giseii la cl obiccte'- descintate cieslinzrte n"Iorlli
sc Ccscurnja imc'diiri,. se aulost-tgestiona putel'tlic, nu mlr
nrinca .si nu se odihnca. chinuit de ginduri. pinii cind inl.r;r
inlr'-r., stare de apatic il;t;ri;i, cle epuizare {izicii ;i mclr;ilit.
solcLatd, intr-adevi'.r'. cu moiil'tea. Sig'ur"" itseill('t-]L'ir t'-'azr'r '
inlirlean supelsl,iliile, r:r'edin.t:r in vltiii. I3inein[eles cit trrr-
gediile erau frecvente intr'-o lume bintuilii de c('uceplil
mirgice. Era sulicionl ca un rlm sir fie binuit clcr l'r'ii"i r'-
loi'ie, pentru ca acc's'r;t sA fie ilr-rec1i:rt sllpLls l'azbr-rnir|ii r'o'-
loI ce se consider.au niipitslili{i. Rca':[ia sor:itrlir pentL t-l si:r-
r,llir.eii acestor vcneielc'. call lmeniptilljt dt:cirrllteti 1"1't:11-
lalii er colectir.itfilij.t.rr.si. alii clcst.r-i1 r-ir-'ledustl ltLLt-itr.-'t'it:, .r'
Iost siteci;lliz:rt'e;t t:ilc t-tnui indirrid ciitl gl'it1.; in i:io[:sl;'
4i
4.:l

i;1,,: r,:rillrtol riCXLi{iitcl. elr- nen(,ir'Ociri. tr";t r.lnelt: tllbtlLr"l au*-
1l.ilisrr.re. aci::$l;t $r numca r:ui3-3--eillc, tlr>1iunr:a rrr$pecLiva
LLifi lJ'icinr,l irl.olesiunisttil in p}'acti*alea n'lagl,ni I11:rglir'.
'!'r'a jitt)rii l'agpiitlll, el'ltl!.r apilra.li del ohqte ehiai.' t-:r;i for:.t:r ;it -
,',,,,,,1,r,', asarp,l.t- irii' pel'icojLr] tdzbnnai:'j i fiigd miei:;ora'1-' ('tt
,,,,, :t mai mUIt, CLI iil cir:scinitl{:*lc r.,laLt incll'r,:i:1.al.t' }'}1-lix}1r1.
!:i.'i €r tirjbuf iie ii-t;-irnice'
Iiltcr.ferorrl,a inli'C fir*s-ie ;i rrligi.tl ril cler*ni i"rriii r,'r'i-
11r,ntii, in rr:iigliie *.:r,oluaie, mont-rj.eislc." ilstr,t tloe"rrel]t. tir.i
i,ilrlil, (t* I'eijgiir ctr:t'qtin5 pr:ei.a, inl.r'e ah,ele. inseS-i prittil-
e Lit 'nici.irmegtics. 'spr..r:ifice pi..t'igaclt:1r-ir' tilriiyeL:nli rr.it:
.nr;igiei. De pllti$. apostrllii cr{r$tini..roltresr-: cli Iisllsl "llrit-.i
, ,.ializsr.,.a.J ecr:stuia avind l.ut in f;'r!a lor. Cristtls rclinviitt
.o,1.i-,ru" poi"I1.t'Ll ir dai curaj discripoiilor s6i' Auind ai:t':s1'
,'"r:,rtplrr, prirnii t:t'cq{,ini ietr:' riilr!ne sryu'si praertiriltr'
r-'r,.r$t,rniii:'E111 vtlr.rhiffier. timp de mai multe veaeurl' pln;i
,1n,.,.1
-ni.*e,ritra
'a
inl,erzice *iedincio;i16r s$i tlrice neg*turii
d-r spiril,ellt:, tczertrindu*ryi cli"eptul de a interpreta mflle-
ljaliiarile, ii;a-zist:le ..viziuni" de p*rsonaje sacl:e'
trnlrepiil.r:unclelile maP,iei errr religia, prel";area ln.r'i-
.t,uerlui.ile i,eligir.rase a Llnor str:avecl-ri practjcj" lllaflitrt'.
uilorsao,r'rrlizai'e,i ;i iiiiciz rrea de ce'em*nlaluri mitieo-nxlaEiL'('
6'i c1e cu1t sinl. m;.rlrifestdt'i intr*o pernlallent& rrliqe ;it t'
'iv,,t.rl,ra pe
'rhit.a
pr.'11r'es,Ini social qi dezvol"t$rti ctiti.-
iui i"i",. t-mii nr ipirr:i; ii'eptate a ginclirii folozofiee"'mor"alcr
;,:t,'1. p,rf it;e'ii i cllcptu'it-1i tic stlb sancfiriiril* sirt:'rlrc{til;'ik'
3" Praetici
ri nranifestiri vrfrjitore;ti strivechi'
Xnilieri, rertlnit6' dans
'ut trt.'t:u1-ul inclepiii'tut '.)fflLll
era mai c1c1l:rrei*n'li"c"a t''l i-
r inet clc p|tlr:lirra lnainla$ilor cleOarece sii:rgurul'- irn-1"'!1ot: ai
sui:i aviclLt-irji ii r:onstituia cuLnoaqi.et'ca *si inelelllTnarcii'
rrA[i'r1ate pr.i* t'ansmitere t-li.ectil cie ]a inclivicl l.a irrc.liviri.
1r,' *s,.meiura itrrnclitii, experienfele ttnlarle. in ol"inarl1c r:ll
i'rll,,,*r't,' sotialii 1ru trrt-it."o,t fi lAsatc 1a vt-ria inl'imp]5'rii' sait
lirr p,rst,r:;i;1 t.r;r,,ri sil-lgr.rr- inilivicl, exjsiind ristlutr ]::laittr rir
ric::tl s+: piarcla pi'iri cine:,tie ce impr'e.itti'ar'{:' ar{lsl lillri
lmplirincl'primt:.1iliia pi'ejr'rciicierii inlr'ergurli-ri gt''";p' Fctii'-
Lrrelr'rX'rcspert'til e'stt: vi:tiiibin ;i astilri. cind trur"l:,r1in!r:'l':
gr:ncr"1!iiir-,r, atiir:rierale sint tlansrniss c,{,lr}t' lin:l'i der r.:i,:rire
i,orronu** ini;ti:uite. rirl.ificate 1i cu expr:'r'ir,:ntil, il'l ctr.dil'uJ
i.ritrii sisi.cjrr de ir:v[;ir"mln|. itrcli ft:r'tl3l da', .lrlrllr;i at'r:si:t:1.ila
In trer:i.tlul incl.ephriill. at etmr:nii"li, prr.itll:sil1 cie '.inYi[i'i-
rililrt" eta r{,intinltu. de la cei vit'st,itici, l;i r:<'ri 'iirrei'i 1i stl
Lirce-a pe: mai mnlir r:iri" Frima [*r'Lr:fi t.r cons.i.ii,iiii.t itlrillil'ti+
p,irlirrliJr;r r-le cit'tre copi.l' h-itnogi"alia rnertiiirn*i;zit <'l
.
i'i
plpplaiiile primilivc ciin Ajlrira $i Ar-lr|r'iilini fjil $; la c'iit:hi-
inri::i, haiiell-i] se lrt;rc;i imilindr-l**i 1';"liiii cind :io{is1'a llecrr: rLrr
riIc,'sigeii stlLt {rbi(lrt* *astrir,,:" ntrii,e:'ir:rl li r.-:i nc:clt'il}r
ilbier:l,*, dar ptnlrli illlli-lzillBl{:'liil. r:{rr{:{.:iiiii liirrd, in pI'{:{}L'i't-
pari,.a 1or, da,::S elintva glesesr. $r ia ii--'? arli" coplii in-
ir*,p a
't!
tr,xers;], dfi :.lserncnt':;l iipitirrd',.t--::,i l;rl;i-i. i* tt*tlr"
y4'a pa;tir:ip$rii tilteri6at:c X;r "u'il:tlilq-'iirg: :ir 1-r*5r::i;il. $i.r'r'l
n,..rrnai pgriirtii pai'tir:ipfi la rtl"trnt'i*r t.;inl rruii. d"lr si h':-
nit.'ii. h{gtitli:ile'in cnre :} {lcl{lilj:s illiiirrt]s f ir-:t:rr:tilluri i'rl
l.nin*le violii ]ti poi:r:la!iii*r pt:li::ilive se fi{r-e tlii 4."'-t fost
i''lrrt,e riive|se. Tt'a:buie cX, ce],.tt' r:ricli.. itl t'il'itr-; ilra:itai;e col'n-
clet cele ntti fi'lrtlite lt:nrrl'ne'r,c lrl* nlliliri'i" alil cit erau
c',.rnrsr"'lte. p]-tsij sii lupel{l nlertirl-l. i:r-rr"t:slitrr:1 io p:isu1.i si c1}-
1-rlrci au viizr-rt. sii 1e cicscljij i-:t;-i(:i" ('(i zg{}i:}1t)lrl ,,a, o"t''til i:ri
i,L;6r ler-ar-r clcosebit. clfli:ii Liilcl'i (li1 {:.).1'i.ri-i pllrlii.tr.tr clt' vint'' clr:
lrtl srnitmii animiil si'tLi dl on^i' Ai)1r; inviiltlii sa dr'striflcz*r
i.LIntele lti-sil1.e pe iett;i:;i. in pirrir.tt'e. irF i:alrlrill dt'l c'iilr'c t;
r,'rrtatc:. fiind iiiuriaij s;rr-t i t'r'1ii1.i, in il'riri:'iir" 11e insLtlirel,l
t!n0st ir.rtclor. de ci; trc t:eri j ir virrilli. 1f,-1 t'it, r'ir.'prinrlt'ar,t. ct{:
ll, rrtiiir-tr,r:i br-ttrir:i. cc.fl'rtl'll'. i'Aclitt'itli si i:1litr1't sind bunrr
r1r,i:'titrt:a,1 . cind. c'r-inr;.li r-tneJc sai 1o 1llil1 {.. sir c}cosgi:ctlscit
ilrr;,rlc cie pistir'i 5i |cp1,ilt' it.ts+'t't,c:le coll1ilsii])i"l{l dei ccltl
('iit'o 11ll sinl Jntlc rlt'nlitttal.. sit pt.opiit'i- lrtiltt.llrr'{:ril, s;i far'a
oi.ri 1. 1'1 1' castt tIt'
iidr.rcatia sc coui,inna t:lt iitiiierr'l;* iLi vilita r.irrtLtlui ma*
llLl . tt-l rieprinciereil I()sp(,,llrill>ijiiirLiiilL [r('i'stiria fatii de ci
lrisrisi si fatir d.e colccl.ivit;.rlc. itt lr,:t'st tttttntr,:nt' lrcbr-rie
:;ir fi ji-rtci'vet.rit r-Ln elenrcntr l'l{}Lt. (rtl irrcrtilr:llur'li gravi.
;rl"tL.it'110 cou(::111(]nia i;}1agic&. drslii,<ut'alit r{it1:ii ltl-l anr;miil:
lrpitt'. ci-r toiit[ for"l.a cie impt'c'sit"nat'e. itt ltnitrttl scop dc a
riltiva ii'r men'ioria arJulescenti:h-ri clipa dq' n*r-rit;ll a t'r'ecc*
rri la tratui'iLai.e. in acele itilt": de inilir:t"e. ir"rvirluile iru
rrrisicr"ui practicilor vrdjituregti, toate credin{ele *- ll.i,a-
riir'. mistice *.. sc irrrpleieau. se inlretAiau, se supr$pr-{'
n(':lLr lrc'l'nrirnetri asal tinci i;i fii'i nclu-se in t"tretnorti-t tri.-
; rct'iiot'
I .')
43

Inrl,iLrrea consliluia o pql'ioaciii de lllale lnceri:at"e, ;:e
{rrlr'€} ac,lolescentuL trebuia'sii o sttporte cu curaj, dovedit-ld
,:ri rnerj.td, sd fie trecut in rindtrl matrr"irilor. Cit cle aspre
r,rriru aceste per:ioacle de inclteiel'e a aclolescer"rfei o*a1at.q
rli:lceillrile tiiburilor australiene, 6ine studiate. Bdietii
orar-r ixolali de colectivitate, pupi sA resp*cte tot-llelul de
ini,ei'dic{,ii, dripi care erau supu"lli unor e}iainel}c de o ri'ri:il
r.ri"uein:e * smulgerea din{iir:r, crestarea pieiei, circunr'
,::irit-., aftttniu:*a lf fuinul focului de tab6r6. ln acelar;i-timp,
ei $nvilfau obiceiut'itre, mituriiet, legeirtie).e qi r*g'u'lile st-
,i,r.r,:tc aie tribuiui. Dtlp6 care rifideau ',exami:n". Fcteltl
'iru'ticipau, cle ssemenba, 1a inifieri, 1a ilnpliujreir r"i'stci
*iu: r:iis,ltorie, clar aces[€a era-u rnai pr:iiil crude, ccinritiirtl
illli ties tn prt:13-$ti|ea l"or ca femei ;i trrame.
Cu 15 00tt cie ahi in urrne, tincrii caltl luau partc li'r
lniliele slucliau inelelung desencle jll'*trlc p-e pereli, il
Jorquri asclrrrse, luminate slatr doat' cle * feqtilii tie rl-rn;chi
il*i'iptii i* gr'6sime, ceea ce tn;il'c-a atrnosfe'a de mister' [^*
'1
r'-o .firiclil-aproepe inaccesil:i16 a grotei. de la h{r:irtespail
s* pot vede;icu Claritate urineld Lelor care stdteau alez-ati
1n lri.a r-rnr-ii clcsen magic, aiclcina tinerilor care participi
lil I ii'alurile c1e inifieie
'aie
'rlnor t.ibur:i s5lbatice cle
a:r1i-izi. irr pelioada,de iniliere, ei eratt incerca{i qi asupla
trultntelor cle desenatori. Se pistreaz"S din peqtera Li-
nrerrl-I)orciogne mai multe scliile cle dtlsene rupestre fi-.
cul,c pe piet'ie de prunci, ttn fel de cair:le cle eiev, pe celle
vi'iiiiLoluLi a ffcut corect'*rii]e sale.
$-ar prrtea i,rnrge concluzia c[ to1,i initialii deveneilu
.magicieni, IJirreinteles cd nu. Ace;ibia se recrutau nttmili
,din rrincir"rl anumitor persoane. indeosebi aX celor carL:
av(-.alr un atrunrit corliortament' pe cale medicina actuali
ii'l elasr:azb in rindul. psihopal,iilor'. Se cunosc din etnogt"a-
fie mai muite mociaiii5li pt'in care viito'ul vr6jitr:r' cdpita
,,purteri speciale" necesare a intrr:{ine raportui'i cu.,splrl*
irl tnt,ttt*h-li, cu spiritele mol'filor, sau cu un spirit per-
sonal cnle s5-1 ajr-rte ia infdptulrea magiilor. -O cale qta
iicees crl inr'5![ceiul s5 se i'etrag5 intr*un loc complet
i.ecl1at, uncle, respecl,ind o serie de resl,ric{ii, si primea'sc5
*trrr"i.ji"nui spi'iteior. O aitfl procecluri o constituia initie*
i'r,a,"sub clii'ttcta supraveghefe a,,*aestrului", indelungatd
il i'l,rlentn, plirr[ cle prLvaliuni ;i umilin{e, capabiii sei
clt. ri an st'ze sl,itri nevropatice.
n.,a tril:ui australiai'l Arancla. n*vit:ii clepl'incleau profc-
sllrileu cle lit clivel,si rrr;i,jitori. ilau rrr,rl c:iat'c dol'ea sa fje
initiat "1i de spirlte se ducea noaptea La o anumalth pepLer";i,
socotitii drept locuin{.a acestora ;i se cmlca acolo, la in-
trare, pentrLr ca astfel sd capete puterea 1or. Aser::ene;r
vrdjitori erau denumi{i hirrar,ki, deose}:indu*sc de cc,r
obi;nui{i. La micronezieni, profesiu.nile de vrdjitor 6i ghi-
citor sint ereditare. de altfel ca gi tra tribui asiatic Vec{ri-',
(Sri Lanka)
Cer:emoniile de iniliere a vr6jitorului cuprirrdeau ar,lu-
sea momente simbolizincl rnoarlea $i. invierea 1ui. ca ur-
ruare a ,,inildrii spiritclor in tn:p". L,lult rnai lirziu [r,, -
mula de initiere rnagic5 primitivA va fi modificatd de sa-
cerctofi care, atribuindu-si rolui cle interrnedial'i intre crer-
dinci<,r;i qi divinitali. se vor inconjura de mistcle sp{'c ,rr.
apAra puterile castei, Doar ei, preolii indieni. egipleni sar,r
gr(-'(io-1'omani, trebuiau s5 ;tie cA statuile lnisaitoare alic
zcilor erau manevrate prin mecanisn:le si nu insufle{il"r"
de forte supranaturale; doan ei se pricepeau cunl s;r
mdsluiasc[ oracr:le elc. Ba mai. mu1t, preotii del,ineau cerl-
culele calendareior, Etiau sd prevarl5 timpul $i eclipseic,
sA construiascd temple $i monu-nrente consarrlatc cultuinl.
Pri.n urmare, preolii din antichitate au ajuns si delinir in
secret o firare parte a cuno;l.in{elor acllrnul]ale iri ac€ri{
vrcrIne. Profesiunea de preot se deprindea in temple, rtrc,-
vicii liind ini{iafi in misterele religioase ttni indelungtrtr[,
ei formind o cias6 speciaiir din care se recrutau nu neapir,-
rat slujitori ai altarelor, ci ;i oamcni de stat. comandan(r
de or;ti. tofi cei hbrirziti sd. conducd destitrele rnultimi.loL
Fiii regilor', ai nobililor erau in rnod curent inifiali ?n asr-
ilrenea misl,ere. La chaldeeni, egipteni, evrei, gr"eci, r"c'-
mani, la geto-daci, inilierile in mistere se coirstitniat"r ca {i
sutitii de protre grele, cu iz alcgoric. Horner, si el. un initiat.
clescrie cu fantezie aceste ritualuri, imbrdcindu-le intr-tr
haini miticS. ln gropile de iniliere in care tinerii stdteau
clrirci{.i. mineind pozifia foetusului in piniecui rnaterrr, sl
i,rfiir adevrirul. Apa rece in cale tinelii ereru obligati sb sc,
ai'unce. p1'ccLirn $i cci trei judec5toli ai morfilor sllgereazii
cxatnene'e la probele f izicer. Alte incel:cilri de curraj pentru
initiali vol fi imaginiite de Flomer ca infern. in fine, in-
r:hericnra perioariri de ini{iere cs.re pretredea trecer"es tr}or-
vicilor priru f liicirri sprc a se curirfa de tot c:e e iinpur, p,i.-
rnintcsc, r,a fi ir"lllatisal,ir sul: forma Olirnpr-ltri.rl lumirii.rL de
un alt S()ai'( ,
Compoliilnrcnl',rI vli-iiilorr-rlui dintotdeiruna a fosf.
fr,1111,' clitrcr':i :11 blzirr. Aselnclrct.L pel'sona.ir . ul;i cLtnl Jpilr:
.{,4 ii :l

1l
etre inui ctrin paleuli{i.c, 9i curn pot fi rnrm&l'i:te 6i acuunr 1a r1!-
f*uli* p.,p"ii1ii altatd in stadii inferi.oare cle dezvoltare so*
eialA, i5i im;ri;nea'.1 s$i sc manifeste, s& se imbraee "-ci sd
lr"larrinr:,: *trtf?el decit semenii or" De grtldd, luau rnasa ia
alte peri,iade sle zileri dectt ob5tea, durmeau in t'imtrl ce
tt*{i cei}alii erau treji, hf,lirduiau noaptea ; fAceaul ln a;a.
tu'i-ini,it purlat'ca ltLr'sii atragd atentitr 11 sl $:]n:ol/ou*e'
teanr;i. Pi:intre regluliLe ocuite,-transrnise din veehrimu. st:
remarrd cele cu caraci:er general pi anume interdie$iile ca
vi'a.iilr,rrrl sd se crrls:e direct pe pii-n'lil'lt sau si llegenun-
cLrezc., sa consLtnte gl"6sime sail alt6 c&rne decit p$r{'i}e
nluore clinlr*rin auitnal, eit ;i alte tibligativit{li pnecum
iir;rl,lli cle m[5ti 5i de imbrdcdminte ferneiasc&, t']ngerea
p.:rmanentA a't:r:rpuiui cu gr6sime. O atrtd norm6 o consli-
i,iia ciatnria vrdjii'orului ti'inr ele a intreline pe eel de ia
care invbtase Prof esiunea"-..-
p*itui" Treris*tsrer:es (Franla) ofgr.3, spre cxemq]l]t ll
clcscnele sale rup*stre' imeginea vr6ji1'cxi)'ol strivechr in
-i*t*iti"i""tivit'*iii 1or, cu nimic mr:dificatd fatd de c:ea
,iuii"i* cle etncigra.Iie ta populrfil aetuale aflate tra un sta-
A;"-i"t*r,ior de dezvoltare sociai5.-trmagiflile de pe pei'elii
grotei alat6 e5 vrdjitorul era cieghizat intr-un animal ctt-l-
H*i," *toettind cu un iepure cu coarne tie eerb" Model*:Le
Jeserrate ale eostumelor cu care se imbr$cau vrdiitorii
nalcoliticutiui se inr,iinesc mai pretutindeni, nu--numai in
[i,rio, clar +i pe stineiie din Tassili (Sahara)" Ve$rnllltcle
t,ia"iu .o.tit*ttt imprt'sia unor aparitii ingrozitoai€"' om-
hizou, <lm-cal sau om cu-cap fbr6 nas., gLlra i;I ,lt'*"n^""*lSY,T
,'ste arya*nurnitul ,,Marele zetr mar{ian" de la "i&b0arell
(Africa).
irf,jitnrii se serveau fie d'e astfel de costnme' f6cut'e
Oln bkinir, fie numai de sirnple confec!'ii,ttigoT-*'-t-Tl:
rruinr{ canete c}e anintale sau p5s5ri inexistente ln natura'
;;; ;";'*pu" *to in gnotele I"'a Madeleine' Comr:earque-
t)o';clogne 5i aitele"
Rtcuzita vrdiitorului se arat6 hr:ga'tb' Un as*mtn('a
r.u'sonai dispunea de unelte 5i culori pI-epai'ate de ei pen-
:, , tnt.i"3*le rilualc. Apoi con{ec{iona ligurtne' rn genct'aI
;'; ;;;;;-urri*oli*t, p*
"ar* .le'lnzestra" cu puter{-ma-
srr:e. in cadrul tt"*i i*i*onial"La eerere' vrAj-itorul.f[*
l* 'eip*lt, -1".'nip"i"A
o anumitd persoan$' s:6reia i^se
i"rlg!-i i-*l* ,,loi*a;o $au ,,in pinteer'uo in timputr" d-esciq*,
i;;;.:ff"* gl"a"i aA aeeasti va avea rne suferit dureri,'
sau cl'liar rnt:ar{-ea. Strflvechea manoperfi persisi& fu'lc6 3f:
4fi
Sicilia" Arnelica de Sud 6i Asia, ca pi la o serie de tril:ur{
pr"imitive africane gi polineziene. Vrdjitorul se serve,"a tot-
cldatii de baghete magice, unele sculptate cu exceptional
rdbciare, pr:actic.d existentd incd din paleolitic, dupfi curn
;rtestd piesele g6site in grnta Isturitz {Basses-Pyr:'enties}"
Al1.e tipuri de obie"cte ryi ustensile pentru u.z t'rdjitoresc,
r"rtilizate in t:"ecutul omenirii, observahile qi astdzi Ia popu*
iatii din l,{alaeziao stnt capcanele pentru spi.rite rele, un
{el de colivii in care urmau s6 fie capturate acestea. spre
a nu impieta asupra sueeesului vin$tori"i, eapcaneie res-
1:ective apar pe per:elii grotelor pictate in paler:1itic, cu
frrme diferite, eie primind denumirea convenlional& rL:
te ctif o:'me'"
ln sfirgit, rrr&jitor:ii din paler:litic se sel^vc.;lu cle anu-
mite semne magice
-
triunghiurl. elrerptunghiuri, r:valuri,
serii de puncte * pe care ie desenau in diJierite zone alc
pestcrii, cu sensul de a ap.6ra locul respe*tiv de influentir
spi.ritelor rele. Practica persistd ;i ast$zi fii o vam reg5si
chi:rr in religiile moderne, O cr"Lice, spr$ exe1l'tilllr. dese-
nati rrndeva, are in mintea credinciosulni valoare de pa-
vhzd impotriva ner:uratuiui. Putem vedeil arci un ;lrgi.l*
mr:nt al moelului in care rciligiile ar: preluat c{iu vrijitorie
';lneLe practici. care conveneau unui anumit nivci de dez-
voliale a ginciirii" riar g;i al faptulr-ii c5 ginclii^eii rciiigioasi
s-lr nirscut. a$a cllrn s-a arirt'i.rt. l;l mult timp clupd ce otrrrrl
|i.lrea apel Ia preipr"iile lui {tlte. prin intermrrliul magici,
pcntnt a iniringe aspelil*{.ile put,orilor oslil{,.
Practicile vrAiitoregti ef;tLl intttdr:sir-tna insotite dc:
rleclama;ii r:itmilte. dc dansuri $j cintr':ce. insd aceasta nu
inrieaiani neapAral ca nragia ests ilutcla.r'{ia Lrnof astfel c{e
pl'occcler,. drr.rarece mi5car:ea rittl icA intrS in firea umanii
si nu nuihai a ei, ci $i a n:arilor maimr-r{.e. Lucrirri recente
serirnaleazS. de pildii. ci'i ciri:rpanzeii au nn derzvoltat simI
ai ritrrruli"li. lS*a pr-rtut r.rbse,,rva ;i filma un moment reve-
l;ri.li'. In pei:ioada inpererherii. masculii se fin unji cle
riliii. c:a intr'-o hor:i. r,:fectuincl ronduri iu pas cadentat.
irrrii:r.l putcrnic cu lalpa in p6r.rrint. tn 'iurul grupulrri str
.rrr.,ir'l lcnt frmeL:lc. irnpocltrbite cu liane gi fnrnze, condLrse
rit, L.tn r:itrpanrrell, care batc clin pa1me.
PolninrJ dc l:r aceastii observ.afie apare c1ar" c5 dansul
rrLr :l in.[rat in vial,a urrrlnf, ca urr gestmagic. ci, dinrpotrirr5"
rnluli;: $i l-lr insu$i1 la un lrofiloot dat spre a amplifica
llreri-nonl;r lLrl practici lr,r' sa lt . OricLim s-ar fti petrecut acesx"
It,r"ir:rutn. r'irmine dt' acceptarl cA omui prinritiv dansa gr.
47

{rlnt"il in scopuf i pxuctl.lsie, rnai curincl dttit ca lt'ntlzil'rl"ttf'
iO nir"*if**r"eorcdt6oiile e.tnografice. ca ;i sttielir-1tr ar!+.:i t"1-
r,,,rrr*. 0 scend dinh'-o pc5te|i de )* ALiegc (!"r'anla) 5rr l'i-
il5cazd r..ln w'djitor puliind o mttsc[, inlblF'cat cu o l)'L(rlrr
d-;{ danslnrl"si ciritind in ac*iaqi timp cr: uir
'ns,'r'unrcnl6**t;'1" forrnli d€ ar.'c, p[rincl c* v-t:c;t sS vrijelascfr-cioit[
, nirrillc ier'bivo|e sflate !r, fnta s;r' l'rt' Mi'gc-T'cyjai (["'':1r1*
{n) a fost gdsit un corn de cer}r p* car.e el'tl $i'l}l,'rtit o.st:illu
l,j ttui n#U*1i *r*sua!i d*rsirrci. iar' la Ccgr'il. (spnni;r)' ptt
f,iitot*te unei grote, o picturir sir;frr'lr:hc sr-trprindc tln gnip
ol* temei rotin.Hu*se I'itrnic !;r jur:ul unui hiirbat'
il"oate *celrte clansurl, ctespr:e cR:r'e n€ infc|iliica'r";i i.ii'ir,l
nl.ii:nitivilot", sint uimitr:r de asemin"itoare clt c:er:i'cilr(iillii-
li,til* *ugice de vtntitoare 5i de J*-s:ilndit*tc ohsci"v;ri'e clt'
;,il;l"gi-i;- p*ir-fiEi rlin' iunglelc oct''t:it':i qil Aritc'i'icii
eie Suel.
$gp6rnii'atifrr}ositcansillcapeLlf}lrri.i}ccc]tlilril'riir'
l,al.e a naturij. cnirsiclerlnclu*l tclf.oclai,S o palr+;e a iicesttrja.
ll.ili mit a!. i.ritu'ilor Caiiiu.ngung din Br';rzilia es1c ft-rrr':te
+:locvent i' c*ea ce privelte Coricl:pfia rr:spectivS' Ni'rr:';tiiu-
.].l€:a
arata e6, lntr-o-zi, oan:cnii
-
cond'-r5i. ctrc urr- pl'i"stiir:r'i
:mitic. denumit euyumer€ *-- s*au rlus s5" vitreze' In piLt'lui't'
*rr"o.!u**intr*un'lurninig.inmiiloculc6rr-tiasetrJlaiin
o*p*o inalt. tre trunchiul arborelui se r{-17-clr}al1 citel'lr crcn-
g;1" ; i;unze' Cum si'dteau 9i se intrehau ce pr-rtea 1i
Aire;-l,a, d.eociat6 vinStorii au vazut cd crergulele incep s[
;; ;r*t; in ritm, s[rind de jeis in sns. $i ei ie-ar-r imiti'rt :ti;-
c;lx"ea, dind naqtere clnansului.
clum trehuie s6 fi fost'rla.nsurilE: in trccutul. indepiirtirt,
ne arata ceremoniile triburiior actttaLe studiatt': de eltnr'rlogi'
St-: d.ansa in ritmul produs prin lovirea cu putere dt-' pa-
nrint a picioarelerr, prin bbltll,ul palmeial'' cjocnitul" unoi
pl-it- ufi"*" destinite acesi,ui scop a)caiti'rinci cel mai sim-
plu instrument muzlcal din lume,-cttn: est'e litofoirr'rl r:les-
itp*r,lt la Nciut X.icng Krak (Viertnau).' Se intona'u rnelodii
simrptre, graie. * ."pEtut" de sttnete, in ar:oi'npaniamlirtul
urtor: ins*truir:ente iudimentai:e, ca arcul r:riluator desenat
'pe pere{ii peSterei Trois-F'reres, pyunkung-ul din I {"i
t**r* ,J" iacl ,q5sit ln Feninsula Coreea,-flLlierul de- ()s (riu'c
jtpal..e in" il;teiiir.itre neoljtice" Mani,erc cle a ertcutu ;rstlt:I
.,Ji: d,rnsul.i"plimitirre cu cara.cter mailic sc r-'cgtlscsc $i iIS-
'i,l'iz,ilai.ribul'iprln:l.iveclinGabtln,{Jrxrg'i':[r-icirc[t'5uct'
Anl.:l'ica ctre SLlctr, nncii;1, nnsula Ctoilon' h;srtlclc Atrcia-
:ol;:intl cle l{oreil.
lVli;ieirile de darns srau exoouiate putclnic ritmat, in
l.i;rp ce vr'Sjitorr:l r"ostea Jlormulele lui menite ui produe$
q.liferite cfecte. Ele imitau, simboli.c, n:ersul gi con:porta-
mcirtul animalelor, unduirea fn vint a plantelor, $oarele,
T,i.rna. in sirnbc,l n*gi{:, dansul in cerc, reproduce puterea
Cssir:osi-riui, a. astrn)ui ;rilr:i, cldtdtr:r de viala. Miqcdrile in
;pii'aiii ; i spr';:eriii ni furfiiircqrazjd f azele lunare.
IJtrnsurile clc vin*laar€ llliriicaz;i to*te geslri:'ile cr*iur
r:ar"e prr;:liri1:ir la ulrn;ilirea $i uciel*rsa anim*k:.ior, chiar" ;i
rl.i;c[rile pladei, ci:ilr vrea sii fr"rgir. Stfrpini-{i ric tcamd
*i ineloiaii ci r:i,l v*r' rcrupi, biirbirfii. cir*irst-":aizii in ;n-li'ul
elc*enr-:lirl si.r] srir:r:ului care lnfLilipear:il vinatiil ur'-
rnni'it, sulelicit;r{i pinft kl exiiltar:e. crlnvinryi cfl, prin a.ccilsta
c:i isi vr:i' sp*ri. {or!eir:, iar" anir:"isrlui *iut{lt va fi ;nni }:{,:p{rcle
gii.silr. Asa pi:or:r:d{eaz* triburi clin $r'i Lai:ha *ri Pr-r}inezia.
i-1ni:ic tribirli ;:{r'ir:ane exerutii d:lns''ll:i tnagic:e ?n ji"rrui sii-
qr1.ii*r. rarola i:i i5i incl-rig:uic cdr asl.fei ie trnrrsnrit foli,e
rnagice. La i,i.'i]:r-rl t-edr{a, cieinuul sigetilor este poaler ccl
n:ai sinlplu, evuclnd rrremur"i de inceput ale accs*:i ritunl
rJe vliijirc a *r'mcllor. Mai intii se formeazd un cerr: cle
blr^biiEi, ctle iircep sd se rni6le lent, in l:itmul. unei mciuriii
t,nr'5gdnate, inconju.rind o sAgeatd lnfipt$ ln pa"mint. Ei pri-
vesi: nLrmai la ea, fiird a se u,ita unul la cekilalt. Se inl'olc
pe rirrd fiecare la stinga pe piciorul ctri'ept qi cu stingul }:at,
irr pimint. DupI erceastd figurd trec mai departe aplecind
i:orpul mr"il.t in,apcii. !'ac o jum5,tate cle intoarcerci, srr opresc
pe piciorul sting gi bat cu dreptul ln pSrnint. P:rq;ii acesl,ui
dirns de vinitosr:e par a fi universali qi constanfi in timp,
l'iiirrl dr:scriqi ryi in Odiseea iui [Iomer'. La popuia]iile pr"i-
n'ii1ive. dtinsurile magice de vin5toare sint foalte nunle-
r'(rase. itrtrrografii au selectat, nuntili in sr-rdul Afilicii, cilea
J0 cle tipuri ele u,semenela manifestiri.
Flxisld npoi dansuri cu car"acter magic, cnlacterizai;e p:'in
utilizarca m;iltilor sau a rrnor obiecte *-- batstoane, funii,
l'rtrnze etc. .*, participanlii imitind mersul animalului sau
zbslrul pirsil'ii" Eler sint practicate de toate triburile cu dt-'z-
rrlit{r.re socia.ld sinrilar.'5 cLr cea din p:rieolitic. I)ansul'i1e nra-
gice a1e focului se executi incl si acurn in multe zone clin
Oce,irnia ri Alrica. participanlii lnvirtindu-se in cerc, ln
sr:ns contlar nler"sului Soarelui pe bcllta cereascS. Triate
dansurile rnagicr,: loloscsc ;iantomima, in car* rolul cle
i"r'untc il cietinc vririilorui. Ecouri ale acestora pot fi ob-
,scr'.41.e si in r.inele eiansul'i fr:lclol'lcc i'omAr"lcsti. r:urrr slnt
.-1 () 4{j

c,{i.urgltt, papal"ur{el.* $i i.iltr:.ne. lrvinc{ ia rtt"igine pr':'ietlci de
mruie jmrta{iv5 $i ctc irtifierc,
"'riijitorii au'dansurile 1or, pe cilre numai ei au drt:pit-ii
sS Le eJie{:,iiei ir:nhr$cind per,lhr"u a[:e;]stH cerern0nie mir;ti'
+*f r:ostllffie speciale din fii:ire r,.egetale. piele nau hlar:r&, Irir:""
*rir.:cte sr.ru bucpfi de n:qrtal leg;ite ici c6lrt. fil*ind zgon:nt !n'
iin: pul miL; c,Ari.inr (,aid nma zurgaiailnr 1il e6l u6 *r ii i otr' nante'rrl*
telii r:u d*:sene b zt;lrel, frir;pe E::u'itxlse qi. aclesea tnsp6imin-
taio;tre d;:u vrliiit;gll1rtt: tln nsperct ru tr:ttal ielrt elin cclm.urr
Ai:elria se a.-:rrtnp;lniii*ie in Cr-trsll!. clans*il.li ele o trambu-
rin$, i:: rrr.ir:e i.*nistsc r:itn:lic: clt.$n hi:{igaS sixi'l (--r*1 d'nud' vtlr*
gele'd$ l*m.n, eir:u* piclre e!r:', qe sitit ci**ni"t*'-'lln*:ltl de al-
iek:. T*t p::in b$t'Si is {:*16fuurinei ei sir"i:liniar'-6 ;rnltrrtiie
ruvintc rtful desr:intf]*e" Fiecare rtretallu al tmLril *riin"lintei rcl
instruii:igntnl"or u.tilizate alr: scrnnificatj.i.le sal.* nlsgice.
Tct illit cis itnporlarite ca ilil'&!i5;rrea vr*'iit*v1;ilti, dan*
sul, I}:u:ri<,::.t. rectirr:ita rte rig*are sint marr'r:p€:rc cu {iaract€r
rn*gic. Pritrl,rc er:estera un'io* apqrte il *u lirnbajtll speclatr
utitln*t i n c'-rr;ri.il t'i t Ltalur.rlr',r', .5]i{crit'e ie gesluri .te;'rl
la'ir: $r
tliiar,rl" lirsl.irt,;i cie lor:1ir-,lc sa-u c1e Slestenre. ir-rvil'ea ot'i
styr4;ir.t.;r cu ttpii 1 trsi.stetrlrrl, *:m;telea ctre stttti:,te stgilniL
siru de si.r'i;1lii.r; ilsi:ryi:'tfi. sirnttir'tt'r:a cfldryii itt 'r't:ans)' $iil1 :l
conl't:rsa{ t i ilti' r:u d ilhLrri etc"
---
lri t*, plilrt'r5te lin.li:;rirrl' vriiik''r:'ir invi'tri iiii:ir clin novi-
ciaf c,xprt,:_iii ;rl r:i,r'or sfr-*.r q.lr.ial' ei i1 t:unosc. Jlrc{l1.ll'r} .$}
flsliyr:6 r-it: ;rnrrg'r'lrrtt, (t{+,: pil*11 ,.An]i.im" iti lui* clt.' ',nliril"Itl")'
b* ,rr,nn.t,t t:r.t't;i:r't ir: t:lti'ii"poprrillii irrlle:q: 5l-;rr' itrstt-il p''t]-
*.f** *r,.S;cr: dc 1t;i'nu1i,-r|rc, r,'r.'blila. in s*iiptrl lr,i'il'ii lgr.c.'le
blr:slc*:,*ri* t,".'it'liirrr'. cilnsidq:rind.{ fi{:e:il'ea n'-t ii voi" tttttt'a
tui"i nr.il* .r.{nre i:ii sir":t pt'rtir:t'lrl.r-: iirtt'-il 1i1;r}"rii dttilscbitit de
o Iri.. lt"t rl{oua Gr-rirr(.c. i;({:ilsiii t"otrcep!ie a avtti tlonsecinte
cu t,if irl nerbi$nurilr:'. I1ccu'gincitt-ser la ..$ire tlititl'' cir diIe-
rite cuv;nti,, inilial (.01-]lLlIl(:r tt.ttLtt'Ur ltfLiil.ill'ilc;i' t-tttci zone
irroioa.. sii iic p'.*'nt.tie alltcl decil in mtid gttrcral,
't'ita;;;,*,;r,;t tinrptrlui s-a 'a.irins cu fir':tut'e' s;r1 sii ;1i[3
' ]irn]:A
n,r,o,.;. asti'el cri cl,r,iL;i r:,rnrt.rr-ritriti ve,ci rrc tru sc, nrai l'!<'l.g
asl.azi ciel,rt' iut.t't: c'lc'
Ljubrr,i Lrl clil'erA cit la o cak'rgrlL'ie. ltr alta cie: rrr'5iito|i' in
f ,_,,iI i,, dri cl ir,izir.r.r-ir 1'r pc spct:i*1itiif i. 1.L mur1ii api',lii,
priibabil. in ncolilir'.
La nri'1ant'zieni, cltrr'' aLl #ll nil'c'l al:'h:iic der Organiz.are
,n,,i,,irl'.'i (-Lllitlrala. tlccst lcnonten es1.c m:ri o"'idcnl' Eristtr
ii.l lirt-rl,,,it' alc vrit,iiforilot' care lac numai milgie agri-
ci,li. u,,,,*tiil liincl r-lrl lc1 de legun-ricultoli plimiiivi' dcoa-
:t'cq:e nun"lai ei slnt. ch*ilul1.i 1a sAcllt,u,l prianl-clr-u.' cr,r l.r"iber-
rultri, ciiltul'li i'oarte clrlit;r1;i, ckrr nul si hr r;1s5ditul pomilor,
'lt'eui:i ct.rmun;i" J'iila ltscurj. rltrjilol"ji spcciaiizafi in pes-
irujt se cxplimd in alte folmuler. fiinel ilerh.rsili sd liacri ble-
-qX,t:me nlimai in legirturir cu alung'ai'*a l'err'lhinil*r *i a altor
si1.:ecii peliculeiase, c,a Si dr-:scinl.crc l;i ctcn-qfrlrt:!ia b5.l'cilrrro
rin,qii nu q;i tr:.r i:iclirai'eu ele e:;.r,:c. cri 1a plinclerel;: pelliior
rnrAr"unl,i. riper"ufi.i. ili:sitr.-. cle per"irlrlc: ptr-rl-ru rrnriil de I'ind.
N;lgi;r e'i;spodbre;-l$cii. ir n1{ti spre*.:iatrit;,iie. are 5i t,ir nn }int-
k;a.j speci l ic. ,i'i'Aj il orr-rl J iinc'l aclLrs sa-li t'xer.r'ii r rti.ibu i.iile
rllnar aiutreri rind, cle pilci$, ('r;nletriis.rnartr,;t t-riltli nliieet c*rs-
nlc r:sl.e di fitilS. r-r)tnprli'i;nd efol'rul'i ri riscui"i rr'tat:i cle ilc-
urrit:nlat'c. in slirsit ;i ghit:rtr.'r'ii se .xilrirrrii ;ti1 l'r'l r.lr,cit
',rl.rlrlicr-rl lor.
La rniq:r"cnc:rit-r'li
- afluli in sli"rdil-il rrrailiar.lrillr-ilui -.-
:i"rr;rgin ne;rgr';i rls1t: prufnnd indSlir:atii. X.inrb;r,i r-r I r lir.j it,-,i'u-
Jlri rru mei lrrc un ciar"acler s*(jl'rltl. r,t rrll stli ir;lprtsion;lrt,
r,li suqei:ind anlr:t-rptrfagi*.
Tribuliier cle vindlnri din fara tlc li,ic - - ()l'ritj i;ihgan ;i
a,jakaluf .- .astdzi aproape tlisp;ilutr:. &rr('itu alra.-zi,:rii it:ka-
:nuigi, un fel d"e gamani-vraci, r-lare incer,r:i1r-r si lfrmaichiiascd
b'llnavii, pi'in pr:actici rineori ryarlrtaneqlti, uimind asistenfa
pl'in rostirea Linor cuvinl.e eie nein{elqs, ciar 6i .,.sco!inci"
** 1:r'in t-,chnieri de prnstidigitniie -* din eorpul suferinzi-
.lr,r'. p:ietricele sau lar:ve {finute hine ascunse ln minecii.
Deosebit de impr:esiernabile per"rtrr-r ar"rdienta crBcluiii sini
manevrele gair"lanilt:r asiatici" Cel mai *ipe{:ta{:Lilos ap;rre
mornentul inh:drii in trans6" ganmnnl pr€getostr". aceast5
sitir,raiie al.ent, in rneid, gradat" fulai intli e,l se furfe:lzi s5
rnrrter niilr.Srile gi strigdNele diIel'itelrry animnie 6i pnisari
A,poi acornpilniazcl ac*ste n:ranevr.e cn rch,ene. iod)er'c n gi
()1rr)ma|rlpee, ca si crr vr:rbe nt:in[elese ck. auclil.rrr.ii-r. pe c:ire
i;1t:tis1.a lc talillica a.fi un iimLla.j serl'ct. IaLii rnn"l rlesr:riu
lnar'1,arii <lcril;lri ;edir"l!a unui ;,anrein iakr-rf : .,'lictul. este
-11'anin. ld,-r st stie cie unde izb'"rr:nc;te Lrn sti'igbl ascu.lit,
a.llterlnal.iir. pdn(,tti'itn.[. r:a o lan::i dt,, ofel" $i tolu] re:ini:r'A,
a:ilt t:d;,rtf, ln liniste. l)'.rp;i ;rcttrit. l^rui srit.igdt.c. cind joiise,
,r'llncl inaltc, q:il"rc'l ilruinie, tind in :illa.tc)le 5amatrr-llui, tln-
:rincl sa :,e rlr'zli{r'rtutl n:islet'lrts. Flaln si 1r.(:}"nuliitli}'i nrt'-
v(ltii$e. hril-lote is'tr:r'ii.e. iai' s1r'itr;irtr:: :i itritiii de Latxbltl.il")d
:,:,1:tl*Ar"Frl'r1pit,.
iip'ri cl;i1 li{}r.i llli:!tre. $ilnrirnill sillc qi
' [Je ]la ..ZqirJtrel'". ciniel: pr'plr.t l;;Li, ., rrs1ri;.trj fletlr.iiif. vo.ill,
:r,ul'llit i cLi rr s'.1 ni.,lrt' gu1ut ;,r li*,
;tr l
50

stligit, ciud nll te;r;,{tpli. Dt"tpei ciuc irai'c lini;tit ln tirm-
ir"i.i"li,
-*"rmurincl'un
cintei stranir.r " Cintecr-rl gi r'<;potutr
i;;i ;" amptificl in crescenclo. Se aiunge la paroxism'
6;lmurl.,t *.oit" l.rn rrtuget, intinzindu-se cu irratele intinse'
"u
ur't vull,ur lovit, cr-t venele umflate, bolbor:osind cr:vitlle
neinlelese".-
,,i,i-bujul" acesta semininrl cu strig6tc-' de pasdre' i'Lme-
ut"o*i* cu irinturi de cuvinte, impresioneazii asisten!'a care
"i"4" "A
ryamanul vorbeqte cu spirite.in limba 1or' fie pentrli
; i;- df;"a, fie ,spre a le goni. oricare $aman "tlisptinl"
de snirite protectcrare-li ajuttitoare, L1n fe1 de "al'm:It'i"
*rfi;;i; ;[- t" ntiti trl
"o*'*,'"tda
lui' indeoblte qram;rnii
rlir*ti*ni suferS de aga-zisa ,,istei'i'e nordicd", asemdniL-
;;;; "pii*p*i,,r,
lvletticii ,au constatat c6 $am'.ii-sint t'"-
iotd"uurru-oameni zlnorlnali' predispu;i ia accese" $am;rnii'
uifr.ti*"i au capacitatea de a^bolbrx"osi necontenit' ;i de a
exetcuta numere rudimentar"e de iluzionistn, {:are irnprcsio-
""rrJ ii ^dr:esc
superstilia spectatorilor' cu atit mai mul!'
ou
"it
i.itualurile tr.r: sint cxestr1ate noap1ea. l;,1 lr,imina f:i-
cliilor sau a unui foc.
"li'rmanii
sibt:r'ieni pi':rcf icd magia j"ii-
mlclttitoare, piscicolir qi ghicitoria" recLLrgind la tot felu1
de truclrri, seiizate iri descrise de clnogltifi'
La tribur'ile anret,incliene califor'iriene. r'ituirlur'i1e vr-5i'i-
torilor cuprindeau 5i {olosirea narcoticelor' a f.umr-rh'ii de:
tutun etc. in triburiie sionx 1i mandan sillnanll el';lu 11-l-
i""uit" tSrn6duitori, luc1'ind individual sau in asocialii. Ei.
"r:g*ir-rir*tt
ceremonii in veclerea vindeciirii unui bolnav plin
*friou."" magice, incluzincl practici de, mediclna pcpr-rlarir'
lr{etc,dele de lecuire- r'atic'nile in fond' au priilit <'r tenl'a
Je mister prin ritualul in cale au fost incli-tse' Predotniult
rnagia 'catharcticd (purificatoare) ,cat'tr'
in conccp{ia plimi-
ti.ri
-prt",
procluce nu nurnai vind€rcar.r_.a r_rnrlr. L:oli saL{
lf'aumatlsme, c{ar si evii'arca- ncnolt'rcirilr''t La tl'ibr-ll'rit:
norcl-americane' singura me-'todir cltl pulr.ilic:rl'{:] i-.1'il bai'il c1c
abui.iefectr-ratlintr"-tlgherctacitbo-lttt'ilnlincirrqii.pestc:
ci:il,e se tulna apa. La <,ile din Amcr'ic;,r centrtrlS. Mexic 5"t
pl',]u, ,rr't rol simiial il avea luat'erl clc singc' iii timp ce irL
inli,i'i"" de Sud se u'r.iliztru sutbsl.niric vi'ittititie'
lMagia striveche. cu prarcticilr: ci' a fost plczcnta 9i irl
*p*f iiti-
""tpato-dan
Llbian-o-i:()ntic' lt rmo a Lc acr-)s tt'ri :t f i ind
observabile in multe creclinle Ei t'rbiccir-ti'i' cerlcln<inialr-rri $i
manifestSri f0lclnrrce. ca :ii in zLltck' cLlt'illoqir|c rrst:i'":i ct'I s1-l-
per"'sti{ii. Anumite prractici magice qi rltua}ulile creclinle}or
strlvechi, clcsacralizate, a ciiror origine s-a pierdut din
memoria cofectiv5, se regdsesc in viata cotid,lan5, atit ]a
popr.lla{ia rural5, cit 6i la cea urban5, chiar 6i in zilele
noast.t"e, ccea ce dovcdeqte nu numai larga Lor rirspindile,
rJar' 1i pr-itei'nir.:cle trar l"*ddrii:i.
Print,r'.J aceste practici cu caracter nril.ico-magic se in-
cLuc[. astjlel, speclaeoleie fo]clorice ale scaicianului *- ca
rnaglie n'rcl*ul'o1*gicir, junii * ca magie de ini$iere, apoi
rrriir'fisi-rrr-ri -* cil m;igii: sexr:al$ gi aitele. Trecute din
c.ltitneluinl nucl al :l;:gl.ei prilnare, irr cel al gamanismului
(ciici ce pocrtcl Ii iilteeva derit o r$mfiqi{5 a aeestei insi,i-
l;ufii, aq;l*nurnilui vltaf din ceremonialul junilor ?) practi
cile a:.rhai*e au cfizut cu scu.rg€rea vremii ln desuetudine.
l-Inetre ;ru fosrtl nitat*, erltele au devenit ,,supersti{ii'' sar.r Iol-
c,:lor. ori au fcrst preh.:ate de c$tre ritualurile relig!.oase
cle;tine. Incanta{ii p*3:ulare, basme gi clescintece evoc5 de
aserrlenea reminiscenle ;rle rnagiei.
Viala spiritual6 a satuh"ri rom6nesc oferd astfel un
sri'izont lalg pentru descoperirea unor recuzite, practici,
obiceiuri, gesturi, expresii, fragmente de rnituri, relete
t,dmdcluitoare cal:e aveau cinclva un rol bine precizat in
lllontnlitatea popu lar5.
4. Margie pi folclor in tradi{i* romfineasci
Fopuiafia carpato-clanubiano-pcnticd nu cunoqtea !n
trccutul indep5rtat o distincfie ini;re rnagia pozitivA qi cea
negativS, adic5 intre practica de a folosi forfe supranatu-
sale ln scopuri benefice sau, dimpotrivd, spre a produce
electe vrdjiboregti cu intenlia rdzbundlii. Ambele forme de
magie erau desemnate, probabil, printr*un singur termen,
indiferent dacd ritualurile se infdptuiau de cStre oricare
mcmbru al obqtei sau de un individ specializat ea preocu-
pirri. Toate practicile de acest gen exau <l.enumite ..farmece'..
Ci este a$a o dovede;te iimba lotnAnA piiistr'5to;ire a 1.er-
lrrenului respectiv inc5 din perioad;.r dacr_i-r'omanii (phar-
nlacum in limba Jatind). Gel.o-dacii dispuneau de cuvinte
proprii limbii lor pentru a clc;emna vi'djitoria sau vrdji-
tr.u't-ti, r.rncle ajunse piua l;r noi -*r-rb formd modific:atit cie-a
.)J

lun{:.tti tr:.ileui"ifu-rr." cd boscorotleal5' bosci:ri"litut'5t saLl
r;iil':; { 1i,';]i;i; piirirsii'e sub presiittre*r influeutei romane'
nri" aup,l'ir*ntir,,*i*o J*"o-tut;tottilor' C'crcctflrilc in acest
;;;;;;; lipsescr. insd imtrrortan I erste {opt1r.1,,::t-,ITo:.,ii,i
rnhnri pa';tit:azi ri nui{imr: dt: tertr:e:rri
.llrlvil(}lrl
Ia ru:}Pr'c'
l)r l'riiu::' ..1.at'trt,-'t" t stt" sititrl'ln'l ('Lt ;lLt nt;1i ptr {in,dc 48 cle
;;i'i;tl;, ,.ii,l,-'i,,,r'., 19 c1t triplin*: l';tlin;-i' 1f)' din linrbiie neo-
1,ii1.inr', {j ,r.ritrthtone, tj ci r:r'iml'hgie netr;rrosclrtii' 5 clin liln-
bi1t,, sj;rr"r 5i cit.e *,rrl ,.l"ir. iurchli r-rr:gys, fept cn elemqrn-
il;.;,,u r*i' p iii" A*i* i"ri,,o",oexe "' iVl ai
-:i*
i ii putci'ni*ul ccot"r
al cl'etlinlelu, si pr*Jlcii"t stta"'*'chi prezernt in coirs-tiinla
p,,p r,l*,'J"' .t poi .i*oiti*a lmb':gn$ Y'i i vtciii: *liiru trui refet:'itor
kr vrtiiriot'ie de-a t*il;l1 frynfit'tnt elal'orii's intr:rferentelor'
pjL' rill'u i:ul.t;ura
"u*in*'ai"f
1e-a ar:r-it cu poposl'elc eutt'o-
rrq ne. Lstr' rnt"r.runi',1;" Ji; lirrrl;iie p('nul;liiit)l' lirrritlt:le
i,,,,'i;,,ii,i".,,rp*i"-.1"""1:i:rnr,-ptirriic,.air i';rai. ivr tizul vc'r'-
iiiril' r",ira"*i1i t,,-rt*ffi i,"ti i*ntrr.i.l privi tori" la practir:ile
ffi;t;;. i;';i1i;b i"t"l"tiii de origir:e-romaneascd sint rnai
nilninL'or;i in u',a"L'-tiott'ir' tutl'ai"niun' unglil"
"sit'bo-cr'it-t'
t"ia,".'""rt;"t .i"ri ii p',1c,'., ,
-i'ee'l
ce cx1:Iit'rr" i"*'ti..tl-,11t.1'
t".l-ti"l"ir'pt".clici'lirr ma€4iile in ace;ist6 zonii a contLnen-
tr,rli1i. ilin 1ermenil sltioiitu*t ,'r:r'ajd" ;r cSilirtat-o circu-
l::1ir. intesval ,tutiotl,tln, tinzind ipalerrt s6 inlocuiascil
ii-;li, tl-,i'., r?t''*'
".lj''lnre
acesl prr'rces se. explleh pr,i.n f aptul
li,' -"ir-r,r"ti;;i'-,ir.|&i" a f',st asinrilat l'r:arte timpuritt,
sul: iIrflr-icni.a tc,mir!i'it'gi"i tittu'llice sli:vtt:e sti':to|nic:it[ itl
z()nii billcani.'i*. .,,.i1.., ii-irit adt,ptati pi elc clerr:tr cIeqtir"l
*--;fj,.ist[
cei pulin 12 tel't-rir:11i rilrnlnc6ti t:u riid'ierirla "bos"
exD: imirtrl l)r'Jcl r('i t , i:it"it-tii in''sc"t 't b"sbrt;inil' llrrs;'t rt|lttc ctc')
ci,r''rt'ir rlit'ti',nl,r'clc lJ'ncc'l'{i:t dift:)'lle !'iir'){riogri' ttrt iusit" ;111{nit-
tona. De pilcifi boscor:"'r**ii."t*"i'i*rie a fi mriernlu I'onrrrrcuscri.'a
ucritiirertrrtlr,i .,uoztcoLl"iiiiil' " ',1r'1t'kit'
pi'('r)LlLi; ({e eilr(' ut}rr
cclt'etirl.t'i t'.mirtti
'ittitti""ut"'"'rir"tttt'ei);ri'q'
tl''t:tt't''r' irr lirrrLra
uc|aineans termetrii
"t,'tetiii"iiiit ''ii':'2".
silt infir:jt m;ii putiu nu-
rncro6i cinci er o.r*.,J.*",.ii:i"t"i ii. i,,r.l rlt'lirrrb|j t'ilrrine I apoi este
;;;;; ";- ;;pticat t|an'irr'"'iut'utt iul ''boz'" iu "l'rns" ilsit cLrin apare
ln r*mine$ie, pr,,.**Ji'iii;t;';tt;-i';Lai'il i"".'uo' ceeit ce duce 1a
ccrrcluzi:i e6 ietrnilia respe<:tir:ii r]t cur,itri'r: l litlsi: irtlrrpl'lrh]] cie uci'ai.
nieni ri.in rotnAn.ii.
** S-ff propu-s ca etirn':rl*gie :t$it-zisrrl ctrtint br-rlgirrcsc
,,i llltva", <'lin ea|e ni ti Oui:""*'r'"ninescr'il r llt'i'r' Ditr "r'llr'h'" itl
linrbile slave rietrumust* i" tt't*trtr' Pl'in -urrll:rle'
t'hiaL limba bul-
gar6 aurti,r .a notirr,"'i'"ti"iiI"i,tl din titt,tr, Irnr,rii. nu ittvers
.Apoi 111 {olclorul t";-1;;;";"lii*-"uirtn birii"' zin* b'uni' care
i,ft'-a i'"r.lt'i^ili'lertr
'i;'""
"n*i"ii
oii*t''-(.) nrini de aul" Acest lrer'-
sr,naj nrt apare in t,iir"iui tjiLtg'i''c*c' l.n t:lus' tnirrc de lur 11ic1
nn exisf*i in ltalcani ci'""*ilnl i'il 'Ilansilvania tr)t"itr Ltrrtr:tlc '1t"i'!'
r"iliii"tiii p,iaie ii ttc,cit ttt'r techi::"t"t romir*esc'
)4
r"o1'nane.sc1. Xi.:en{iai esl,e in loatd acea.-cla prublcnrd nr-{ va-
rietatca ;rt.it cle largd a vocabularuh-ri l*gat de niagic, ci
faptr-rL *6. in accrepti';;nea pt-rpui.ill,d, tr-i;r't{,t clivint*lo. exprirnir
ar:e};r;i lucl'u. fiindl r.l."rl c! arci ne ail;1r'l"l tru in faria unur
:inrpr"ur.nruhni cle noliuni. ri nuntili ckr llei'n:cnr utljizal.i pe
,r:Ian l't,'gion"rI.
iitijilr: rs;r"Is1.i{iriai-t t't tchrricir incJir.'.icllra}5. rlu:lulcurtS Si
'.:ar'1it'a1e cl(r ri;l ,;nirlrrit meinl:r'u al colectiv!kitlr. apal tri-
llilncl unq:i {:attg$rii sorjia}e speciaiizal.i:r, cea a vrfili'{ori[or,
irn {cl de tiliti. Crecilnlele 9i super:stiliile magice L:r:$x,r ly}sg
irpana.iul tuiul'r;r. Vlaiiie se lAceau rau si nunnai in elilurnite
r::rlzurri: l,a sert,iciiiel vr:]jjt{}r,iei nimeni nu apela d,cil?t atuneli
r'lnd avea nervoie de un spri.iin ceL pui,in psihie" spre a iz-
r,oindi in cer,"a, intr*o acliune cu efecrt pozitiv p(,rrf l,u strlici-
l,alqrr -<au negativ per:tr:n durrman. VrEiitnrii erau detinitorii
r{n{.'r clinoijtinle magice, clar -* in nceiagi timp *^. $i crea-
trqu'i de formule nagice. lfe aici qi pr"overtrele : ..Cfte sate
1J bordeie atiiea obiceie'u pi o,Cile babe, atitca rrr,hji.o" In ge-
neral gestul. ritualul, obiectul destinat vrfijilor erau fr:rarte
cXllerite. Acela;i fenomen il prezentall asa-i-r'dmit,:le frtr-
rnr"lle vr':iiitorcqti, in fapt rostirea cle cuvinte cu caracte'r
nragic. 0 formuls nu putea fi preluatd altfel rtecit ,,f,Lttratdoo,
,tel'lcd pr"ins5 pe ful"is de a6tre rlor/ice! car€ crea perntr,u fie-
(ratre caz in parte variante de descintec servindu*se dle rna-
1.eria1ul sterelotip al iinaginiLor irrtuitive. De multe ori, el
r(r*Lrrgea la repr:oc}"rcer:ea ln prnz,d'a acestor imagini, sub
ftlrmd de povesfire nniticd liberd, atunci cincl nu avea re-
*urse cle versificare spontanS. Din acest punct cle rredere,
urill cercei;d.tol'i au atribuit vr jitorullli ;i calitaf.ea cie rap-
:rucl. al poeziei, al ver:"sificaliei magice. un vr.iijit*r purtea sd
lt,lproducd. f&r6 incetare nutner"oase ha.lade" e*Jriacle, }e-
Q,e.'nde, dar nr-r avea capacitatea s5 recite o pocule liric5.
St poate 1,1'age de aici concluzia ci persLrancle consacrate
n"ialJioi l,rei:lliuu sir posede o anumitd structuril psiXricd, un
rirlent ctrre le indrepta mai mult sple genuJ" epie qi nrai
.:rXr,:s spre rr-:l drain.atic. Iatd de ce pr.actica vriiitoreascd
l-:iltea l'i nu nerlpil'at mo;tenitd de lil un inainilrs. c.:i qi o
I i'{;iitie pe,l'sona}d. (}l'icare vrdiitoar* sau vr,&'iitoy ;1 i'a';t cnp-
llrilin $ir giiseascil soh-rlii magice in ctruntr:niul in u,,rre rie-
r:l;l'h ci'r se plic*pLt, existlnd ilnumi1.e si:ecializ:lir:i" l,.r"istau
v:r&jitoare car:e gtitiu ..si ali-rnge pXt:ile" si ..s;, iliciucd
'1llr1;1ii1"...sA dr:plil'tr.ze bolile" tric. Unli vla.jitoi.r:,icij()l:1r]{,1
cts: Llnul sin;qi;r'. iar illrii se sel'vraLl dt.. lruioai r.^
53

Se cunosc o lnuilirne cle i:rocedeer rrriiilot'efti' a -ciu'ol-
sislematizare ne pei'mit descifrare:r unor prilctici foartrr
vcchi in istoria omenirii, in general ql a poporuluti rclrn*n irt
special. Astfel, vin[toarea gi pescuitui erau odini'ari lns.-
lit* .t* practici magice. De plldd, cind se pleca 1a.rzin61;oare
lr, ., ur*i, nou.d' adea,sta trebr-ria tr'ecut5 mai intii prin foc'
,Apoi se ungea cu singele primului animal doborit' Se mai
creclea c;" r-inii vindto]'i aveau noroc prin fapltrl cd dispu-
neau de vrdji sau cd avcau spiridu;i' Spiriclusul era., ull
"fri*"t
folosit; de rzrdijtor"i, cirruia i se at1'i6giau, iirlle altele.
cuiitifi magice li posibilitale;r de a fi interprc'tul intr'e pu'
i*'rii*'*urrtitnatu.ra'le pi vriiitor". El era linut, ascuns, fiincl
"trii""li""ut
clin pirJi. de aniniale. Spiridusul ca 5i mitrl-
guna magici era un'fel cle amuletl aducitoare de avere'
ho ,.r""ur'ir-r triate ac{iuni1e. cle not'oc in getnc-'i'al. Ar-rimalc-'le
c"r" ,"ipatt viniitoru-lui er"llu catalogate ca fiind dota-te cu
"i"ir*
lirrt"1or". Despre .,ial,ba fiarelor'" exisld o intrcailii
lite'atur-a. nr.n-r"r:oase Sastne ;;i legende fiind prcsit''1e cu
ctrtiti11.ile magice ale acesteia. O credinlir din J/I;rriimllic$
;p;;"; I'i"T*" Vitcrzul ar fi"'Apelat-la moa$a 1ui, o vliii-
ii;;;", spre a-l fermeca ;i a-i cl.a iarba {i;trelor) "ci}
si nu
st prindd de el glondul"'
hfiltr5guna avea un loc ap;rlte in {olclorul vlijitot'esc"
E;i era frecvenl,a in vldjilc clc di'agolile' Jlolosindr'r-1e im-
;;";; cr-L irreanul. Mati:irgrrLr;r st- aclucea din locu'i intu-
iluloiu*, .iin p5duri, ,,cle unde nr'l se attde cocttlul cint'ir:rl
;;;;; oii,idi"a si'nici pisicile tnic:unind", adic'il.de foa'te
;";;;i;. Procedeul ad,ucerii tlirli'd"q''rnei era complicrt' cxi-
stincl mai rlulte variir'tte. dar in gcrler'a1 el decut'geir aslle1 :
coun Ieti, sau dou6 fetmei biil|ine se cluceau lrr culesul plan-
i"l, pu nemincate. intt'-o :rtrurnitd zi' in clri'rrrr' spre lrtr'rl
alii'"ira" se cnlegea, nn vorbealt cu nit-iteni, ca ntt i:r'tmtil.t sil
le bSnr-iiascir inicnllilt'. A.l unse 1a pirtllrle' acc's1cit crir-ttatl
n-lan1* spttrr'ilrd ,.,n a,',rn',tl r-lt 't'iplt'i" C:nd o gii'r':rtt' 'r'1t'-
IiIr,"r,'.l_ .sc aczbracar, goalc. ingr:nr_in.l-riar.l, ser
']r...r-r
cle
i*i i,ri-pirir-, tu puL'int cii fatri lr i'irsriril, . incon.iitrr,tt;tp.i
de trei ari, in tot accst timp fiicind vLS,iilr'cii.v1'nil' l'irilri'-
g-rJ1-ra Lfa sct:rlsd cu sliW:l si cultrilli s1]rc r-asirl il' Irt ':-'tlltIr
tiir,,i"ie-prir.r clr-:zrirdircinsr'c,s..
'Sc:z:.t11
pii,ne, sar<':ri t-vi'11-uitr'
iin frnn, sirnllr;lizind plnta pi'ntit-l r'iil't'riquni "ir'l1l'cl tirl-i rir
lr-L,c ..i sc r:Jzbunii". Gi'L.rapa ci il a::l1Lli-1illir l:inc ctl tri"iiiiit-li'
dtiiri r-,;,rrct cL;lcgdl.ria|tllc fircciru ilci pk:ciciLtul s1;lt: llIt.tsi
L'r'ccr,titr.ua,, <r. ccie clor"tu pe:tsc)tlilic se a$erlu spatc ilr r'p:itc'
L',11ii cLi l'a!:r lu rasiilit' aiia <-''-r liifa sprc apus' Ct'l de la
apurs riclica mllk"iguna ;i o preda ceLeilal t"e. Riti"uliul scct4-
terl,i m:ilrdgunei era clit"eri,t-in funclie de scopuri. Hxista,
,ctr: pi,Ll;i. scoaterea irritriigunei pentru,.md,ritat",,,drago-
si.rl'-, ,,jLrc", .,ui'i1", pentru ,,l€ge", ,,boa16t' gi chiar pentru
""n-roarte';.
In vra.la pentru fidetitatea iubitilor sau a sofilon,
['r:rns:i1e execuiau rm anumit ri,lual fdcut in cimitir'. Ase-
i-nFjuea m;rnifesl,5ri pot duce la ipoteza existerilei rrnui cult
rnagic al rndl,rirgunci in trecutul indepArtat, ,a1e cdrei re-
n"li.niscenfe au ajuns pind la noi.
!'olciorul magic la poporul rornAn este imens, liter':rtura
*:tnng-i';rfiicd actnald conslituind doar o infimd parte dln
ccca oe insernn;ru odinioar5 c::ed,inlele 1n vrdji. Oric,e ac*
tiurii:, irediferenl in ce sferd de activitate se plasa, igi avca
i"chirir:a- r:i magic5. Existau vriii pentru bf,rbafi ;i pentru
['::rnei, pentru diferite virste ,si indeletnicir.i, pentru ,,binc"
5[ pcntru ,,l''ffu" etc. Erau vr5ji pentru pi'inclerea ho{,ilor"
'c{al' 1i a holilor pe.:tru a nu fi descoperi{i. pentrui nevesLe
l:rrntn-1 ca bdrbatul sir le fie credincios etc.
Fi'er:are vrajd avL.;r ;i antidotul ei, cunoscu"t ;i aplicat
llrimai ia intelvenfia vrdjitoruh:i. Existau nu numai vl'iili
r:u cir"ractei' inciividual, ci ;i cu asper:t colectiv, in aceastfr
r:;riegc,r'ie {urnclionind in special magia meteorologicd. Pi.o-
tr,lipuli strdvechi a1e acestor practici m;l€lico-vriiitoregti
sinI rituahrrile pentru erlungarela ploilar, risipirea norilc,i"'qi
lrrrbuinitJrfirera timpului, unele transfcrma{e cu timplrl in
r"rt;tnilcsrlirri folclorice desfd;urate ln inh',eag,a 1,ar6 (Papa-
l'lrrlcle) ceea ce arata cu lirnpezime nu numai foi'ta de ddi-
tr.uirl a uncr traclifii d,esacr:rlizate, d,ar 5i impresionanl.;r
Llrril.al.c r:Lrltui'al5 ctlle ,i.t existat dinl,otdeauna in spaliui car'-
pul,o-clanlrbiano-pontic. Fire;te, nu numai asellenea <tl:icct*
lr-rii ft-rlclorice r,'orbesc dcsple rituri magir:e. Colindcrle ce
;iur c;r .tr:n-.*,i
vinil"olelr"scd cerrbul si c5prioar:ele, de pildd, se
in{irtiseazi cr,rl ilai elocvent ca reminisc:enfe poetice ltlr:
ulnol str;-ivcchi celemoniaiui'i de inili,erc. in ge,nenl, inulte
rolincir i:rice sint expresii ale practicilor m;rgice. Ile asct-
nlculra" unele locilii mim.ice cr-r mir$ti de anirrt:rle'. sau cL1
pr.r'son:ijc in lravcsl.i obi;nr-rile de Anul Nou, ca qi altcle
t i,in'i sint nLrnta filitneascd, derivd din sti'averchi pracl,'ic.i.
:il i il.r,rli tnllijice. ,.Brezaial", cLl cap cle animal sau p;rs6r'e,
cr,u-ro:scu1.t-r in lr,{r-urtcnia, cu tul coltergiui ei bizal de oarneni
nlasca{i, cie pilciir. ser lt'irgi d.e vr:c}rile rituli dionisiace. ,avinc{
oi'l;1int-. tracic:a" in limp ce .,TLtfca", p1'c.clr1n ;i ,,Plugur.sn-
rul" cvocir plac'u.ci ale magiei gestr-rrilor', magici c1c {'c-
,::urrrlltili,t. si t:rragi'ri irnital.ivc.
.l ir 5T

' l!'
.i
lr irirl
' ii:'
,.1
i ri1 l,1,,i'r, _:,,,1r'.'. I
.".1 ,ri ."1 ,l I I l-lll
lrl t lr I i i l)) ii, i
I , . : .. ,i.,,1;. ;. ', t rt i r.I
,1,:
):l,i
| .1
{.
I
ir'.irl,iri i' ;rl! lr rl ,r ;,,lr,i .-.ttlr
j ,., i,i. l. ,ii ,',,|iiLli i,lr,t i: {,lri'( t'ii:i,r ji

e conueplici :Iagice respeetrive in frlldorul l"<tt:lttit-ltlsc t':s1'c-'
evidentd gi in ritualurile pentru conservai'crt} rnariel'
-
N; exista indeletnicife care si nu-;i f i avr-rt supt'u s1'1-
tii.le ei si nici o supersti{ie firS tehnica s* rie magiel ca.i1c-
;;;;il;; Ae-actiuiri *au f*ttool"ne' Plactjci cr'e miigit': atrha'
ca si de rnagie ncag!'e, au fost morlcnilc ditt t,lr-ln'lttt-i sir;"-
"_-iii, "-*
3-Ao,r"fru** cer.cmoniilc ic;ir.ii 1a a'at, llr sr:rit;r-
;;il-"$i-ia strtnsuf reco'ltei, in care 'e ]:eg;l$..s1e at'1':ait:r'tl
.,*r" *agi*, reprezentat prin inconjulili.'ea phig'trlui l'i ]:tii-
il;;; ir:"i ori'de c6tre piugar (inai,ntca ineepelli lucli.rliri),
a colacilor qi cornni{elor folclorice'* -
il"rr_nii d,e pltoreosti erau manope'cle vrdji.torilor: dr-.
nran5. Aceqtia criu cunoscufi-silb ,tliu.tt:" cl*:numil'i' pctl irrlt'
o""*io, geograflce. ?n Transilvania si Buc*vina se llLtl"iifi.li1
rLtic"il in bltenia qi F"{uirfenia
- r'riijitotj: il Biin'r}: -
moroi'situ st|ig[i, in Ma|amure$ -- bo|oscar. lccia']l :1('i)r
fli^_"ii i-"umiiite ele moroance, rnoreigtence, mo'onifrl r)lo-
;,";;i;,-;;t;u"A;, halele, pocitoare, .
sl5b6n oage' tre;ain r
!e'
i;i;;;'bil;bdnitori, sdgetltoli,. stric*tori, lilutori "eic"---,
Vr'a;iiorii de mand eriu mii muit femei, de aici mni,ri-
ta,tea-alnumirilor ca substantive de gen ferninin' $e cre-
;;;;;;Atit.rrii sau vrdjitoarele .d9 -1'rann
puteau fi oln-
""t""ti
.t iir e" la naqiere, solocili fiind chiar de n-roa;ii'
""''i'"i"f"t"leste piin de povestiri ;i legendc pitorc;ti er"'-
cincl vi'Sjitoat'ele de man5, care _- d'czbracate -- ocscl]]ri'
ti ..*ule:" laptelc uu"itot de la clistanfl' -alr-rnga
rrot i dc
rr""i". .i"u iouu",,,fdr5. Luceaf6rul"',,adllc glind'n'-l -r
il;;i;'i;-i;;;i:'ait"t" leag6 limba clopolelor', ca ar-"r'rsre'
; ;; se rnai aud5. iau mana aniinalelot' domes'f ice clt'' il
;;i; povestiri popularle vrdjitoarele de rnan5 "zbtirair"
;;; i,cal de st:I'i;d", fdcut dintr;un orn salr cdlAtoreau
i.lreti'.r J
-p-
r it",Li A% meli {5, pe
-Etit"tbee'.
cot oat'c c}e,
"Ti ::i.'
ori ne alte obierrte. Exista credinta naiv5 cA :l'ilJll()irl'cl' '
;;;it" a putea zbura, iqi dddeau pe corp cu o unsoare $p'-r-
ui,a16, care le fdceau mai uqoare' .....-t'"
i" "r.eainlele
magice, cind, vr6jitrrarele zbttralt saLI t:f illl
in cautarea manei] corpul lor rdminea culcaf ucas j'
Atunci era mom'entul s5 li se ia pulerea, suficient fiinc] rli,
il;;itl -ti" fie intors, astfel incit capuil' si stea acolo undc-i
fu*ltuta picioarele' Drep'b urrnare, cind ciuhul vr:Sjittlauc:
** i"upiii acasi, el nu drai g[sea gura spre a intrain corp'
5i acesta m.ttrea.
;lte povestili folclorice vcirbesc clespre puterea vt"i)'li-
'1,r-:arlllor cie mand care ei'a lli,it de mare. irrcil ii clr-'nronii i't:
60
i.eirneau clc ele. Se creclea apoi c5. r.r'djil,oarele ar fi au;t
for{a s5 se prefacd in diferite animale. rnai cu seam5 in
pisici sau ciini, de obicei cu blan[ neagrd, dar gi ln lupi-
cai, vifei, pdsriri, vulpi. plianieni, roli s.au himinile care]
ztroar5 noaptea pe c,er. Existd gi alte povestiri care inf:i!i*
peazd. cliferite modatritnli de a obliga vrdjitoarele s:i resti-
lluie mana, De pild5., unii bateau vaca iipsitd de mand, zi-
,cincl : ,.ELr iru b,at vaca mea, ci bat pe acela care i-a iuat
[apt,cle". Atunci vr'Sjitoarea de mand tr,ebuia sd apard 1[
rifi ,aduci lapteie spre a scdpa de ciomdgealS. Alfji i;i [o-
l"cau in acclagi scop sltmnnul sau fi.erbeau laptele de lar vaca
{5r'ii mani, dup;i care ii biteau cu o c}:ernguld de zmer-rr spu-
nlnd : .,Nu bat lapteie, ci pe acela ctrre i-a luat mana". Sau
atri,rncau un ficat de vaca lntr-un furnicar, ia marginca pir-
clut'ii, adSr-lgiud : ",Eu nu arunc ficatul de vac5, ci pr a}
-:celuia care mi-a luat laptele de vac"l". Si*l lasa acolo sa-l
tniltirrc.'i'uriricile. Sc mai obi;nuia a sc Lua o oulu trr>trii r:rr
Lrn cilp.rc tot nou, fierbindu-se in ea urin:i de la varca fir.lll
lilple. in toate cazurile exista credinla cI vrdiitoare:lc cle
rnanfr vencau repedc si dea laptele inapoi. Potrivit vechi-
.tou'supersti-tii. vraiito:rrele de mand erau con;tiente cle glil-
r."[llte:r f;rptelor 1or, ;tiind c5. dupd moar.te vor rlcvcni
strigoi.
Tema vldjitorului de tnand era flccventi in p:"i,rclit--ilc,
,r:redin{ele, povestirile populare gi basme. Eie nu erau un
sirnpi.r-l joc,al fanLezi+:i popular.e, ci'ecouri difuz.e ale untr
,conceplii magice foarte vechi, care-gi aveelu rolul 1or. bine
,dertet'minat in viata omeneascS de odinioarS. lVlet:amorfozir-
rlle vririiloriior in diferite animarle nu pot fi decit t-rrme
l{r.' relafiei strdvechi intre mana. gi reprezent'5rile de terbLi
it totem. Chiar ;i omonimele ;i toponimele sugereaza ln
culrrinsul lol ideea de mand. Unul dintr,e acestea este nu*
mcie lWai'rolc, corespunzind, potrivi,t afirma{iei unor autorio
r,'i.lchiului nume biblic Immanuel, cu semnif icalia ,,Dumne-,-
zt.,Ll este cLr noi'.. Cercet5rile etnologice ,au atestat c[ nu-
rrrrrlc reslrcctiv nici pc-: departe nlt a.re origine biblicS, fiind
ric fapt o cleatie carpato-danubiand. El aparline legcnda*
r'irlui lVlegter NIanole, a cirui baladl circulS in intreag;t
l:r,,ruinsnl5 balr:anicA. Balerda, cairodoperl a pcieziei popuiare
r',rlrnAnesti, releva scenariul unui ritual magic arh,aic atr
,:irnstlncLiei, baz,atl, pe iert:[i. in scopurl tr:ansferuhli pu-
l,:r"ii suifietului c,elui sacrificat in coi'pul constructiei ce
.,1'i'na el fi i'idlcat5. Poporul romin pAstreazd. cle lr1t,[cj, ul;l
r".1,reg piintcon cr-r semni['ica{ie rn:rgicii, desacr.itlizatir. 1:1"[-
6i

vit()iire la *ons,trLls:{!"i, eare c'runfirn:d existtlnfa c}in -vremuri
slnAvechi a conceptului de mand" De pilclfl, grinziJe cle,la
t"emelia oasei se llumesc nrqi (cu lnfelesul manei trans{c-
ntate cle la aceste animale puternice); CSpriorul, ctl coarnele
)lui (vir:rtate intratil in simboiistiea magied inc$ etin mezo-
lil-i"i trecea manii sa in gr:inzile aenper"iqului {denumik:
cri'ipri.ori), inrrestindu-le eu for{d' spre a ap$ra *as;l impo-
tl"i va f u rtunil';r:" ploi1*r, z.5pr:zil or ete.
Tn crice eaz, la rnmArii, prezen[* manei ?n f.r:le]lrr pr'riitc'
fl explicatx in slrinsi leg5tr,il:d cu intilrr:,:iele *i tt*rintc.le ttlr-
r,rut i],rt". Froclus al subiectivitil{ii, ea * primit * ialrnd crr'asi-
erbiestivd.
O tras6.ti:r,5r cu t*tul deosel:it5 trrrivind atitud,inea popl-t-
Xard fa{a de rnan,i ;i in general fa-!6 de trrajitnrie o reflcct;i
n-rr-rlfimea cie lr:gende care inliSlipea:"l nmul. ca o entitate
mai pr,mus cle i1*rfa magied. lntotdeauna el inllruntir f.r'-
{ele n:alefice 5i le'biruie nu atit p-rin putere fieie{ ci ct-t
ilutorr-rl inteligenfei, ist'e-timii 5i, foarte adesea uzind de
viclenie. Se ini;r:evdd aici atit ?nclinaJia realist'd a popol'u-
Iui, cit si trdsiturile ritos ntorsle ale sale, ca o lnoqtenire
din timpuri imemorabile"- -f"
*5f* Ai"
"r*a,
*ii*eiurile f.lalorice relevind rifuialu'i
strAveefri, se eon,stituie ca fapte cul'turale ccmplexe, pi;}i*
routcnte, iipsite astbzi in intregime de- conlinutul tror ma-
sic. pe flar€ pol]orul nu-l neeunoagte ryi nu-1 eelebreazd ca
6.i,rt'". Ele' rdmin simple tr,adi$ii 1aiee, cu o- puternic5. in-
cAicdturX emofionalf, alimentat6 de o superlr& praspe{ime'
Ritualurlle eu fient6 magieH pf;strate de folclor sub
Uer'nre uner:r'i abseonse refle?ti cie fapt strAveehi acte de
cern:lunicare urnand si.lb forma reprezentarilor mitico-ma-
giou" e***enea aete au avut o- eert6 valogrq .psihologLci :
ilre;stG (clnd se ofiaiau prin internrediul vr5jitolulgi) ,:i
,rrii"-"g-Jile icind indivizii erau eonvinpi cS intrd in ieg6*
lttrr:r ci.i'forlele magice), In oriee caz, t'oate rnanertrlle pen*
cXi.nle cle mdgle u"*ir piivite eu sufieient respeet,. p{a.tiltn-
duu-o* nr ca'l"ituatruii retrigioase, ci ea nnodali{iti tehnice.
y]rcnite sii ajute indivictul in activitfl{ile lui pi:actice.
Frocedeele, liturile, eare comptlneau speclacolul ma*
gie.r primititrr s-au pier"dut pentru totdeauna" I);rr acc$tt';;
xl',r, i; ttinuite sitr-l * parfial ** reconstirui{:e' prin cerce*
l"r,,rrli r"nulli.cllseipiinitr.e morierre, Desigr"rr, conccpliilc'. stra-
.,;echi. par' [tsli""i ru t0tul bizale si nr-l de putrr'"i: ttl'i fli i
i,n:ns, lipsiit cl* sutpttrtui reallt6tii. Dal' acettsla o Stltn
il('u.i.)1, illri:d -*uite efa: nrii de ani cle eltolutie ;i experienlir
l1!
urna.n$. trat$ de ce pentru acei oameni care au trXit cu rn[.f,
cler ani 1n urmi se cuvine s6 avern toat[ considera$ia ;i sS
l'}":serv&rn cu infelegere credinlerie lor naive. Nu cu
'ace1
lea$i sentirnerfte I'nn: privi insf; manoperele actuale de vn$-
"jit;orie, ac{ir-rni iluzol'ii, f6r$ nici c i;rcop<,:rire logic$. doveni
alc ign*r:anfei crasc 5l opriln5r.ii"
5. Originrea superstigiilor
Si,iperlsLj.fia. aga curn este ea delli.nitd filokrgi*, apare
ca.o creclin|;i primitivB, bazat$ pe rdms;ife ale-magiei 6i
al:imisrnul.ui, pe cr:ncepfii retriigr.ade, ntc*nforme cr,i ni-
vehil cuncirigterii gtiinti.fice, pe aelrnitercn fr::'lei spiL,itelrrn
i:une ;i rele, & mir.acr:]elor, fa;'n:er:e1r.:r, vr.Ajiiol', scrnn*lotr
pr"evestitei*r"ei numersior falirlice ete.
Griginea, sursele care au aliirrentat sr,r"pnrsti{iiJe, evo-
li"rfia acestr.ri'a sint r:el:'c*taLe temeii:ric cln cir..,gratie si an-
trcipologie, csre art realiziiri irnportairin l;r acrlr.st, donieniu,
descrcperinclu-se sensuri]* uiior, cl'edin!e mirrco-nrilgice
st,rhvec]":i d.e-:sacraliz;ite. Innr:rr:ini:l o sisterr:.al,iz;,rr:ri a fri o-
dr"rcfiitrr:r fr:fuloricr,l lr:mineqti. rn;ri cru se;,rnri n. ;rr:_rltri.ri le-
gate cl* munciln irgrir,ile. clr, st.hitllral'ea ar:tilirr-i1;urilor,
trri,tlem snrpr"inrle or: zr:nlul rrr;rgi* gl a**.ill c.,anr..:iti car:e
.* trhit ii: paleolitir. la pr,alelc (i;l'pa!ilor.. Estq: eviclc.nt c5
;.icest ol"izonl se corl.liunda cr,i r.:el, al t.r,:a]ilirfii obst,r.r,.i,ite. in-
{r-.iese de lLrtrrq:n rr&zutd magic. a$a cllm api.rr..;r etr la po-
lroilrl r'nnrA1r, pii:* ln urmd cn e.,iLe,r";'r decielnii" fiinci cirn-
rrlet$, cii'r-:lrr:nscrisri la cea in cnr.e i,rii* fieciu.e inr.livid. in
'r:Jieliul
qi n*ltut.a incern;1ur"iiioarcr. in pt.actira cle zi cu zi.
Se trage ctin vlcmuli str':irr{t}rl. uiii i.iracticii m;rgiei de
'inritoal:'c.
super:sl..iii:r cf, pr.'rscanc s*ri' animalc lntilnite
ilr drum san la pleclirea in ctiliilurie.;rc-licil .,cer ir.s iirairl1.e",
..te taiq cair-';t" iit-l o iutLlmitii senrn.ilic.tie ;it,nlt.u r.c,zulta-
tul ac!ir"rrrii. De pilc{a. r'xis+"il r_rcliui.a.a
",rr-rvirrgr,r."r
ci ciatd
.inerrit i(i iese in cale cu'ase goale (cunii. ilonii,. r-rici*r
r.tc.) ac{iunea nLl r-eu;epte" Dar. era tre}:uia sii ilibi sorli
ri. izbinda atunci cind'vaselc c,r'iru plini, cu api:r- intilr:i.r:a
('r.r r-in ierptt'e, cu o pisic5 satl ,,i'toa*cet.€;rr clin cir:um., se
s'icote;tJ.l ca ,"semn€r rele,' fiind de asemcnea letrrinisccnte
rrle magiei dr: vinatoarle. In trccul rrinAlolii ;i p.,s"err:li Ju
tr^rr"lciru * fi int'ebafi unde se duc, i'cretlin-ra cti o asc-
.ri,irea ini,r.r:bare al fi ur.matir de pierdc.r.ea no|ocu|-ii
63

${:r,lni,ill clc ilcc;;ti;l. cind se tt'iLrrsprlr'la nn tti-lict1, rll.l.l.iit:
Llui'$(l;r.]-iil respcclivri nrt tl'c:J:tiii.r sil se r-iitc inlti;r'ri lru rl'1
f ie vlautS, ttt;i'st vadil pe citl'civii. sd vt.irireasci etc'
i'.n cont.:eptia magiBir, n[:;cui:[ prlrbabil in nrezo]irrlc'
;,rscm.c11ea afii,,idii:i avea,-t ca scop evitare;r clei''lJnfrlhir
Ir.)r.lclol sr_ip|an:ltural* osiile. ca|e ti'ci:uiztu rlerci ocr-rlii,el,
picirlilc, :tutf*l incit acf,ii-lt:ilt': vr'Iiitr;re9ti si1 nrl-"oi i:liu:ctri1
,.pule r:.ile". Tilt i:lrrie ale cl'{-'dinl'ellri' mi'lgicc slt'irt'rq:ei;1 I i:-
1ii:r:;.liniilr slpcl'sti{iile k:g'iLlr: cle irtiit-idilri ilr:trcl't":t-iti*asi:
ia!5 Cc Eletitcntc silu fcnontc:uc alt': ni.ltr-irii'' inr:hip'-;i'if e:;r
iiqi'!c supr';ln;ttitt'irlc. De pil-lii, e,.a r;1:r'it s;n sc sr":"L.lii:i-. iil,-
lnii:ll lir-,;,ri"a.tliii sriu a vini;u1ui, 1citir;i'i'irz:i:Llna-t:c:ic il:ilt'll1.ix
a {i c:,i.r.r:rn cie eir-rr[ in iiccxt ci,iz. r-ira*nti.initelc.: loci-;r'1 :.'tr]t'
riir-t cprilt, di:r crjtrriinlele i:r;pu1;:l|e, erilll tn rcaiiiatc ccri'iit'i
'ie
n:agiei. De i:i1,1*, s*ptr:slilia cii ;1'*zare;l r':ilcir:til {s;iul
l,rillr'icij pc r:ritsa gi pe pal a' fi st'r:ur
'llu,
illcii*itld b,;;le
.;,,,1 ,',),',,riic,, jrr'.;..r*,'rltlui r-,f.:ieciuiui lelsptlctiv, !ilte cir: n:.r;l-
gia lirnritlltiiJare, ca 9i dc faptul-cie a sta ,'pe urma"^unul
ii*l'av, ceca ce sen:ni-lic;r Ftr"qibililatea contagillnii' Clil:li-
tirele, rirscr"ucile, podut'ilc, stiricile, peltei:iJe, m-r:l'ile,", cssrle
1q*r:lirit* ",'*r,
t"t.utr"tile ,,loctii'ile relc", binl,uite de fiin{el cl.-
lryrott-ice.
in iir:r:ste conceplii vour descoperi str:rtificiu"i nu nLlnlilji
de p|actici mag-ice,'dar' ryi de experj"enle' Astfel, pci:li'r'ul
vinitor.ul clin rrilemurile slr;"vechi, aparilia unui clnr satl ;e
nnui iepure nu putear.r iusemna altceva decit neqansi ln
ac{,inneir sa, cloaiece eia absolut limpeclc c;, in 4oi:lil I'cs-
pectivi nu se g6sea nici o viqiate, Din dori[ mtltive : clt 1-
irit= .titirrt*rl siieria ;i alr-rnga vinatul, in timp ce iepui'criltr
f;g;" de c,r:ielalte animalc. Apoi vraciul ryti*, to-t din ex-
g*ii""fa, c[ atingerea ttnui tlm 'r:o]nav ducea lir mr:r]ip-
Iili* ; iut asifel ug*raruu de obiecte pe culcr_ilgurl unui s-ti-
j'er'ind sau frecrrcntarea unor' lt-r<lur'i ln calc altl 1.t'411,
ini.liviri 1:olnavi. Bi*cin{eles, vt:;lcitti nli pLttei} irt'-cr nl,'i ,,',
iJu* O".tfrt'" principiile medicinei' a'sa cum sini' inleiese e'Xe
,it[ri, int" .,1 observa totul ctt atenlie ;i lrdg'ea contluz'ii"
frtietaicflite pe care le ddclea, ;i pe care toti le respectiilr!
l'ezultau de aici qii, evident, ele se dorrecleau corecte'
ISasmcle romAne;ti conlin episoade fantastice' Ft)):11-i-
lut,:-cru zmei .qi zinc, fiinle cu puteli magice, care dtlc ':
ui,r,tu ,,p,',rpilta clc cca unrani' Altolc plimcsc pyte.t.i
-:t.li
n,rrin.: itrpianati"rlale cum sint pricolicii ;i vit'colacr]- cid!'
ur.r,.l ,,,., sclam[ ;'1eimarii.. Potrivi]; c''edinlelor" poprllare' io-
lcr-rt:ii.ii sirrt pt:rsoitne cal"e ncl'E *ililrcl pc bllilUri 5i pili;': iii
64
p1oile gi furtunile dupi bunul 1or plac. Ei .,au inv6!at'"
nii:seria lor sub pdrnint sau intr-r: pe;terd timp de ga1-rie
lni. in ce privegte pricoiicii Ei vircolacii acegtia ar fi, con-
form super"stiiillor, oarneni vii sau tnorli cere se pref;lc
ncaptea in lup sau ln ciine, dindu-ie peste cap cle trli ori,
p,ricireuind rele celor lre care ii intilnesc. Puteri nefaste
iru gi alte triin{e imaginare cttrn sint ielele, lnchipuite ca
rri:rte zine frumoase, dar stricdt<lare. Exist6 apoi ?,murne
pidr-rrii." personaj cu puteri miraculoase ;i aspect infri-
r:cqitrrr, sinrl:olizincl elcmentul rdu"
Tcponinria romAneascd este bogat6 in evoc6ri magice.
p5:ii'ale cie popor : ,,Valea zinel.or" (Br-rcegi), ,,Pestera
zrneilor" (Ia izvoarele Somegului Caid), ,.Ochiul pdmin*
tu1ul" (in gesul Cricdr-rlui) etc.
Timpul, vfzut prin prisma magiei era gi el prezent in
tradi!iile pcpulare rornAnegti. De pild6" practica descintf,-
toarelor prevedea ca ,,apa neinceputfi'o sl {ie luatd de la
izvor inainte de rdsdritul soarelui gi pe nemincate. Des-
cintecele pentru ,,cd;undturS.o', de asernenea nu trebuiau
si se facd dupd rdsai'itul soarelui. In zorii zilei se ficeau
descintecele de dragoste gi sciidatul in roui (pentru s6ni-
tate)
- ca rnagie tdmdduitoare. In schimb, imediat dupi
asfintitul .soarelui incepea timpul rdu, in care demonii qi
vlirjile v5rtdmdtoare igi desfSgurau actiunile nefaste. De
ai,ci o serie de precautii magice care astdzi par cu totul bi-
z;rre, f5rd noimd : nu se imprumuta nimic din casd (ca si
nu se ducli norocul), nici chiar gunoiul nu se scotea afarf,
ispre a nu avea pagube prin efectul vrdjiior). De aseme-
nea, seara nu se aducea api in cas5, fdrS a se arunca ln
ea un t5ciune aprins sau a se sufla in vas de trei ori, ca
pavdzi impotriva evenfualelor actiuni vrdjitore;ti potriv-
nice. ln genelal oamenii credeau cd orice acliune era pe-
riculos a fi intreprinsi noaptea in afara locuintei, spafiul
fiind str'Sbdtut in conceptia lor de fiinle supranaturale :
zmei, iele, pricolici, vrdjitori, strigoi etc., care pnteau
cauza nurnai nenorociri. Ivirea zorilor, vestiti de cintatutr
cocoqilor, era momentul dispariliei acestora. O singurd
r:xceplie se cunoaEte : in asfin{it se recomanda doar ince-
perca seminatului, imediat dupd culcatui pdsdrilor, arun-
ciirdu-se boabeie cu ochii inchigi, ,,pentru ca zburdtoarele
s;i nu vadd semintele gi sd nu mdnince holda".
Asemenea reminiscente de ritual magic au dat nagtere
la multe povestiri populare, care incintd prin savoarea lor,
ca povestirea lui Vasile Zaiu din Bdiqoara, in anul 1940 :
65

,,IJn gcgor de-al meu s*a sculat sara in casi 9i o vizut o
capr[']J fcreastr'5. El o gindit cd-i dracu' Omu a luat s6-
cui'ea ;i o ieqit afari la uEi gi iac5 aci pe pomol o dat cu
sficurea qi i-o tdiat capu. Dimineata o vdzut cd-i capra
vecinului". De unde se pot observa nu nurnai concepliile
magice ale satului romAnesc de acum citeva decenii, dar
qi moclul neinfricat in care ornui simplu qtia si infrunte
puterile demonice.- Tct ce se intirnpla in timpul noptii avea o dubld sem-
nificatie : una pozitivS, adicd cea care urma ordinea na-
turii gi o alta magicd. Mi;carea ttnei cren$i, o ltlrnini ne-
cunoscut5, str[luCirea cerului erau interpretate in primtln
rincl in sens rnagic, explicalia naturali fiind cel mai ade-
sea ignoratd.
Timpul noplii era cel al vr"djilor' Vrijile de dragoste,
ca de p11da culegerea md.trdgunei, se,produceau' cum s-a
ar5tat, dup6 un anumit ritual. La fbl gi fioriie de ferigd
se c5utau in noaptea de Sinziene * de citre vrijitoare,
care luar-t mana holdeior. Ltratutr manei se fdcea tot inainte
de rdsdritul soarelui. trn g€fieral mancperele de magie
neagri se desf[qurau noaPtea. _ -
i)ac[ noaptea i;i avei regtiiitre ei magice, tot astfel zi-
lele sdptiminil cr-rnoqteau o sumeclie de opreli;ti, r'anlnct
de la o colectivitate la alta' De pi1d6, se obi;nui'a sd nu se
scoatd gunoiul din casd lunea (ca ulir-rl sd nu n.rdnince pi-
s5rile domestice). De. a;emenea nu se irnprumuta nimjc
Iunea, rnarlea ,si vinerea (ca sA nu fie pagube in cas5)'
h'Iiercur:ea ,si vlnerea nu se prindeau kroii intiia oari Ia
;|ug Ei in acelea;i zile nu rie cocea piine (cAci J-ua cuptoruX
foJ;.'nr.i*tn, cle atrtfel, o reguld tlansmis[ din femeie in fe-
rni,ie" sub forrni de cintec. cu tentii evident magic6 : ,,Vi-
rri,r"ui,i iar nu t-olc./Nu fac piine si iru spil./Nu spai lunea,
.lriiri si sirlbliil.ilMai'{.c:r qi rnierr:ul'ea nu fac 1t'gia""
''['impul, in viziurtea omuhri domitrat dc creclinft:] rna'!
p;ice. eril o ingiruire de zile br"rne 5i ck: zile relc {faste
;i t-ir.:fnstc). sarbiltoriie malcind momcntcie escn{ia1e ale
rrnultri, 1ega1.c indeosebi cle sr:himbat"ca anotilnpurilor qi
l'lr.r,:ir: mrr,nciloi' agi'icolt:. in mcnlaliLalca magicit. spre
lriirili, in prinra zi a anulr,ri se pttt,ea;rlila tot ce se"vil pe-
l,r'ccr.: pina la sfirlriii,rl acesl,ui;r. Iler ai.ci rezultd verchile
obiceinl'i de Anul Nou, inccpincl cLl cele din nr;apt<,'a de
1ll der:cmbric. .Atunci {etcle igi ghiceau, ca sA vadd daci
se v$rrneii'ita. nu se inchiclcau usilc iii nLl se dormc;r pe
intunelic (cir si intre norocul in casa). ItArbalii spdrgear,t
(:cpe* pr'oi'ocind in foile 1or cum vi:l fi r,t'cmea
- uscatii
slru ploio;ls5. Rogeala cerului, gerui. zirpada din ziui,r c1e
Anul Ntru aveall qi ele r:os|-rri dc maglie meteorologicit,
,,preveslind" belqu"gul, bucuria, sall nenorociri in cut'sr.r1
lLrnilor viitoare. ln ziua de Anr.ri lriou se soroceau pourii
ncrodi{i, iar animalele ,.vr:rbe;ru intre e1e despre soall;i
stiipiniior". Credinle magice stau ascunse in sdrb6toai'ca
tic Alminden, vestiioarea primiverii, in credinfele leg;rte
cle Rusalii qi multe altele.
Legdturile cauzale intre fenomenele naturale qi anu-
rnite intimplSri erau explicate in maniera naivd a magiei.
Aslfel, cind cinta {arca, {ipa cucuvaia sau o giind ,.co-
r:{r1ea" se credea ci se vestea ceva de rd,u. La fel cincl se
b5tea ocl-riul drept, cind urla ciineie, cind se visa polci.
lnfiorirea pornilor a doua oar5, ecLipsele gi cometele erau
Iuate drept prevestiri ale unui rizboi sau ale morfii. Evl-
clcnt, teama de nenorociri, nesiguran!a zilei de miine. {r'ir:lt
I'a[i de fenomenele naturii, ignoranfa au generat aseme*
nca conceptii, fir6 nici o bazd r"ea15.
Pr.acticile puerile de odinioarA par lipsite de rost acllr'n,
t:ind ne ajung sub forma superstitiilor, in care doar naivji
rnai pot crede. Dar in vechirne descintecele, vrijile erau
r:onsiderate drept mijloace pentru rezolvdri posibile ale
unor situalii acute. Tehnica acestor practici ap6rea, doar'
t:u citeva decenii in urm6, foarte diversd .5i ea avea, f6t-ll
indoiaiA, un caracter qi mai amplu in trecutul indepdrtat.
Un elernent interesant iI constituie aici a$a-numita dozarc
n ritualului vrdjitoresc, constind in repr:tarea descintecei
67
* Sinzienele (Driigaica) slnt ceiebrate prin tradilie la 2-1 iu-
nie, sirrbitoarea populari marcilltl coa-ccrea gl:inelor' Cererno-
il;i"i; i.rre aruin[egte un vechi ril.ual magic. a-1iea
-ih trecu-t inaj
ni,rit*' .r.tottr*nie ; fetele din sat alegeau pe cea l.uai frumoa.sS clil-t-
ir*
"fu,"
o nulo-'e;r,u slnzian6, dupd ca-re o petr-ecea-o ia cirnp cu ai;'ri'
6'i,.'tpb.l*t*au eu cununi bogatti de..-spice-"legate cu pangl]ci co-
f n.'"r* ia'- ior isi puneau coroni',i.e clin flori aLbe de sinziand (Galium
nloiireol Ju g-ibet"te de drdgaic5 (Galium verum), ii dideau^ o
oL"i. liirrr"ricS a hambarcl6r,- airol se inapoiau toaie in sat, cin-
tf"o-li chi*ind. Ajunse in sat, slnzienele aruncau coronileie 1or
ooolu
",-rse
sau le truneau 1;r streagini slrre a juca, in final, clansuX
!i"ri"""i.u, ingi'ate una dnpS aita. Frobahil cerernonialul er.?
*i"A"" mutt mai complex, Iiind presirat r;i cu alte dansuri, as-
liuel iefevat etre expreiia populard ,,a silri ijuca) Drdg;rice", cu
sqi:lsutr de a {oP&i nebune6te"
66

lor conform unei anumite ordini, addugarea de noi ver-
suri lir fiecare turd de recitiri magi.ce etc. Astfel, in magia
tdrrriduitoilre se obignuia ca ;apte femei bdtrine si pos-
teasc* o zi pentru a determina insdndtoqirea unui bolnav.
Se postea, de asemenea, nou5. marli (de luni pin5. in seara
de marfi, cind se iveau stelele), ,,ca sd se implinenscd
ceva". Apoi, pentru ca descintecele sI aibd e{icacitatea
dorild ele el'au repetate de rnai mr-ilte ori, i,r general de
trei, gase san n.r:ud oi'i" IJnele vi:ijitcare considerau ,,de
Ieac", deci eficace, doar a noua repetale. Altele preiin*
deau dimpotrivi cd vin<lecarea vine de la toate cele
noud descintiri. h-tate la un loc, deci de la fiecare
in par:te. $pre deosebire de ar:estea, exista ri pi-
reiea cii clr:ar itna din cele noui repetdri este Ce
leac, dar cale :.illurrre nu se ;tia. Plocedeul repetitr-iior se
explicd, de rer,{ul5, prin ci:edinfa in propr:ietatea megicS
individrialS a anurnitor numere, in special *urcr, qase qi
nr.ruS. Valoai:i:t n:rgi.crlt a nLimei'elor: se intr.ilnea qi in rliie-
rite ocil:,:ii j.nicpeil'J,e::r.tc de timp, cum ar fi __ rle pii:lii -*
perscaneie cai'e tlehuri;ru s5 ipdeplineasci o ac!ir-inc ma;;ir:i:
qapte femei biitline, sapte popi, ti'ei copii" Sar-i n',-rrlrJr.ii-tl
obiecteloi' pentlr,l r'li;uaL: nrilia cir"'nuni, unsoat:il de noui
felui'i, api din Ei:1ltc i:e.roarc etc. In descintece sint adr:gea
invocale fiin+;e magi.ce al ciror nurnir este ]louii sari nou6-
zcci "i :ro;.i.
Frin urmare, unele nrmere primcsc in ccncrpl;ia ma-
gicA o inii.ri*u.aii1.ilt,c'p;.'opi'ie, fiitid dotatt *li p',.rtr:t.i s:i:e-
ciale, tr';:nsmi:ilbiie obieci,elor'. Iiinfelr:r" si ac!inritil)t: cat:e
le f cl"csesc. In rnental-itatea pc;,pulii!i ilor piirnl i,ive si,ui:liatr
d-c einolcgi, creilin!:,1 in valoarea rnagic) a nurnnritllr cste
pul.ernici. ceria ce poat,e inclica lr:iir1 del:lebil al C,.;z:.ii'ii
ii'r cacii'l-r1 ritualurilol rnaplice in ticcul,'.rl inclellirrtai el on:ie-
nirii.
!iigi.rr cir ornulul nioCern, fi."nilliiuiz:it ci.r cra+"cic lilin-
tei. nr:-i vine greu sa int,:icagi ci viafa eslc un plcr:ers cie
desfSqurare a timpului biologic, ea d-ecurgind in r"it.r:r itscen-
dcnt +ql clesceni-ient, c5 planta, un animal, orir:are fiin!a, cit
de micir sau mare, se naste, se dezvo1t5, atinge mat,rllitatea
deplin5, un apogeu bioiogic, dup5. care incepe sf, r.aoar"ii
trcptai. Acesta nu mai este, azi, nici un mister, fenomenul
fiind dovedit de qtiinld. In gindirea magici insE, r'iala
ap;irea atrlfel. Ea era formati dintr-o sr-lccesiune de mo-
63
r,r.r)tc-deosebite, atit structural cit gi calitativ, care trebu-
rrrrr r:clebrate prtn ceremonialuri rituale speciiice.
1)opr-rlafia pretracic5, apoi tracii gi geto-dacii au privit
r r;r[ri ir-t acclagi spilit magic. Curn gindeau acei oameni de
il.rur.llt ne vorbe5te mullimea de lbiceiuri, odini.oard cu
, .r'ircl.er miticn-magic, pSstrate in folclorul romAnesc.
(lr1 rnai im,portant morrrent din viata unui individ era
, r,111;i6lg;,1f, cum este Ei logic, naqterea. Acliunile magice
rrrriic sa slujeascd viitoruh-ri copil incepeau chiar din
irrrrlrul sarcinii femeii, care trebuia sf, respecte o serie de
1,r'r'scliptii, de indicalii tabu, menite a impiedica trans-
rrrilcL'ca unor defecte asupra fiintei din pintecul sdu. De
;){'('('4, gravida caie vedea un orn urit, sau un animatr pocit,
lllliui;: ,,sd-Ei aducd aminte" de starea in care se afla pen-
lnl ca riu cumva copilul s6 seffiene cu fiinleie vdzute de
,'ir. l)e asemenea, nu avea voie si puni mina pe flori qi
;rpoi pe trup, ,,ca s.5 nu aibd copilul pete"; sd nu dea cu
piciorul in ciini Ei pisici ,,cA va face copilul cu pdr pe trup"
:ri altele" In cazul in care uita sau incblca interdicfiile,
numaj. descintdtoarele puteau s5-i vind. in ajutor. lns5,
t ind o gravidd zirea nn om frumos, ea trebuia si-i calcc.
l)() urml, zicind : ,,Calcu-!i Llrma, / iau-{i forma, / pruncul
'utu / in chipul tdu !"
In timpui nagterii existau, de asemenea, tot felul de in-
rlir:alii magice : ugile sa stea incuiate ,,ca s5 nu poatd
rrimeni fermeca pe noul nlscut"; copilul s5 se nasci pe
rrn obiect oarecare ,,cE atunci pe ce gindegte se implinegtel';
:r;r nu fie nimic incuiat sau innodat in odaia de naqtere gi
:,;i nu;tie nimeni in sat cA pe femeie au apttcat-o durerile
f irccrii ,,c5. naqte mai uqor".
Ritualurile continuau gi dupS nagtere : copilul era sc51*
rlrrf in api cu flori,,ca sd fie frumos", inainte de a fi trecut
lrirna oard. la sin i se d6dea ap5. de pe un clopot ,,si-i cinte
rlura frumos", in leagdn i se puneau diferite obiecte de
lilr,,pentru a depdrta spiritele rele".'Contra deochiuiui
sc anina ceva rogu. Alte credinle de origine magic5 se re-
I'r'r'cau la tdierea buricului, aruncarea ,,casei copilului"
(placenta), a scaldei (apa de la baia copilului) etc. Un sin-
tlur substrat corect puteau conline asemenea practici venile
rljn adincurile trecutului ornenesc, anusie conceplia ci incH
rir }a na;tere trebuie vegheat asupra formirii omului, de-
(.!ilrece atunci i se urzeqte intregu"l fir al vielii. Trebuie
69

men{,ionat aici cti. in corrcepfia magicd, oiir:itre om ar/ea
cur..;ul vielii pt'estiil:i1it cle trt's;itoare*.
Perioada magicir a copilult-ri avea o durati-i dr: ;ase sEpt5-
mini socotite de la nit;tet:e. In acest timp sc h-iau toate m5-
..iul'ili: pentru ca spiritele rele sd nu facd plr"rnci,tluri vreun
lir-i r.rl'i sa-l schimbe r.:u altul. in concep+"ia re$pectiva,
rnilr'l:ril h'ebuia si nu stea niciodatA cu spatele Ia <:opii sat.l
si cloarm.5 alttel tlecit cu fafa la el ,.pentru ca smeoaicele
sa nu iI fllre". Din acelea$i consiclerente se puneau in lea-
gin un calel de ustttroi, fier 9i o mAturi. Dacf pruncutr se
imbolnavea, repede i se schimba numele, in credin{a ci
astf'el se n6qtea o altd fiinlri, cilrLl nu a'/ea boala celei p-re-
cedente. Tl:t in legiturd ctl primcle momente aie vietii
existau ;qi al1,e rcguli magice, toate ilustrincl reguli c1e ini-
liere si,r'[vechi, rnenite sA fixezc itl mintea viitoarelor
m;ime, sub forml ele precepte, cerin{e necesare clcroiirii
foarte atente a copilul'ui.
Fractici. n"lagice strdvechi au existat qi in legitur5 cu
cisfttoria. I)e altfel, acest troment solemn era precedat in
siltr-rl rem6nese de wriji pentiii ulsit ;i dragoste, iar cel.e-
briu'ea. cisitariei era insctitd cle m,:lie manifestdri ctl
car"acter m..igic, cllre nr.l renpectau ritualui ::eligLcls, iir id-eea
i:iaiv;i c[ asffel se vor pu'Lea cletelrnina gan-ta cotliilgatrli,
buna irrlelegerc ini;:e so!i, }:ttndstaica viiioarei fartiii.i,
na5{,el'ea a c-it inai rnrilfi'copii. [nmcrmirttareil cupr'illdea,
cl.e aseniq-:nea, element* magiue ,,pentru in'lpdcarea sufletc-
lor mo:i'iilol'ctt cei vii", dar mai cu seam5 pentru a-i fclj"
pe cei in via!5 de r:rm5ril"e cventualei t'ransloi'mdrr ill
sti'igai rr cle'funclilcr.
iVl;-rgia a consiitnit ln trccut n t*l:nic$, a ebt'ei lips5 ii't
activilat"^il u.man[ era 0dii:iOal.ir de neconccpt"lt. Xla ei';l
prrezentri lttl nttirrai !n momentele esenliale ale fie-c rui *'rl,
"l
qi lu"t procesul rnuncii" f)e pi1cl[, agricuitorul ieqca la
s,crnhnat, dleci eI .:ctr;a o rnuilcd, dar el insolea ;-cest J,ril*
vi;lir.r cri ltir annn:it ceremc-;nial inenit sd, ,,aperc" efovl.u]
siiu, cum elir :rcela, amintit anterior, de a amnca cu ochii
irrr:trisi pe ogtlare prirnele semin{e. O astfel de atitr-Lclir-re
rrraplicir s-ii nirscut, evident, din observatia cd pdsSi'ile, pt'in
irt,rrcul loi' asnpra ogoarelor sint capabile a micqora le-
t:olla. Corelata cu con;tiinla c:i in intuneric gi cu ocirii
irrchiqi v6zul nu mai este efj.cacc sau dispare, aceitslil
oliscrvalie a cl.us la practica de magie imitativii, in spcfi'r
irrsiminliLr:'ea ogoarelor in timpul nopiii. Mai pr:actici ar fi
l'ost instalal'ea unor mornii, dar asemenea mijloace se vor
invcnta mult mai tirziu, tot ca urmare a observatiei cotrl-
I rortainentului pSsdrilor"
ln aceeaqi categorie de manifest5ri intra obiceiul c'
ouil1.e puse la cloci.t si aibi nume feminine (ca sI iasir
puricu!e).
T'ot din perioade strivechi a ajuns pinS tra noi obiceir.il
supersl,ifios al libafiilor, adicd umplerea unei cupe cu vin,
:rpi sau lapter, gr-lstarea confinutului, apoi vSi"sau€ta aces-
l.uia in sernn de clmagiu adus unor for{e supranatuiale.
Cestr;l, in paite transformat, s-a pdstrat. de regu15, 1a ce-
l"ernonille funerare populare, ca gi in tradilionala inchi-
ll;ire a paharului, la oricare petlecere.
De asemenea are o origine mitico-magicil supersti{ia
cd: vdrsarea solnilei Ei imprdqtierea sirii constituie ul] sen'ln
l[ unei viiloare supiriri. Sarea avea in li'ecut un pre!
(rr-ro1rn, utilizat[ fiind qi ca obiect.de schirnb, la unele popu-
trlfii. dator:ita greutSlii procttrdrii ei. R.rmanii i;i pliiieai.l
solda{ii 9i in bulglri de sare, de unde gi denumirea de sa-
lariu (lnt. salarium __ soldd, salariu). La geto-daci, potri-
vit cer"cetirilor efectuate de D. Nicoidescu-Illopqor, sai'ern
constituia obiect de ofrand5, ea fiind depusir la altare in
t'itse sperr:iai confeclipnater (fructiei'a dacicil)" In asem'.:tlea
condi{ii risipirea sdrii putea si uu declan;eze iritarea ?
Ceea ce nu se mai justificd astdzi.
Enunlarea qi explic;rrea exhaustivS a superstil,iilor esl;e
dificilS chiar in cuprinsul unei lucrari ample, cu atit mai
rnult efortul devine imposibil intr-un escn succint. L"l orice
cerz, pentrrr on'lul moderir, superstitia
-
cunoscut5 l.iind ca
L1n ecou al unor credin{e strdveciri, al citror scns inifial
s-a pierduit, prin desuetudine gi desacralizare -* nu poate
arrea decit valoarea unui produs folcloric, rezr:r:t';et stuCiu-
lui etnografiei, antropologiei, istcriei religiil"or^ Este clar
ci atita vreme cit se clrnosc snrsele, geneza, evolutia 5i
involulia credinlelor care au dus la aparitia diferritelor
* Ur-qi1.oal"t1e sint pcl:sotraje ciin mitoicgia rr:rnAneasc$, !n-
rresiitrt cu 1:nteri supranaturale d* e orindui d.estirir-il n,rului nili-
c'i.il" Copf*ii;n creelinlelor popr-ih:re, r:i-sitcarele. in 1uinir de-'i":i
1riili li.l tr'rtr:r sinf inijl;5llte ca fccioa:'.' i)llrtir,:l lc b'i"l u iil:';
Ei tiri:ci:rc[ rin' fir, I-ungiilrea lirr"rll'ti indici ;;i qP qea a vielil'
fnair:lte cie a hoi)ri soarta cniva, nrsitoarcle se sfituiau aslipre a
u* ttto*'o sii ctiruiasch : frumusefe' urifenie, bogAtie, sil'ircie, gio-
iG, girrnl;nlcie etc, 5e consiclera e[ utr copil la cipitiiul er.irula
i"Jitiirt:ox n'.t s-all inletres asttpre desiinttlui lui va avca. o vlai;i
zhuciurnat&,
?CI
?1

conceptii obscurantiste, atitudinea superstitioasi nu se mai
justifica in timpurile noastre.
Cercetarea gtiinlificd actuald demonteazd, piesd cu
piesd, toate aqa-zisele qtiinle oculte, de la divinalie (ghici-
torie), pinl la spirilism ,si magia alb5, ardtind c5. acestea
se sprijind pe superstilie, pe care o atrimenteaz;i in acela;i
tirnp.
$tiin{a a dovedit cu Ceplind for!5 cd std in pr"rte;rca omlr-
Iui sd aprofundeze cunoagterea legilor naturii, sd invcsti-
gheze rnai temeinic materia, sd patn-rncld in tainele cetre
mai ascunse ale vielii. Nu exis.|d irici r-in d-omeniu in care
qtiinta si nu aibd acces gi mai ales s[ ni-l rezolve problemele
cunoagterii. IJe acest context, supersl,i{ii1e ca}:e nu ar-l nici
o legiturd c'l reaiitateal cu expei'ienla. concietl a r-ri'naniLi.-
!ii, se cletageazd ca Lln prod,us anacronic, de orlgine rnis-
tic5, {ali ai'gumente clt de cit ji-islificaltr-'li c. fi1 l1-.f:t i-rl'-'s-
tigiului ril.iin[ei, a pllterii ra!ir-rtrii, orice gc:;l supersiiiics.
dincolt: cle irrcarcdtltra sa aniilgol-iic;i, i,lpilie ca c e::li;i:'esie
a ignor:in1,ci gi nr; nui:nai ltii, ci ;i cr fcimi p":ni!:ii5 de
respinElcre a" valcirjlorr rtinrlirii,LriilLint::, lr prr,.dus,,tii,..' r,l.!ii,rnil"
oblinuie cu urir;c src,'iiir:il. cls,-;: i,.lngnl 1:l*lh'ln;:.iri ::lci:'ii
a omenirii"
ln.
BlvEeratEa*
tr. Xle }a magi* !a garlatani.e
Ceie rnai vechi irrforrnalii sclise clespre magie d:lteaz[
ele 6 000 dc ani, plovenind din Egipt .,si Mesopotamia. Do-
cumcnte din pcrioircle mai apropiate, greco-ro;i:lan5o
vcr:Jcesc c'Lesp::e practicile magicienjlor, care nu m;,ri sint
icieni,ice cu ccle mitir:o-miigice primitive. deqi poartd vizibil
;irnSrrenta ecest{}i'a. Vrdiitoria este confttridatd cu un litllal
oarecalre. La merzi **, de pi1c15, m:lgii consi.i-iuiar-r o ca;t5"
cleosebit,S, acegtla ocupindu-se cu astronornia, medicinl gi
ghicitul. Toate Etirile vechi sint de ni-,turi. si. inclice faptul
:!.nclubita.l:ii cd pr;rcticile mag-;ci" au fost preluate ctre religie.
In localuri consacrate zeilor', prco{ii efectuau cei:ernonii qi
ritualuri, in fond magie, aiutinCu-se cle procedce obirnuite
acesteia : extaz, dans, cintec, incantalie etc., c'[ar ;i cle tru-
cajc, d,e a"numiie dispczilivr: qi mecanisrne, prefig'"rrind
y:iocedeele iluzionrsmuiui, capabil s5. uimeascS n:iase ?n-
tregi de oameni gi s[-i fac;i sd consjd-erc scamatorii].e drept
;niracole.
In acest stadliu, casta sacerdota-ld va inrrenta o mullime
de legcnde, incerc'ind sd justificc pleluei:ea pra.cticilnr ma-
gice de cdtre religie. Astfei, ca fondator aI magiei va fi de-
-retat, la greci, zeul llermes, care I-a ajutat pe Ulise si
invingl vrdjile Circei. Alte povestiri mitologice inzestreazd
de asemenea cu puteri de vrdjitor diferite diviniti{i. Le-
* Din divinatio (lat.), prevestire, ghicire. Categorie de practici
magice, oculte, superstifir.rase efectuate pentru ghicirea viitortllui.
** Triburi indoeuropene care in secolul VIII i.e"n. au intemeiat
statul Media (Iranul de Nord).
r.)

gende {:u caracter biblic vor conferi tith-rl de ctitori ai ma-
giei lr-ri Seth, al treilea fiu al lui Adam qi Eva, ca qi lui
Chan
- al doilea fiu al lui Noe
-, iar persanii il vor con-
sidera drept creator al magiei pe profetu-l lor Zarathlr,str.a.
Dar, cercetdrile atest6 cd, initial, tipul evoluat d.e magie-
religie, aga cum se observd el in antichitate, apar:e mai
intii in India. nu in Orientul Apropiat sau in Europa. lVlagii
indieni se dedicau studiului naturii qi filozofiei. Ol:serva-
tori meticulogi ai tutur"or fenomenelor care }i se ofei.eau
privirilor ei se strlduiau sd clesccpere ca-uzele acestora,
fiecare fenomen fiind inregistl'at in anale 1i analizat com-
parativ. Aceast[ activitate, bazatA pe observa{ii ql date
nogice, ar putea fi consideratb un inceput de Etiin!5.
Din India, noul tip de magie va trcce 1a chaldeeni unde
er:a folosit[ in scopuri practice avind ca oLriect, pe de o
parte, cunoa;terea vegetalelor, minererlelor Ei metalelor,
iar pe de alta, precizarea diferitelor fenomene climatice
qi duratei sezoanelor agricole, fiind prin aceasla o'pre-
cursoare a meteorologiei. Manoperele magice ale chalile-
enilor se vor tr"ansfera apoi la.egipteni, popor extrem dcl
credul Ei superstitios. unde vor fi acaparate de clasa sa-
eerdotal6" Pr:eolimea egipteand? ficind un mister din cu-
noptinlele sale, se va transforma astfel, de-a h;ngu1 unei
indelungate perioad.e, in unic5. depozitari a progresului
uman, cu scopul bine conturat de a domina poporul gi a
contrabalansa pr-iterea militard rega15.
Un ro1 deoscbit a ju.cat magia in tradilia ebi'a"icA. Cir-
{ile sfinte ale evreilor: stnt pr:e,sbrate cn trjt felul cle aluzii
la magie. la praclici aduse diir trecutul indepi:.r'tat nl cxne-
nirii, invegmintate in forme ritr:ale.
In orice caz, magia era privit5 in Orient cu ul1 anumit
respect, atitudine care r6zbate gi in lileratura religioas5
creqtini *. Antichitatea europeanb, mai raiionald., ver veclea
intr-un mod diferit vrdjitoria, detagind-o o;rrecum de re-
ligie, slrre a aurcola. cu calitate dc mag. unele persona-
tritai{i ale gindirii. De pild;i, pentru grecii antici, Orfeu,
poetul ryi mtizicilntul legendar, fiu al regelui tr.ac Oia-
qi] rlnt
!,l grblinzea cu lira sa fiarele ;i urnea arborii din loc,
'* In Er:;:ng,he1ia dupir Mrtei se menlioneazi c5, la naqterea
prurrcuJni lisus" magi de tra RisArit au venil. cll5uzifi de o stea,
adr"rcinil cn eri clat'uri scumpe: aur, smirnir 6i tilmiie. Frintre acegti
magi s-al fi aflrt insupi Baltazar (numele biblic al lui Nebonid,
urtrillnul r'ege al st::rtului chaldeo-babilonean. care a domnit intre
nnii 555-5ilf! i.c.n.. fiirrcl detronat cle C.vrus II, cars a acloptat Ei
tiiulatnr"'ei rlo rr:gu ;il tsabiloirrilui).
cra un m8,gician. Dar 5i Homer, Pitagora, Platon, Lycurgu
Calisthene ;i aitii, care cdlStoriserd in India, Chaldeea Ei
Ilg'ipt, treceau drept initiati in magie Ei propovdduitori ai
cunogtinlelor cdpState in timpul voiajelor:. Lumea romand
era plin& qi ea de magicieni. Impfir'atul Domifian avea mai
n"rul.!i magi in anturajul sdu, in timp ce Adrian a in-
cercat s.i lupte, cu vrirji, impotriva vr6jitorilor. NIarc-Au-
leiiu se afla permanent insotit de astrolog4ul sdu Arnuphis,
crr4ipfg;1n de origine, pe care il consr-rlta astlpra sorliIor ac-
l,elor: sale. :iexandru-Sever va institui ctlrsuri publice de
ns+"ro1ogie ; Dioclelian credea cu pul,erc iir pi'ofe1iile Lxnui
cli.trir-i*, adus cle etr special la Roma llentrtl a face oficiutr
de ghicitor. iar iniiriratul Constantin, inaintea con"'ertil'ii
si'rle Ia cre;tinisrn, ;l flcllt jertfe ciupd ritutrlut'ile magice'
Spilitul canstic al romanilor nu ierta excesele in practi-
cr;ii'e;r rrragiei. A i'AnTas astfei crlrlosctite intitrpiarea anec-
chr1ic5. a ialah-ri inlp5ratnh-ti Cnracalla, c;rr{:. inebunit de
nioda prr.ri'ocirilor, s-a clsAtorit cu t.l femeie r-rrit[, rei.r qi
cicilitoare n!.lmai pentnl faptul ci oracolul din Cuntes ii
prerrr,rstise ar:esteia ci se rra mirita cr"l... stdpinul h-rmii, crc*
c.lr-rlul sperincl cli etr va [i ace).i,i, in urma insllraitcirii. Or"a*
rrol'.rl s a" doveciit insA mincinr-rs. in ir:tpeliul roman. in:rgia
ll clr.noscui srecole cie-a lindul o nrai:e dezrroltare. Or-ilqe)-e
;;i s;rleir-: clilr-i plinc dc ghicitr,rr:i ;i vrdjitoli. Fiecare loca-
iitate iii;i iivca sl;il,uia s;1, coila-(jlitr sHl"l, grota sa rniracu-
Iriasa ;i nn cxistn iudivid carer sil nu poiLrlc rner€r1-l a'lllli-]lra
lni un hllisman. Vt;lgia serveil ca haz;i tutut'<l" iiLiinlelor
ii,r:ipientc in acr:zr l,,/itet-rie
"si
chi.ar meclicin;r nu era decit
, i ar:iL.iniLt'ula de: l'orltule enigi:lir|ice" ]u'lc'rlrr:ul )icnccr'b-1e clin
.,,phirodi:;iurn, de pildii. a alcAtuit rtn tl'al,al i;l i:ll:ttri vj'ncle-
, ii'ii br.'iiior', ii:l c;'rrc le coit:utda ilcarr'i"al;iile ;i it'mu1ete1e
r'i1 i'cmi;rdii in c'i.ilel"ite niahrd.ii. Pelst-,*r-leie ciillri'a li se furau
,'l:ii,.:rte ireii,-Ilge;r.rl mrti repede la rti"iljit^ari gi giricitlri'i, de.-
t it ia rnagi,;tr':ri,i, pr:nil'i-t a. pliricl-e hltij. 1s siir';it. implralii,
l,;( ir,ei ;ilii, pr:isttiii:eit: cr..r Iuncf ii in lmpr:r-i'-r s* adrr:sal-l c."u
r:.,g*Lat'iiat,:: g,hicil.orilor, pcntiu a aJlla cle 1a ace;rLia desli-
ntrie lirrii. Btirla
- ;rdicii prnclic:rrea m.agiei "- a :rjuns la
rirl molllent dat, trtil c1e 5;rav;'1, il:lcit ata incepu.t a fi fiicu'ie
1.r.r'r, feh,rl cie sacrif icii ttmane sirlbatice, inclusiri tdie|ea tne
1:r'i.t-ilci pentru ;r sr: ghir:i rtiitortll ln rndl"irn'l ai'lle l;r'. Au
irist seci:ie de bai.'l:a'ie, d.o;:ninate de lianatisrn ili sttoer"sti-
!ie, in care ]nagia c).egeiierase intr'-un delir lrl ingelirciunii,
servind :iml:iJiilor ca-cieri preolilor'
4nIt
x Preol cr:.l11.
?5

Alterarea magiei, specifici antichitirfii elrroprne, a dc-
ver-iit vizibild lnci din secolul VII i.e.n. Sub presiunea coit-
tinu$, rnasivir a cer-erii de rnanopere vrdjitoregti, tagma
magilor creste din punct de vede;:e numeric, ingiogindu-gi
rinclui'ile cu tot felul de Fcrrsoane avide dr-rpd cigtiguri
uioax'e gi rapide. Nici pe departe ei nu mai profesau ve-
chilc ritr-lalur:i magice, ci doar trucuri facile. Asemenea
,,mirg,i", ccr.rpa[i cu g]iiciloria, astrologia, t5mAduirea boli-
lol r:l.c., facindu-ql singuri leclarna ci posedi cheile gtiin-
!r:irrl' ocr-rl1-e, ci stipinesc alta rniracolelor gi ascunziqr-lrile
dcslinului, vor reuqi in iinal s5 treacd in ochii vulgului
ignor-ant, pe care-1 .uimeau cu tertipr-rrile 1or, drept per-
silitiie privilegiatc der zeitali, pcntlu care nimic nu era im-
posibil.
Triumfind impostura, arta inilialf, a magilor iEi pierde
pui'.i.tatea, inocen.!,a sa primiiiv5, devenind o grosoland adu-
niriur:6 de manopere iluzi<lniste, forrnule bizare, gesturi
actolice;ti gi pr:actici superstitioase. Degener:area magiei
in Ear'latanie a trezit reaclia unor filosofi ai antichitalii.
Dermocrit (460-370 i.e.n.), figu*13 .remarcabilS a timpului
s5u, care a invSlat la gcoala magilor, in scopul cipitdrii
unor- mai profr-lnde cuno;tinle de istorie natural6o s-a an-
gajat primul in lupta deschisS, publicind lucrdri impotriva
gtr-licltoriei, dernonstrind contrafacelile acesteia, menite a
prosti multimea. Lucian (120-180 e.n.), in pamfletele sale
Dialagurile zeilor Ei Di.alogurile morftlar, supune ghicitcria
r.lnui atac frontal, lucid Ei ferm, bazlndu-se pe o find ob-
serva{ie. Cu toate aceste ludri de pozilie, profesiunea de
magiciiln, fiind foarte bdnoas5, atrdgea, fire;te, numerogi
tiner"i, amatori in a deplinde tainele ei. lVlarea rnajoritate
a a.cestora frecventau magii bdtrini, ca novici, nu cu scopul
de a cunoagte fenomenele naturii, metalele qi plantele,
obiectivul inilial, de cdpdtii al magici, ci cle a invdla pun-
giiqiile divinafiei, deoarece acestea erau cele care aduceau
profilur:i1e meseriei. Curind, divinafia ajunge o categorie
apar"te a magiei, bine conturatd Ei, la rindui ei, se va divide
intr*o gamd din ce in ce mai larg[ de variante.
Chaideenii au {ost cei clintii care au trecut la o aseme-
nea clepartajare a divinaliei. lntr-atit de mulli erau ghici-
tolii chaldeeni qi atit de dispersa{i, incit numele poporului
Lor dr:l'ine in intreaga lume anticd sinonim cu divinatia.
Sr-rb clomnia iui Nabucodonosor II (605-562 i.e.n.) existau
p;.ltru categolii de magicieni : khartuminii
- fermec6-
tnri, posedind exclusiv dexteritatea de a fascina cu ochii
qi cle a produce iluzii fantasmagorice ; asafinii-t:i1ur.{cr;
tori de vise ; khasdinii
-
ghicitori in aqtli Ei meslihafi-
nii '_ vrijitori. care utilizau droguri preparate din ierburi
veninoase, singe, cadavre gi tot felul de materii dezgusl"d-
toare. Primele trei categorii dp magi erau considerate ca
firind de e1it5, onorante. Asafinii, de piidd, erau consultali
ele faraoni, in timp ce khasdinii erau chemali s5 dea sfaturi
in problemele majore ale cetSlii. tsiecare rege igi avea, de
fapt, astrologu.l s5u, personaj devenit foarte irrportant in
stat" tre vremea 1ui Moise, khartuminii erau extrem de pri-
cepuli Ei de a"irili, tmcurile lor seminind perfect cu itruzio*
nisrnul, ei poscCinci 9i tehnica hipnotismr-lh-ri. insr-rgi lVloise
cicfinea pnterea de a hipnoliza, de,<teritate inv5latl de la
doi magicieni ai fe.raonului.
Clasa sacerciotaia, indilerer:lt de religia c:ilei.a ii apar-
'i.inca, ac*-'pta ti e:r difer:i1.i':1e forme alc mr.1:ici, a:a ilnl
$-i,r.L1 alilma-t eie in anu::ni';c etape ale dc::r,ro1tiiiii, fiicirid
,n:iJr. d.istinci.i:l inlre di.ozin;-iie gi vriii'Loi:ia negativii, fird
il lc repudi.r insd ln vl:eun fcl.
2" Ghicitoria ire antichitatca
&r0co-r0mana
Hi:iclcmia ghiciloriei a siri:rlritut Crier-rtul antic spre a
airrx'ta ;;e liiimr-rri1e Itrr-iroi:ei, contaminincl rcgii, filosofii,
ii,,iLanclantii de o:;1,i, ca ;i :na:tlc largi.. Divinalia Ei vr:;iii-
i,iriir-r fi.i:e:lu casi. ]:irnd." ;il,j'r,-ll'i de alte ascril.lnea do:nenil
lr:t:1|e, dezvoiiind.ul-se, coirlribuind la sporirea crecluiitiilii
ijenel'ale, a super:sti{iilor"
Cel rnai vestit giiicitcr al aniicrhiiilii grcco*r:omene a
ir,.'st Tiresias, fir-rl lui Chariclo, pe care Pindar l-a supra-
nr-imit ,,sublirnul interpL'et al zeilor", formuid care aratd.
i.rccr-.ptarea ghicitoriei ca form5. de aflare a- dcsLinului prin
i:ciir!a divinitililor (pe cii directe), clar gi pitrunderea tot
inri pronunfilti in gindir:ea reiigioasd a accstei posibiiitSli
iluzorii de cunoa.sterc a viiioru.lrri. Tiresias a cunoscut de
dcuil ori celebritatea in {a!a contemporanilor srii. Mhi intii
pr-in modul in care ghicea, apoi prin faptr-1l cA era herrna-
frodit, arndnunt ce a stat la baza unei legende. nrult gus-
tate pe atuncl. Tiresias _. se spunea
-
a fost n-rgat de
cltre Jupiter Ei Junona s5 inciice cui ii place rnai muit
cdsitoria, bdr'batului sau femeii ? GhicitoruJ, in corpul
ciruia erau reunite ambele sexe, a mirturisit :
'16
77

u"$cmeia il {rce pe birrl:at sir creadi cd el ar ciori mai
n-rul t cS.siitor.'ia". .ILinona, slil:ilrati de acesl ri:rspLtns. l-a
blesii:mat sA rf,min;i olb. I),'ll JupiteL. peltlni u-l consola
pentru teribila nr,:not'<.rcire, i*iL ciiu.ril arta giricilr-rh-ri. qi r"r
viatd, de citeva secole.
Alte legende ii conft'-rri ghicitoruh"ri darr.rl c1e a intelege
,.graiul" animalelor l,;i rii insettelor, ,g;lir-cLl1 l:r'izci m:irii Ei
ai vintului, sensul strigiitelor Ei zlioruli-ri piisiir: ilor. .,nut.cri"
in care pot fi recunosci.tte, de fapt. tehni<'i1,. clc sriinrr,lrr
ak: 1ui Tiresias. Pe scarna 1ui sint p;Lre de ;iS€rnrc1-I€il rrrr-Llle
priifetii. Sigr,rr. to;rte siut legende r:ar:'e, dezbriicritc cL: r'o-
n:;irr"lismltl 1,impr-rrilor er:oice. nn mai rimiir llt,i:crri'r clccit
ignorantS. Despre Tiresias, poezia epicf, greacd are mullte
po.,.estiri, mai cu seami in ,,Cichrl teban". N{itu1 lr-ii con:lli-
tuie aici cr ingiruire dc povesl,iri, plolociri, oi';,rcr.r1l. divi-
nafii, inf5ligind plastic rnentalltatea acelo:' tiru1:iri'i" per'-
sonificarea pe plan raitologic a prolesiunii c1e proroc si
ghicitor. Cea rn;li vestitd legentid ir-r legatur;i cu 'fili:r;ias
este aceea a lui Oedipus, care fusese sortit s5-;i uciC;i ta-
tirl. anr.rme pe regele Tebei, I-,ei.ios; gi si se insoa-re cu nlama
sa. Aflind aceasta, in urma consultirrii oracoluluri, Llios isi
abandoneazi fiul in mun{i. Dar nu scapd de soarti, fiind
ornorit chiar de Oedipus mul.fi ani dupi aceea, {itru ci,i
nici unul dintre ei sa gtie ci erau pdrinte qi fiu. Ulierior
Oedipus ajr-rnge la Teba Ei printr-o serie de imprej''rrari
se clsStoreqte cu regina locasta, f[rd a gti cii aleasta ii era
mam5. in cetate izbucnind o molimd, teba-nii au intrebat
oracolul de la Delphi care ar fi remediul ca ei sai scai:c dtr
nenorocire. S-a dat rdspunsu,l clar : ,,Alttnga{l din cetaLc
pe r-rcigaqul lui Laios". Oedipus l-a chemat pe ghicitr;:r'ul
Tiresias si afle de ind;lt6 cine era criminelui. $i bitr:iriul
L-a ardtat pe rege, spunind : ,,Tu insu{i eEti ucigagr-r1 pe
care-l cauti qi fdra s5 stii te-ai cf,sitorit cu propria-fi
rnam[". Neincrezator iu vorbele lr-ri Tiresias, Oedipue a in-
treprins cercetiri, descoperind cA ghicitorul nu min1,irc.
Iocasta, mama lui, nu a putut suporta adevdrr:l qi s-a si-
nucis, iar Oedipus $i-a scos ochii. Fiind alungat de tebaui, -
spre a scdpa de ndpasta ab6tutd asupl'a cetalii, el porneqte
intr-o tristd pribegie, insotit de fiica sa Antigona.
Sofocle va dezvolta magistral, intr-o impresionantd tra-
gedie clasici
-
Oeclrpus Tege
-
aceastd incredibitrii po-
veste. Tema a intrat in istoria culturii mondiille, fiind r:e-
Iuatd. pentru virtulile saie etice. si de alli creatori de fru-
mos, pine in zilele noastre, printre care gi George Enescu.
Sigmund Freud vir plasa tlagedia 1ui Oechpr,rs la baztr p:.ii-.-
ilnalizei saLe -* .,Colnplexul OcCipus".
lJn mare ghicitor ;rl antichitillii a fost ;i Calchas. tiul
lui Thestor din cr:tatea Mrrkene. Ei a insotit pe grecii r;'llr-r
au asediat Troia. Calcha,s ghicea trccutul. prezentul ;l ,,'i-
itorul, fiind considerat pSrinteie ghicitoriei, Ire searna llii.
ca Ei in cazul lui Tiresias au fost puse multe legende, pi'ilr-
tl"e care si aceea, la fel de celellri. legatd de sfirgitul 1isir,r1,
imortalizati in capodopela horneriand lliadct. Potrivit acesi-
teria, flota greciior. acostat5 Ia Ar-ilida, nti pu.tea pleca mili
departe.spre falnica'Iroie, deoarece pe mare sufla conlinur-t
un vint potrivnic. Vintul era trimis de zei!:r Ar:temis, infu-
riatS pe Agamemnon, ce ucisese cS,prioara s;ict:d. in tab[rit
grecik:r au izbucnil, hotri, certut'i qi se agtepta o r'Sscrial;i.
Intrebat Calchas ce trebnia fdcut, el a spus c6peteniilor
o;tii cd zei[a- Arternis se rza inrbuna nr.t"mai dac5. {rr-imr;asa
fijca a lui Agarnenenon, Ifigenia, va fi jerifiti. Di-tpi cr
serle de peripe.{,ii. in care Agair:emnon, lVlc-rne1a<ls, Acrhile
i;i Cliteirrnesti'a au incercat sd e-,uite uciderca pe ill'r.trr il
lrum.oasei fecioare, iar arrnata era pe calc sd se riizi"'rti-
1.cascd, celind rnoertea acesteia, trIigenia a consimlit sd se
liise pradii. jcri;fei. Calchas insusi se pregiitea s[*i taie ve-
nele cind zeita A.i'temis a l'iplt-o punind in locr.il ei o e5-
prioarri, care a fost ucisir Ei ars:i pe ai.tar. Irnediat vintul
;i-a. schim'*at direclia devenind prielnic. Legencla conti-
rlrri" spui:rind cH Ifigenia ar: fi. ctevenit preotea.si a r::ei{ei
.i r'l,emis in'1"a r"ri'ida (Ci'imeea ci e astdzi).
Foriestirea, clincolo de or:iginalitatea ei, snrprinde un
ulr:irent irnirortant din istr:r'ia ritr-lalurjlcr" greco-rom&ne,
;rf)l-lmc inlocuirea sacr'ifici"j.lor cmeneEti cr"r jertfe cle ani-
niilie. Fir:liunea literarh l'cclS, 1r: rnod ai-tistic, motir.alia
ilcerciot;1I5" prececLcntuL cai"e va fi ulmat cle aic!, nese.rl:ii']r-
h;:.1; iii d"oar arar"eori incillcat, crurunicinel rnodificll'i nr;,r.-
.1ui'e unrane in e1.i.ca anticir. )}'fal apare. totodatd, lililpe.:de
niipl,ul cd rnar"ii i"xrap;icieni jui:an iil c;lzuri speciale si l"*trul
cL: execLrtori ai sentinleJ.r:r capita).e, oficiinetr cind.r'a ryi ac-
t r,rl saci.'i f iciil,oy un:ane.
O aitd tregendd iX prezintd pe CaXchas ghicindu*9i sie6i,
ac{,i.vjtiitr;e fdrE. plececlent, in -$rofesitrrie" Arrind aceasii i"_,r.ij.
se arati in pr:r,'estirt-., gi.-a prezis c5. va muri in ziua in care
gi:ccii vor curroa$te un prufesionis{, mal abii decit et. Ghi-
cil,cr"ul cai:e L-a intrectrt pe Caichas a fost Mopsurs. Fotr:i-
vi.t tex'ieXor vechi, h{opsus $-a bLlcurat de o imens{ repu-
tatle" Regi.i, printrii veneau s6*l- consuLte in privinla reu;i-
ry{}7B

telor afacerilor 1or, iar conducdtorii de oqti ii cereau sd, Le
spund care va fi rezultatul bitdliilor. Marele ghicitor de-
venise intr-atit de vestit incit a fost divinizat, iar oracolul
din Cilicia a primit numele sdu. Se credea ci el era fiu
de zeu. Apollo qi Manto, fiica prorocului Tiresias, i-ar fi
fost pdrinli. Dupd cucerirea Tebei de cbtre egipteni, Manto
Ei-a insotit tat51, bdtrin qi infirm, in pelerinajul acestuia
cStre Deiphi. Dar, pe drum, a murit, obosit, fiica lui stabi-
lindu-se in oragul oracolelor, unde a Eeprins arta ghicitu-
lui. Cdldtoria Iui Tiresias aminteste de finalul tragediei lui
Oedipus, aceastd similitudine fiind de naturE sb sublinieze
caracterul de ficliune a istoriei celor doui personaje.
Tot atit de fabuloasd este qi legenda intrecerii dlntre
Mopsus Ei Calchas, incheiatS. prin invingerea qi moartea
lui Calchas, deoarece acesta nu a reugit si ghiceasci tot
atit de bine ca rivalul sdu. Legenda confruntbrii celcr doi
ghicitori, dincolo de amuzamentul ei, este in misuri sd
arate, in fapt, soarta infruntdrii dintre vechea qcoald de
ghicitori antici, incd destul de prirnitivd, reprezentati prin
Calchas qi cea nou6, a unor pro$esioniqti mai abili, de tipul
lui Mopsus, care operau acum nu numai cu manevreLe
cunoscute, dar gi cu alt procedee, inclusiv jocul cifrelor.
Este foarte posibii ca legendele despre dexteritatea lui
Mopsus in a calcula rapid qi exact si aibd un simbure de
adevdr, o asernenea facultate pe care o au unii oameni
constituind, atunci, un miracol pentru o lume de ignoranfi
gi analfabe{i, dar nu qi pentru noi, cei de astdzi. Indivizi
capabili sd execute, in minte, calcule complicate nu repre-
zinti miracole. Sint, de altfel, cunoscute gi analizate de
qtiin!5 exemple de asemenea oameni.
Un caz celebru este acela al lui Giacomo Inaudi din
Onorator-Piemont (Italia), care nu Etia carte, dar invitase
sd socoteasci fdrd a deprinde semnele cifrelor. rll calcula
totugi, cu mare uqu-rinld, extrdglnd gi rdddcini patrate sau
cubice complicate. In 1880, avind doar 13 ani, a impresio-
nat pe membrii Societf,tii de antropologie din Paris qi pe
reputali matematicieni. Astronomul Camille Flammarion
i-a pus lntrebarea: dacd pe planeti se naEte in fiecare
secundd un copil, citi prunci vor fi intr-un secol ? Bdiatul
a calculat mental problema qi a indicat cifra : trei mi-
liarde o.sutd cincizeci qi trei milioane, qase sute de mii.
Dar ea nu corespundea cu cea socotitd pe hirtie de asis-
tenli. Atunci Flammarion l-a fdcut atent cd nu avusese
in vedere anii bisecti. Ianudi uitase acest amdnunt. Dar a
lcluat calculu1 gi l-a comunicat imediat. Era pe:fect. Acest
I't.nomenal calculator ajunsese la asemenea performan{d.
incit fAcea socoteli sau numdrdtori de obiecte Ia prima
vcdere, in timp ce vorbea cu publicul. Pur qi simplu se
.i rrca cu cifrele, amuzind pe cei din jur, rezolvind cele mai
t'omplicate probleme, fdr6 a face apel Ia creion Ei hirtie.
Calculatori de genul lui Inaudi au mai fost semnalali
in decursul vrernii. Memoria lor demonstreazi exceplio-
nala forfd a gindirii umane, care ins5, nu putea fi explicatd
cu mijloacele reduse ale gtiintei din trecut, ceea ce a ficut
posibil ca odinioard asemenea performeri sd treac6 in ochii
contemporanilor ca favoriti ai zeilor. Mopsus, marele ghi-
citor aI antichitilii trebuie sd fi fost un astfel de fenomen.
Ghicitorii antici, aproape intotdeauna membri ai unui
colegiu sacerdotal, dar fdrd ca prin aceasta sd fie conside-
rafi preoli, iEi exersau profesiunea in cea mai inaltd stimi
din partea tuturor, deoarece nimeni nu punea la indoiali
probitatea 1or, degi, analizindu-le manevrele, in lumina
cunogtin{elor actuale, ele apar cu limpezime drept simple
spectacole de iluzionism, in cel mai bun caz. Probabil, in
antichitate nici divinatorii ingigi nu-qi dddeau seama, ade-
sea, c6 profesiunea lor era o negustorie de iluzii, a$a cum
chirurgii dinaintea anului 1860 nu gindeau ci operind cu
instrumente nesterilizate deveneau autorii celor mai teri-
bile infectii, pe care, din ignolanld, le puneau pe seama
s;labei rezistente a bolnavului. Doctoi'ul Joseph Lister
(1827-1912), propunind asepsia Ei antisepsia chirurgicald,"
a scos din criz6 aceasti ramuri a rnedicinei, dindu-i o ori-
cntare nou5. Tot astfel cum Alber:t von Bollstiidt, supra-
numit Albertus Magnus (i193-1280), fdcind o distinctie
neti intre cunoaEterea real6 a naturii gi manevrele vrdji-
torilor gi iluzioniqtilor, a determinat, in buni mdsur6,
opinii ce au dus la agezarea divinaliei pe un plan peioratfv,
In afara celor trei superghicitori intrali tn istorie (Ti-
resias, Calchas Ei Mopsus), literatura antici ne transmite
o lungd listi de personaje din elita artei divinatiei. Prin-
tle acegtia se afil Helenus, unul dintre cei cincizeci de co-
pii ai regelui Priamus, care a prezis, ca gi allii, sfirgitul
'Iroiei. Amphiaraus, participant la expeditia argonau{iIor,
a, fost onorat ca erou gi i s-a institr.iit un oracol Ia Orophos,
in Attica. Fiul lui Amphilocus, care a luptat in rdzboiul
troiann a fost, de asemenea, un ghicitor memorabil. Aitui
ma.re prezicdtor, Branchus, i s-a ridicat chiar un templu
la Milet, fondindu-se, de asemenea, aici, oracolul Bran-
80 B1

chizilor. He.rophile (ca si Cassandra, de altlel) ar.c meritul
!_e -a
fi prevestit, conform texteloi. rnitologice, cd. fr"urnoasa
Helena rza fi cauza ruinei Ti'oiei. lntr-o aita legendd se
vcirbeSte despie g-iricitorul CaLamus care i-a plezis Ir-ri
Alexandi'u cel Mare cd va rnur"i in urmd.toarele trei zile
dupi iniilnirea cu el. Calamus s-a inqelat totu;i pu{in,
Aleranch'r-r ccl iVlare sfil'gind l:rlinav, dar. nu in rr.ei zijc.,
r:i peste gasc. Sa fi obserrr;.rt el pe fala marclui ldzbojnic
semaele inoi"lii ? Oricum se ;tia ci. Alexandri"i r:ra sufe*
rind, fiiird gcutr-irat de frisonne vitilente. piutar"h retrateazS
desple zrronui"ile plivind asasinurea prin otrdvire a iui
Alexnndru de cdti'e Lln grLip de ct.rnpkiiqti condr_rs ele An*
tipater. Lriaus i-al"fi dat r.egelui, ajlat ia, Babilon. o cr-rp;i
cu vin in cl-u"e lurn:ise it apA vr'djil6, r'ece, distilal"i djntrl-o
anurnili stinca. Apa se putea cr-llegc 5i pdstra ca c loud.
us.a'd. num;li intr-o r:opiti de migar., deoai.ece ct1.:?. atit
de acidi inclt sr:irrge* r,ir"icare vas or.;i9'Lrit" In ;;s,ifer e]*
amIiruntc se fn.re'icl, Cesigur, ulanopele ale nragiei ;;g,;i
Ghir::itoi'ul tr,aempon ei.a iril"r.efinu.t la Atcna pm chcil.u_
isla si,aiuluj.. Se spune c6 s-a petrecut pe vi.em** Ii_li o ln_
timplai'c ci,;datd. fntr-c' fermii a lui pericle s*a, Ii ni,li,_rr:
un ltetrbcc {u Ltn singur coln" Locuitcr.ii cctiiiii aflind, s*a.Ll
tulL:u.i'at, grAirinclu-se -qii-l tnlrr.:be per f,:reml:trr,
"*
p*ti.i,
insenrlna aceast:1. El a riispr-rris, fdr;* ezit;rr.e, r:d uni eJin
cele douir {ac'llir"rnt ca.rc N*lhu'iir-i riniqtea o'i:su"r.ul
'a
fi
invinsd qi cd putere& 1'a'aparfine stfrpir:'irlu"i t,rt"."l .;*.1,,
fusese fAtat hcrbe,:cul" puiln iirnp elupli rldLrca, ]:u.c:viziirric*
s-a iniicplinil, de unile se p*arr-' oLrsc.vl cit cre ji:.Ie.:;-n:;;r1i.
erau $liicitr.:l"ii in dtlrneniul rni.irievt-rli)1: prilitir:*"
L;l i'r-rrn:rni, care i-au cripiul pn ,{reci in pra*Licia gi-:ir.i_
tului. de;:a;inch-r-i in-.ii cl-i
'ltiii. ir t'.-sisiat lrf nlr.mdr i"r.,.,.,.,n
de 1:rr"ofe"rir-rnigti Jnlrafi 1i ci i'ii.genciti. Ir'ir:ii.e ace;ii;,1,'iC'xl('1C Vt'r'ili il tti('d:4il 1li'S,,1..i:ir. (.(,pt..inijLrt.,r-l c,L Cl;r.,.;
Lllius caa,:silr'" Fe t:inii irni:ir;ilrr.rl sc: aflti iir F,.ir.r-lrr" i;rcr;,r-
iur':it r'ia pr,iei,cnii siii p.lili<:i. ghicii.r,uI s-a rrpL.zil- s] .1
si"r'igrrt cit il pr-l1irt ric t*r'e: .,Cczare, iit gai.ctrit ilu tirr.;,1
Idel"e lr.ri l,Jar,le l" impi.rirtr;l l-a p'ivit cil pe Ltn nebulil r,;i
il spus
'ir.incl
iim.iciJor siii: ,.:h:r-,tsta,-i un eral1a.i" h,u ll;
neiinigl,i1i". Dal. j:revieiunea a Jlcst c*rectil" Ccrz;rl" fiinr-
as;rsinat chi;rr tra. Ideie lui jVlarte. .l.apt cnrr. iu.at:t, d.,ca
ei5m crezarc' literainr:ii, c6 ghici'uorul sul'ina ciispunga etrtr
o re fea ele i.nfcr.nlatori foar.te vetsali,
b
Ghicitolui T'hralsytr. presatr cu insistentii dc Tibrlitt, t'u
rrr!{.iru.:iirtea de a-i dezvSli,ri rrliliii"r-r1. l-it spr;s acr:str-tiit : ,.Tle
r',r t si nn md soco'r,egti tninr:inos cl:ir:ir i1i clczr''dlui ca tr-t r;e,-'i
irii,irrde Ce;zar." Ti]:eriu a suris fat'ir a comenta rdspunsul
lhil:il-orului. intrebindu*l in cont!tlui:li'c : .,Peirtru ci te r:iLd
rrlit de abil in citiiul viitorutrui. i;r s1:nne-ml cile ziie rnrri
rri cle triit !" Ghicitorul, cttnoscind obir:eiurile singero;lst:
irlc iui Tiberiu, :.r inluit ci ficuse o gleEeai5, deoarece
lrlLri'ocirea sa cleranjase pc viitorul impdrat. Spre a sc6pa.
s-ir preficut ci-;li consulf,S sieaua gi. adoptind o mirnici de
sull'prizii, aCiug[ cu voce trcrpurinclir :
- ,,Chiar in clipa
;rccrasta md ameninfd pericolul morlii !" lmpiratul i-a ris-
puns : ,,Ai ghicit Thras;rl, deoarece mf, gindeam si-{i tai
r:ilpul. T)err: r5spunsi-il tir-t te'*a salvat. De aici inainte am
si te iau in serviciul meu.''
L) istorie care demonstreazl istelimea, pi:ezenfa de spi-
rit a ghicilorilor antici, capabili sa puird in dificultate. unr:-
ori, chiar minli foarte lurninate. Bineintcles, asentenea
cteLalii vin sA explice ;i atprecierile monarhilor" f[cute ]a
ldresa marilor ghicitori, in al cdror comporl,;rinent sc ln-
l,r'erz;rd caliiilile celoi' mai versati consiliet'i politici ;ii 1u-
i,i.rror timpurilor. $i, in foncl, multi dintre aceltia. chiar
tr ucbuie considerati ca atarer.
Antichitatea greco-romunS a mrti cunosctit si alli ghici*
[,oli, ale ciror nume au air.lns pinl ia nt.ii r:a Phyne,
'l'l'Lec,climene, Agias, Thisis, Ephebolus, Ophync, lMerops,
Abas, Abaris-scitul. Thellias erli:.
Femeile au practicat qii elc ghicitol'ia" nlrmiirul lor
nefiind inferior barbatiloi'" Printre cele mai streiltlcitoare
g,h.icitoare, textele anticc mentioneazS pc Ca:rsandi'a, fiica
lui Priam, cea cal"e a anurnf:rt t'uina Troiei iii moirrtea lui
Agia.rnemnon. Chariclo, lrlilll.ta lui Tiresia.s" f)aphne,
Aglaonice, Phvto, Phennis gi llryg|11e se 'br-lcurau
c'l.tr in-
credere in fa{,a grecilor'. Cat'mdntei. cafe i.r fost o ve:stjtil
ghicitoare la Roma, pr-rtrivil, spusel<.rr unor aul,cti iir-li,ici" i
s-a riclicat uu templu in oraq. Tot atit ite vestitr-:lil rlr-
mani a fost Debora, ca Ei. l{altha-siriana.
Nebunia ghicilului a nirscut incd in antichitalc o va-
rietate foarte mare de rnetode pentru ",dezvAlutir:ca" viit<i-
rului. Fiecare magician, fiecare ghicitor se specializase
intr-o anumiti tehnic6. Ela'-t, de pild5, intreb;lle asr,rpra
viitortrlui ztapezile, vintut'ile, fintinile' trripacii. tiit ce
exista in naturf,.
orit)l
0q(}c)

3. Ghicitoria, varia{.ii pe aceeaqi temd
Mania ghicitului a cunoscut, din a.ntichitate pind in
zilele noastre, momente de ascensiune 6i regres, co|e1ate
* fd.rd exceplie evohr.tia marilor evenimente isto-
.rice, economice, sociale qi religioase. Intotdeauna girici-
torii au infloril in perioacle de frdrnint5ri gi au decdzut in
cele de echiiibm gi iini,sls" Fenomenul este expiicabil
deoarece rdzboaiele, catramit5lile econornice qi ceie pro-
vocate de natur"5, epicicmiile pustiitcare, sint capabile sd
mS.reascd numirul perso;ine.lor afectate psihic, contingent
care se adaugd ciienlelei clasice a ghicilorilor, recrutaii ciin
rind-ul pel'soa-nelcr cu concep!,ii dominate de snperstifii,
traumatizat e fizir: ;i n:ior;r1, labile.
Daici din e.cest pr-inct de veclere cantil;rtiv ghicitcriii a
marcat sr-iiqnri gi col:origuri de-a lungril vreinii, c;,r.iiia.tir,"
ea ni-i a cl.epi*rit cu nimic formulele siabiliie inc$ pe vli:-
mea chaiiie e nilor', cjeoarece cliiar ploceclee apii'r-ite in
clecursul pei:io:,tdcior mr.rderni si. contemp<;rani a1e istol-iei
difer:5 doar ca rt-.cirriti. de cele"antice, praciic co:rsliiuinci
varia{ii pe aceca;i leinh.
Sint de rr:marr:ai ir-lcercXrile ghicitoriei care '*- r'-r'o*
luind din fazelr: pi:iln;;r'e extrern de simplel ale 1,i'i:u-ilr,r.iui
ornenirii -- pedalce:r5 sincron cu moravLtrile, cu r:rr:din-
lele si oJ:iceiurile c:,"risi,ente pe diferitele trepte rle clezvcrl-
tare socialS) recurgind. mereL;, ins5, }a acel:r.5i pnnct siatl
al psihicului : credr.rlilatea. De regr,r1d, faptele se peircc
astlel : ce1 carr: ;4hiceqte spcculeazi cu cinisrn na-ir,'ilale;r
omeneasch, nrrnirind un singur scca lii anLime profitui
n."icrial.
Cu atit mai gravi derrine activil.aiea ghicitorului c',t
cit ea opereazd asupra psihrculur, determinlnd dircct acle
gi gestr,rri f5.rd ecoperire rciljir din pa;:tera celor cli:e se lrrc-
teazi a apela Ia ciivi nal.ie. I:rtoria divinaliei rcprezinl.;i o
crvelcadd de forn-rc de interog;:re fa'Li;A a viiioruLlui, ptl*
risite pe r"ind dir;oh rel;pirig..ll''ce lor socilliii silie t ip-ce loc
al.tora noi, incd necompromise, dar tot atit de penibiie
in cs.rn ii"
Iati o posibild cla.sific:ire a tipurilor: $i form.elor cle
ghicitor:ie, din care se poate desprind"e mai* bine cit iic
persnasive pot fi in;eiStoria gi ignoranla.
Tal"mdcirea uisel.or (oneironzan{ta) este, duph necro-
rnanfie, eea mai veche ma.nierd de ghicit. Antiphon (479-
4Xl i.e.n"), Democrit (c. 460-c. 370 i.e.n.), Dicscoride
B4
(',r,t'. I e.n.) qi alli ginditori antici au dcscris o mulfirne de
rrrlimplS.ri a1e t4lmdcitorilor de vise, ba, mai rnult, ei au
(,)nrpus chiar tiatate de oneiromanlie (ghicitr-rl in vise),
lricldute de-a lungul timpului, dar despre a cAror existentd
rirrrr ciin alte texte vechi. Printre tdlmdclrile cele mai in-
l,,i'( sante citate in diferite opere antice, se aflS tisul He-
, rl>ri, soiia lui Priamus, regele Troiei. Ea a visat ci
rurscusc o flacdr5. Cum era gravid6, prezicitorii i-au'tdl-
rrii''-:it ci va aduce pe lume un fiu ce avea s[ determine
rrrirc.ndierea cet6tii. Cind, in fine a nf,scut pe Paris, llecuba
ri-rr i{irrdit sd abancloneze pruncul pe muntele lda. Cr: toate
;rccslea, potrivit legendei, destinul s-a implinit. Crescut de
rri;le pistori care l-au gdsit, Paris rer,'ine la Troia, mai
liL'ziu, fiind recunoscut de p6rinti. Zeita Aphrodita il ajuti
rr"l ri,peascd pe Helena, solia lui lfenelaus, regele Spartei
;i sa o duch la Troia. Rdpirea Helenei der cdtre Paris a
r:onstiti.rit, potrivit legendei, cauza declang6rii rdzboiului
t.r'oian, incheiat cu distrr-lgerea prin foc a legendarei cetdti.
lnventarul relatdrilor de acest gen este enorm. Dar ce
clcciit ii se poate acorda atita vreme cit toate povestiriie
clespre viseo aga-zise celebre, au fost pliismuite mult*
/rerne dupd consumarea diteritelor evenimente la care se
lcfereau ?
Cneiromanlia ajunge in secolele XII-XIII sir fie consi-
dler:atd gtiinld, pdrere cu totul eronat6, deoarece exami-
narea viselor * a$a cum se practica ea in veacuriie tre-
crite, nu putea avea la bazd explicatiile qtiinlifice
-
{or-
rnnlate mult mai tirziu -_ potrivit cdrora visele reprezinti
o reflectare abstract-izatd a realitdtii in care acestea lgi
rrfli, .cum au dovedit-o unele reproduceri experimentale,
irrtlegul lor fundament obiectiv. FAri indoiald, visul r5-
rnine qi astdzi oareculn inv5luit in enigrne. Tofi oamenii
viseazS, chiar qi unele animale, dupd cum s-a putut observa.
ljt;irile onirice reprezinti forme periferice ale activitdlrii de
rcftrectare a creierultri, fiind conditionate de trdirile majore
;L1e fiinlei, fdrd a se suprapune acestora. Din punct de
vedei'e fiziologic, visele indeplinesc o funclie de echili-
brare cerebralS, de descSrcare informafionalS, fenomen
ur:rndrit gi inregistrat clinic. lntreruperea experimentali a
l,iselor a avut drept urmare aparilia de tulburdri neuro-
psihice, fapt care demonstreazd necesi.tatea vitald a stdrii
<,ni lice .
Este un fapt demonstrat cd nimeni nu viseazd in afara
experien{ei sale de via{5. Nu se poate, de exemplu, ca o
OR(JrJ

persoan[ si visezcr, fie ;i in form& fanlasmagoricd, un
c;biect sau ur-l fapt oarecare, dacd nu l-a perceput anterior,
dir:nct sau indirect, prin simlurile Ei capacitatea sa infor-
ma{ionala" IJn urb clin na;tere nu are vise vizuale, ci
nrimai auditive ;i tactile, un surdo-mut, la rindul lui nue
aude, ci vede in timputr son:nului"
f)erularen rapidi a infcirmaliilor cerebrale pdstrate in
nubcon;tier:t, in timpul sLdrilor onirice, poate sd determine
ur:r:ie imngini si stdri stranii, care rxu existi in re;rlitate.
'l'ocmaj. acesle fcnomcne au Ios1 interpretate, in n:od su.*
peisl:ilics ca rjcint"re aler destinului. Sigmund Fr"e,-ld ccnsi-
eJcrti cir ace.st .,mozaic" oniric este un ,,joc" in cilre sg
expriml clcrinfc $i trrrneri incr:ngtiente. Dar, cercetS.r:i lxai
noi *.u dcvtdjt rei visul poattr fi determinat *si de stimuii
r:rtericlri, cc.{:a ce arat5" cd" lntre experienti, cleci intl,e rea*
nitate ;i vis erxiste raporturi directe.
'foate accste corrsideralii ale ;tiintei sinl in mdsur& sir
c-:tptrice nu nLima.i frrnomenlrl oniric, clai' sir ;i a,raie cA,
pslh'.rlogir, con{,inutu1 unui vis pr-rate fi intelpretat, iri-i lnsd
lr: serisi-il mrrdalitAli1or tirlmdci.torilor dr: ocazir:, ci cle pr:
plaifcr:Drlr ci;;ro;rgterii ;tiinlifice. Flevestir:ile clin vise, asa
cum sint c:lc r.'xplicai.e de psihclogi, consl,ituie simplr: a.rir:
cl'.r rniinifilslare a nncr trcii:r-lin!e, deirin!r: qi ar;teptiiri ale:
irrcJiviclr.rlu.i, pirsh"nte in slibcoiriltient, Eie nLl LtLl l:j:rl.r:
sl.rpl'ai-ia.t-t.rr':ri, fi ii:il pr-l:c m;rnifi-:s:i,ii.ri a"le crcir.rrului.
Liicr';,rir-u-a r:;-lre ci"iin-batr: tLt'lEir:cntan'fia cste lr;.si-5, e;,1
rti r"rlrind elq unlrtnlc temeinice pri.ritoarc la ii.i-izia posii.:.tli*
'll
;i'i;ii ghicirli in vise a r.,iiloruluii. Cu atil, mi.ii ltiz.ale l!:sr,
ln lurriina rci'c,i:lil'iJr;l' lnorlerrre. pu::ileria cf;"r'lilor
"qi
tahr,t-
X.:1or, lra chir:' a ,,',-ral:rielcr'" cje oneiLcnranlie rdspirlrl:t*
jn lirme chi;rr i;i in seccilul XX"
ii$ele L.ri'lu liiln:iir:ite iniliiii de ghicil.olii ilr s'i,,1*,
i:trclir3{::ir s"iiperilliiilli ile rncu;rr:hi. D;rr: rxisti:r-i ryi .ghir:it,ori l;,1
iirr-trent'jna i;rir:rii. Incepincl cu sccoli iJ al X''il j-li'.r,
{l}reilrol-uar}fia rtrvine o ocupa}ie r..ilecliv vulgarA" Tt',lr;-.5-
q:itr-rrul ll't:i:i"ila sA clr.r]oasL:i:r o "oel'iil c1c reguli" al:solr-it bi*
z*re. necor!;,li'c ini,erpretirii rriseioi". 1)e pilrl;i, etr se intlt-
llr:rSi:l i:rsi,.llr'i{ :rili:j i;i rtrei 1a {j&i'i:: S*il. prAd^US r.riSLrl, circuur-
st;lni.cLor ii'.i'{t}-1i,t'i;1. Poirivit r:ei4uliktr: rlneironrl;t:iiei, rriseic
caire avoail J.olr d'-rp.i cuiii:r't:a nuplii ti:eliluiau sii se inde-
i:lincascir inl.l'..un spa{ir"r dc timp cu.prins intre 10-3[] rin
zilr:. Cr"i cunclii.i;l c& IJefrioana cilre a visal sa fie tiniirl;i
sA nu fi adol'mit cn sti:inarul plc;r r:lin. ln;icr:s{c:;i1 rra',,ir,
pe.r:lcrada se mc.,(liIica" Scrnni{icaiiile sceneL;r visate se
sil
sctrirnbau gi e1e, tot in funclie de ora la care apbruser.i
r.lc. Daci visele se petrecltserd la miezul noptii eie tre-
lruiau si se realizeze intr-o perioadd cuprins6 intre o luni'
r;i Lrn an ; daca se petrecuset'5 inainte de apusul soarelui,
l,ot,ill trebuia si se infirptniascd in cursul acelei ziie ; la
;rmiazd, imediat ! Originea acestei conceptii stranii este
r,gipleanS, fiind preiuatd de greci gi, prin ei, rispinditA ln
irrlreaga Europd.
Clasifir:area viselor dupS principiul zodiacal este o in-
vt:ntie arab5. Iat6 citeva. astfel de departaiSri aberante :
It ia.nuarie -* 2 februai:ie : conjunctura propice interpre-
lril"ilor : 3 februar:ie
-
4 martie : conjlrrlctLtrS. nefavorabilA
l.iihnicirii vi"selor ; 5 mar-tie -* 2 aprilie : l'ise cll conse-
t:in{e bune etc. Regr-rla poartd'ampreuta cl'edinlei reli-
gioase arat-re, suplapusi traditiilor astrologice.
In orice caz, perir.racleie bilne pentru tirlmAcirea visclor
t:oincirl cu nlarilc s*rbdtori musuirnane, in timp ce spa-
[iile de timp nefaste se leag5, de anumjte intimplirri clin
viala lui l4ei-rr.rrned" Sint semnificative, sprc pildl. pa-
l ir:adele socotite bnne peniru vise, citre se s!-lprapull
luarilor intervaie de interdictii alimentarel cllltl ar fi Ra-
rnadanr:l qi acele 10 zile consacrate .,Cdl5toliei Ia ldecca".
Ziiele care succcd acestor rii;ualuli au carac{'er dc festin,
clcnumite Bairam 6i Bair^atnui inic, perioarle considei'ate
nefaste, propice adeverilii vis€lor care prercstesc doliui.
Siglrr, depariaj.lritre sirrt rodnl uncr observa[ii enrpii'itre,
lltzat: pe constntarea cd rlcceselc sllrre1]eau, inlr*o fl'ec-
I'cn1i mai mare, atunci cind se f;ir:eau ext:cse a]"inrtutarc
pi fizice, de regr-rl$ in timpul Bairamrtlui. In sc:hirnb pe-
l ioadele de post, privite su.}: aceiagi aspr:ct" et:alt calrrle.
Faimosul magic:isn Cagliosl.rr: a stabiiit, in at:r:l 1753,
noi regr-lli de interpretare a viselor, bazrll.e tr)c evr-r1'.r{ia
[,urnii. Asl.fel, fiecare zi avsit sq:mnificatia ei" ulrm5l'incl po-
zilia pe cer a Selenei. ln prima zi, visele acluceau nori]{: ;
inl.r:-a dix;ta eran mincitroase ; intr-a treia sc cerreaul a li
indeplinite imediat Ei a5a mai departe, pinii in cea de-a
treispnezecea rj" I)aci s-ar" urnta sfaturile lui Cagliosir"o
ar rezulta cinci zile anual firrd nici o iirdicaiie specialii"
Lle unde se poaLc constata cit de ridicole pttteitu fi a;a-
zisele reguli de tdhnficire a viseior.
In arsenalul ghicitorilor in visc au ap6rut, citlpb sr:co-
iul al XVIII*lea, o serie de semnificalii par"ticulare ale
literelor visate, cerinlA ivit[ ca Llrmare a cl'egter:ii numS-
rtitrui qtiutorilor de carte. to1 astfel cum in secolul al
87

4lX-lea va fi inventai un tabel de tdlmi.cire a cifrelor.
$j"pl.".rTure .a
protilerdrii loteriitor. Cir a" if*"-p"t"",irr astlel de tabele pot sugera unele exemplificdri. hstfel,
aparitia in vis a literei a era interpretatd ia s"rrrn at u"e.i
a.cuza{ii viitoare injuste ; b
- pldceri gi amor i c * cH_
gd.tgrie fe-ricitd ; e : cigtiguri siu pierderi bdnegti ; nx :
tristetq, doliu etc. Originea acestui tabjou este'francezd"
Studiu.l comparativ al. textelor care-l reclau A"-u f""g"ideceniilor evicenliazd sr;ccesive modificdri ale cliferiteTor
sensuri, nu iipsite O* *"*"iii*lii, pri"incl ,,Iogica; ghi-
citcrilo-r ln vise. Spre exemplu, iiieri ,,I,, avea i"naintJde
perioada napoleoneand valoarea de glorie gi onoare, su_
gestie veniti de la prenumele Louis, purtai de numero;i
monarhi ai Frantei. Dupd incoronarei ca irnpirrat a jrii
Napoleon, sen,sul triterei ,,1.,' va fi transferat iitcr.ei ,,n,,, sig.la
lui Napoleon, devenitd ea nobiliar.b, in timp ce $rima
"va
cdpdta o valoare nou5,' corespnnz5ioare nCii siti.ratii irn-
pusd fostei case dr:mniicare, dclicA austeritatea. Liiera ,,t,,
avea sensul de mari onoruri, prin analcgie cu paiatul
Tuilleries din Faris, rezictrenla .Juveranilor"-Franiii, der
Bi al puterii executive dupd Revolu.lia francez5.' l,itere
,,m" cu semnilicaiia de do"Liu, venea rle la sirjrstaniivul
,,mort", ,,a" de La ,,acusation" (acuzare, incriminare, In-
vinuire, imputare, repl'oq) c1.c.
La fel de krizare sint sensurile acordate cifrelor cie cH-
tre oneiroman{i. Un tabel de origine italian6, din secolui
al XIX-lea, contine un.num5r d,e 22 de cifre fieco"re cu
sensuri diferite : l" -- abilitate, iniliativd i 2 * mister ;
3
- fecunditate, virtute etc, Autorul anonim al arestui.
tabel, care a continu"at sd circule qi in secol-rl nostru, fiind
utilizat de astrologii rnoderni, susline c5. asemenea ,, ar-
cane maiore", cum dennmegte el sensurile celor 22 de nn*
mere, sint luate drn Cartea lui Thot, zeul civilizator Ia
vechii egipteni, confundat de gr:eci cu lferines, p* **r*
neoplatonicienii l-au -clenilmit,,Hermes TrisniJgistr.ri,,,
adicd ,,eel de trei ori foarte mare,,. Afirmalia este
"menltd
sd dea mai mu1t5 greutate textuiui, lipsit de orice fun-
dament logic. Cu atit mai mult cu cit vechii egipteni nu
puteau visa scrieri de cifre inventate mult mai tirziu cie
cdtre a-rabi. In plus, ins6;i motiva{ia magic,I a existenlei
celor 22 de ,,arcane rnajoreo, gi nu mai multe (cifra repre-
zintd numdrul de zile necesar incubaliei qi ecloziunii unui
ou de bufnifd) demonstreaz[ aberalia respectivi.
TAln'ldcitorii in vise susgineau cd puteau determina
nurneretle ciqtigitoare Ia loterie utilizind un calcul simpln
;;i un tabel de cifre grupate pe iuni. pentr"u luna ianua-
r iLr, spre a da numai un singur exernplu, clr-lp6 ei, erau fa-
',,oua'oile cifrele 1,3, 1.9, 27,31 ,40 gi 90.
." ln. fine, alte reguli prevedeau ca sensuritre imaginiior
riir-r vise sa fie rdsturnate, de 1:ildd, dac.i apirea ids,:nin
rrn nlcrt, aceasta insemna ,,sdndtate inlloritoare,, ; tot ce
rjr,lf-jera an.tinaturaluii era ccnsiderat malefic ; nrlmerele
inrpare, tcL
-ce
venea de la drciipla, albui $i albastr:r-rtr, *rru*
r;ocotite benefice etc. In asemenca norme pct fi sr,lrpr.inse
lreciinle nragicc sh.-dvechi, pl.eh_late de gieco-romani din
r livinafia orientaLri gi rJ.spindife in Europa.
I::regiirile oriirir:e erau rinrjuite pe aprr.ilii. : l,jtt:.ane,
rrl pirsiri, lrai:rupecie, peqii, r+pii1t-. Ei batraciene, inserte,
!'r'.lol,ale, .[ructe, fiori qi legurr"ie. Apoi pe culoli. Hvirl+:ntj
r |l:i.rnlcnea cl asiflciri, suhor,lLani;1.i, grup;ir"i, aran.jarri,:n te gi
:ri;rrieli au Lm cara"cter pur imaginar gi riu sint, in foncl,
rir',::-it litiicole ,,incva{ii" speculate insd rr_r sirg qle cei in-
i.,:i'rseli in oblinere;r ci;tigi.rri i*r". Ridiccle sint sr:nsurj.le
, r.,.r obiec're spccifi,ce civiliza'!ic:i actuale, clate in r:drlile
r r-'utn'ie de titirniLcire a visuliloi, frecrzentc in Ccci;le:nt,
.r',iin ar Jli acordeonul, cabh-il, trlefr:nr:1, cinem;i1.o11rafi;1,
r,ii:"i;::l.a c,lsir:icd eic"" interpret.Sr'i.le absolut bi::al"e, i:tupiCe
.r i:;.,.{'e reilri€i ghii:i.forii in nr.cr;ni-eniti i;o;lnX dup:-r cistig.
I' r fe];r Linoi" asemenea aJ:s";ii.l.te inciTatii r:rice r:crne,nlarii
, ., rl inutil-e
{}lt|ciirtl 'i,.n, srjrzne torpaz'a,1.e provine cl.r: l;:r c}raidecni $i
,.r,1i::rrr:ni. ]11 are ca olclect c},:.,'clalfi.rea unilr crzenirnente
"rlilrare prin obscrvarea gi l,iii"ni"cii:ea ui:tr',r: irri;c;1ri re-
;lc:ic ale membrclor, ten.dr.ranclor, mr_t;chilor, crqaneior
r't.,r'pn1ui omcilesc, al formelor pr.'.telor de pe piele r:tc. Fro-
ir,.,rr-1elr1 a traversab mileniile, ajr"rngind pin* in zilels naas-
r.,'r, fiincl practicat incir in rinele mec'lii ignorante. Ghici-
iutr in $enine avea, se Dare, o cleosebitd rSsptndire la popu-
iiiiia daco-romand, dr-lpli cum reiese drn ahlziile in acest
sens cuprinse in unele texte ale autorilc;r iintici. In rnod
rcrt, in evul mediu, popr,rlafia rorn6,neascd. fclosea curent
",talmdcirea ser:nnelor'". C5.rlulii populerre cu caracter di-
virlatoriu, denumite ,,Tlrepetnice" au pitruns in {drile
rom!.ne in secolul al XVII-lea, conlinutul ior snprapr-rnin-
ciu-sc superstiliilor locale. Traducerea uneori neindemi-
nateci in limba romAnd a fdcut ca nu de puline ori aceste
texte s5 aib5 un limbaj bizar sau ilar ca in exemplele ur-
8988

mStoare : ,,Chica de se va cldti, in oaste ? ani vei merge
qi vei veni sdndtos la casa ta" ; ,,Frurrtea de se r,'a cl;iii,
spre o lar5 vei merge gi rnulti {i se vor inchina,, : ,,Ceafa
de se va cldti, o veste rea te va intrista iar apoi te va
bucura", ,.Nasui deopar,te de se va cldti, boerie iau oste-
nealA mr-titli" r:tc.
in sr:cr-rlui al XIX-lea ,qi inceputul cel.ui urmdtor a
e>ri::la1 o av;.rlanql de br:ogu.ri, mai toate intitulate stereo-
lip: ..T'aimiicii-r:a semnelt.rr ce se fac la orn, precuit: bii-
lai.r ochiloi', a buzelor, si in scirrt toate mi;cdriie;i in-
chcietr"iliic. corpullui om€llesc ce sint date de la naturi,,.
'Io1. sr-ib forma de supersr,ifie ar-r supravieluit m:rnir,.:re
de divinalic in semne pe unghii, cum al fi noifele. Naivi-
ta'iea acestor predictii redat;i in broqurele cle ,,tilm5cire
a serrnelor" tiparlte in secolul trecut este amuzantd : ,,De
vor'{i rrr;ile albe pe unghia degeturlui mare f*gdduiegte no-
rcic la oeste sau la insur'dtoare, iar negre pe acel Loc dim-
polriva" : ,.$emnele albe pe degetul ce aratb. ncr"oc tle la
ceie duhovniceqti gi mir.eni, ciriste
""i
i:ogdlie, iai. cele ne-
gre semne ne aratd pagr_ii:e qi .nfrr-idate qi lucri-l cic jr-rde-
cat5" ; ,,Semnele albe pc nnghiir dc-getului de lingi,:eri mic
se fagirch:ieEte cu rnild de la stApinii cei rnari cinste gi bo-
g5!ie, i.ar negre dimpotrivS" etc.
La {rancezi gi spanioli, sernnele p€ unghii aveau alte
semnificalii. Erau lu.ate in considerafie plasarnentul ,,nci-
ielor", ca ;i tonr-irile de culoare, acestea fiincl ..citite,, in
gra,de cle comparafie. Acela;i i:rocedeu era apiicat 9i asu-
pra tonuriior. Cu cit ac';:s.tt"a erau mai pronunlate. previ-
ziunea era socotitd mai sigur.i"
O alta formS de divinatie o constiiuilt aceea a. ghicitr:.h_ri
in alunile, pi:acticatd incii de vcchii egipleni. La popcrul
romAn s-au p.dstlat tlirrersei indicii privind pr:lciicbrea ii-r
trecutul ind"cpirtal, pc. scari larqi. a ar:estci modaliiafi
de interprcl;ai'e a destlnulu.i cuii-a. Exisli pisti'ati in l,oi-
birea curenti expresia ,,Ce ifi este scr.is, in frunte .fi-e
plrs !", exprimind exacI rernirrisccn!c a1e practicii rcipec-
tive, sensurile initiaie ale formulei divi:ratorii pierzin-
clu-se, aceasta transf ormindlr--ss in dicton.
In evul mediu vest-european, semnele de pe pir.le er:atr
atent cercetate mai r:u scarn[ de anchetatorii Inchizitiei,
care urm6re;ru si Surprindd in formele lor dovezi ale vi-
novitiei unor persoane sltspectate de vrdjitoi'ie. O patd,
o alunifd care sugera un bob de mei, la subsuoariq de
exemplu, putea fi luat drept ,,pecete a diavolului,, gi
90
;rr.rrl.rrt.ul ajungea pe rug fdrd prea multe formalitlfi. O
r'r.ui'(. siiru o floare erau sem.ne salvatoare, ins5,
lrrccpind cu sfir;itul secoluiui ai XVIII-1ca, pini in
plliorrclii actual5, divinatia prin alunite ;i pete pt-. pieie i:l
r,'( rj,i(igat terenul pierdut, reintrind in preocupiu'ile ghi-
lilorikn", preocupali. de a face avere. Evi.dent, o pigmt'n-
l;rrr' nrili puternicd este, in viziunea o.nurlui civi.lizal,. ,.,n
';rtrrplu a.ccident clermic sau un semn ereditar', fird semni-
lr,;r1ii anuirre in ce prirregte deri-ilarea vielli indivi;:iior.
lrr,rr. po|rivit p.drerii ghicitorilor fiecare punctiEor c1e pe
.'1 p 11qts6 semniiica ceva. De piicld, o alunitd pc pometii
,'lrr;rzului ar fi un semn al i"l,".rrocului, mai al"es in dragoste.
l)(' u,rdc-. ;i obiceiul femeilor, c;fre a ddinuit rnulte veacut'i,
,lr' ;r-:ri face sj.ngure o alunifd pe fa!i"
l,'i:.ion,arnistica este o denum.:ire motiern5 a unei :nai
r', ,'lrr l'ulme de divinafie dui:5 tr'ds5l.urile fe'gei ornenegti :
,,, lri, 1.ri'.ir" grlrd etc. Irretinsd gtiin!5, fizionomistica igi e:<-
lr ;ri(' ""principiile" clin ghicitul in stele. lle alt{el, in culsu't
, r rrlLn niet'tiu, citi.rea viitolului cir,ipd fizionomie purta de-
rrrunilc;.x eie ,,semndturd astrali", in ideea fe*sd cd infali-
'.;rlt'r [ic.r-:Arui individ ar fi i;rf]uen{atfl inri de ]a na;tr:;'e
,l,' t';lli'e r;*:lnju-nctul"a astra.lS a rrxome-.n1,uh.ri. l-drir indoiaid.
r,l ,'11 1'1'3 cul totul" ridicold ii cle aceea adesea persif)atil
, lrirrr" 'in antichitate. $tiinla a clcn:r:nst,rat cd tcatc cat:acte*
' li' hiolrgic,;" inclusiv a.speclutr a:xierior aI c';r'ptrluj. slnl."
rr,r.{,.'nite corl{:orn: r.rnei lcgi ::igt-ri:o;rsel a nal,u"r"ii *- erctli-
t rlr ,ir. }:rrin Llr'n:l&r:e. culoare';u pii"ritlui, a ochiior etc. se
1r,,,,::iriit, de Ia iririnii ia copii. n'rL sc d-oirindesc in nlocl ar'*
i,rilri iir 1,unclie de poziiia ul:lr-ll. es1:r'u. oarccare pe firn:a-
,,,, nl, ijig{itr", psirholcgii. meclicii trroricrni sirrl; a:,ilf,.zi !n rr:i*
rrri ;Ll sur'pi:indd pe fa1;a cr-rir,'a st.rft:rin!e ile or"rlin fiz.ic
'ri ps:iilic" Anun'lite cr.rl*i'a1iI aie pieli.i, glribuiui r]tLt1ffr]
I r ''r'iii1', chiar ale pii'ir1ui pol spr:ine mr-ilir: specialistr-t)r;i,
,i,:rli-rr sirigur'5 pl"ir;il'e, firril c;l acestir -qii irpt:lt:zr: li; *r;i-
,,r, ,ri, Ce iarboratc-rr'. Iloli ;ile apai'atu1u,i ci,..rriiovasci-rl:1t", dt:
tr, ''1. r.le r-'iniclri, intnxic;iiii ;i eitr't,c1e ir;i ;irala prcze,rn!a pe
l;r(r rilllei'iirrlu.h-ri. D;,rr dc ai*l liln& la lahelcle .,-ri.t'finte"
.,1,' iir':il;r:rcrnigtiicr, esir o rlistar:r,d imcnsii. Ghicitnria rJtlpd
.r l,!'cLut fel,ii consider';i, spre a da. numai citeva exemple.
,,r pii rrl }r.l*ncl detel'mi.nh inreui,ituictriaea in vi*![. in schil'nb
i' ir'r{i r{ilu reulcite. Spilrii ar tie}:tti. sl fie to!i diplorn;iqi
,,;'rr ;rf;ieciri6li, ial: pelsr;anelc uil piu:u} cl'*!, neapi:rat ho-
r;;rlr'" F1'11plea e]:a pr"ivild, de agernenea, {:a Ltn trlemenl, eie
l,r,'ctric1;ie. Aslfei, r-r persoan& ctt f,runtea inalt# erlL tlrls'ri*.
tl'f

natS succeselor !n viafd. Sprincenele cele mai favorabile
.pentru viitorul cuiva se infdfigau arcuite, nasul perfect
trebi-ria sd aibd o lungime ega15 cu a frunfii qi clistanfa
dintre niri ia fel cu lSfimea ochiului q.a,m.d.
Tabelele fizionomigtilor cuprind zeci de asemenea con-
sider;ifii divinatorii, constituindu-se, in fapt, ca o colec-
$ie llustrativS a stupidit5lii. Practica de la care s-a pornit
in alc6tuirea zecilor de indicalii, absolut fanteziste-, pi,i-
vind posibitritatea ghicirii viitorului cuiva prin studierea
fizionomiei sale se af15 ancorat$ intr-o extlem de veche
conceptie privind anumite puteri magice ale ochiului. Sirn-
bolismul ochiului apare in magia primitivilor. In acele
vremi de inceput a1e culturii umane, visul era inle1es ca
o realitate privit5 cu un ochi interior _- anllme ochiul
somnului. Prin extensie, s-a crezut cE morlii nu pierd
aceastd. facultate, cd ei vdd in continuare cu aiutor:ul" mi-
raculosului ochi. Dar ochiul acesta al mortului, care ve-
ghea pe cei vii, putea trage in nefiin!6 alte persoane. l)e
aici o altd credinld bizard gl ritualuri magice, acoperirea
felei cu mascd funerard, menitd Si imbuneze priviiea de-
functului, ai cdrui ochi ficgi speriau. Din asemenea con-
cep{ii au izvorit o serie de valori gi simboluri fanteziste
ale ochiului, corel5ri qi asocieri ale acestuia cu alte or-
gane ale corpului, cu sufletul gi personalitatea fiecft:uia.
- Forfa activd a ochiului primegte valori magice (,,ochi
}:un" gi ,,ochi rdu"), interdiclia privirii tabr-r-u-lui $i evi-
tarea unui a'semenea sacrilegiu piin acopcrirca ochiior cu
palma, gest ajuns semn ritual in unele religii. Ochiul va
cdp5ta, tot din aceasti credinld cu privire ia magicr,rl pri-
virii, potenia tdm[duitoare gi va inspira credinla deoc6iu-
lui, pentru a contracara starea prbdusd de ,,ochi r5i,,.
Existi aici gi o incircdturd de realism, de obseivalie em-
piricd privind forfa hipnoticd a unor persoane.'Ochiu1
drept, urmind principiul_ general magic al direcliilor, va
fi so-cotit benefic, iar cel sting, malJfic. Din aceste cre-
dinfe strdvechi va persista superstilia privind ,,bdtaia,,
pleoapelor. $i tot de aici vor rezr,rlta noi iensuri :' ,,ochiul
vigiienlei" (care vede gi prin somn) sau ,,ochiul siXplnu_
lui"" (care urmdre;te in scop cle pedeaps5). Din nr"Ji"r"o
octrriului cu lumina a rezultat credlnla in ,,ochiul_foc,, gi
ln ,,ochi.u1-astru". Agtrii vor fi deci ,,ochii cerului,,, idee
din, care
.s_e. .va nagte asocierea intre ,,ochi-adevdr,,, $i
,,oehi-justitie", regdsitd ;i in credin$ele creptine.
92
IlxtrdglnCu-;ri falseie princi-pii din asemenea concep-
!,ii, Iiz-ionomistica nu a ffcr"rt altceva decit o oper5 de rnu-
lilale cuiturald. Fard indoialS, asa-zisa gtiin{a magi.ci a
lizionorniei se bazeazd pe interpretdri arbitrare, fiind in
l';rpt o ocupalie vulgarfi, alimcntat$ din corpul irnens al
sLr pcrsti!iei.
Ghr,cittLl in apd. (hidramanfta) se afla pe un plan pre*
l'rrrenlial in varietatea procedeelor mantice ale anticliltS-
{ii, proi:abil gi prin faptul c.5" acesiui element i se atri-
lrrriau nu numai forle magice, dar era luat in considerare
r.ri cie filosofi, ceea ce ii conferea o importanld suplirncn-
lrrrd" Existd puline inclicalii exa-cte asupra moclului cr-im
l,roccdau ghicitorii spre a ,,afla" viitorui q:uiva in r:;riclcle
rrllli, d-ar se ;tie bine ci erau mai multe mc'tode de utili-
,r;li"c il li.chidclc;r ca mijloc al rnanliei. Cea mai rtlsi:lnci'ii5
lrn irractica de a se privi inclelung in1,r-un vas piitt c"r-t
;riri--r, in tin'lp ce rnagicii,rnul rostea formr-ile ciud.ate. Ill leie
rlirr ',lr"m6 se crea o almosfer5 propice indr-icerji iir-laiilor:.
ll;i;rr a halucrnafiilor, 1a care contrii:r-ria ;i jocul strnlr-''*
r iiii rirrCelor. TJneori, ghicitcrii arul:].cau in e.p5 ft'r"n;:e eie
lriLrr. dr-tph care cel c;iruia i se g'iicea h:ellr-iia si bei,i t-::.itva
irirlhiiiLLiri. c1e reg'.ild trei, cce:'.1 ce gr;,ibea aparilia dr,: irnlu*
t inrlii. Iluziile vizuale erau apoi pr:veslrte ma.giciirlrr.ilti,
t ri',,. le intcrpret: aiiloila filn:,ricitorii'::r fle vise. 'l"l'iin;-r;la-
lr iria lr.nei suprafefe, ca mi;lJ.oc halucincgen se l'+r1,Jfirt:]'le
ri in crjsl,s,Iotiu.n};ie:, adici in ghir:itr-rl cu ttjutorul l:ilci ile
:r1i,:iil n:-;i'.ir;;.lii. S:-isul"'.tl ji:-rtoareior, n.l finiiniior ;li'1-!::'.lilnr.),
ri 'i,.i--i'atoar:'c c1e iluzil auclitj.l'e. se i'icl5r;ga pioceci'lr,,i'rl' hi-
r l, ornrnlice, cornpletatr: si cu. alte var:'ianle, ca clc iiiidi,
'1.liii,l:ttcitfda, o tehnic;i foat'l-e veche. Gastl'omiinl,ia ro f5-
.r';r, clc le'giLl5, prin mij lrrciir.'a unrii ..gliicitoi: p-l:'::t:'lai"
, rr',r" pl'iitind inii-u"n vils cu pr-r!in,l ii-pi, pe {unCul] c::l''.iia
;rlriL:a o h-Lnrinare, r5spundea pi:ln sijnllie: dinil clin ri:'p,
;' jil riri+ti.v -cau nu, 1a intr,.:birile cel'.ri interesa.{;. Se r-:r;ciau
1,,i,ucla-td genii (dtrh::i'i, divinitali protectoare ale unri fa'
ir jlii) o|i- demcni cilre ,,spune a';" ghicj-torr-tlui cc inllnre
,",'ibau in uncle. Profesionistltl, asenlenea preo{ilor oraco-
l,'ior cle mai tirziu, interpreta viziunile. In fine o formuli
rlr' gastromanlie o constituia tdhndcirea ih'rziilor 'rptice
rrl*r'nnor copii puqi sd priveascd indelung in apa din-
lr'-.i-rn vas.
,[{iCroman{ia *- dupi cum se poate observa _* are ele-
rrrr:nte ce o plaseazd intr-o perioadd strSveche a magiei,
cind aceasta nu fusese preluatd integral de c6,tre practica
93

religioasS. Antichitatea greco-romand de{inea procedeul
catoptrirnanliei (ghtcitul in oglindri), existind proi:abil qi
la populatiile pretracice ;i tr'aco*getice, de unde s-;ir. fi
putut transmite in substratui de creclinte si obiceiuri ale
romAnilor. De pi1d5, in noapteb Anului Nou fe.tele. de:r-
brdcate Ei despletite, obignuiau s5 priveascS. intr-o oglindi,
la lumina unei luminbri, spre a-;i vedea ursitul.
De fapt, toate suprafetele lucitoare
- apa, cristalul
natural, sticla, uleiul, cerneala, vinul, foaia metalici etc. -_
au cdpdtat, de-a lungul timpului, utilizdri in ghicitorie,
pr"in proprietiiile 1or de a determina automatisme senzo-
riale, vizuale. halucinafii. Puzder.ia de procedee de ghicit
avind. la bazd suprafe{ele lucitoare s-a mic;olat treptat,
aiungind a fi respinse diir punct de vedere social. i-iiciro-
man{ia va g5si insd solulii de modernizare, fapt ce der-
monstreazd tendinfa divinalir:i de a se adapta la menta-
litatea vrernii.
Ghici.tul in foc (piromangia). Din cele rnai vechi tim-
puri, fclcul a fost considerat element ma.gic, ceea ce ex-
piicd gi faptul cd el a constituit obiect de veneraLie mai
pulin ctr zeitate cie sine stdtdtoare, r5minind o simplA dar
esenliala energie pent,ru uzul uman practic" Lingi foc
s-au-n5scut. pe perelii peqterilor, acele jocuri de umbre
capabile sil stilneascd cele mai bizare fantezii in mintea
oalnenilor, aflati pe o lreapla inferioar5 de recunoastere.
Pe
-bund
dreptate se poate afirma cE focul a avut puterea
s6-l propulseze pe orri. dincolo de condilia primar5, atit
pe plan mai,erial. cit 5i spir.itual. Iat6 de ce, probabil,
prirnele manifestdri cu adev6rat religioase trebuie cdu-
tate in cultr-rl focului. fenomeir asupra cdruia domnea
convingerea cd el reprezint6 viata gi moartea. Mitolo-
gia abund6 in exemple cle gindire siriveche, prezenid. pe
intregul pimint, care acclr,daur focului dimensiuni primor*
eiiale. Fclcul ah.rrrgA leneiriele intunericului, incilzegte,
str5lucegte ; esle o ;:r'm5. impotriva anir-nalelor sdibatice,
dar ;i contra spiritelor rAufdcdtoare. Focul este luminl,
prieten san inamic. l"ilosofii Indiei gi Greciei considerau
focul in nllmeroase ipostaze : solar, meteoric. viu, sub-
teran. organic, astral. Ci focul ar fi fost furat zeilor de
catre Prometheus, in dolinta lui de a veni in ajutor oa-
menilor sau c5 va fi realizat pr:in frecarea lemnelor, cum
povesteqte mitul chinez aI inleleptului Sui-jen, aceasta
nu par:e a avea in practica divinatiei, nici o valoare.
Pentru piroman{ie prezintd interes ,,semnele" pii-
piililor, ale fl5cdriior sall ale jocului de lumini provoeat
rlc tlciuni incandeseenli. De pilde, dac6 se urmarea a se
;;1,i in ce mdsuri existau sorti favorabili intr-o acliune
oiu'ccare, cel interesat se ducea la ghicitor gi, cu mina lui,
l'icea un foc, potrivit sfaturj.lor primite. Ghicitorul rostea
<lcscintecele in tot acest tirnp. Cind izbucneau fi5ciriie,
:;() ()prea, Ie privea cu atenlie ;i interpreta ,,viitorul" dupi
l'olma ;i direclia acestor"a. Ciirbunii apr:ingi dddeau qi ei
l'trl,;r'itc indicalii vrdjitoruh-;.i, dupi variatia strdrlucirii,
l'olmai, micile fi5c&l'i care ii iticonjurau, sc?nteile care iz*
lrucneau etc. Fumul avea qi. ei bogate simboh:ri, rclzultate
1o1, clirr clireclii, cultlare, forme, grosimi, iar sfiriitul fc-
t,r.rlui suna ca un feL cle I'oce mistei:ioasir, ce spunea mlllte
qhicitorului.
lir fine, focul mai jtlca gi rolutr de pr-rrificator in cerei-
nr.oniile divinatorii. Mai precis, fumigatiile erau utitrizate
ca biri magice, concuritld cu apa izvoarelor, care avea accl*
lirli r"ol, in special pentru profeli. Adeviirul este cS toai,e
i,su-zisele semne aie focr:h-ti nu v.alorau nimic pentrur ghi-
ciJoi'. atita vl'eme cit nr:-Ei ptliea da seam.a ce dorea clien*
1nl s5.u sli afle. Prin. intreh6ri discrete, el se l6mure;r"
Dri;1ii ciire pruclucea. tdlrrr5cirile, astfel inclt si fach pI5'-
t tle ccllri ca::e il pidtea, sd-l satisfaci psihic" Cr"rrn limba-
lrrl ghici'rorilor a .[ost sterectip Ei ambiguu dint-otdeall]:ar
, , I i'nai aelesea rnatl€'1*rl rt ]'cLl$r-'it pe depliir, r:hiar dacii
nirric nu el'a adettiirat dii'l {:La sptlne& profesir:nistuX rtin*
;rirx,r'i" de iluzii.
Dcsigur.', in mi"sc&rile fl$tirilor Ei alc futr;ul.ui llti rit:
;rll.i nici un $emn al. destinul,ui. Exist5 astdzi sltficieni.r,:
,,rplicalii E+,iin{ifiee pr'lvirld comt:ustia, in"fluen{,at;1 EJ*:
rilrd'.1l cle r-rmlditate a lemnlrlLri ryi a aer"ului' cle cr.lre:t'ttii
rriuror;ierlci, cle esen{a Lemnelasd carc arde etc.
;qitrins legate ctre gi:icitrrl:'ia prin foc sint corplro?lxr./iiifi
4r';,1'e '.iiilize:lzd ca elc.meilt, d.: alciti'e nu }emnul, ci g:'iun*
i., 1t', ir:r speciatr ccle cle :;usun) $i cricotnanft* (in f&r[ str
ir,cine:reaz6 bcrl-J:e de orz)" llehnica ern sirnpli-i : pe cHr*
l;rrnii incin;ii sc alu:rtil o gi:im*lo.ar* oaletar'r- de semir-,i*'.
, ;ilt" incepea isrrtlial, sir fllr^:tLgLtr. In jocul fttmttltti, fl."eti.ti.tit'
rir, iiu;rii cp:ticr', ghir:itrii'u.} tilmlcea rziitor"uL Procedt:ul
:'r,r:;r r'!ispindir:e in speciatr" l:l popoat:elt setrtii,c. Pr;llirrit
rin()r' sllrse antice, ei ar fi del'enit tradilionill La trihur:ilcr
riin z-ona cle deryert, unde lemnr,rl lipsea sau so procura cll
liral'o greutaie" 0 varietate a eapnoirl.anfiei qi in g*encrnX
04
95

a prrornanliei era d.aphnotnanfta, aiiici ghicirea vlitoi-uluiin .[lrrn*' clegaiat piin arder"o'fi""u".o6. sau
"rri;;i;i;d-e laur'. o ,r-t"an;"ra stravcciie,'.r*.]t* inci dc T,hokr.itos(315-25c i.e.n.)"
,Ceph.*.lornan{ia, o alti foi.mj dc piromanlie" ei.a ciii.i_nalia bizarS, utilizatd n,;mai atunci" cind se *or*u
^
,*rJescope'i un rduf;Lcitor... pe j*r;ii;; ir,;;r';r;',.;iJr,,r ;;acest scop L1n cap de mdgar',5i ghicito.ul i*ceirea oi *r.oi-
nr-uife formrile mqgice, iir car:e' intro.lriccri'-;;;;"i" ;;;_soanelor birnuite a fi fdptagele fi:r.iniui, criilr:i etc. iachfalca incinsd pe foc tros'ca irr neonii,ntul in c;u:e ;";;;:
*unii] un numc, exista crcCinla c_ii acel
"; ;:.;-.;1;d;;.l,,t"rpi ul'malre, toatd ndpasta ciclea as,_lpra acestuia, firlnici o a1t5, ceicetare.
.* ""
O,
-n
ru.i"ra,de^piromanlie era, de asentene a, .:id,eraman.-
I7{r. fliife consta rn aruncarea unui numdr irl]par de paie
l:^:'i.fi:r inlo:;it.,pro;:ocirih: elau ficr.rte p" Lora rnil,c;-
'lioi-
ltrelor, mociului cum acestea luau foc gi u f"_"t"idqiaiat,
I,faniera in care se efectug.3.l ,previziunile in piroman_
{ie trasi sd se intrevad"d faptui'i,i
".*.1
mod cle .r-i";iil;prcnxers oracolelor, fiind deci extrem de vectri.
-
-, 9?o,!o^!ia, adicl ghicilul ,,in pdmint,, are o jstorie
ees.lul d_e vecht', tehnica fiiird crcatl, probubil, clc vlaii_torii h:iburilo' clin preajma ld'muriior..^;t;;i: i;;";;i;ipoteza cluce obse.varc'a- di*cta a geo*a'liei
"" uut
"i.iainci in Peninsula
{r1r.U!1.e, f[rd a se"mai face apel 1;;;;i;
^ilt"t:^ Y'.ili!".1l intinde .
ni-qip pe o plan;etii r*pe+r*cilt-I r11 patru oleptunghiuri. Ia citeva pietricele gi' le
aruncd pe nisip. po.zilia pietrelor. putind"fi ori"".",-"rt"iirlerpretatd de ghicitor', cire pretinb.e,
".to" ""
ti-"*.f,
"aqi"mde. din_ nisip ii jspy.3 pr.ezcirtul, trecutul ;i "lli6r"lclientului. r)octorur J.- v{axweil a studiat ra in""p"t"i"ac-
tualului secoL acest mocl cle clii,inalie. ,"l{_am-lds;;i p"
rnina. unui ghicitor in nisip, scrie el. Arabul avea o figdegravd" s;i ochi pdtrunzdtort- precizia indlcaiiiior-."f" il_"surprins gi nu*mi puteam exp_lica prin ce mllloace tiiaatitca amlnunte despre rnine. La incheiere, ca .a *X i**gate, a luat o mutrd perplexd, spunindu_rni
"t
;; ;;j;precis dacd eram cadiu (judecdiori sau medic. ai""i _^
Ti..l.:, tot..Pr-rngaqul se infort.,"u* bi"ru asupra persoanei
rncte gl ntcr nu ei-a greu sd o facb in acel tirg mr_rsulman
nreriieval. $tia precis ci sint meclic, dar caboiiniu*;f;;il pierduse. $iretcnia lui de anaifabet ii Sucase o f"rta,
"**_
96
,, I L.-. rill r.';-1. ilnl:r'csiona printr-o pt-lnere in sceni atit de
, 1 , ii. i'ricinri pe naivrll. Ce naiba, l-am intrebat, oare tu,
r iri il! a:l ilcl'anui';ii. nu nr.ai gti.i orn aratS r-rn ,]uC"eci-
r ' 1,'iri :lli:::ui s"a fisLicit, conlii:minci u:ilfel b5rluiellie
, ri.:i--,ic. Ill';i r-ln q,',ir'1atan".
i ,.:,'frl,ii:,:il .',ll'llic menl,;one*'.:S l-lult'!::]]r-'i"s'"1 v;iliatrte atrr;
rl l:r ll't'Lr"i:t;i. ljrocr.::"'li:r.;L gqtll,t& liu pr'''esir:ii'cl cenu*'
, i j rr|:;-)!";".::tiLl {rlanrr-, cii.l;:ii rl;e r:.r:1 c:r'c dili'e:l liii i se
,:'-:,-i f':.r:'rr::i ini,:'ehiirilt c1t i;:11,'iirc iii::tr:i.ip;:a tabiei.
, ;,r. r;ii,t'li:.i 1':,rl:,ri;lilii. p.ct"ttii1i, sii',t1-ili d*: ci:nu"qi er';i spul^
. ,. ,.:ri';r.l::rC cliir::riic ir:l:L;-li:;Li, sei.'vi,rd r;:i hazit cr'c inter-
, I ,r r rr: cil ili:::rtri'lr:. liel:hi;:ir:lanl,ia ;:oil.te f i ccn:iitle ri;td,
. ..:i:::.i:. pu;1,:1, dc vc';.l1'r:',,, {ia lli''''{:l:i.li':ti:1re a ghici*
i :''.t'tL ca.fe;i, i'i;l:11:i,tie rnai icctn1,ir i';tr tct cl.l acccl5i in-
, ..i.i-r:'ill ;il;e'ariii, c;r ;i fcrrnel-e s;{.t';i-"r:c]ri J.i: ii'i'in;"1!ie,
rl,r;:i'il gi pl.un:bui topite, aicil;t-tjnii difc;i1.e fig'ur"i prin
',. ilir. itt a1:ii, au sel'il qi e1e i'lc.pi:et,;il:ilor dirrinatorii
',rt]iiL..lille,
i1 :ramrLn'yin era o fo::rnd de ghir:itorie e''fectuat6 pr:in
r rlcr i,.retiri s,-lbicciive ale Llnor mairi"f e st,[ri at:rrosfe-
, r ,r' l- vint, curctlbeu, halouri sclare sat-l lr-lnale, forma
:i r"'i.l.eza de cleplasare a norilor. Istoria este pre-sAratd cu
inl.rlt* a:;emchea ,,C.escifrairi" de sernne cereEti' Se poves-
{ '::ls g5 in ti.mputr jefuirii lerusalirnului de cStre Antio*
.lr,rr-s s-ar fi viir-rt pe cer un cavaler lle un cal de aur;
i;,i'llf vremea lui Titus, tot aici, s-ar fi o}:servat in nori
, ,,i'u d" luptd gi soldali inconjulinctr oragul'- In rcalitate;
rir-,{:mrnea viziuni nu sint decit produsul halucill'1{iiIof,
1'oi1-'ctive, ap[gute in momente de mare tensiune psihicfr'
{ lii lva exernple, studiate cle psihologii contemporani;
r:l'rt, eclificatoare. Printre acestea mai aprofundatd este
r,;,liza ;tiinlifici a unei halucinalii c-olective pet-recuth in
;,rr.,lust igt+, p" froniul francez, !$d ut grup de :91+*i
i;llnilezi ar'ff ,,vdzut" pe cer, Ia Mons, inger-i cu sdbii in
,i,ir;ii pornili impotriva- frontului german. Cum in acel
r., ,i11eitt toc.rnai erau executate fotografii aeriene, confor-
r'r;,lia norilor a putut fi in detalir-t cercetatS, demonstrin-
i',r-sr: pe viu defbrmarea prin-halucinafie a realit5{ii : no-
rii inti-ad.evdr aveau forxne bizare, dar erau 1'oLuqi nori
: r il l.:.;,irrati.
Ct'firamatz/;io sau tehnica de a prezice int?mn1[ri]e
,iitoare, iestinul unui individ prin cercetarea liniilo;: dir-l
i,,,lr"ir s-a practicat din cele mai vechi timpr'rri" Informrlii
9?

*c c'itoaire la aeeastd forml de ghleit i:e parvin cne na
cnr_aldeeni, asirieni qi egipteni. Clt*de rdspindit ** glrini_
ilnLl in pal,rnd aratd faptul cd nunrai la vedhii evrei e#l.siau
mji de chiror.:ranli. Grecii qi rornanii agrearl, ae are*e_
ne;r., acest mod de clivinalie. lnsu;i imp6ratul Augustris
ilreeea in oehii conten'pr:raniLr:r sdi ea u-n exce:lent
*grnl*r*
trol' in palmil, ceea ce nici nu era cle mirare" deoariee el
cl.:punea de dcstinul trrlnr.or supir5iloq ;tiilrd dilrajnte
r:e-l pute.a agtepta pe acela cili:uii ii privia paXma, rnai.
{'rur seamd alrenci cind era vo'b* de un inalt tr,rnc!ior*",
gcneral sau curtezand"
O serie de autcri pi'csiigiogi s-au referit Ia chiromaye-
'{;1e. Fr'intr:e aceqtia l)emocr1t, Arist,ofel, aprli Aviccnna
s-';lu pr:eflcut a cla crezare istol'iuare].or.privitoare la pr.e-
riizir-lnile f6cnte de vestifi ehii:olnanli.
^.Ghicitul in palmii. se face aplicfnil o tehnicel dcs.tun de
so.triisticat5, profesionistr"rl dispirirind de uir trimbilj upun-l-
fic, asem$i:&tor cu cel al astiotogilar. protr-lbera"ietu Ol,
p4"1ry5- qi cle tra artieul"a{iile clegetelerr au, de pitcld, denu-
nriri de planete. Existd o conoplicatd harii a fratmei uilil._
z;tt"I dc chji'lnranti. Dc fapt, in lrrci,Il.ile co:,"iaerate a,,es_
tr-i .trlolme ctrc ghicit sint
-cirea
o sut6 cle variarate de
car"trigraf.i.i chirornantice, corespLlnz6toare age-*ziselor,,spr:_
cii de miini""
.
Nu poate fi ignor:at un fai:t gilinlific, acel.l cH -fltlrmd.
v',lurn*l, cllreclia }iniil.r gi amprentele, e'xoai'ea pl"lli
pri.t ilustra o i'izionornle a palmei, care oferd posibilitsti.
cle intr-ri'e a rrir:stei, temperam.entului, pi.c{esi*nii, ria"ii
a"lc s5natirte a eelui c.xaminat, De aeeea, rln ghicitor'n"L"r*t
ptiale recunoa"gle u;or di:"c:i un om este artizan. muncjtol:
sau.i-nielectuatr, studiind uzura ryi. culo:rrea pletil, defor_
ma_tiile degetelor, mu;chii qi venele, alte elernente. De
antfel, psihonclgii modenli, ca ryi medicii qrtir-l ci, uneu,ri,
;iare-_a de sf;nirt-atc poate fi surprinsd prirr stueliui palme-
.trui'. C,r, de nhir'I, ;i plofesiunea.
in tehirica ghicitor:iior" miiiriXe osoase, ctrure" ilrql.o-
neate, -anuntd ctre exemplu fr.Smtni.Iri 1:sihicc. in timfr ce
nniinile delic;ite, cu pielea fini sint sirmne ale u'ei viell
sedenta'e. 1.[i;ici*.ile involuntare ale miini]or sint uitl
siemne care trilclcazi temperamentul unui iildivid. dacH
acesta este dir: fire- calm, impulsiv *o.t n*peietoJ.
-Siuut
l"ealit5li specu-late abii de chifon"ran{i,:, cu f,ii de a:li i^
Lern:5, ceea ce" explicd in btind pai.1,e succesul ei. Dar, de
Ia aceste esnslderente, pins la preter:{ia aflsrii viiiorirxui
98
prin cititul ,,liniilor" din palmS
-este
ins6 o distan{4
cnormA. Cercetdri moderne, vizind nu neapirat ve;teji-
rt,u chiroman{iei, ci stabilirea cu exactitate a valorii reale
p|cdicfionale a acesteia, au avut ca rezultat demonstra|ea
i'aptului ci ghicitul in palmd nu reprezint[ o metoda gti-
l'iific6, neflind verifiiabild in experiment" Urmbtoi'ul
Iost efectuat poate fi edificator' Unui expert in chiroman-
{ic i s-a remis mulaiul palmei unei persoane pe c9re -nu
,', cunuqt"a. Ghicitorul a stucliat indelung ,,harta" liniiior
s[ a dat ?u scris interpretdrile sale, pi'evestind * inli'e
r'rll,ele
-
o viald lungd pentru posbsorul palmei respec-
l,iu!.-N"-"i c['mula'iL1 fusese executat de citre experiii
irnui muzeu de medicini legatd dup[ mina untti tinar
rnort cu citva timP inainte'..
Absurclitatea credintei cd planetele Sisternului nostrtt
solar ar putea influenla forrna, culoarea, directia protu-
tr.rclanleloi' qi liniilor palmei apare evirlentS'
Ornitlntmanlia sau ghicitul prin tah:r:rdcirea compor-
turnentuluj, migcarilor
-qi aspectuiui pdsarilor consti-
tuie o plelungiie a strdvechilor crectinte magice' nAscutr:
clin observarea lumii animale.
Daci luirn in consicieralie cornportarnentul fatd de
lumea animal[ __ insecte, pSsari. rnirmifere, pegti -_ aqa
r:um pr.rll.e ii el stucliat acum }a pirprrlafiile afiate P! t1e9-
tc,le ir.rt..,, l,rare de civllizatie, c0n,"ri.ltl;'tut o mare naivitate
cilrc a stSpinit popula{iile str[vt:cl'r j'.lllc' credeau c5 lumea
ui" t" este asemdtritout", ca tllit:i'
-fiinla gindeqte' vor;
frr:,lte,secomportdurnan.Culinlprrltil)setvarearep|tlili';
ir reaiitalii a avut drept urmarel motlilicilrea t|eptltt:i _:i.
,,,,*rtui conceptii, ajuneinctu-se la concittzia c5 anitnaltric
lri, *r, totugi
^o
"lnte
qi ttai.i idenlice omLtlui, clar c:i elr:
1,,* *iE"ati'Ei acliuni ghittate cle ,1'olfe enigmatice' Ui mc
;,|; ;;;rt"i mentalitili se .e,gi.sesc in basm.ie
'rimar-rt-.rii.i
u,ir- qi ut" altor popoar.e. in t:til.,.-, animlllgil, rrorbest:, dnLr
,,ratlri inlelepte pentru ci,r .ntill sir izbi'rcle.scl siii-r ciirn-
il;;;;;;.^-il;'-fiiniele inzr':.it'rtir-' (:Lr .s(r'nrc)r-Ie;r c;rli1;l1i rrri-
r.acU.loase nU sin1. .1r-icat't:. <:i ni.rnrai :itrr:ltlA pltrtlilrlai el ille
*o-ro" p"t"ti magice' ori chiai' z:cit'i"r!i transformatc prin
putterea r.r'iljilor.
ln antichitate, asemeirr::.r c|rElinle c;rpi,,ir snncfi,.irie re-
lipliorrsir. Inr{ienii. efl1;liirnii. t:hilr|;:ii. tnt-:solrolalnienii.;lpo1
trlacii, glccii 5i rcrni'.nii. gt'1.o-dlcii, r-ct:hii si:rvi' go!'ii ciis*
pu.ruati {iecare cle tln p.ntt:'tt 1'out'tc berqilt p.pLilirt cu
;,pim11r, clivir:iz;rte. Mitrlic;gia giei'rcli cstc, poiiti:, ceit irtai
i]!i

pitoreascd din acest, punct de vedere, imaginind o varie_tate cierurantA de. tjiirte cu forie--lxceplionale pusc sd.aconrpr:niezc divinitdii sau sd sc iLrpte cu r,le. insuii Zeus,cct mai puternic dintre ,eii oii_fil"i, , i"J^lr;i", i;Typhon, un balaur uriag,
"" ;;;ff;;';p;t_. ffiii; ;;incaierd cu sarpcle python- Arf"-:, cuti.eiei.a pidirrile cuo haitd ce ciini ctiruili d" p;;. i;-ti )eii se cteg.rizeazd in
ilTt^Y?: pisdri, Q9;ti, ,pru u_,rt atinge unele sco-pun ascunse. Oamenii se puteau ;i ei tranifor*, i,-, al}"_rite. vietali, sr_rb acliunea vra;itrr I",r'" ,r"ir_,1ei zei*r. Iv{aimult divlnitalile igi disputd'rp""iif_ a"
""1_*i*_.'^tr;."jr;zeu era reprezentat de cdtre o vietate oar.ecare. n.if"f.acvila i-a fost atribuita i*i Zeus,
"".[rf si *ri'il.r;;';Tiiiui Apollo, rnigarui
- n*rLi"f';;'lui pr:seicion, coco-qul 5i coco'ul zeilci Dem"t"r, norr"'_ H*,,.i.-.5.rp"f""fiiA:clepios, cucuveaua
-^Arlemisei, albincle crau alc mu_zelor etc. Toate acestc fiinle, ;p;; ;'."umera numai pecele inzestrate cu forte ciivin; j;
"dt.".gr.eci, erall apro_piate cmului, care vedea in miqcarJ" E,
"o*lrortamentullor voinla zeilor.
Exista insd o ierarhizare in clasificarea lumii anirnale;Pe treapta cea mai de jos,".fl* p"itit;i.*ptll_r;.'Ailiveneau patrupeclele,^la rindul tor'Aepa.ta:"t" A"fr" J.i_terii de inteligenla. Cel mai sus se ,"it-,i"., ina.ipatele. Dargi
.in rindul pdsdrrtor graCalia
";; ;;;_"td.. primau zbu-rdtoarele care se ur.cau in inaltul ieilutui, ele fiind con_siderate ca apropiate. zeilor, O"--i"'iur",ia"*"r'*"*:"pentru pdminteni. Sd' fie oare mitologra cea care a statIa baza tehnicitor ornithomanlr"i,-",ii"i
" Ji"mu1i"i ;;ilactele instinctive ale pdsdrilor'r;; i;;;rs, aceastd tehnicdsd fi oferit-condilii.de reflectri" ;i-"ru"1ie cuiturald sulcforma mitului ? oricum este'clar
"a or"iif_,o;;tt"";mitologia au mer.s mind in mind-
in acele vremuri,.Democrit considera cd muzica a fostcreatd prin imitalia cirip.itului plserilori in tir"p c" aristo-fan (c. 44s-JB6 i.e.n), ;J;"*-;;!rrrr"rt" mcnite sd
convingd ci zb'r:dtoarele sint
""t"
,i"i-,u;*t"'f,l"i" i"
f,:..p3:il,,. lt11aina - cupr el perf*"tiu;u;.'p; ;;
?jl"f"illlpa.rtizanii metempsihozci veder.u'i"
"rip"tu
unrcl Ge ventcute usoare ale sufletelor cornunicative, carepoarti ce-glij? oamenilor. p^;sariie-aibe erau intotdeauna
'e1:rezenti.ri
ale duhurilor. insuEi piutarh .";-;;';;;ritc,. darorits marii tor..rapidiuii, i".*iis;"i".;i
"iriilii.sc afli in serviciul zeilor, i"r-;bo;;i;-""ir#;u"I, ffi;i:i:;
100
crrrisc c1e acestea nu ar fi altceva decit mesa.ie divine p*
(:rlc oalnenii trebuie sd se striduiascd a le in{elege. Ac*-!
l, ;,:.1 convingeri le vom intilni la Euripide ('180*406 i.e"n.i,
ri,r' rnei ti'rziu 1a Porpliyr (234-305 i.e.n.).
L)csigur, nu toate pisdrile erau consiclerate de orni'
Ilri,rn;irifie ca apte a fu.r:niza prorociri. Pe prirrrul i,lrr
t ; rru cotate cele de practri, existind conceplia cH ele rii',,
:riilil in gralia suprernd a zeiior. Aceste zllurilloarc, sci,i""
lirilr., cL{ in"'lividuahtale caracteristic5, carnivore, erar; dr,r-
r , , r r iri i,e ch iar pisari-pror:oc. Substratr"ri crcdin !e i in .piii -
: 'r; ilr-1ri:'oroc este elii,r'crn de vechi, t*:mini:rd conr:ep'{;;i
lrrl;ii'oi' popoarelcr ani,ichii:i{ii ai;iatice, nord-africane qi
(,ii,'{:j;leite. Bl trelluie ciiriat iil 1eg61r,ira primarfr pe cr,r'.
,,ri',rr1 c;,rverrrelor o fdcea intre .,ria{*, cbtrclur$ qi singe nln-
: rt.r pe ccr"lstatarea cd un trup mort nu mai are singe gi
r,ir:i cirlclurd. Ile aici qi acel apetit al spiritclor peni;lu
r,rrge" in concepliile strivcchi pds5.riLe de pradd aveaLt
rlcuii atribute demne de a fi interpretate ca similare spi-
lil.clor. Frirnul il constituia zl:eirul, clecl circulatia prln
rrt:r, aidoma duhr"rrilor. A1 doilea, rnoCul cle hran6, cu alt*
crivinte devorarea victimelor, a singelui acestora. trdenti-
1iilile intre comportamentul pds6rilor qi credlnta in spi*
litc erau evidente la antici. Potrivit mentalitbtii acestona,
pisi.rile, fiind reinca::ndri ale mor{ilor, puteau fi deter-
rrrinate sd Cezvlluie viitorul. Ca atare, ar fi fost suficient
r;ii se dea ,acestor pisiri o mixturd de carne 9i singe, 6lre'
lrrratd in atmosfera incanta{ii1or magice, pentru ca e}e
si*ryi. exteriorizeze facultdlile clivinatoare. 0 propor{ie tn-
sr:mnatii avea in cornpozilia magicd a arnestecului respec-
t.iv ficatul, acesta fiind considerat ca organul inzestrat cu
irrsu;iri profetice. Devorarea ficatului ducea, deci, la trlns-
rniterea Ei sporirea virtulilor respective ln corpul pdsil-
lii-proroc, Amdnunte a1e conceptiei respective sint p-re*
zcntate in Theogonia lui Hesiod (sec. B sau ? i.e.n.). Eschyl
(<:. 525-456 i.e.n.), de asemenea, se referi la acelaqi mod
rlc inlelegere a devor6rii ficatului. Dar, in lumina cerce*
ti-ri'iloi m6derne, substratul trebuie sd fi fost cu mult rnai
vcchi, incd de pe vremea cincl ficatul era, in conceptia
nragic5, sediul sufletului, deci al spiritului, care .
- a$R
(:Llm s-a vizut
- avea virtuli profetice. In acest moel,
;rlfturi de pdsdrile-proroc (ornithomanlia) s*a pistrat pl
gl ricitoria' in f icat (hep at omanfi,a).
101

Oricuin s-ar fi. petrecut evolulia ornithoman$iei, ea
ela deja coilstituit$ ln vremea 1ui Horner, fiind pricticat5
cu abilitate de Calchas, H_elenos, Haiitherses, ilIelampus,
Amphiaraos, Tiresias qi alli ghicitori. Locui de pr6vel
nien-{,5 al _acestei biza_re maniere de ghicit, dr_rpi migcirile
in zbor, dupd sunetele emise de pdsdri sau alte compor-
tamente ale acestora este adesea considerat a fi Gr6cia.
pornindu*se ctre la dramaticul mit al lui Frometheus pel
depsit de Zeus ca un vultur uriaq sd-i minince zilnic-fi-
g."t:r,I .
care, peste_ ngapt_e, se regenera, Dar, faptele par a
fi fost cu tottil altele, decarece-inci inainle cl6 infl6riren
ci.rilizaliei gregi_lo1, ornithamanlia exista in phrygia qi in
Peninsula Arabic6.
Pirsiri aducdtoare de noroe, fatidice, erau socotite ac_
1.'i1a, ca mesager aI lui Zeus, vuJ.turul, corbul, cioara cenll-
i;ie ;i, Lr.neori, lebida. Egiptenii gi romanii consid.erau si
alte pd"s6r'i drept faste. In acetragi tirnp, unele pdsdri erau
considerate aducdtoare de nenorocire sau de rdu augur"
Concepliile in acest domeniu difereau. prezen{a
;i mai cu
seamd strigf,tul cucuvelei"no*ptea era un semrr aI mortii
sau a.l bolii Ia mai toate popoarele, credin!6 transrnisd
pind in zilele noastre, sub formi de superstilie, Ei ia
romAni. Atenienii, care aveau ca pasdre divinn circuveaua,
cr:nsiderau, dimpotriv5, drept un semn de noroc {ipdtutr
acesl"ei rdpitoare nocturne, iar prezen{a ciorii cenugii ca o
indicalie a zeilor cd se va p::oducd o intinnplare rea, ne-
prielnicb. Ornithomantia presupunea, din partea ghicitrt-
rului, o inlelegere nu numai a comportamentului- diferi-
telor zlruriitoare, ci qi a ,,limbii" acestora. Nu- era vorba
cl.espre o annme conversatie cu pdsdrile, ci de interpre-
ta.rea sunetelor emise de ele, fie ca favora]:ile pentru cel
c6ruia i se ghicea, fie nefavorabile (un ciriitr; de exemplu).
Augurii, reprezinti o forrnd tirzie a ornithoman'fiei. Au-
gurul. era rnembru al unui colegiu sacerdo'cal s;pecial care
avea ca atriirulie prevestirea evenimentelor sau tdirnd-
cirea voinlei zeiior dupS zborr-il qi cinteci-rJ" pisiirilor, ori
prin examinai:ea m5runtaielor anilrralelor sacrificate. Au*:
gurii erau privili ca persoane foarte import;rnte, ar.'ind
rangul de pi"imi'd.emnitari in stat. Numf,r'r-rl augr.lr:i1r:r era
rrariabil" La Rorna, de exempLu, existau inilial trei an-
guri, seleclionali din rindul familiilor foarte dlstinse. lo{ai
tirziu, numdrul lor va cre;te treptat, ajungind in cele diil
urmd.la cincisprezece^. Apari{ia qi ceremon"iaiul augurilor
erau impresionante, In:br5cati in robd de pul.purd, pur_
102
tind coroani de lauri, ei veneau maiestos ia altar' Se
opreau in fala acestuia Ei se intorceau solemn cu fata spre
Iiirsdrit, ridicau bralul circumscriind o parte din cer c'r
rrn baston augural, dupd care aEteptau in liniEte ca pritr
spaliul marcit de ei pe firmament sd ti'eacd o pasir-e'
ii.,.i, ir-, sfirgit zburitoarea apdrea, se stabileau punctele
clc intrare qi de ieEire ale aceiteia din zona circumscrisi'
l)acd pasdrea era zbrtlYa prima oard la s-tinga, semnul eta
cle bun augur qi invers, Ia dreapta era de riu augr-lr' De
aici mai multe expresii ca ,,de bun augur" satt ,,de rf,u
ilugur", adicd bun sau riu p.revestitor, folosite ,'si azi, dar
t'irri6 sensul de oclinioard. Nu oricare pas[re servea dl'ept
purt6toare a semnuLui divin, ci doal acvila, vulturi'rl,
r-rliul, qoimul, corbul, cloara cenuqie' bufnita qi porum-
belui. Aparilia unui porumbel alb (persire de bun augur
intilniti in initurile potopului lui Deucalion 9i Noe) era
atit semnul izbinzti, cit Ei al picii, acest ultim simbol per'-
petuindu-se Pinb astizi'
Pt-tii sa,cri jucau un rol allllme ih ceremoniile augurale'
Nici o clccizie in Senat sau in Armatd nu putea fi lurta
la Romir inainte ca augurii sI se pronu"nle, dup5 obser-
vitrea modubii cum clugr-rleau ace;tia gr:5un!ele' CinC
puii sacti, lSsali liberi in curtea templului, se I'epezea.u.cu
irviditate'1a seminleie cle griu, se credea c5 a'uspiciile
--decl
lmpreiurar:ile -" sint favorabile desfdq;uririi ac-
fiunilril p.ii""tut". DacA refuzau sd minince, auspiciile
1,.-o" ,-r.,;o"orabile qi pri. urmare .. se annlall proiecte"le-
I;;irt ti,
""
o"-"ti cl^e stat, couduceau, in fapt' impe::iul
rleoat.ecc toate acteie importante de decizie, inclusiv cele
pi'ivitoare la rdzboi, erau acloptate in funclie de recornan-
ddrile 1or. Or tocmai ace;ti auguri se plicepeau,de mi-
trriue si interpreteze ,,vclin{a" 'zeilor,- in funclie /de iitte-
resele po,,'r,rttil", familiale sau de grup' Cicero descrie
manier't nrtivir, dar totugi eficient5 in care aceqtia ma-
nipular-r opiniiie. Cercetarea puilor sacri se fAcea' pi:in
traciiqie, in tala impdratuiui ;i ." senatului' Prin urmare
totul'se clesfSgula fdr6 ascunziEuri' Dar, daci P""Iit:
interese cul'eatl ca pasdrile sd ciugr'rleasci lepecle boabele'
cle erau linute nemincate un timp oarecare? inainte de. a
Ii aciuse in curtea ternplului p*ttit'., cereinonia auguralA'
Fiineinfeles, bietele aripate, astfei tratate, se aruncau li-
tcralmente asllpra grdunlelor, devorinclu-le. Prin Llrmare'
auspiciiie erau favorabile... Se 14:tea face qi invers, adica
103

pr.iii s5 fie imbuiba{i in prearabil. Rezultatul era p*'t".tprevizibil : auspicii nefavorabile.
- Secretele- profesiunii de augur trebuiau sI fie linute
i!-:": mai Ceplind strictefe. Iniinte de a fi primili i" ;;_Je-grul sl.cru_, f iecare dintre auguri se angaja prin jurdmint
sd n"u rlivulge niciodatd mist6rele pe
"ir""
t* a.ti""". S.
pretindea aceasta de teamd ca institulia sd nu iib aGcre_
clita,ta. Totuqi,
-manoperele augurilor au ajuns ae aomeniut
put:Iic. lntr-atit de ponegrili au devenit, incit cuvintul ,,si-nister" (sting), care semnifica in vorbirea augurilor ,,semn
bqq'j u primit in vorbirea curentl sensul in"vers (d;i;;;:rabil, rdu, pervers), fiind preluat qi de limbile
""oflii"" "ulnf-etesuri aproximativ sjmilare. Augurii au inceput sd cle-
cad5 total ca institulie, incepind cu"anul gf S, drpt Edi.irfde la Milano, care proclama lijrertatea a" .."airi6 ;i6;:]itatea in cil.epturi a c.egtinilor ?n Imperiul romin gi%u
dispdrut in timpuJ imp5ratului Theodosiu cet tUare ICiOIdijilJ, cel care a clecr:etat cregtinismul ca unicd religie in
stat, interzicind cultele pdgine. Cu toate acestea, o iblicvd
a lor se regdseqte_in ciijiepfsbopilor cregtini, simbol ai
l:astorului augural,. ca5.e Ei el igi are originea in practica
rituala a unor vechi religii, inclusiv cele jrientaf" ti"Jiu""gi chineze), insemnind, la rindul sdu, toiagut ;rt"id;ip;;:lorilor, intilnit pretutindeni in lume 9i 6stdzi.
. 0 var.iantd a probei puilor sacri a constituit_o alec-
targmanfia,
^utilizatd atunci cind se dorea a se afla nu-
rriele cuiva. ln aceastd rfianieri, dupd moartea, in anul BZB.
a lui Valens Flavius, pe cimpul de luptd d;'h Ad;il;:pol,cu gotii rdscuta{i,
-a
fost desemnat ca lmpdrat Th;;-
dosiu cel Mare. Alectorymanlia certificd un fenomen in_
te-r'esant, anume acela cd, dupd ciderea instituli*i ;;fi-rilor, ornithoSnalia a continual si fie practicatd sub for"me
rrascate gi in epoci mai tirzii.
.Haruspiciile, o altd formd de ghicitorie, foarte rafi-
natd, cu caracter ritual, era cunoscutd.gi aplicatl de cdtre
o. anumitd categorie de preoli ghicitori romani, care pre-
tindeau cd pot afla viitorul'eiaminind mdruntaiele inij
maLelor sacrificate. Practica a fost cunoscuti in maniere
diferite qi de indieni, chald.eeni, egipteni, vechii evrei,
eeea ce arati cd Roma imprumutase sistemul din Orient"
Ghicitorii in miruntaie de animale examinau pe rind,
respectind o anumiti
.ord-ine : ficatul, intestinel!, fierea,
inima, carnea incd palpitindd a victimei. Dupd aceea url
1e4
rnirreau fl5ciri1e rugului pe care ardeau sacrificiul. In ri-
Itrul ei se mai foloseau de t5miie, vin, apd Ei fiind spre a
(:()nrpleta jertfa qi a face binevoitoare divinitdtile ce ur-
rlau sd deiviluie'viitorul. Mai erau observate, ca ,,semne"
tl<: prorocire, comportamentul vietdlilor inainte -ag "
fi
.rcrlificate, fbtut cum acestea veneau spre altar : tirite ori
in mers liber, dacb erau resemnate, dacd singele fiqne.a
t:Lr violen!5 din artera t5iatd sau se scurgea
-cu incetul'
(lulr:area singelui, contracliile'fibrelor musculare consti-
tuiau, Ce asemenea, ,,indicalii divine'o' Dupd ce se scllrgea
sirgeie din vietatea"sacrificatd pe altar, preotul-ghicitor
ii d-espica pieptul qi pintecele. O-inimd micd s.au bolnav5, -
un plimin'foarte voluminos sau de culoare alburie anun-
lau un dezastru. Mai mult, dacd vreunul dintre aceste
ir'gane alunecau din mina sacrificatorului, dezastrul
,'ni"i"t urma si fie 9i mai mafg: Ulma arderea jertfei;
iltt";' de alte ,,prorociri". De pildd, cind fumul se inilla
clrepi in sus, cu repeziciune, CIar, pur, zeii erau favora-
rriril ni*p"trivd, dacd rugul se
-apiindea
greu ; flacdra,
ir.r io" sd se inalie in pirairid5, de'scria linii curbe qi ldsa
i," f,i- g*t-; iertfa nu ardea'in tntregime; clac6 vintul
sau ploaTa stingeau focul - se credea cd va avea loc o
*,rre ,r"rrorocir!, o catastrofd. ln fine, arderea smirnei'
:rl cSrei fum trebuia Sd fie perfect alb spre a dovedr ta-
voarea divinitifiior, incheia solemnitatea'
Cn*"ltut prin arte inuoluntare. ale am'malelor este o
u",,l"rrta a oinithomanliei. Aldturi de p[sdri (mesageri ai
z.cilor), o oarecare valoare divinatorie au prin'rit in v9:
.'rri*"'tifiinte nezburitoare : patrupedele, reptilele, peEtii
fi ;;;1l. i"t"tt"' originea acestei {otq" de divinatie-' gon-
.ia"t"ta de scriitorii antici ca vulgari, nobild fiind doar
;;t-tth;;;;lia t""6"iu cdutatd in strdvechea credintd -ci
i;t ;; era insuflelit avea vocalie divinatorie' Dar' incS.din
",.rti"frit"t"
au iost considerate superstilie.- prorocirile
fricute pe baza comportamentului altor vietali In arara
pisdrilor.
O reminiscenld a acestei maniere de ghicit este Sori-
cclul-shicitor" intilnit si astdzi prin bilciuri, dresat sd ex'
i."ga",,fto"oscoape" dintr-un p-ac!9t. Sistemul extragerii
bil|telor noroc-oase, denumil cliromanfii'e, este foarte
vr:chi. Se pare ci metoda, -simpld 9i expeditivi, ar fi o
inventie a'grecilor antici. 7n Ci.cIuI troi'an se povestegte
cpisodul luptei dintre Hector qi Aiax. Hector---c!9-Te pe
uirul dintreiroii greci sb se lupte piept la piept cu el. Aces':
105

lei provocdri i-au rdspuns noud viteji odat5: Agamemnon,
Diomedes, cei doi Aiax, Idomeneus, Meriones,
"furypytosi
Tlolnq gi Ulile, fiecare dintre ei socotind cf, aved dr;pj
tul la- luptd. _Cum trebuia ales numai unul, eroii au hotb-
rit, sfdtui{i de Nerstor. sd tragd la sorli. S-a scris numele
fiec6r'l'ia pe cite o frunzd Ei toate au'fost puse in coiful
lui Agamemnon. Nestor a scuturat frunzele, una clzind ne
pflmint. Pe ea era numele lui Aiax, cieci cel ales de'sorii.
Acest sistem foartc vechi s-a transmis la toate popoi-
rele, din aniichitate pin5 astlzi. El este totoclatd prdcurso-
rul tuturor formelor de extragere a numereloi ci;tigd-
to;rre la lotet'iile s;i tr"rmbolele rnoderne. i
G'lticitztl in actele i,nstr,nctiue ale ornnlui, Rostii'ea firE
v,:rie a unor cuvinte (de unde ,,cllvinte fericite,, pi ,,cu-
vinte fdr'5 noroc"), ca pi spasmele Ei tresirririle involun-
tai'e (ochi, mermble, trup) au avut Ei ele vocalie divina-
torie. llcor-lli ale acestei vechi forme de ghii:it se regisesc
in diferite srrpcrstltii existente la popor"ul romAn. Se zi-
cera. de pild5, cir, da.cd dou6 persoane rosteau odatd un
cuvirrt, ..a picrrit Lrn di"ac" sau"dacd cineva avea Lin frison
n{irvc}s scllrt ,,cir a trecut moartea pe lingi el", iar dacd
{iuia urecl'rea .,il voi:bea cineva". Se inlelege c6 nu are
rrlsl credinla in asemenea naivitdti. deoarece via{a de z'1.
cu zi, practica nu le-a confirmat i:iciodati, ins6 ele au
persistat ca un aruiomatism, similar urdrii de ,,noroc" sau
,,sfrit[tate", care se face. aproape inrtoluntar. cind cineva
striinr-r1,5. Proirabil, odinioarir, strXnutul avea valoare de
prediclie, cunoscut5 qi de daco-romani. O dovadi ar fi
insugi verlcul ,,a strinuta" cal:e vine din la"tinescul ,,ster-
nutare", termen ce desemneaz6 una din cele trei clase
principale ale interpretfirii in divina[ia rontan5, al6turi
de ,.sollisatio membrorum" (convulsii si palpita[ii) ;i
,,tinnitus aurium" (lr.iuitul in ureche). Fiecare din aceste
categorii de semne con{inea valoarea ei : strlnutul era
indiciu de boald, palpitatiile de ingeldciune sau pagubd
qi zgomotele in urechi vorbe ,,de bine" sau ,,de rdu".
Arithmarnan$ia sau ghicitoria cu a'iutorul nurnerelor
este o invenlie antic6, ea fiind precedatb de anurnite
practi.ci magice ce aveau loc cu prilej ui impSrlir"ii hranei
cuvenite fiecirui membru al colectivitS{ii. La polinezieni,
operafia impir{ii'ii pi distribuirii peqtilor prinqi, intr-o
ieq,ire pe ocean, se f[cea de cbtre qeful tr:ibului, asistat de
cdtre vi'6iitor, dualitatea aceasta fiind recunoscutS de
obqte prin faptul c5 primul repr.ezenta autoriiatea, iar
106
r:,,(fundLll puterea ii'lvocatd ce ar:tusese belgtrgul. impirleala
lrr polineiieni cit qi la alte populalii aflate pe o treapti
inl"irrioard cle organizare sociali nu se fdcea prin n93A:
r,r, r-, ci prin grdinezi. Fiecare pr'lmea o grdmadd sirnilar.i
('u Lrl:tr ,,rnartdr", alcdtuit dintr-un numlr de peqti' ani-
l,ritJ,'. blS.nttl.i, t-r.biecte etc., ctlrienite tuturor, care se punea
rlt,,rpar'ie. Cind cineva cra nelllullumil 5i. plotc';1-a, u'aji-
lr,. ul i'acca cornpat'afia pe loc, in vdzr-tl tututoi', desflcind
graimezile in piesele coinponente I ,'-UTa ltr tinc, u11 i1
fiirrnirda-martbr,, qi tol aitfel, i'efdcinct grimezil* aiiituri
liiri:l ep'rriza stocui:iXe. DacS- prin- aceastfr' tnairevrd se re-
iiicc,;ru''siinnltan atii grdmacli celui ce prote-sta, cit ;i cca
,,r)lartor", recla.rnantttl era sanclionat, tlneorr cu plei'Gc-
i,.,ll unei pirli din ce i se cuvenise, ci;'ntilal'e cal'e se r'e-
rl r st lil:uia cclectirritiiii.
Ilsti:, pi'obabil, celr mai veche clovadi a inceputui'i1cr
r;inriiii'ii r-iatcrni,rtice, c?nd oameni-i incS nu gtiau s[ nu-
i,,.','e gi nici sil socoieascS, piasind operaliile aritmetice irr
sli-,ra magiei. De a1tfel, mdsuriltoarea, nttrndr'ltoarea ali
;;p'i,:itt ;;1t mai tirziu pe scara evolut,iei civilizalici' o
rlr,lilrnstreazd insegi ct"tvintele sanscritr'',Ifilrnaltl" Sl L'11--'r"' primul cu inlelesul ,,a se cttveni" (dislribu'i), al doi-
'Ica cr-t'sensr-ll ,,por'!ie anua16". In greccSle, cuvjntr'ul na-
nrall a devenit inemo" (a distribui", a irnpEr!i)' din eL de-
r ivlndl mai tirziu o a1t5 nr){iune aceea de .,n{,'mos" (lege)'
ili,,"mrri aceste no{iuni stau Ia baza tratinescrllui ,.'nllme-
'1,',*l "ut*
nr; mai are intetresul ,de ,,grdmad5", ci de
"l-lt-l-
i,r,ir"1" Dar ctrl.ea de la ,,grimadii" la ,,numdr" a fost ex-
i' ,.* aa lir"ga ,si de aneioioasi, reprezentind o elaborare
,lniiotua. ExTstd difeJe supozilii pt:i"Lto*te la evolulia cle
Iri ii*gi" la matemr*ica puta, fi-ecare cu valorile ;i il-
rnilele 1or.
Unele triburi actuale, tr[ind in jungkr e-cuatoritrl5'
'irrei mai utilizeazA degcl+-:le miinii ca pe un fel de r[br:j'
,1ri'o * desemna un n"umbr oal^ecare de animale vinate'
niLimnrul explimd miil:t, a$a clrm poatc' fi ea observatir ca
s(,r1rn magic pe perelii peqieril,rr p-aleoliticului, uncle omul
;r1*ri impiimu
"u
s*t"tt de stdpinire : o mir:5 (ciel obiecte,
ileci cit cuprinclea ea), sau Lln pumn
- sensuii t'Sntase
lrirri asttizi-in tradilria multol popottre, inclusiv la ce1 ro-
i,,r"r'r. ,;a cum Fre pr.rirte observa la uncle comr-rnit5li tribale
l,rir.ritive clin Americar de Sud, clep4eteic ajr"lng Ia un mo-
I'r('nl ciat s[ exprime n]-tmere. Mai inlii unu, care este ar'il-
[lrlrll'ul, sugerinel cS |"icniai acest deget era ace]a care in*
107

ctica ,,gr6.mada'0, iar mijlociul va deveni ,;doi,', adicd r"nai
muli,i. licest sisiem cu baza de nunieralie doi se afld la
tcinr:l;a ai:stractizlrii nunerelor ;i, ln general, a gindirri
r:n;it{:r;:iatice. Din conside;:ente rnagice, fiecare numiir
a p:.'imi'l un nr-litle, caue nu putea fi rostil or.icum, ci in-
ti*r.r a,:irnlitd arciine : unu, dci" trei, patru;i aga rnai c1e-
p.. . , ,. Slriirca malenraticd s-:t niscnt tori- c* Lifitl3re n
c:. i .. 1..;: cii. o.'*in i:t'lrci ic.
l.':,li,i:l.ni',1..ica. in for:me l:l'diriienta;:.ct el"a cu.nosci;i;.i
iri ilLr:'i'ita dr: aseni.:nca rtre egl'1r1.::iti, 'c:ti:ilcinie:ri,, hiti!i ;i
lir.rr: rli. Fr:rricicnii cletine;,iu 9i ei r-ln sisicm ,;1.-- ni.linr:ril.ir.
zi:i.| i,::.1, cl.i:l -fc,Lose au gi pe cll sc.tages;l:al. Cu ve r.:ilii
er,,.r'::i nr.iLi..ieralia incepe si capel-i-' o fa.!eta rioui:. A:isii--;nr
a,:Llrlr la naEterea un'*i fencmet i:izar. Dolninali ie men*
tairi.:r ii mistice gi superstilii, evrcii antici ajung sd va.rlii
it rr;.n:ele, in i'ezultatele calcr-ller1or, un fel de for!6 enig*
nr;lljcir^ o putere intrj.nsecil, pe cane nu ;i-o puteau e,-i-
piica decarece nu ei inventaseri si-ctcrnele cle nurneralie qi
nici procedeele aritmetice ca sir-qi dea seama de orig.l-
ner pur umand a acestora. P.entru vechii evrei, ca $i pen-
tru ai'ce populalii antice, aritmetica va c5p5ta cu inceiul,
o faietd mistic6. Lui Moise i se vor ,,revela", pe muntele
Sinai, potrivit legendeior biblice, cele zece porunci, nu*
rndt explicat ca derivalie din sistemul zecimal. Dintr-un
a1t sistem, sexagesir,ral, va veni num5"rul 12, care apare
atit de frecvent in BEbIi,e.' cele doudsprezece triburi din
Islael, douisprezece piini, clouSsprezece porli de intrare
ale Ierusalimului descris de Ezechiei, iar mai tirziu, aceeaqi
cifrS va intra in mitica Noul'w, Teststnent ca o ccntinuare
a mentalitSlii iudeo-creqtine primitive (doisprezece.apos-
toli, ceasul al 6-lea, trei zile qi trei nop{i etc.). Apoi vor
apare in sistemul zecimal : 40 cle zile Ei 40 de nopli pos_-
tite de Iisus in pustill, 5 piini pentru 5 000 de oameui,
10 000 de galbeni, cinci fecioare nechibzuite qi cinci fe-
cioare inlelepte ;i altele.
Matematica indianS, prin excelen!5 magicS, efa rept:e-
zentatd de cea folositd in ritualul vedic qi brahmanic. Ri-
tuah,rl veCic {intea sd oblind desfdquriri de acliuni co-
respunzitoare structurii universului gi" f enomenetror
naturii, in ideea supunerii sau contr:oldrii acestora. &fa-
tematica indianS clasicd aduce totusi un element de ex-
c,ep!ie, care va fi rdspindit ulterior de arabi, anume intro-
ducclea lr-ri zero.
108
ln ceea ce privegte matematica chinezd antic6, ea va
folosi denumiri monosilabice destinate pentru primele
ZCC€ rurr€lre, existind indicii ci acestea erau utilizate cu
sons magic incd din mezolitic. Geometria lor se apropie,
de asemenea, de magie, chinezii fiind
-"
de altfel ._ in-
ventatorii primuiui patrat magic. Potrivit legendei, acesta
cra inscris pe spatele broa;tei testoase pe care Cen-il a
ficut-o sd iasd din riul Lo. Calcuiele matematice se fo-
loseau in tehnicile divinatorii adicd in astrologie, ,,baghe-
l.ele aruncate" (procedeu de tragere Ia sorti, in care pier-
rica ceL cdruia ii revenea un pai mai scurt) Ei in geomanfie
pr:ntru descoperirea celor mai favorabile locuri de am-
1:liasare a caselor Ei mormint,eior.
In Europa, numeralia traco-getici, gi ea de cirigine
margic5, pare a fi cea mai veche de pe continent, o dovadd
t:oncretA oferind in aceasti direcfie sanctuarele-calen-
clar prczente in spafiu.l locuit de geto*daci gi mai ales
ccl aflat la Grddigtea Muncelului (construit, dupd unele
ipoteze, in mileniile 4-3 i.e.n.). Pozilia aliniamentelor,
grupdrile de semne din aceste ,,ca1cu1atoare" in aer iiber,
supericare din punct de vedere al preciziei qi anterioare
sanctuarelor-calendar de la Stonehenge (Marea Britgni'e),
lu'al5 cd geto-dacii cunogteau numeralia sexagesimalS, fo-
los;itd de magii-astronomi gi pdstratd prin traditie cel
pu{in pini in secolul al ll-lea e.n., prin urmare muit timp
dupd ce aceasta fusese abandonatd de civiliza{ia greco-
l r;lTIdItd.
Matematica elend, gi ea foarte veche, utiliza unele
procedee specifice de scriere a numerelor, probabil destul
de asemSndtoare celor din Mesopotamia Ei Egipt. Aici se
irf15. punctul de pornire al Arithmos-ului, credinld care
atribuia primelor zece numere, dar gi altora, proprietdti
magice exceptionale, secrete. Aceasta nu inseamnd cd
matematica elend era bazatd in general pe iralional. Gre-
cii au inventat atit o zeitate a matematicii, pe Arithmos,
al c5rei nume va desemna ordinea $i armonia, ritmul -cuvint de aitfel derivat de aici
-, cit qi calculele bazate pe
idei qtiinfifice. Arithmos mai avea gi sensul de nurndr na-
tural*. Pitagora spunea cE Aritmetica este cea mai fru-
moase dintre qtiinle. Dar aceasti gtiin!5, pe care o l5uda
cu atita pasiune, va rdmine multi vreme ocult5, t[inuitfl
r In conceptia grecilor, num5rul natural (2,
rkr muncile calculului gi ferit de posibilitatea
nurndr neintreg.
3, 4.,.) era eliberat
schimbbrii intr'un
109

celor ce nu f6ceau parte din grupul sau mai curind din
secta pitagoreicilor. Matematica devine la vechii greci un
fel de ,,befie intelectual5". Iar de aici, cu incetul, un mis-
ter,_ decizind in superstifie, apropiindu-se de vrajitorie.
_ Magia intervine larg in matematicd, operind cu regu-
lile sale cornltne. Fiecare num6r va c6pdta o semnificalie,
alta declt cea obiqnuitS. Astfel, 1 va reprezenta numlrui
unitdtii, adic5 acela care existi pr.in I el insu5i. Dupd
Pitagora, 3 gi 4 aveau proprietatea de a oferi pldceri
miraculoase. Num5rul 7 era binecunoscut de inifiafi. gi
magi, regSsindh-se in practici mitico-magico-rituale,
in legende, ca Ei iit iircanta{ii, in folclorul vrajitoresc qi
tamdduitor (ce1e 7 planete, cei 7 inle1epti, ? ziie ale sip-
t6minii, 7 minuni ale lumii, ? capete ale hvdrei, ? vaci
grase, 7 vaci slabe, 7 pldgi ale. Egiptului. ? brale ale can-
delabrului israelitilor, ? ingeri ai Apocalipsei, ? trompete
ale Apr:calipsei, 7 munli ai Apocalipsei, 7 generafii ale
zeilor celfiior, 7 pdcate capitaie Ei a.ga mai departe). in
numenalogie, dupd 1, cel de-al dcilea numir al stApinirii
de siue. ci ;i al posesiei g5f€!"11. ln privinla lui 12, acesta
se afi5 la baza unei numeralii magice. Sint 12 luni ale
anului, 12 munci ale lui Hercule" 12 semne ale Zocliacului
etc. Numirul 13 avea semnificalia faptului nefast,..jucind
un rol cu totul special in vrijitorie, ca Ei in religie. In
fine, 19 era num5rul lui Apolio sau al Cosmosului.
Anticii, ca gi cercetdtorii moderni, nu au elucidat le-
gSturile de cauzalitate.. care au dat semnif icalii magice
diferitelor numere decit intr-o oarecare mdsurS. In ce
privegte numSrul 7, conlinutul magi'c igi are or:igiriba in
astrolatrie gi astroiogie, ca si in annmite sisteme str:i-
ver:hi de impdrfire a timpului pe sSptimini. Nurndrul ma-
gic 12 are aceeaqi pro.renienti. Cu prir.ire la cifra 19,
despre ea existd o mentir-rne a lui Ilesiod care aruncS o
h-rmin5 asupra concepfiilor legate de aceasta. Cifra era
asoclatd circumferinlei planetare, asa cr-lm el'a ea ima-
ginatd de vecl:ii greci. in credinta anticilor. abisul se aflS
str5juit de un zid din aliai de cupru, pe care Noaptea il
irrr:on jura de trei ori in zborul siu circumpianetar. Acest.q
lcprezenta limitele lumii, locurile hirloase, spatiile fSri
s{ir:git, loeul de nclrecere al nemuritorilor. Numln;l I
este un mr-ritiplu al numinrhti trr:i. De trei ori cite tr:ei.
rotiri in iunrl zidulrli de bronz didea cifra 9. Deci, 9 zile
cr-r !,) nopti. plirs 1. nr.rrnirul urn.it.dfii, fac 19. Acelagi numir va
Ii giisit in n"riti.>1or;ille asiro-babilonian;i, egipteanA, greacd
110
qi geto-dacicd. In sfirqit, 19 red5.circurnferinfa, 360 cl"e
grade : cdci 19 X 19 fac 361", minlts unitatea 1 :360.
Continuind asemenea specula.tii, magii-rnatematicienl
iru acordat nlrmere ;i zeitdlilor, Cifrele utilizate in Biblze
cxprirnd gi ele conceplii magico-matematice prezente
la evrei. Semnu1 masculin venea in conceptia veche direct
de ia Dumnezeu, care-l f5.cttse pe Adam dupd chipul 9i
asernenarea sa, fiincl deci impar. Impar era 9i Satana (1)
cle altfel, ca unic reprezentant al Rdutrui. Numerele pare
irparlineau femeilor, deoarece Eva fusese aI doilea 9na pe
Pdrnint. Numirul I a fost mereu luat in calcul atit de au-
1"ov'Ii Bibtiei, clt ql de magi. De pi1d5, intre altele, I a fost
utilizat ca baze de calcill a anultti cind a survenit potopul
lui lloe (Deilcalion). rcest an ar fi, dup6 Ei,bl'r'?, 1656 tle
la Crealie. Citincl cilrele in ordine inversd",se"-oilline cifra
6561. Ci aceasta. rezuLtd din inmtelfirea : 9X9){9.
Asemenea calcule pur speculative all dus, cum era 91
firesc, mai intii la nagterea unei aritmeticolatrii ryi ime-
cliat la divinalia rnatematicd. Divinatia matematicd se ba-
zeaz| pe numere, calcuLe, entit5ti elernentare qi numele
cifrelor" Astrologii ingiEi se nllmeau la inceput n:laternati-
cieni. Principiile divinallei matematice erau hazate pe
aqa*zisele proprietdii speciale ale numerel"or p-are Ei iry-
pirre ryi cu- sig'uranld a-estea au pfltrllns ln Gnecia clin
Egipt,' probabll prin Pltagora, dacd nu chlar inaintea
accstuia.
Numerele care serve&u ca bazil de calcul pentru ghi.ci-
torii-maternaticieni erau 3, 7 qi 9, cirora li se atrlbuiau
o putere interio;rrA, credint5 moqtenitd prln superstilie.
LTumSrul 3, de pi1d6, apare ca o speclllalie, anurne a.chi-
zilionarea puterii unitdlii prin dualitate, adicS a surnei.
celui mai mic nurnAr impar cu cel mai mic nttmdr par.
Num5rul ? corespunde
- cum s-a aritat -_ planetelon
cunoscute- de antichitate, iar numdrul I provine ciin in-
rnullirea cu el insuqi a numdrului 3.
Potrivit concep{iei ghicitorilor-matematieieni, intreaga
via!5 uman5 ar fi fost marcatA de aceste cifre. Ea
chiar unel.e fenornene ale naturii (potop, cntremure etc.)
Ei evenimente istorice ar fi {ost conditionate tot clll cifrele
lcspective. Teoria a lbst extinsf, Ei esupla i'ieiii intla-
uterine a fdtului. Ghicitorii-maternaticieni lgi reprezentaul
viata ca pe o progresie cal.culati in rapr:rt cu pozilia aq-
trilor pe firmarnent. Ei impdrleau intregul parcurs al
existen{ei unui inr}ivid pr:rnind din momeniun pro'crealiei
111

acestuia. Fentru giricirea viitorului recurgeau la a;a-zisele
peiioade septenare. Anii care corespunrieau lui 7 sar-l
mr-litiplilor sdi erau considera{i de piidd ,,climaierici".
Plintre ace;*ui ani de ,,criz6" se distingeau allii mai m-r-rlt
seu mai pu';in norocogi sau periculogi. Astfe1, asemenrra
ani puteau fi cei ai unor di{erite multiplicalii ca ?)(li ;
"i)(? ; 7X9 ; ?X14. Un singur an, 49, era considei:at cil
mornent aL crizel maxime, ob{inut prin ridlcarea la pri.*
tiiii a numi.ruln'i. 7. E:ristau qi ghicitori partizani ai pa-
i:'i..,i,ic1ci tr1ov'enare, 9X9:81, ci{ri considersti, dre;;b 1l-
nit*. a vielli atinse de Platon, Xenocrate, Dei'::ys din l le-
l'acleea", I)icgene Cinicul qi Ei-atcsthene. A1lii conciiie"u
cel* doud sisteme, pretinzind cd cifra 4,9 era criLic5 pen-
tru indivizii provenili dintr-o nagtere nocturnd Ei 81" clin*
tr-c na;tere diurnS. Sau c5. primutr num5r marcheazl cr
ci"izi pentru corp, iar ceiSlalt pentru su.flet. In tehnica
acestor ghicitori existau metode de coml:inare a numere-
lor ? qi 9, prin multiplicarea 1or. Se obtineau, astfel ,,ani
clu^blu critici", cdrora li s-a dat numele de ,,andronas".
Adeplii teoriei ,,cifrei care subjuga oamenii" sustineau cd
un mare numdr de persoane celebre muriseri Ia virsta
de 63 de ani.
Dar toate aeeste speculalii puteau sau nu si satisfacS
amatorii de solulii piactice cu care gbicitorii, pretinqi
glnclitori, evaluau viala mijtocie sau durata maximh a
existenfei cuiva.
Deoiebit de aceste.btzare conceptii asupra numerelor,
cu 300 de ani inaintea erei noastre apare un alt proceCei't
rnagic, conceput de evrei, anume utilizarea literelor ca
ri*"n"l pentrir cifre. Procedeul a fost denumit ,,cabala"'
Fo{rivit'tehnicii cabalei, orice no}iune care trebuia sI fie
linutd secret e"a e*ptimatd priritr-o cifrd oarecare, -
cle
6pi ; sum5, rezulta-td prin adunarea tuturor literelor,
trinsformate in numere, care alcituiau cuvintul in cauzi'--
Procedeul magic al introcuirii literelor prin cifre, uti-
lizat mai apoi qi de greci, precum 9i de toli ghicit-orii prin
numeralie qi citcut rnatem-atic a ddinuit- o perioadd destul
de indeiungatd, e1 ajungind sub forme diferite pini in zi-
Iele noastr6. In Europa-a fost rdspindit de semiti, ! l"f'!-
cial de chaldeeni, alb clror cunoqtinle in rnagie -si. div.i-
ttuli* ut"., renumite pretutindeni, ca- qi de evrei' Literele
ebraice exprimate pri-n cabala aveau' intre altele, valorile :
v (vav)-6i n (nun)-SO; k (kaf)-100;r (req)-200 etc' In
greceqte, valorile erau : 1 pentru a; 2 pentru b; 3 pen-
172
lr rr g ; 4 pentru d ;i a;a rnai depar:te. Ghicit,rrii carc-gi
iri inciiii prezicerile pe cabala, dupd ce stabileau valria*
r, 'r Llili.ij nl-ime dat, efectuar.l in continuare calcule ccnl*
il,';lii:, cicdtuind -_ pe Jraza acestor^a
-
cuvinte sai-t im*
| ','i;'i r:1.:: cutvinte cu valo;-re nu::rcricS sirnilar5, rclitila-
I ,-..; 1.:--:iiaticr,--1i';erare st?nd 1a baza interpretirilol" rft-
i rrrLl :r':1. in acelali limbaj ;l.L ci.{rek"rr erau c;uuf1at,: e:iu*
r:, r:r'.;iq1,e secrete sell c'ri. proprietilli rnagice intr-o si:."
.' ,ir: ir,r1,l vechi cvrcieqii. h'fodul il.-r care erau coitl'.riit.r.1.i:
' : , -.r r-:u inclitziu-ni cl.e caba,la este pcate cel rnai eitr:"it'n1
':, ,{r'1,'1 tie A.pac*liyssri, a ciirei redac-iar:e alisrltine r-tniii ii-t-
, ,, 't,l',-.;i!r, re:lita1:e atestati chj.al in li.mhaiui li::;i.r"llui
' i r,|1,Ilci, p:r"esd.i:at cu iud-aisnre gi const::uclii grarniil,ic;ile
' r'r':r! i.11, cle osei:itS catego;:it de celetralte cirti ale .l,Tt-,ul'r.:i
't
"lLnrLen't^ Vizi'-rnile apocaiiptice sint ccpiate ln ccvi::i-i-
i,;,rll:r,r 1or majoritate, uneori ad-1lterarn, din Vech'zul fes-
ltit)t,.: j'tl, con'i;r'ibufia originaif, a autorttl.ui fiind miniiltir'
'I
nr-l-"r in text apar, ca noutate, o serie de cifre al, cdroi': -qens
1ro:11 c fi elucidat numai utili.zind procedeul cabalei. FerrJj-
rr;incl Br:nary, reluind tehnica in anul 1841, a reuqit sd
tlt's;copere nu numai anumite semnifica{ii ale diferitelor
nrlnlere din Apocali.psd, dar gi data cind a fost scris acest
lr'rt aiit de comentat de-a lungul a 1900 de ani. Perfor-
rrrrrnla este valoroasS, cu atit mai mult cu cit Apocalipsa
:rr: lrrfdli;eazh atit ca una din c5rtile sfinte ale creqtinis-
rirului, dar qi ca o operi de divinatie magic6, cu r[d6cini
I'olrte vechi in cu.ltura umani.
Demonstralia lui Benary, bazatd pe analiza de factur6
t:abalistici, pornepte de Ia numerele 7 ; 666 9i 616 care
rr1;irr frecvent in Apocali.psd.. Benary ajunge la conch:zia
r:ii in esenld textul respectiv este un docurnent cu caracter
politic, protestatar, nu religios. Autorul acestuia s-a refe-
r it mascat la impdralii romani Augustus, Tiberius, Cali-
gr-ila, Claudiu$, Nero, Gatba qi Othon. Din succesiunea
cvcniurentelor relatate alegoric mai rezultd un fapt qi
rrnume cb textr.rl a fost scris in anul 69 qi nu mai tirziu;
lxr rnai mu1t, imediat dupd proclamarea ca impSrat a lui
( )thon. Cifra 666 il desemna
-
dupi calculele lui Benary *
1rc Nero, incendiatorul Romei, care a deciangat prima
1rr:rsecufie impotriva cregtinilor qi a reprimat rdscoala din
litclcea, izbucniti in anul 66. Intr-atit se terneau iudso*
t'r'c;tinii de acest asasin, care ucisese la Roma chiar pe
;rlrostolii Petru gi Pavel, inclt autorul Apocali.psed i-a as-
113

cuns numele dupd procedeul cabalei, de teama urmdririi
gi persecufiei.
In 1883, F. Engels, refelindu-se Ia descifrdrile din ca-
bald efectuate de Benary cu privire Ia Apocalipsd, sub-
linia, intre alteLe : ,,Agadar, aceasti carte plini de mister
devine acum pentru noi cit se poate de clarS'..
O manierd de divinalie bazatd, pe valorile numerice
a fost gi cea denumitd ,,lMetoda aritmetic6". Inspirati de
cabala, ea consta in a reprezenta in cifre literele compo-
ngnte ale ilurnelui celui care urma si i se'ghiceasc5. De
pild5, litera alpha avea valoarea 1, beta 2 etc. Frin adilio-
narea numerej.or se oblinea o sumd, datd ca valoare a nu-
rnelui. Apoi se proceda la continue impdrliri cu numerele
magice 7 qi 9, pind rezulta un rest nedivizibil perfect, c5-
ruia i se aplicau interpretdrile ,,matematicianutrui". Cal-
cu,Iul nu era atit de simplu pr"ecum s-ar cred.e, deoarece
transformarea unui'nume intr-un numdr era supusd unor
anumite reguli care variau de Ia un sistem la altul. Sint
cunoscute mai ln detaliu evalugrea prin monade (sau uni-
td!i) folositd de greci, pre"ufii$i t"g,rla de divinaiie araba
denurnit6,,hisab-en-nim".
O variant[ a divinaliei matematice, a cdrei vectrinre
- deocamdatd -- nu poate fi stabiiitd cu preci4ie, o con-.
stituie ghicitul in bobi, cunoscut in t5.rile romsne. In orlce
caz, aceastd formi de aflare'a viitorului cu ajutorul se-
minlelor (trinte, maz5re, ndut, porumb etc.) pare anterioat'H
primel.or secole ale mileniului actual, degi formutrele rna-
gice rostite in timpul ghicitului au, uneori pe alocuri, teqle
creqtine. Divinatia respectiv* apar:e ca o crealie local&,
nefijnd regAsite nici micar ca varianti a ghicitoriei antice
grecepti, de unde se trloate deduce cd ea provine din cun-
tura traco-getic5. Vr:Sjitoarea opera cu 4L de sernin{e
(fra!i), rostind un text ,magic, repetat continuu.
Fiecare numdr de boabe avea o anumitd sernni,ficalie.
De pi1d5, un bob reprezenta o veste care se va primi grab-
nic, de unde expresia romAneasci ,,un bob zdbavd", crr
fnlelesul,,imediat, numaidecit". Potrivit aranjamentului
absolut aleatoriu al bobilor, ghicitorul compina, dupi re-
guli anurne, in{elesurile generale ale numerelor ieglte pe
fiecare l'ind in parte qi intre rinduri. Nu este nevoie de
ardtat c5, in colectivititile mici, rrtrale, atlt necazurile,
cit Ei preocupdrile cuiva erau prea bine cunoscute de toti,
sart in orice caz de ghicitor ori ghicitoare, astfel incit ?n-
totdeauna clientul pleca multumit, cele spuse fiind,'dd
fapt, pe gustul qi in intentiile lui. Aici se afla miiestria
ghicitorului, anume de a produce o stare de dispozilie fa-
vorabil5, de incredere gi optimism celui cdruia ii ghicea,
fiind ptiut cd numai astfel iqi putea asigura un aflux de
clientelS. Cici, un ghicitor pesimist, care vede doar r'6u,
boa15, moarte, dezastru, nu are nici o gansd in a-gi pro-
fcsa meseria, omul avind nevoie organicd de speran!5, ca
hrand psihic5. Iatd de ce cind bobii ,,se inchideau", sem-
nul era nefast gi ghicitui se repeta. Evident, dind de trei
ori in bobi, combinatiile se modificau, ghicitorul gisind
ruici posibilitatea de a da satisfactie clientului cu vorbele
ccle mai agreabile.
Pentru fieca,re dorintd sau intrebare a persoanei ce
npela la ghicitui ir UoUi erau folosite 41 de seminfe. Cind
intrebarea se schimba, a 47-a boabi se atrunca, fiind inlo-
cuitd cu alta nou5. Se aflS aici o conceplie strdveche pri-
vind numdrul 1, dupd care acesta reprezintd elementul
unitdlii, al existenlei, al voinlei qi cuvintului. Numerele B
6i 4 aveau incd pe vremea pitagoreicilor, deci in. anui b00
i^c.n., faima unor insuqiri miraculoase. Enigmatic rdmine
insi numdrul 40, care apare gi in credinla creqtind, anume
in pomenirea, la g martie, a celor 40 de mucenici'din Se-
vasta cind, prin traditie, Ia aceastd dat5, populalia romA-
ncascl obipnuia sd prepare anumite mincdri, sd facl ,,po-
rncni" Ei si inchine bduturi. Aceste practiii tradilionale,
nmintind de ritualuri magice ale tracilor gi geto-dacilor,
lru origini cel pulin in epoca bronzului, dacd nu mai vechi.
Unele ipoteze pornesc de la semnificaliile culorilor alb gi
ro6u, prima cu valoare de pur (masculin), a doua de impur
(l'cminin), care, imbinat in qnurul mdrliqorului, dau sensul
cuplului fecund, de genez6, sau, mai corect, de reinviere
ru naturii. Iatd de ce purtarea qnurului alb-roqu are loc
trumai intr-o anumitd perioadS a anului, primdvara, cind
piimintul inverzegte. Numd.rul 40 apare in gindirea mi-
l,ico-rituai5 probabil din neolitic, reprezentind de patru
ori degetele arnbelor miini. Care era semnificalia m-agicd
ir cifrei rimine deocamdatd o enigmd. Legatb direcf de
lr<:cst numdr avem, apoi, notiunea de sarcofag (adicd min-
t'ittor de carne), obiect executat dintr-un caLcar care de-
l,r.unind degradarea pirlilor cdrnoase ale cadavreior in
40 de zile (40 de zile din Noul Testan1,ent.40 cle zile pcn-
l,t'tt priznuirea decedafilor, 40 de zile pentrr_r impiir'firea
rk' apd dupS moartea cuiva ln traditia popr,rlari romA-
rrt.lrscd etc.).
114 115

Oricum, ghicitul in bobi sei'constituie ca o cornponentfi
sirdveche a unor credinle moEtenite de poporul rornAn din
vremuri imernorabile, dezvelite insd de confinuturile ini-
fiale, cu o inc5rciituri probatorie a continuitalii istor.ice
nelntrerupte a romAnilbr.
Cartomanfr,o (ghicitui in cdrli) are o istorie destul de
recentS. Despre ghicitul in carli in formele actuale, men-
tiuni sigure nu se cunosc decit spre mijlocul secclului al
XVl-lea. Cea mai timpurie mdrturie documentarl provine
din anul 1534, scriitorul gi umanisturl francez. Fi'anqois
Ra"be1ais vorbind despre un anumit procedeu de ghicit pe
care el il nun"regte ,,tareau", alterind, de fapt denumilea
italiani ,,tarocchi", Italia fiind, probabil, lara de o:igine
a carlomanliei, fapt ce pare a fi atestat intr-o lncrare a
lui Francesco Marcolino Forli apdrutd la Venelia in 1540.
La 1642, dup5 cum este menlionat intr-un vechi diclibnar
italian-francez (1662), cuvintul tareau evoluase in ,,tarote",
pentru ca la sfirgitul secolului al XVII-Iea s5 se fixeze,
definiti.v, in ,,tarot", intrebuinlat in mod frecvent la p u-
ral. Originea cuvintului itali€ri ,,tarocchi" este obscur5,
puiind fi o derivare de la ,,taroccare" (a striga, a cirdcui)
sau o contrafacere de facturd neolatind a unui termen an-
tic ogiental. in orice caz, originile indepdrtate ale taroti--
lor ar trebui cdutate in antichitatea indianS, chinezi gi
egiptean5, unde se intilnesc tehnici de cartomanlie pri-
mitivd, piesele de ghicit fiind fdcute din pldcule de piatri
sau din foi de plutd desenate cu figuri ori scmne, grr-rpate
cite patru. Procedee asemdndtoare aveau, de asemenea"
vechii arabi gi triburile germanice. DupA modelul taroti-
lor, miniaturistul francez Grigonier va desena pe pielicele
Ce oaie, in anul 1392, primele cdrti de joc pentru a-l distra
pe regele Carol al Vl-lea. Dar acestea reprezintd doar
precursoarele adevdratelor cdrli de joc.gi ghicit.
Tarotii medievali europeni erau ni;te cartonage impri-
mate cu figuri colorate, de formd dreptunghiulard., ase-
mdndtoare cdrli1or de joc care le-au succedat. Prin tra-
ditie, deqi nu existd documente sigure, cartomantia cu
taroli s-ar fi rdspindit in Europa datoritd liganilor nomazi,
dar probabil aceasta este o 1egend6, mult mai plauzibilS
fiind vehicularea prin intermediul magicienilor-cildtcri
de origine italiand, care h5ldduiau de-a lungul gi de-a
Iatul continentului. Ulterior, ghicitul in cdrli a ajuns se
fie practicat de c6tre o anumitd categorie de profesionigti
in intreaga lume.
Lll;icltul se fa"ce prin ,,cltirea c6r!llor'', adic5. prin in-
I lri'i.r1.ii:.'€a' descncioi: alegorice irnprimate pe cartonaLge"
i, r.ri €arton;ig reprezintd r,rn tarot (taroc * in ron:i-
I l, ii.':urile colorate avind o anumitd. sernni.ficalie"
,'::j v"rchi;i rnai complet procedeu cle ghicii in cir-{l.
' .,r1. qi a:tL:,;i de r"rnii profesionigti este .,Oracc}-t1
,.l', :r'" sttu,,Lta";:e,.le jct", avln.J. 78 de ce,r'tona;e. iinpr"i-
' i'i crcilclt.Logi'afie *, cu c'lcse.ne irnitinC iiiiniat'r,-1..;lr:
, rririi al XV*lta. lilar:ciii sint cie doriS categoi'ii. Ui:i
r'1, ii,l 52 ap;rr:'iin a;a-ziselor .,Arcane rnii:ole" El lt3 J.trc
,i, L',1r.l:i ,.A::caircle niajotre", tcrrneni inpruniuiiiji ci"tn
,,i::r eil'Lic:l. Ln cr:e$t;r:ii primitivi ,,Arceni disr:iplii::1"
'.ir: lril::;i, obicr:iul cle a pds-fra in secret nir;rnen.tele cele
, :inplllsrite atre clilir'r1ui, din teama proferniilrti h.ri titr
l pitgini. Oricaie cartonag, dcni-r.mit tai'ct, este prins
ll:iurlite forrni,iii.i ,,tas", suptJapuse tma alteia. ca r?n.,
; jlr.: intr-o c;u:te. Ghicitorr"ll iiil,oarce ta ot cr-l tai:ot, 1:l:
,, ri ir:la dreapta si:re stinga, incepind cu rinCul de-jos,
o , rl.inuin$ cu rindu1 superior, dar de la stinga spre
iiLr lpLn, pctrivit manierei bustrofedon, utiiizatd. in scrieri
:,i ji:nt;rtre vechi. Fe.aceasti baz6 se formulea.zh oracolltl,
r:rr"c diferd in interpretare in funclie de sex, r'irstd.$i
rrirci.l"i de profesiune, apoi de sensul intreJ:drilor la care
iiuleqte sd afie rSspuns cel ce apeleazS la ghicitor. Imagi-
lile tarolilor, ca gi denumirile l"or constituie indicii pre-
r i,;e privind perioada apariliei cartomanliei cit qi sursele
{ rre au stat Ia baza acestei maniere de ghicit. Astfel, de-
1rL,i-lele evoci arta Renaqterii, care descoperb natura gi
r irrfa, reinventind pe un plan original imagistica romand
r,rnstituitd intr-un spaliu al sr"rperstiliiior, monstrilor Ei
rrriiacolelor de facturi orientalb. Arta goticS, preluind ase-
rrrlnea,idei ciudate, face si renasc5, in plasticd Ei grafic5, o
lrrrlre fantasticS, in interiorul lumii reale. Supr.anaturalul
,r,:;1,c exprirnat prin fiinle infricoqdtoare sau ilare, care
';u,jereazS fondul antic asiatico-african glefuit prin rafl-
r:rrr-irentul greco-roman. Din aceastd modd a desenelor de
Irini.e misterioase, aberante, cr-l membre de jivine, fdr6
I 'i.rp san fdrd cap, de obiecte insufle{ite sau plante uma-
niirrte, care invadeazd Renaqterea iEi trage sorgintea gra-
Iila tarolilor. Ca qi in bestiariitre antropomorfe medievale,
1)r'o:rente in paginile cronicilor, in arhitectura catedralelor
rt,llr*,", lgnlatelor gi chiar pe faladele Locuinlelor mai mo-
* Un 'procedeu poligrafic de reproducere a imaginilor ln rnat
r,r.rllc crilori.
116 11?

deste, clesenele cle pe c5rtile de ghicit urmeazd o crdine
inspirati ciin succesiunea diferitelor pirli, capitole .!i pa-
ragrafe biblice, manierd explicabild penh"'u perioada de
bigotism cregtin a secol.elor XV-XVI in care a X.urat pro*
hal:il iragter"e neocal"tor,rranlia. O parte din desene sirnboli-
zeazA astfetr e,.sen!a pri.melor capitoie din ,,Facerea", consi*
de-'r"atii prin ir"a,dilie a fl intiia carte a lui Moise" Prirnul
tai'ot reprezintA deci ,,Haosul"; al doilea ,,Lttmlna"; al trei-
n.ca ,,FlanttJ.e" ; al pairulea ,,Cerul" ; al cincitrea ,,Omul gi
anirnalele" ete. in afara acestora -*ernnele evocd li,alul, pc
Eva mr-igcincl d.in fructul opr"it, pe Dilrnnezen gi pe Diavcl,
,,Di.rimai'ea Templ.ului",,,Jltcletata cle i1poi",,,Sr-,sirea I'{e-
siel", 1.cir,te, de ersemenea, de inspii:'atie biblic6. Aprti, alli ta-
ruli per"sr:niiici drepti:tca (bineie), cn"espotismui (i'iul.), cum-
pitarea, foi:!a, pri..rden!a-, norocul" rnoallea-. Sint exprimilte
gra"fic gi unele :ispecte ale sisterutului socia"i fei.liiaL : r'egi,
r.i:gine, c;ivai.eri, aili nobiii, preoli, c5l'rigii'i, ca rii insernne
hernlclice -- cup5, scep1.ru, sp;rt5, monedS, cele mai fi'et-
vent utiiiz;ite in secolcle XVI-XVIL Sen"rnificatiile tir-
mau clesenele, potrivit ttnei""i'bgu1i rati.ona.le.,.LLlmina"
(infirli;iind Scarele) era un taro'u f;niorabitr, ace:lslil carac-
teristicS rezr"iltind din superstifii mai vechi, qu l"ddbcini
ful credinlel"e airtice egiptene pr"ivind zeul Ra sau gre-
co-fornane releritoare la ;poilo.
in secolele XIX ;i XX sint inventate noi jocuri cl-istrac-
ti',re, cle societate ;i Ce noroc, prin folosirea pactrretelor dt':
crii"li ej,e joc. Cartea de .joc a ajuns ieetripsiti ln lc,rcaluri
anlirne deschise pentru organizarea cle paritrli : cafeneie,
triptrLlri, cazinouri. cluburi, dar Ei la petrece:ri fir.rniliale.
Inciustria cirlih.ir de joc genereazi atit simphficarea gra.-
ficd a i:eprezentilikrr cit ;i formule noi de C.iviniefie, cr:-
respunzirtciare perfeclionirrilor tehnice. Vechiul tarot cade
in desuetr-rdine, cAci noile pachete d-e cirli de joc nu mui
cuprind cLasicele iniagini, ci al'r,ele, schen:atizate, reduse
ca nuntfi.r.
Cll:icitqrrii in cair'!.i friincez-l au inrrentat spre sfirgltul
seciiluiuri al Xlll-lea sistr-:n:e rnai simple de ciivina{le, tlc-
nrlrilite,.La i.'eussite-oracle" gi,,ta reussite-pa"s$e-temps".
Alcstt:a din ui'n'lei mai poar'l6 elcr:iirnjrt,.a ele ,,paNience"
s;iu ,,pasientii." in lomAne;rte" nltmele i,ices'i,*i folrnule ira-
dicind ex:ir1 ciestinalia jocuh"ri. adic[ ,.trecr,:r'ca sau piei-
clElea timprrlui". Exishi cel pufin 50 rle prr:cedee cle pa-
sienle car:e" in viz.iunea r:elor cc-re .ie fttrosesc:, al indir:i:r
reuqita sau neireugita. intr*o *nr-inlitf, prchle::-16. Fiecitr"e
procedeu poartI un nume, absolut arbitrar, ceea ce indicd
subiectivismul cartomanliei de acest gen. pasienfele re-
prezintd un exernplu elocvent al moduiui in care divinafia
incearcd si se adapteze condiliilor de moment. tot aiit
de evident este faptul ci fiecare formd de ghicit. inclusiv
-c:art^omanfia,
sfirgeqte prin a fi respinsd social Ei aruncatd
in sfera superstifiilor.
Cafesomanfzo sau ghicitul in cafea, este. de asetnenefi.
un sistem recent de divinatie. Ei se bazeazd pe interpre-
l'area fantezistd. a unor semne ldsate de drojdia (zaful) fier-
tLrrii f5inei de cafea pe peretii cegtii, dupd consulrnarea
biuturii.
Patria cafelei este regiunea Kaffa din sr_reiul Ethiopiei"
'Iirziu, in evul mediu, ara"bii o vor folosi, prcparind bAu-
[ura.indeobqte cunoscutd ast6zi in intreaga lume. prin
arabi, consumul de cafea s*a r5spindit apoi in Egipt. iar
dr,rp6 anul 1577, cind Mecca a fosl cucerit6.de otcrilani. st
in Asia Micd. Prirnele ca{ernele ar; fost deschise la Istari-
bul cStre miilocul secolului al XVI-lea, acestera de'eni',1
cttrind localuli de intilni'i politice, ceea ce a clrte,r.nrirri.I
pe cifiva sultani sd le interzici activitatea. Cu toate
acestea, caferrelele au r.einviat mei"ell: ajung?net :lriirte_,
populare. Turcii au exlins apoi consumul de cifea in Eu-
ropa. Este interesant cd primele r:afenele eltropeiie apau
in Balcani, Bticureql,ii fiind, de altfel, gazda cetor dintii
localuri de aceast;i factur-,i t1e 1:e: c.ontinent. In 166? erxista
irr oraq o cafenea {inuta de un oal'ecare Hannie. fosi sei*
lnen impdrStesc. dar vechirnea acestor. ..pl.Avrilii.', c{upii
.xpresia lui Constantin C. Ginrescn, trebuie sA fi fr,rst miif
mare. datind
-
probabil -- din secolul al XVI-lei,r. cincl
irfluenla const;antinopolitani se accentucaz[. pr.irra ma'r-.
cafenea europeanl a fost deschisil la Londi.a. spre sfir;i-
t,ul secoluiui al XVII-lea. Alle milr:i cafenele au-fost a"lne*
najate in 1683 la Viena gi mai tirziu la paris. Acester loua*
luri, rSspindite din Arerbia'in Europa, sint leag[nutr
ghicitului ln cafea"
" _Cafesomanlia face parte din grupa oracolclor eirya_zis
cleductirze. Divinalia constd in iriterpretarea arbitrari a
unor semne sau inchipuiri de figuri produrs;e cie zalul ca*
Ilelei, dupi acelaqi tipic al obse'vdrii f,rmel'l c.eate cie
a_lbugul de ou, de plumbul 6i ceara topitd arruircate in ap,6.
Drept urmare, ghicitul in cafea poat* fi consiclerat- cr
[,]'a'spunere moder'6 a uRor rnaniere de diviilafie a'tiee
1i" I 119

Pentru a-gi impresiona clientela, ghicitorii ln cafea
recurg la un anumit ritual pentru prepararea bduturii,
avind totodatd gi o tehnici de realizare a zatului, astfetr
incit acesta si lase pe perefii ceqtii urme cit mai clare.
Sint utilizate in acest scop ibrice gi cepti speciale, canti.tEti
bine dozate de fdind de cafea.
Interpretarea semnelor din zat diferi de la ghiciton la
ghicitor, in funclie de imaginatia fieciruia, adesea contra-
dictorie, ardtind o dat6 mai mult ridicolul acestei forme de
divinagie, subiectivismul cafesomanfiei.
Roata norocului, este un procedeu de divinalie apdrut
ln secolul al XIX-lea in Rusia. El constituie o irnitalie
grafic6, foarte comod6, a rudimentarei ,,roti a noroculuj."
din bilciuri gi a sofisticatei rulete din cazinouri. Roata
norocului de'origine ruseascd este infdfigatd de un cadralr
identic celui de ceasornic; desenat la dimensiuni foarte
mari, !e hirtie. Pentru aflarea ,,viitorului" se aruncb o
pietricicd deasupra cadranului. Numirul din dreptul unde
aceasta s-a oprit reprezinti o trimitere spre rnai multe
tabele oracol, tipdrite, care *detl rdspunsuri tip, la intre-
bdri tip. Atit'numdrul intrebdrilor, cit gi al rdspunsurilor
variazd de la o ,,roat6'o la alta, in funelie de autorii bro-
gurilor respective. Prima broqurd intitulatd chiar ,,Roata
norocului" a fost imprimati la Moscova in anul i805. O
primd traducere din limba rusd in romAnd a acestor bro-
puri s-a ficut in anui 1836. Volumul cuprindea 99 de in*
trebiri, 99 de roate qi'99 de trigoane ale norocului, pre-
cum gi I 089 de r5spunsuri. Atit intrebdrile, cit qi
rdspunsurile-oracol sint naive gi ilare, de genul ,,biletelor
de papagal" gi al ,,rdvagelor de plScinti" (alte forme pue-
rile de ghicit).
Au fost inventate gi alte maniere de ghicit, una mai bi-
zari deeit alta ca, de pildi, divinatia dupd increlituri.le
formate intrrun vas cu apd de suflul produs prin rostirea
deasupra suprafetei lichidului a unor cuvinte de c5tre
persoana interesat5 ; in fdind (urmind tehnica sephramanl
gl,et) ; in topor (ari,noman$ie),' in chei (cleidomanlie) ; 1n
iiur (coscinomangi,e)'; in ldmpi (Iampadornanfiie); in li-
ghean (lecgnoman$ie) ; in mugchi (mgoman{i,e) ; in boabe
de strugure (staphglomanli,e) ; ln lemne (nylomanli,e) ; in
scris (graphomanfie) etc., totul fiind de naturi si arate
nu numai imaginatia fecundd a Earlatanilor care se pretind
scrutdtori ai viitorului prin mijloace oculte, dar gi uimi:
toarea credualitate a clientilor acestora
D4r, indiferent de formele sub care apare, ghicitoria
rcprezinti o manierd vetusti de interogare a viitorului'
Incapabila prin natura ei subiectivS si r5spund5 apteptd-
rilor general umane, ea a cunoscut un declin continuu,
slirqind prin a fi declasatd, btamatd gi respinsd sccial. Din
acest punct de vedere, apelul la ghicitorie constituie un
act anacrr:nic, condamnabil, mai ales intr-o societate ci-
vilizatd, evoluatd gi sub raport cultural.
4. Abera{iile exalta{ilor. Evociri,
. prevestiri, prcfe{ii
Euocdrile erau in antichitate chemarea cu mijloace ma-
gice a umbreior celor decedali, chemarea acestora fiind
I'5cuti pentru a se obline diferite detalii privind soarta
cuiva sau mersul unor evenimente.
Divinalia respectivd se intilne;te in antichitatea incle-
pdrtatS, legendele gi miturile grecegti indicind ca posesori
ai secretelor evocS.rii umbrelor pe Circe, Theoride, Thi-
rnoethe Ei Thessala. Cu timpul acest procedeu al magiei
va fi preluat de religie, incepind a fi evocali nu morli obiE-
nuiti, ci zei Ei semizei. Primele forme ale ciudatei mauiere
rie divinatie vor fi evocdrile zeilor tutelari ai unui templu,
iriilora
- spre a-i imbuna
- li se aduceau jertfe. Dreptul
de evocare a zeului tutelar revenea in exclusivitate ma-
relui preot. Vrdjitorii-ghicitori evocau insd numai divini-
tlti ale Infernului, in mod special pe zeila Hecate *.
Ritualul evocirilor se efectua intr-o manieri lugubri.
Vi'Sjitorul igi fdcea manoperele seara, pin5la miezul nopfii,
rnoment care
- in mentalitatea magici
- insemna sosirea
noii zile. Locul evocirilor era a1es, de reguld, intr-o peg-
terd intunecoasd, la lumina unei fdclii de rdqind, care d5,-
dea o flacdrd roqieticd. In aceastd atmosferd de mister,
vrdjitorul se a;eza in fala unui altar de sacrificiu, incon-
jurat cu crini de p5.dure, pe care era aEezati statuia din
ceard rogie, albd gi neagrd a zei.lei Hecate. Apoi jertfea
bufnite, lilieci, un coco$ negru sau chiar noi niscuti. Po-
* Infdtisatd ca o fiintd hidoas5, cu trup de femeie gi trei ca-
Jrete, Hecate, sub denumirea de Trivia, era consideratS. gi tiivinitate
ir incrucigdrilor de drumuri, fiind favorabild druine{iior, pe care
ii apdra de vrdji, dar qi vrSjitoriior, deoarece rdspintiile erau
zone prin exceientd conilaerate magrei.
r2t120

trivit ritualului acesta sinistru, ficatul victimelor era ars
pe altar, timp in care vrAjitorul trasa de trei ori cu baghela
magicd ur1 cerc in jurul focuiui, pronunfind o formujA
anLlme.
Alti vrljitori utilizau mijloace qi mai bizare, practici
care fr,izau hidogenia qi demenfa, pentru a-gi impresiona
asistenla. Titus Lucretius Carus (99-55 i.r'.n.) descrie prac-
ticile de evocare ale unei vestite vr5jitoare
-
Harmo-
nida _- la cale asistase. Ferneia, intr*o agitalie delir;rnt'6,
;i-a inlipt un ac ir-r bi"afi-rl sting, lasirtd sA cur51A singele
ei peste cel a1 unei bufnite bltrine, amestecindu-le cu ba-
gheta sa magicA. DupA aceea, ca o nebuuS" s-a pcrnit sI
fopS-ie, sd faci piruete, descr:iind cu bagheta diferite forme
in aer ;i pronunfind gutural tot felul cie cuvinte de nr:in-
leles. Acest preanbttl fiind incheiat, Harmonida a sacrifi-
cat o oaie neagr:'A pe un rug de crini de pidure si lemn de
chiparos, a aruncat deasupra singele amestecat anterior
pe altiir gi a implorat pe l{ecate sir lase umbrele rnorlitror
ia ea" Citeodatd scena sc r-qpeta citeva zile le. r"ind, astfel
lncit pind la urmA, per'sorrdele care aEteptau apariliile de
umbre, suprasoiicit:rte nervos, cu credinfd: in puterea vrd-
jitoarei, chiar aveau irnpresia cA vad sr-rfleiele morlilor
proiectate pe fundalui grotei Luminate de flircaliie in per-
nraner-ltir mi5care.
Scrieri vechi, anonime, clatind in special dupA aparilia
creqtinismr.rlui in Imp.eliu). rornat'l. ciau in viieag fapttrl cd
vrAjitorii speciaiizali in evocAri aveall ucenici care, la un
anume semnal, ficeatt sd apar[ i]e peretii cavernelor
forme vaporoase, ce puteau fi usor ltrate dL'ept imagini ale
defunc!iior. Descrierea proceclet--1ol utilizate de ucenici
ari-rt5 cd ei cunogtcau tehnica tenl.t r-rlL,ri de um',:re *. Dacd
se adaugl la aceasta modui grosoian in care vrAjitorul, de
obicei ventriloc, ,.prit:r'lea" rirspunsui i cle la ,.umbi'ele mor-
{ilor", cornbinind, in fapt, un diaiiig fictiv deoarece el in-
treba $i tot e1 rdspundea, tabloui ,,minuni.Ior" devine
complet.
La asirieni, egipteni, greci li romani. vrirjitorii-ghici-
tori puteau fi intilnili mai preiutinrit:ni. in Thessa.lia t'xistl
o categorie speciali de evocatori, nLcltuitl numai din ic-
mei, denumite psihagoge. Spre deosebire de vriiiitorii-
gg:f"ycestea se lndeletniceau Cu alragerea umbrell'
* Teatrul de umbre este un gen de spectacol practicat itrcii
in China ;i Japonia. Persouajeie. lutlinate din spate. silll r',irltte
evoiuind ca ni;te umbre pe un ecral'I'r1e pinz5"
1::
nror'{,ilor, prin incantalii, spre a le vifra ;i irr:lpleclica ss mai
rrrvind intr-un anumit loc. Se cunoaqite o porrestil'e re-fier
litoare Ia douH aselnenea psihagoge aduse special la
Spaltha, spre a vina umbra lui Pausanias, cale ,,llpdrea",
no;lptea in templul Nlinervei, rdspindind gloaza in cetate'
l,ipsa de scrupule a tuturor acestor pungagi. extinrierea
l'iri'ir mar-gini a practicii evoc6r"ilor a si,irnit in cele clin
rirn-iri replica autcritdlilor de stat ,si religioase. La Rottla,
ir-l anul 365 e.n., cind nebunia evociritror, incatrta'qiilr:r gi.
rrll.or practici vrBjitor:erqti atinsese palroxismi-rl a lost dat
un proescriptunz * de urmdi:ire qi r-lcidere a lui.rlt'ot' prei'-
:,oilntlLol: eare se ocupalt cu magia" A fost pliina nrii,'c vinfr*
l{)al'e de r:rijitori. djn istoria omenirii.
I'tiguri,nele magice efau o varianlf;. cl': vlt:iji ll{)'r'nifi{,1 Ce
lir evr,cirile cle umi;re ale decedalilor. La trgi;-'1s11i *i ia
rji'ci.ii aceast5 incieietnicire pulia ntttnr-:1* de ".1:ril1";ic irlIcl"*
natr.li", fJ ind praeticatd ntlmai cle cdLrt" vt'i'riiir;r.tre. t-e'ru vii-
zLrte in societate, lndeob;te locuind soiii,ar'. Ril"ur.llui ei'a
l'acut in prezenla celui care dorea s5 se folose;iscil de rrr';iji'
Vliljitoarea cieclama fr:rmulele magics cil cl voce n1i]!1i)-
I'1116, liiiind in tnin[ o bufnild, pe caril o.,am+ninfa". din
t'ind in clnd, cu un culit. La sill'qritul acestui plinr 'lur de
'u'r'iiji, ea ucidea pasfri'ea rirspindiird-r-t-i singeld in jr"uu1 unui
lug de crini de piicltire, invocincl, in acelali timp, anulril.e
spiiite. Urma o altd faz5" Cu ochii" Ialg deschi;ili irriirrller
trirlirilr"inde vr6;|itclarea aprica r: figur"inir magicil, b}este-
rrrincl*o. Cu un stilet ascr-il;it irnpringea locurile inchi.puirtttr
ochJ.i, inima, ficatul, pinteeele. il taia o minil, ol'i un 1:i*
cioi", o flagela. Toate !n icleea ci supliciile pdpugii de ce;il'd
ilr'l'rrii'Ll sS fie lndurate. in '.trma vrdjilr-rr, de ctitr,e persos"na
t'iirr:ia ii eran adresate :'dzbunlriIe.
Apartlitl"e de diur,nztdfi sub inf6liEiri umal"re sint re*
irrl;ite intr-o mulfirrre cle lucr'f,r'i antice, refletcllnd an.tro-
p,irri;i'fisr.rul *n caracteristic leligiei grecilor cJin pelioada
l)(rrrjreric5. in concep{ia grecilor, apoi Ei a t:omanilor, zeil
'|]1ci1u adesea printre rnuritori, amestecinctru-se tlncori in.
li'cl.rulile acestora, incri.tlcindu-i sau ajutindr:-i. I)esigur,
l.oir,il se peti:eceil in imagintttia r.rarnenilor, tal-"e vccleai.l
plr'1.r,rtindeni nnm.ai zei ;i zei!r,:, gttr.ernindu-}e acfi.uni.Ie
l(,t irsa precum in tfecutr"tl omeni|ii toate canzeje ltnor iti-
* Elrr-lin.
r* Antrqpolnorfisrnul. este caracterizat prin ace+e, cf ciivinitd.-
lilrr i;.r.u ini-ii-iiqili or,.rencgti, ar:lioireaz$ gi se cor:r*or:i6 cit o:rmenii,
a'.,iircl ins;i f:ri$ cie acegtia forle supranalulitle $i n{irrlllr:irea.
123

tirnpldri erau puse p€ sea.ma forielor magice. Cum s-ar
spune, aceea:+i idce. altfel piep.tInat5. in atn'lcsfera cle
supersti{ie c;ft'u:ia nici mirrl'ile ulrot' oam..)ni luminali ai an-
tlcirir;5fii nu i s-au putilt susi.r'a.3er, Cccit cu ralre exceplii,
aparilii1e de um}:re, s.ttci.l.f, g.)t'8i)ne, harpii, a tct feiul
cle J'iin1i: elau la orciinca ::iir":i iri ninrcni nu se mira dac&
cineva fu.r'niza povelti refel'il,i-:;ire ia ciiierili rnoi:q',tri ivifi
ici. colo. Vi:iiitorii-proroci se intrece:ru, alitul"i de tari-
rnaturgi, a se clt:i:lai';t lrtls.rsl)tri;.ri lor{.ei de a ploduce aptl:i-
fii cliverse" lloala lurr;ca cira iiiiit;i:;liti1 si v;;;ii, sa audd, sa
intllne;is':X o fiiniS i;:lpr';:l-iir',i,tr;i1i" Su.l-, itni:ei:itll e-cestr.:i
psiiioz-e s-:ri-r nislr:t re:lal;r'ile unc"r' ir,li.mp1ir;:i incrcii:i1i:
penlru omril mocleln. clai: priiect rr;rlebil in trccut. ii,;i.;)
c,Ievir n:,'siie.
Fot,rivil ie!;findej. il"ei cr;r'ifei ai gindirii antice Pita-
gora, Thak::i :;i Socral.il aveau obiceiul sii se retragd unlci'i
in k;culi izr;la'ie. pentru a iireciita in lini;;te. C-r"l aceste pri*
le.juri, ei ar fi vizLrt, fier:are, apbrindr-r-le in fa!5, demoni.
Flaton, ca-re avea muiti imagina!ie, r'orbea despre apari-
fiiie unui anurrle Elirs, moff, de multd vreme' ce-i linea
disertafii savanle despre bine gi r6u in lurne. Un meticu-
1os ol:servator al fencmenelor naturii, Plinius cel Tin6r,
era cr:nvins cd zeii infernulr-ri il aveau sub ocrotil'e
deoarece, o dat5, Galinius i-ar fi ,,apirut" de pe aitd lume
spre a-l ;rnr-rnia despre aceastd favoare. Oricare ar fi fost
autorul fiecirei istorioare in parte, problema rimine
a_cecaryi, deoarece apat'iliile fantastice nu sint decit rodul
imaginaliei sau al unor st5ri psihice speciale.
Un argrwrent in sprijinul ipotezei cd naraliunile des-
pre aparilii erau pure invenlii, oferd scrierile cu caracter
istoric :rle lui Piutarh. El afirmd intre altele, referitor la
Brutus, cd acesta, tulburat de faptul c5, adesea, igi,,vedea"
geniul lui r'5-u, l-ar fi intrebat pe Cassius, care-i era pri-
eten, ce sd facS slJre a scdpa de vedenii. Cassius i-ar fi
rdspuns cd apariliile sint neliniqtile momentului, totul fiind
datorat febrei din creier care produce numai fantorne.
Din aceste cuvinte pot fi surprinse nu neapdrat opiniile
lui Cassius referitoare la aga-zisele aparitii de figuri su-
pranaturale, ci conceplia criticd bazatd pe un examen logic
a lui P1utarh, autorul real al dialogului, privitoare Ia cau-
zele ce determinau fenomenul psihic respectiv.
AIte aparilii, aga cum sint relatate de scriitorii antici,
poarti vizibil motivalii politice ale unor acliuni memora-
bile, cum ar fi hotSrirea lui Flavius Claudius Iulianus de
;r accepta si devind impdratul Romei, in anul 360 la cere-
llr presantd a trupelor din Gallia. impd.ratul trulianus in*
llrrrufat de neoplatonlsm, a renegat religia cre1ilnA, rie
rrrt-le i s-a tras si denumirea de Apostatul, proira"bii din
r';riir,ini politice (fiind ameninlat de popcarele Orientului
AJir'<,'piat). El a redeschis ternplele qi a dat un eCict cie tr;-
i, r'rLn!5 pentru necreqtini. Misuri care nu i-au linigrit pe
p,'r'si, ecestia atacind imperiul. lulianus a incercal sa dea
rlr'1.'utate propriilor hotdriri, povestind prietenilor" cA actele
:;rrlr i*ar fi fost clict,ate de un geniu ce-i apd,rea in clipele
, i,. ;ru'di',a{ie.
L>rezuestirile. SuperstilioEii antici vedeau avertismente
,ilc pr:ovldenlei in cele mai mici lucruri, in ceie mai nein-
:ir,nrl'ite miEcirri ce se petreceau in jurul lor. Atit grecii,
i rl :ii romanii priveau de pikld, ca pe un neinci.oielnic semn
;rir;oilrtei, apali{ia unui corb, a pisicii, vulpii" a altor piis;iri
r:;rrr irrlimillere, ca Ei a gerpilor. Uneie intilniri erau con-
:;i.itrale favorabile, altele dimpotrivS. De pi1d5, dacA cineva
,lri ur:hii cu un cai alb sau observa o rindr:nic5, in tirnp ce
r'(,ltjsa undeva, pentru el aceasta nu putea fi decit un
irrriir:lLu categoric ci in ziua respectivd it va mel'$e bine.
llrLl dacS intimpldtor liugea prin fala lui vreun Foarece sau
o pirsicd neagrS, el credea ci totul ii va fi potrivn:'c. Ase-
nr('nea credinle i;i aveau izvorul in magie" a.linrentate fi-
irrtl de fetruritele fcrme atre divina{iei, cJar: mai cu seamS
rrr rlhicitoria prin animale Ei pisSri, foarte rAspintiita. Re-
licv5. a a-cestor conceplii bizare, fdrA nici un temei real,
poate fi consideratd sui:erstilia de a privi ca semne de
n('r')orcc traversarea drumului de c6tre o piSicd neagt'i sau
int,ilnirea cll un pop5, ghinionul fiind anulat, dacd tot ln-
tirrrpl[tor se ivesc atunci un mi]itar sau un cal alb.
Anumite cuvinte erau considerate, de asemetrea, ca
;rvcrtismente ale destinului. AsIIel, spre a cunoalie tlacd
o lir:liune c,arecare se va desfd;ura cu succes, atrticul,
ir'1incl din casi, cduta sd deslu;easci in vorbele primului
()n'r clrnoscut pe care il intilnea acele cuvinte cu tri,iloare
rlc previziune. De pild5, cuprinderea cuvintului ,.bi.ne" in
Jrrirna fraz5, reprezenta un semn favorabil. Supers{:ifia
nri.rgea pind acolo incit dacS o asemenea intih'lire se soida
('il o conversalie ce i se pdrea drept sernn neprielrlic, a.c:
lirrnea proiectati era suspendatd pentru ziiia aceea. S*u,
rl;rt:ir lucruritre se repetau Ei a doua zi, doar vrAjitaria ;i
a<lucerea de jertfe puteau fi remeCii pentru iml:unarea
sor'filor. Spre a evita asemenea situafii, romanii ol:i.rynuiau
r24 125

sA pronunte cuvintul ,,bine" de la primele fraze schim-
bate cu cineva. Formulele actuale de binete ,,Bund ziua !o',
,,Bine te-am gisit !" etc., aici i;i au originea, ele perpetu-
indu-se ca fraze stereotipe, cu caracter de politele, pier-
zindu-qi semnificalia iniliali.
Desigur, nimeni nu ia in serios, ast6zi, apari{iile in-
timpl6toare de anirnale sau tine Etie ce combinafii de cu-
vinfe rostite de primul iirtilnit pe stradS. lnsd, in trecut,
aceste momente puteau duce la efectuarea unor acte ma-
jore, angajind uneori averea personalS sau chiat'viafa de
stat, dacd in cauz5 se afla un conducitor de ogti. Istoria
este plini de astfel de evenimcnte care au dus la ristur-
niri -de
situalii majore. Lucius Paulus, de exemplu, Pr€-
ocupat de rdzboiul pe care il pregdtea impotriva per;ilor,
era gata si dispund inceperea ostilitdtilor cind, din intim-
plare, a intilnit-o pe Tertia, fiica lui, plinsS qi dezolatS.
lntrebind-o care era cauza tristetii sale, fata i-a rAspuns
printre lacrimi : .,sdrmanul Perse, o sd moard !" Lucjus
Paulu.s, luind drept o voce a destinului exclamatia copi-
lei, a renunlaL 1a rdzboi. f,lrqri*a dat seama, mai tirziu, cd
Tertia se referea nu la pergi, ci Ia rnicutul ei ciine Perse,
dar, din punct de vedere al inlelegerii lucrurilor, elsa cum
se derulau ele in mintea anticilor, aceasta nu avea nici o
valoare. Lucius Paulus insuqi se explici, scriind cd impor'-
tanti pentru el fusese fraza rostjti ca puri intimplare,
,,deoarece prea bine arofi putut intilni pe altcineva, care
s6-i spun5. altceva."
Dar qi alte intimpldri atr avut de*a lungul secolelor
urmdri tot atit de importante. in lucrdri antice se nlen-
|ioi-reazi ci Marcus Tuilius Cicero (106-43 i.e.n.), asasinat
din porunca lui Antonius. prevdzttse moartea,sa prin fap-
tui cI un corb a ciocdnit intr'-atil intr'-un cadran solar din
gradinil luri incit l-a rAsturnat. J-le asemenea, in antichi-
tate. vederea uni-ri bursuc pe 1.ir"rrp de ploaie se creclea in
rnod supcrstitios cI nu anunta nimic bun ; la fei aparifia
r-rnui iepui'e. O rruripe prinsA iu cul.tcilni, dar c:lre. datrlritS
c,.foltr-rlui, reulieii s.l scape, prt:r,'estt-u o schimbare in desti-
nul vinAtorului. ;11,c animalr: pionosticau evenimente mai
pr-r{in grave, prin miscirile l';ict.tte de ele sau chiar prin
pozilia corpului. O coad[ into;rlsa inctrica o afacere foarte
cornplicatA. iar pe iumltate incluil5 insemna un dezastru.
Cei iare, fiind nem?ncat, vedc;l o pisicd mincind un $oa-
rece. trebuia si se a;tepte la rr n, Itr;l'ttcire. Ordcditul broaq-
tei, b<iul care trigea cu putc'r't' iterul in pldmini qi il ex-
126
pira cu for!5, zboruX unei riildunici razant cu solul erau
s()mne de ploaie. Mdgarul care mergea in curmezigul dru-
ttrnlui ;i-gi linea urechile sus anunta o puternici vijelie ;
clacd el se invirtea in praf insemna cd se modificd tempe*
lutnra aerului. Cintecul sprinlar al unei ciocirlii, planarea
clcgantd a pdsdrii in aer anun{au o zi frumoas[ sau re-
vr:nirea vremii bune rXup6 o perioadd ploioasd. Barza ca-
rc-;i abandonase cuibul avertiza fie o prdbugire de terett,
lie ruina casei. Strigdtul corbului sau aI stdnculei auzit
la stinga, cel.'al unei cucuvele perceput pe o casir, urletetre
lirmentabile ale cilnetrui exr&u semne sigure de boal[ sau
moarte. Un cnco; eare nu cinta la miezul nopiii prerrestea
r:cva rdu, dar dacd acesta cinta Ia amiaz1, nu incdpea iu-
cloiald c5 trebr-ria sA fle bine pentru cei ai casei. Un garpe
rr,rlind in spiral5 pe un drum, cu cap'a1 riclicat etmenin{i-
1.or.', vestea o surprizd veniti dln partea dupmanilor, dar
dirc5, dimpotriv$, fugea speriat, totul era bine.
$i obiectele se aftrau in mdsur6. s6 dea na;tere la pre-
viziuni. De exemptr"u, constituia semn rdu vdrsarea unel
ci"rni cu vin, cdclerea unui copac, a unei statui; a ramurilor
tlintr*trn arbore, ciocninea unui picior de celilalt ln timpul
l'rrersului, ruperea unui cordon la sanda. Un ticiune care
sl'iriia in cenu;d indica pritninea unei vegti ; un cdr'bune
incins care se reaprindea era sernn bun ; dar gt,ingerea
I'ot:ulni qi fumegarea lui puternicd, dimpo'r,riv5. Apoi, trei
t,or"fe, trei l5nrpi sau trei candele'aprinse ln casd anunlau
r:il va muri cineva in timpul anului, amintind de semnr.rl
t:clor trei furii (Alecto, Magaera ;i Tisiphone
-
genii care
pcdepseau fdrSdelegile oamenilor), ori al celor trei rnoerae
(Atropos, Clothn Ei Lachesis
- zeile care cil[uzeau des-
1ine1e omenegti) sau al ,,celor trei capete ale Cerberului",
rrlllat de strajS la porliie Hadesului.
Clt temei aveau toate aceste credinle, aceste practici
rlc autoghicire ? Din primul rnoinent am fi tenta{i sd ie
t:onsiderdm pe toate superstitii. Privind totuqi, cu spirit
ci"iti.c, noianul de pdreri, departajSm semne care intr-ade-
vir aveau o bazi probantS. Sigur, o vulpe care scdpa clin
capcand, ar"dta pentru un orn iipsit de prejudec5li nu o
viitoare nenorocire, ci proasta indeminare a rrindtorului,
iirr nn ciine care line coada intr-un anumit fel reprezintd
lllntru chinol.og n anumitd stare a aniinalului -_ teamd
(rilr,rn*i cind poartd coada intre picioare), furie (c?nd ?Ci
{inc coaela orizontal6), imbir"}igatd (calm) etc. Dar dacf, pd-
r;rir.'.ile zboarh aproape cte firutr ierbii, intr-aclevdr se pro-
127

i"ir_i0e .1)
pr:es:l i I
l;i i.r,: i.t.t
Ili':" -'rr
jjl i-l i, iir,,:r;.1r.'i,.lc!.'lne -dc-;l lungul i,iriii:il1ui. aic clrl':''ri-
: {. :..::.ritr:t1.c.
.r':ir,j":i.J,,.. ,i.-,i,,cl';i,;.;,t-r rtjicl-il-{;i}i'irt trn i.:i1tiifc.-:rrl dtli":
.il. {1..:,i cr ri.j,Xaji, in p;:i.ni:-ri rinil. pi;;ile -{i n.iil''ii
,",'1.,t,,. 1:i:rillrcilc ciijigluLu.i rli.i s;i.ri:. l:,:jtir li v:;:r,:
ir;r.,iirr
i:i.:ill.,ii :;r r-til rcaiil fLllit:1e d:i"l.i-l;'ilc c:-l nL''i:;:llr-:ll'ii)
i'li; i.r.'' .:.t. itr o;:ii-'e ial, r,'-'i 1,111 r-'l i1i.'rli.n"cl dr:
l:,:rir,:1,..jr rji'l1 i-'ill:l dr: pl'cIeii, insir a::i:n.ri:n3a ire:L"s{l;.i3.lr vJr
r:;i:iil.rr:1 iiir i;:liriii irit;i in zrlele no:ist),'c. iitl gcncial. 1.rrL'"r:;i:iil.rr11 iiir i;:rtiii pit;i in zilele no:ist),'c. iitl gcncial. 1.rrL'*
jr,,:,:il-., e.uii.ii-r1:r:,',,: tcnltitr-ri.a.u cpere religiriasc" ci cr,iscuriui:l
i:o;ii-:L:r,r. fr.6i; i.,l Fe rin ton 'qentenlir;s, ase:rrilnindii-s'.1 :i-r''-lli;
,:ri-t ,.,r:iri,,,ll,Le lil-,','iinr:" Sint cunoscuti in istoirla i':.ligiiicr c
:ikrl,isi,ic. cleci EtiinNifice, .iiac po$ihile rdspunsuri reale la in-
lrt:lxiri. Fr:evederea gi ptiinta aLl m.ers impreunA in toate
lirnpurile. Lq vgm gdsi de altfel in forme diverse gi in
,rntrchitate. Astfel, Pherikide, maestru al lui Fitagorla, a
{ xrlnlinat cu atentie apa dintr,*un put gi, dupi ce a gus-
tl,rrt-t.r, ii anunlat c5. in acea zi rra avea loc un seisfil, ceea ce
"i*a si intimplat. Prercedeu absotrut corect. confirmat de
;1iint;l rnodernd, deoarece, inainte de un lnai.e elltremul":
;rpu dln llntini lSi schinrbfl atit nivelul cit qi compozilia
, hin:iei" Fiioserful Ar:aximandr"u a prev6zut, de asemenea,
unr cr-ltrernur, dup$ o alunecere masivi de lc-'r..cn. Cit,eva
,rr:r: elup6 acest pronostic, intr*adevdr, fenon:enul a avut
lloc. .lir-r, mai pulih stiinlifice au fost previziuniie aglale
ifiicr-li"e de Zoroastru, il/troise gi alfi apa*nuimi{i taumaturg.i,
;ll,D c6ror cuvinte erau l.uate ch'ept prorocir.'i. r'e:vel;rtii di-
vilrc. In realitate, ei cuneipteau pei;liect ir:ultc lcnornene
riruturale, aveau fcr{a crrreldrii dublat.a cu o clcosebitd in*
ncligen!.d. Cu nimic mai prejos d.ecit accsli. nrai.i 1:ri.st,na-
lrlrXii ale istoricl religiilor au fq:st Thales, Aristotcl, De*
rrro.rcrit, Fliniu eel Bdtrrin ryi al{i glnditori ai antiehikilii,
,r',ilr.:t: treceau drept taumaturgi, eJar: ei aveitLl capacitatea
,1,r,' ll pronostica asup:ra flencrnenel.sl' metcololr;gicc. Hier-o-
11Illc.: egipNene prezintii mai n'ltrlte s.Jlf,ll'tt:' preveslitoare ai€
,1"ui'.{,itnii, verificabi.le ra perfecl ex&cte ;i in zilele ntrastre.
'lL'hilies, cllre & studi;lt in Hgipt, a compus de all,Iel, un nlic
1r'at;lt privitor la semnele ce anun!au mi"rdificirli al-
irrosfler"ice, pntind fi consjder:at prii: act+;rsl;r i-rn precLlrsor.
,rX mefcol'ologiei. Diuscot'iele, Frrusani;:s ;i aili sci,iitori all,
lrci ;lr,l r:ontril:uit. cle asemenea, la sttrbiiir'<:a unr;r' nol"nle,
,rir{rr eriterii necesare efer:tudrii previzluniloi'.
XlrobeN.e ad,ez:drului." tra vechile popoare. nei{iunea cle
1,rr::t.ifie et'a destul de vagii. Pl'iclnile erau ast:ultate 5i .il"l-
tltrcate cle sfal;ul bdtl'ii'lilor sau de cdpctenia iocalS. inui in
rr'le fil&i frecvente cazuri executarea senlin"elor, ca $i
I,'lrnrca de probare a adevdrului intrau in alribu{,ii}e vr:ii-
rt r ri r r1' ; ] to i sau p reof ik:r"-sacr:if icatol'i.
In ist<lria antichitf,lii sint descrise multc proredee Ce
,cvidr:n{iere" e adev6rului, inechitabile gi crude, dnr ciil'e
irt,unc:i erau socotite drepte. Astfel de tehnjci aveau un
,L i)r'act0r de divina{le.
Balanta justi{iei este o invenlie extrem de veche, fiind
liolosild nlr ca.simbnl., ca }a greco-romani, ei }a pr"opritr d.e
'"itre vechii indieni. Ea se aplica dacd plutea un dublu
a$rrilx'a unei afaceli oar"ecare. In asemenea situafii se uti*
rrnc,r,liir.:,aro in presiunea at.mosferic5. Cici insecl"ele
dr: ir,ei :",i ol:libate sd evolueze {oarle jos sinl ci;;l-
r.ill tlt J:irrr;'rri" In gcnei'al ir::.l:i, crc'iiiilcie iil:;cil{lll{i
rl..'r:,.-Lj:i: iln-t'i,ituie rclicve alc i-ri'iicticilll" n:la11ir-:1. cil-
zcir: ".-r-.rrt.rl,.: ;-.^iu excilenffl'rhagice. Frdzeie lor ei:au e1c-
gr:;'ice. ainbigue, foarte adesea identice cu oracolele grc*
ir-,-ioll r;"ne, jlliin cl cleci supuse inter:pret5"rilor.
Ini,l:e prcroclr:e ;i pre-,tederea gtlinlifici existi o deo-
sebire sie ese-nri.H" Desigur, cunoaqterea viil,orului este o
nccesit;rte prcfund umand. Ea a exlsiat dintctdeauna. O
von:I g,{si gi 1a rniciie colectivitili cale, sub presiunea na-
turii'irrospitaliere incerca sd afle dacd ziua urmdtoare le
va {i far,'^orabiis g6sir:ii unui animal de vinat, dar li 1a
polloare rrari
-
*indieni,
chinezi, egipteni, grec-o-romani,
t"ooi
- in aceeagi mdsurd preocupati sd qtie ce 1e rezerve
viitoruL in ac$iunile majore ale fiin{drii lor, Pentru omul
limitat in posibilitSlile cunoaqterii, inspAimintat- de feno-
menele nafurii, pdtrunderea in viitor nu putea fi p-os.ibil5
decit prir, bundvoin{a puterilor parariormale
- duhuri,
zeit5li. Iar metoda de combatere a acestora- nu putea , fi
decit'paranorrnal[? sub forma divinaliei, adicd a revetra-
1 l-i L.)r.. r-1'.-r.t.rijr-g !)r r-rr_) lur1vuL$ya r4
rr:iii-l1iir:.,: cle pi'L,r'oci care prevcsteau viitolul stinii in
fiai* anr:1o::, sltir un copac, 1a rdspinl,ii, in locuri ferile, -iri
[iei, a inspiradiei supraomenegti.
Spre decsebire de prorocire, pronosticul, prevederea
sinl
-dimensionate
pe baza criteriilor reale urnane. I"ipsit
cle prevec-lere, omul ar fi pierit de mult' El a invilat sS
clesiifrcze niersr-rl vremii Ei, legat de aceasta' ritmul 9i
roacleie mr-incilc,r agricole, Cbservind natura a reuqit s6-i
sr-lr1:rinclH fenoerrenele, s[ le cunoasc5 9i si Ie reconsidere.
Toat* alirmaliile bazate pe observa{ii de acest fel, probate
128
[:s

,L1za u,n rituatr ln care banultul era asezat pe taieilul Llnei
l:alanfe uria;e, iar pe celiialt se puneau greutafi pinS'
"ce
."frlfiilr"i era'statrilit, Dupd care: pe cregtetrii acuzat*luli
se potrivea ctl grij6 o scoar:ld de 19** cuprinzind -itr-
scr;iul acuzaliei" c'e i se aducea. llac6 6alan{a inctrirra
spre Lali:rul pe care era a;ez:'rt ornul" acesia' ei'a declarat
iln:erj,iat vinoi;rt" lll caz cE atirna ln partea opus6 qay lg-
n:iitcil slabilgr, acrLzatul era socotit inocent qi'l atls()lviL d.C,
ur'n:f,r i.
Freot ii l"erchilQr elrtrci Xrr."acti.cau ..prclba ape .aj:rl;:itr'e" "
i* binuielile de eidulter pii'ind o feineie' tri o'bligar* p*
lrAnuitn s[ inghitd aP6 arxreste*al6 cu pra{ aduna.t".du f':
ne,eptz:iie te:nfrlulili, In eredinla poXlularS, aceast&* apa
lrnurrii u""* p}upr1etatca de a otr[vi pe scrlia crirniuatr6, ol;in
nu pr:crilice;i niii uan r6u celci caste. Siguro totul dep'trtcici-t
e}* ,','.it"*i."ier din templu Pi de-nezistei:{a orgaTisrnului fe*
neeii s,-rirusc prnhei. O astfei" de bbutur$ era de multe n.i
u,.rr*rn ,-,i-,.,,r' dal:rclii a,te aparatu6ii digestir'. cu consee[n!'"'l
llii;.lr i'a'Lale
Ji..ponezii f;i tiitarii fotros€*r"i de asernenea lichidene pere-
Lr:i-r pi:oba adevilr'ulul. Tn cupa of-erit$ hf,nuitului 99 l'u'-
nea
.in
ap$ o bucatd de Xrinz5. (sa-u hirtie) rnlzgbtriti*
"cu
eas,:-rti.t:re lr:lagiee" Cetr viilovbt trebuia s& fie apueat cle cti"l-
rcri arroce ctri stomac ilnediat ce inghilea corrtj"ntLt;-ll, l'r:^
pei. in schineJ: inocei"ltr-tL r5lninea siinitos. Nu ena YftrL)'r
*i"l d"=irt" nici un efect m.iraculos, o serie de seri'e'*:i' r"ec:lr'l
,,rati,,,,ii'*a preolil sau rrfiiiterii preparau- a'ullxe lichir.'n,'-ri
i',',alrtt.'a efe*tntrrli Xprr:bei,' ;cesta putea fi ;*pS cihlq-nulL'ii
car-r otlav[, ir: frrn[{ie cte vorn!,a '"jtldeciltorL]'cr"'
n'rol'ra
"3*.r;.itt.ti'prirr
iichi'de a flost practicat6 ql ?n Afrka' Lr'r'
enrn, !n generatr, }:itittllra era ctr$vitn, "l*[nuritr-i1 rr{u;:: e] :
n*g',ile inlni'glr.a ei. In accst cnz" spre a sei'rpa c.l'e n5"':L-'t'r-
na*re"r ,-:r:h-ri XTAgubit" acuzatul' era obllgat sit.ser c'IscLl'.fr"r*
pe:rc. Grecii qi-r'on"lanii alr a'o.,r.lt 1i c,i. acr,:st obierei cli. cli'.-
r';-r('t. r mrrgir'
li: primene secolc a.lc erEi lloilstrel, pnoba acieviilultil lr:
cliirer.:s;fir5" incepind a fi uliiizate focr"il 6i apa elocoilrt,;r
. Prcl:a c1e foc'o ceir:"st,a itr a clbliga pe bflnuit s& linit in
rn?nI, pe elr"rrata urrui ar-r.uvnib timp, ri bar* incins& satl s:r'
g:r.nrri palma pe o tabtrA inrogiki' Fentru magii 6i vr5jitc'r'ii'
chaldeeni, egip{.eni gi gree[, proba nm constituia un Xrer"i-
ccil c!"rc;arecJ ei. cunogteau relete de aii{ii c*re protej;ru
pielea. Pomezilc capatrrile s$*i apere cle efectele probei e{e
lSS
lf ql{.: ejraLtr ae}r}Zi{.io rai.e de culpa}:ili crrrntr.ar unor onr:r'arii
'rrlbstenlniale. trn schineb inocenfii, de I'egi"rl.d, erau victime
';Ig"rlrc declarcee n'Lt reneaLt pregatili.
5. iVlarils otacole gi enigrneX.e lor
Li.hicirea viitoru.lui ;i prevcstlrile er,au la grecii il:..i_ici
(, liritrrl:{t integrantd din viata qi activitatea }or.
Frezlcdtorii ;i profelii. cai:e circulau nc.stingheliii 5r
rtr,'ct(llu{tun:ati, au ajuns, la un n:oinent dat, sd. reprez.inte
li r;.rte eategoriile clivina'fir:i, incepincl cui a5a-zi;ii inielepli"
rr-r,lplrnl,ii de zei, care adoptnil o atituciinc soXemnjr, pind
lr qr;ll'latanii ordinari. Ei sondau ..sccrclele,, viitr:mljii ;,j
,r : il reglau conduita in cr:nsecin{d, inclifert-.nt dacS cru
r,ril:tia de rnlcile rrecazuri farniliar.e, in ca.zr-r1 unei per-.s<tane
ilrrrl'tlculare sau de acte decisive pentl'u cctale, cir:r.l el.a
l,l"ila elespre rege. 1ns5 ctu.'il"lcl se xa amesteca r*1igia ;,i
l,rrrrofrli v,nr prelua al'ta divinator:ic'" Era mult prca impor:-
lr,r'ri, aeest domeniu, ca sd fie X&sa'r cxclusiv in minl Ebi-
' r['r-rr,:i]c,r arr'rbutranti. Acum vol. ]ul& fiin]d, pe ilnga r;le'l.ilr:
1,'rrlller locul:i anurne uncle se va practica ghicitul viitlr-
:Lrlui, ciuip,6 anumite reguli ;i canoane, d.e riiii'e preoli s,pr-
, rr,iixa{i in a cla r&spnr"lsuri ia lr:irehf,rile ca:lor: ce ii sujl-
" r1ll.l. !.nsragindu-pl fsnd scmpule pr';rclici!e l-itngjr,ri.
l r4..ii.jn:e& ten:pleior a invr:niai l;otodatii tr tehnir:[ ilrge.-
r.r';ls;h, cnLpabili. s6, tuli:ure nrinfil* rrairrllcr 1i cl,r.duii),,1.
, r. .:, ;l1c,iil"li*u l.umea anticS.
l, lr: i.elc aparte in catergolia *ck;1, care pl.t-rctir,au g}:irll.L,1
,rt,r.'r;lr;l iX ocupar-l sibiieie (sibvilac), fen:lei consiclslare
rr. irjili,l,.iii a::ltici ryi mai {"nrziu de ron:an!, ca fjind. poses{li1t,e
; i r iillfof, f,;rfe oeulte. Aceste felrrei eriiu ijcscrjse tn sct,is-
, , , uli'lil:e iil lttod cu totutr fahulos, fiind ir:eoniurate cle
'rr,lit,r--l* urlr:r traeii{ii extrcm de vechi, tra ale chror sL}.[se
"rrr rcilgiit sfi ajungfi lnqiryi t'inosofii vechii Elade. Cerc,e-
'.,rrlr ,{nod€rne surprind ins5. Ia sibile credin{,ele n:agice
, r Lr-,r,,i,rle. Sil:ilele trEiau intr*o singur6tate inaccesillil#"
llilrrii cir: mister" Ap$neau nu se qtie cle unde 6i disp$l:eatl
r,U s€ gti,e in ce dinee{,ie" Slgilr, aceasta fdcea parte din
;,;iir lotr eXe a-qi influenta auditoriul, ln care se vdd ren:i-
rr iirrrn{ele vrdjitorutrui primitiv, ca gi ale 6arranuluio de
"r re {rorrlporta cu totul altfel decit sernenii ior. Se im-
i,:lit:ilr-n ;i vorbeau hi.uar, cri anumlte modula{ii !n g-1as,
I .t1

care le conferea ieil'mec. Iiind considelale a avea legStut'i
cu forfe malefice. Platon
"'orbe$te
despt'e o asernenea sl-
uite, ii"tophile din ErSrthrae' in Lydia' unde aceasta fflceir
urtotutii i*r-o perteri.'senLinlele p;:ofelite de ea sern[nar'i
[;-;;i; J" p"vi,nili d,in Samos, ca si .i't a]e sibilcl'r de la
Delphi" Colo$hon, Ptrry$la ii Cyqaq'. in ltal'ia, ceca cel
arati c[ toate erau initiaie in acela;i chip'- -
C** mai vestitd preziciloar"e de acest fel :r [ost, po*
trlvit scrieriior. Sibyila. ile 1a ca'"e s-ar fi tras denunlire-'a
*L**ri"l. Dr_rpA'tra*l1ia g'er il.r', acc;-tsti femeie ar fi tr5it
*u dor_r;i-trei iecole inainle de .izbbiul troian, p'in ur'nart:
i" g"oio"a,, .,tMarii migra{ii egeetrte",{sec" 13 i'e'n'); s-ar'{
uldii"t, cle
'asemenui,
,lu ceiebrilutc Demophila' 4l*-
;;i;;" Nytt ,- ntetancitt'ena, De iphobe:. ,
Tibultina
"ri
alte le '
na*i"nt"tit* pe care le ddcleaui, in numel"e diferitelcr
,_iiiti, celc,r iare ie.solicilau errru lntotdeauna intovto*
;h;;i;, obscure. putind fi interpretate in. mai multe.sem*
"uiri: "auprindr.r-sb
tr:t atit dc 6ine etvcnirnenteior dintrt:
"*i*""ni
i,puse. Forn:uletre arnhigule erau necesare' sibiieic
-el.i-ii"r"irr-i-se in e"'<pr"itnatea.
".lor,
deoarece- prorocirile
nu trebuiag s[ treaca nicioAa.ie-Arept sr-rbiect aI rinor en*t';,
;,;;;-1;-tild E:hemat -q6 aibfl i*totdea*na cireptate' Este.c]e
Inl.etes c5 r6sputrsr:t:i1e ferrlre, clirecte erau evitate cu grijii'
;;bil-l* gt ind cel mai i:ine is acestea nlt avea.u :of1l 9..
adeverire" conciilie in care gl-ar fi pierdut clientela' In
scl.ieiile antice s-au pisir-at adesea oracole si'iriline. lJ';:
pikj;i. crnd nrc'zii iru v|itt sii ltie c{irlajtttc curn se Ya ln -
ih;i; ,;;_b;iiit pe ra'd*1 porniserl irnpotriva ]:abiionienil'r',
consultincl , nit-.ila. lrr-r plirnii lti'nra'Loiu1 rJr-sptt-ns : ,'Yir'
irrria r';i apilr'linr' r','lot c,ilrc sjtvesr: cel tnai mult pe zet"
Fe de altA pnrte. s,riii babiLar:icrrilerr au chi:f,t';rt dc }a
aceea$i femeii i,tn rsspuns siinil;rr, r:*t-e- dovedeEite qireLeni'*
silriiuio*. Astfel, indifererit cine nt f i invins, era eg;atr dln
Jrrtni'1 tt1 de vcdci'tr al plorocit ii.
Froveslitile sirivci'hi dcsplc sibil*, interprelate ln tu-
mina da1;e1or moderne ale niedicineri' clezvfi.luie trimped':
qi slarea ior precarS. dc s6n5tate' cAci acestea apar cti
iemei bolnave cle iriteric sau c,6zute intr:*un puternic extaz,
cauzat de exr:italiile mistir:e extrerrn de intense ce Ii' [t
provocau.
Cu timpul arta divinatiei sibilelor va evollla, ea apfirlnd
sub o formfl superioar* ca ritual in oracole. Astfetr ea a
intrat in sfera religiei, dar si a politiciio deoarece in rnotl
sistematic preo{,ii uzau de sistemun oracolelor pentnu a
133
rttanipuia in interior"r"rl guvel."nirii laice, dupi propriile lor
irrterese.
Dadota este cel mai vechi ,olacril din Grecia. El a func-
{irrnat in Epir, ca o reiicvd a eredirr{.elor magice strivechi.
I)articularitifile oracolului par a sugera cultul unui zeu
rrarpato-danubian sau al unor populalii indo-europene. La
mare einste, in perioada cind civilizatia elenic5 se desfS-
;ura in nord, oracolul de la Dcldor:a va trece in plan secund
tnai tlrzitl, cind elenismul se deplaseazd sprq sud, fdrA
ins[ ca renumele sdu sd fie uitat vreodatd.
Fotrivit legendei, faimosul oraeol din Epil ar {i fost
fondat irnediat dupE potopui lui Deucalion, In credinla
vechilor greci, Deucaiion fiul lui Frornetell, era c5sitorlt
r:u Pyrrha, fiica Pandqrei. Povestea acestei perechi mito-
logice, care prefigureazd povestirlle biblice despre Noe,
ar'pu'tea sllgera cH oracolul. de la Dodona ar fi avut o ve*
chime uriagS. Dar cercetdrile arheologice efectuate, in-
ccpind cu anul 1832, au scos Ia ivea}S faptul r[ sirnctuaru]
rcspectiv a fost intemelat in epoca hreinzului.
Freolii care se inchinau lui Zeus aveall in con:porta-
vncntutr lor manifestdri gamaniste. Cind fdceau prevestiri,
r:i se culcau-pe pdmint, ca gi cum ar fi auzit din interiorul
planetei rdspunsurile la intrebdrile ee Ii se puneau. Aldturi
rlc preoti, un rol de seam8 il. aveau aici preatesele, un gen
cvoluat ile sibile. Herodot, Pindar, Strabon ,si Eurripide au,
ar'6tat cd aceste profetese et'au lntotdeauna grupate cite
llci" Ele ghiceau Ia r6d6cina unui stejar uriag de unde
l){)rnea un izvor. Aici era punctul central al oracolului.
l'r'eotesel.e fdceau oracole, pretinzind. ci aud rrointa trui
,',r:us dupd modul 3n care fogneau frunzele arborelui ryi
rlr-rpi zborul porumbeilor. n,Voin{a }ul Zeus" era cercetatS,
rlc asemenea, intr:*hn bazln de bronz in care se aruncau
,i;tluri. Bazrnul era rn6rgini.t de statuia unui copil care
(irrea in mind un bici. Clnd vintutr b6tea, gfichiul cu cap
rn<:talic Jovea perelii vasului, produeind o rezonantq in-
lr'i^pretatd de preoli, in felul 1or, ca rAspuns al lui Zeus'
Cii tirnp au fost fdcute or:acole1e tn aer liber in Epir
"', se cunobgte. Dar, la un moment dat acolo a fost rielicat
,rn templu, dfirimat spre sfirgitul secotrr"rlui III i.e.n. de c6tre
rlnrireralul etolian Doiimac. O mul{irne de superbe ofrande
rru fost distruse atunci, insd oracolutr gi-a cr:nservat pu*
l,'r'ea. O noui constructie a fost fdcutd, spre a fi dirr nou'
rrrinatd, definitiv, in secolul I i"e"n., de citre traci. Ctl
l.oal,e acestea, rnutrtd vrerne dup6 a doua devastare, )oruI
r Doi .ld

va fi in conti.nttane frecventat,, ov'accllcie fiin*i f6cute ca
6i in tlecut surb ]l[trlnu] stejar, pin[ ctnd creqlinij. rror
construi acolo o blscricb.
Delphi. Donrlinat, de ceLe dou[ pi'scr::ri ale Fannasutrraf',
nraEul
-antlc
Deiphi se inf6llpeaza ,sl azi' ahlfit'ortatrui trl trioat$
mSre{,ia sa. A fost considenat locu} ee} ntai sftnt aL Greciei,
unde"se ii-rtnunea consiliul Amphyctronil'or. $i tofr aici pro*
fetizau celen:rel.e pSrthll" S'Ltnci, ctalmi sbltrratice, nxtlx]ti-p:A-
p6stio5i, vale strtdt6" goia56 *si tmtortocheatd, totun" dd{ga
Iocului un aetr de rmisfer,
']a'cane
se adduga peEtera din
spateie telnptrunmil fuii}{.at $pre venetrarea zetltrutl numinii
Apotrlo. De
"fapt tocmrat aceast6 gnot$ era eentnu'l 'de
atraclie al sanctuanmfu,al, atci profesftldu-se oracol"eLe" In qo-
deaua de calcan a cavernei se deschidea o cr$p6tur6, dirl
c&re, se spurte, i.e, eau. ahuri. neci, pro,voaatori de extaz' S-a
facui muit caz cle i.r:.{,erpretarea acestet inforr.ta&ii amtiqe,
n'iu1{i cerce{,fitori ntnorXenni co,nsidentnd cfr lmtr-adevhr ln
pe5teri ar fi avut Xoc eanama{ii de hioxid de carhom qi
ltapori de sr.rnf capanaile sH produ.cs i,ntoxica{ii-urrrlate rle
st5ri de detrir" Supozilie neeonfi.rmat&, ilas$, de pn'lspec-
tiunile geologice fecerrte. Cd era vonba totuqi de o enm-
nalie na."tunal.E sau de stsni de tnans6 autopnovocate pnin
rnhaiarea ctre ahuri laatrucimogemt ant,ifi.eiaXi, prob}enra l'6-
mine descleis5, filn$ ca pri.n aeeasta s6 se sclaimbe fondu'i
chcstiunii, anLtnxe existen{a u.nui centru al g}ricitoriei,
hazat pe'o tehnics indenung pnacbicat* 6l perfee$ionaLd,
deservit de un pensonal ahll ,sl versat, prea adesea int'rodu"s
[n treburile poXit!.ce*
La Deiphi, nle cslre ar:rti.cli i 'ronsid"eraiu ,,b'ulnlaulil. P1-
mlntului",-plrot6lmte s,e efect.utnu [m rlume]e trrui Apotrlo prln
mijlocirea i"lmon fernei nrLunlte pythti satl pythontse". Tirnp
de trei zile ineinte ctre ziua h6r6zit* oraeoxetror, pyftrlexaisa
$inea un post sever, se Lnngee cu uXeiir-nni [n conaS:ozill* gfo
rora intr-au drogtlri e:reitamte ,pi se trmb&ia n'm flntina
Castalia, urnplut& ctl ap$ fit cnre filrseser'*{ rulacerete fltlnze
6i crenii de Xaur" La iep.i.rea di.m baeim, pythia- tren mai
ttlulte cupe dl.n aceast& ap,S, apoi preo$ii o
-condllc'oau
$n
ternplu, unde ni diidear.r sd lmghite li'claiorutr profetic, ura
amestec de r,"i.n dulee 6i ptrante hanueirlogetle. Eup6 un- ase*
trnenea tratanaemt, pyfnia era adus6 [n peqtera oracotretror,
plind de naultrirrtea pelerininor", Ctl p6nuJ. despnetit, ea s,9
i.peza incet pe te"epiedtlL sacru de aun, inspirtnd .""opryIl
piofetici" cdoe se ridieatl diea p"odeaua gnotei (p'r:babi[
funr iull uulof p,lante hah.lcinogene, arse in apropierea
poq;terii, transmis prirntr"=o conductit secre1,d in cavi.tatea
r;rirhteran$ a oracolurtui)" nnterxicatd d.e substanfele pe care
lcr inghi{ise, le nesS:ira-se gi le intirr.sese pe trup, pythia
irrtlra ln eniz$, aeest moment fiind pregdtit de preoli care
nni/ocau pe Apoitro, de m,Laltimea credincioqilor ce se rugau
qrii, in gemeral, de intreaga atrnosferd de misten ae domnea
;rt'r,rtro, La ltamina f$clillor. tr.a{a pythiel devenea lividd,
r,,r::ihli. incepeau sd ! se roteascd pi sS se dea peste eap, corpul
in{,r:a in convulsii orlbiXe, su"doarea i se prellngea pe frunte
l,r hanel,e i se lvea'u }a coX{l"lrirle buzetron. Acun} era clipa
inri,rehdrilorl pe ceu:e pneo$il le nepetaLa fi.1 insistentd, pind
cind pythia scotea clteva cuvinte sau fnaze cle neinleles
prlmtru rnul{lmea ce aser-rlta ululit& ,gi prosternatd, Acesta
r,r'a ox'aco1Ll}" DupS sl or,6 de aseltrenea enelir Brrofetic, pythia
r ra eondus$ ci;l tot alaiuX in chiHa e'1, tlnde se prf,bugea
rliirgit6u ri1min?nd, aco:k: citeva zi.Xe, pin6 nr,ai prindea
x-''r-r,len'. Dacd nu eumva o nroante suhtt#. pullea eapbt crizei
[, i'ihi]e, provocate'' de suprasatuiLranea col"puLui ei cu tot lle-
lull cXe suhstare{e toxlce"
Dup& plcearea pythlei, pneoliLi se nellrhgeau intr*o in-
r Jrrpere s&cnA, delibel'ind asupra lnterpnet$rilor ce urmau sd
rir,a.crlr,'intelon rostite de profetes$. De ohicei, ei * fiind
pr,n;fect in{or"xna{* aeiupra putrsrdltii v1e$ii . perXitice gi stt-
r,,riile * pc,trlveau r"6spunsu.ri1le ast,fel lnetlt sd ctlnvini in-
{, rr €sjclor lor de eastfr snu unl.ll ra'ge cal'c Il mituise in
1,r't,-;liabil" Atrteori lr? r'xsjnil':l'lalu cu dl-lblul sens, fapt ce nu-i
rrngaja eu ni.rnie"
Fythonlselo eruLu : ercru1.a'ic cie precr,{i ntii,mai cnintre -[e,-
r'le cu pslhie Xnkril, seruL posedare" tel"men' care indica in
i',1,r:lsgr:rerl anLtieiXotr illdir"i;rii ee vnanlfe'st.atl silnptome pe
,;,r.(, rn:isdli{.riyla actu*atd" tre-alr def,lni aa speelfice epiiepsiei.
'l l or:hri anticinor: as,.:.l lernen. oarlrelljt nu trecqlnu d.rept bol-
r,.,.vii. tr)irnpotri.vS, s'e c'o:,nsicXern cii stfiritre tror, despre care
;r'l im flcl]rir c& era,r.r anornnatre, provell€aul cXin contactul pe'
r,.r rf' r- X stabill.e.'au c'u ci i v in ltdlilc-.
'irept,a{, cracc,lrrL eie na DeXtrlh:i il:cep,e s& ciecad,[, la
, * i..:i€, ccntribuind nu nt"it pythonisele, cit preofii tem-
pil.rinui puhrezi de c,orup{i, oectra{,i gal'}atallismului, p,e care
vrir:i nu se mai. str.sdulau s$*n cni.simutreze" Ptrutarh a scris
ru.l tnatat despre cauzele degenerdrii oracoXelcr, a cdror
rlt'c5dere era Eovlsideratd el I'ilare nerxof,oeire pentnu Grecia"
Areste opinii. nu a,vestu illsd decit acoperlne sentimentaldo
ril,r,r.ri;tr.eco s-g v.#rzut ci$ dlesuetudinea or* colelor rltt a avut
t sd
J^ .J:!

nici e Llrmare polit.irii siii: sociald, a$a cum 16i inchipuia
reprezentantul Acadctniei pla.Lonice, Oracolul de ia Delphi
va ini.a intl-u raplda decadenlir dup5 cucerirea macedti*
nianii. Frdclat de Sylia 1i Nero, obiect al unei incercirri cle
!'estaurarc sub Antonini, e1 v;t dispare definitiv din islorie
clr-rpir Ediclurl de la i{llana (3i3 e"n.), ast6zi revenind In
atenfle cloar ca un splendifl loc tr"rris.tic"
ln lumea antir:f, exlsiau in afara ri:"llen1etr*r rle la Do-
dona ;;i Delpiri un nutndl' destul de mal'e de asernenea
irrstilufii consacrate rllferitelor clivirlitirti' O categarie inr*
grort.anl6 de oracole e::au cele-' ale zeit5tilor pin:intului *
(i;ii;r, $etr:uler qi Thelnis. Ele cvoed r$miiryite ale rnen'ca-
lita.{iir-rr priinitive, ru{lgiei in:itai'ive, meteorologiee ryi de
i.q:rr:undit;itc, practici. sLrirvcchi prelucrate 9i recr6lanizate
rJe leligi.c, irsifel incit sf, coresprindd scopr:rilor <li. Oraco-
icir: r'esi:rttiive dau r:e1 ma! elocvent eremtr-rlu aL tt'ecent
lllagi()i, 1n spcr:iltl mc-tcorr:lngiee pi agrare, pe t*r"imuL ere-
clinl.cl,;r' r'ciigioasc, prin filie::a glndirii rnistic* despre re*
iucalnlrt:r.r sulllclc-rlcr. Tr-ri,ul pleea Cie la oJ:serva{ia ,,nein-
viclii" nltiut'ii *-* prin"l$viira 6i a ,,mor!i.i" acesteia -*'
ti:*rnrrrr. Cir:1r-ll auotimptil'ilnroclatE desc*pnrit Ei inter-
piriul 1'lc plan tnistic alve* si ducil la csut*ri pentru gil-
s;riri si ri all;rrr ,,tainc" ale n;rturii umflne, ia expliearea
cirrs.l,inr-rlrri ilfcts1.oi;n. Ajr-rn* sii prr:r'adir viitr:rul rrrecliulU! 'l'itt
r:iric-1 irlrr'njut'il ig filgclie clr: schimbarea angtirnpurip:r,
orriL"rl vft jtriei.'ci'r" prin r.ultr-:ns1e. s6 5;hi*ca"sr:6 +:venimente
i'.gatr: ric vin!a sicnl:niior sili,
lrr r:r:ltii grelilc,r ci:r-'pirittlelc vi|ste ale civiiizafiei, {i;ria
ci"ri o c.{jvinil*{.c cu fi}}:;}i:{cr profcii* prin exur:len{[, Sro-
ti-rj.t'" ii:v*;,rt'r,rl*, urr {::ollf4er sau chiar lnorn:intele diutr*utr
i:rrniiir:, pul,eau fi tot-atitr:ar fu:*ltri pr"opicc pcntri't- oracole
ili ;:'tr'liuer' $ici prer:'!ii Fovest'q";tr: despre zei si-iorficic'
Irr'. plr,rplit'Lirrrl' moi"let:l.iti
-prq:rocirilcrr,
tra cat'e ei tngi;i
i::i i1.i r":'i
i:;,tr.L acli r.'"
Lln ti;'llcc;l cclcbru. Cit"l acuilstii calegr:i:i* cfa r:el dt: 1&
{}iir.np.,.r, llrmind tl'adilia ctriir:5, pl'r:r'*cirile de *ici' erau
inspii:l'rte ci* Ciaia, pe:"li,i:u *a uilq:rior ele s5 fie f6cute ,,din
1,6i3{rrr" lr.ii Znus. L,a Aegirao Greia avean de gsetnenea' ui-r
tcrrtplu $i un oracol analog cr-i cel al iui Apollo din ;rgos-
tlracalul de la Fatrae, ascciat zeilei Demeter' eqa ag? cLl1ll
il derscrie literatura, cle nnturl necrornantica. Zeilei Themis
li erau inchinate sanclttlare in rliverse locurio dar numai
deruiit s;ltt irei din atestea pot rt'vendiea 51 numeXe de
sr&cc,l{,:,
r &rr
I 11 {-l
,ltc .l.ac,le apa'ii' divinittrliluL, apel.i", in cit'e
'olu[r,r'rrrr .uv('nCa nimfei0r'. capabiic, in c:onccpIia anticil(,r. si
lrrrl'rfi::eze gi sir inspi'e pe pr'i'oci. Nim?ele
",.,-,u
*""1*e
, ru'(' (i.)ntrilf,u.iau lii descoper'ii'err loei;r'il{)r rnir';.rcul0ase ui:de
r).tcilLl lii fixat.e oraer:lele, dar :ri-l fonclau pentru eie ir:r-
;r,[',: s:"'acr]]e c'mplete si sta]:iic. Cu loate a6estea. plutar]r
,i lrllr-rsanias
'orbesc
ctcspr.r. uu rr'trcol at *mtetor; ;; ;;1trlisiiiilirt. itil cgr_e, pe lrrcniifla itll:, r,Ji:nisese rlo;:r. o
'agia,rr,i.rt.ir"c. l{irnfele putel.ir.l inspii'u prorlr*ii numai Tn
lrit,rijma izvoa'el.or, aprl*r., eLlr mai nir-:s a finlinilor, .r.r,-
r[i*lii *r'c va trece, pesic rnilc'ii, in eiifer:ite religii cr.,-
l'ir.l,r. fuit fclull de pii;l ,r.i r'r r,i;liru;rr i Jiiind iltstii*ti !n
ir:ir:iIrU]lila 1r:r:l,.li'i.. ;litrrr:i riq,: nil:: fe, si.t;c,lte:lc clczr.iiil,iia,; c,i,-
lirl.r;t'ilci' viitc*rc ar.rcntl-u'i, c{*r ei* nu ;.tn consl,.itr.lit ni*.,i*
rrl;ri.;r iln .x'ac*l. L: s*hi:r:1":. ili,rnl.i,rs, Lir;l irii Cl;iia. pr,i*,-,
ril.li:ilnri nlar'(;ri1, ei:a inv**;rl in irr.t,l'ilui clc la ilr:ltis, uncjlr"j
,' r: i lii ;r Lt n ill"a(:{il a} :<t i t;i |, il.oi' ;i ji,...l;i:.
#t'sr:ol.e[* aytut"{itz.ittd tlit:iniL{t{ilr-;r t'oilu,iiti l:rau l.;:]rr.{,).,
illnj.r* divinittti, lui l{rli*n. a".;t-rmilniirr;r, 1ui Apolir}, (i;i{'e
':itll' strrl:aie cerul in carlll sfr.u llrr.s cic pat:'r-r, ar.rnjiii*.1,
.*'i:,lr''incL searil 1n apcltl oc*;:nului Fpro J*qi riicoli l*,:i*_
g;.,'li. i ilc *tribuia li:.rr"rit*tr.r;r 1.:i..,..rr.eic rilnr,' el fiind ull
Il r:fr:'1, r,:iii;itor, ftr"S a i1v*r,i i_l;1 ;i11l.iffrc ui:,lic,:l al s.[u. ln
.rr'hknb $ciena, zei{* L,,x;ii riin mil<;1*giir
'ornirnir,
icicnli-
liiral*" s:u .rlrtei'ni$,
-s,;rr.Et
S{:rsltiinri il ir_r.i';1.pcl1o, *,r*r* ilrii,.A
ol;,tl-:$ir.:, unu] la 'fir;,.,1*inae ti i:ltul ia Slpidar_u.r;s i,inr*r.ao
r r:i'.'ia Fr rtralili it:itr ii, sili,r r:r'.,,.:l :il,r'r.
{-ira.sr"}ir:le; *Idmpi*ruiir:l'. I.ir;ir'i tt.rirpli:ic ir.li Z;:u:; cxirian,
rl,: ;sgu1;, *rafntrq.l. i);ri' Zr;rs t,i.ri iri,,'i.,r,:;lt *i in (ri.i,r*{}irlL;
;,ti'.,1" clirri;rii,ilfi,-cu:n: ilr ili ei(:l.r: cic lal D*dona, Cr:iuph*,n,
lir'.lrli!r P.i'fha n:i C.lilr*s. L'n ljrlr tll];rri.l;e d,; o.,i,acni* r,:r.&ir cr,_,[e
;;.r;-,;':is,* i*nirlc. p:atrr:ilat* ;r.i."ii ric .?ltu:; *?i ;i de .l;uius. ilir-rf
ir,i rpoiir:. i)esq;.[:ilir tr;l i:mpi.ri, ii]* $flm;tnau cLr r_;i1 li:l ile:
1rl;n.*iii, in c:tr* se vinch*. gi_.,l*ii:riiii:1. m;r! pe nimir, ni:-
rlrl:.'i*::iltr, milit;:iri3r:r, _ll*nltr;i{.ri:. rir:r:I.ji.ie L;ali irri:mc,riilr: 1[
,'lrii;ir irtl*iilr:r' ce d.*i^rirt"ru il.:i*;i r,ri.l,; ;:lilsr:1* i;:;rinlc ck: in-,'f l!r:ri'ijit inirr:ccri|:lr. .[nveuii:l!i.ti ulac*1q:lr:r, mai tituj]. sriu
rr;ri 6rr"rfin cr:le[:re in an,i,ic]:ii;rlu, este br.igat, cu.prinzincl
rtri,i'r: altcle sairctualcle lui ]]oseiel*n de drrcfrestos : cele
',rr:,-iicaie ale lui P}-itr:n d* is Acl:*r*ca, Limon Hiera6;n1isr,
I'l;rrrn etc..; Dionyseis, patrcr:ul l.iilcr', sSrbdtcx"it in veielie,
r ir"ll,t'ce,
,dansuri 5i bdutur$, ar.'ea $i el o serie de oracole
. rirrrlicale" prinlrg care cei rle la Amphikleia" intr-o grci,ii,
i,irn{ial inaccesibild, considerati un fel de refuglu *I
'1 'Jryf,dt

ze"ulili. Fan, Jfrr:dita, X{ermes, Ftrera qi Athena, de fapt -
toate clivir-ritrl{i.te olimpiene, dispuneau de aitare qi, bine-
irr$eles, de oracole, plasate lci*colo pe intinsul teritoriu al"
Greeiei contlnentale qi ins';lare.
Ct*mtes qi ed,r$ile sdbdndne" Antlchitatea romand. va imlta
comcepfilne grecegti, incl.usi.v ir"lstitul;ia oracolelor. O deose-
b,it$ repulta$ie avea oracoluX ctre la Curnes in Peninsula ita*
Iic6, consuntat !n afacerile cetre mai importante. Tetranica
gh.icitului ena ingenioasd 6i nu d6dea niciodatd gre5 cna:
toritd faptului cd preolii templului de Ia Cun'res aveau o
rn,ui.$ime de complici. Cind url oarecare sosea pent;u a
cclli-)sn"r.Ita oracolul,'era luat 1l.r pr'lmine, irnediat, de ernisaqii
c}r',1:unui, cal"e intnau in vorb6 cr.a etr, cflutind discret sd aftre
ce clone& s& i se ghieeascd. Orrlul, a;|ungind in fa$a alta-
rului, depulnrea acoXo, in scris, ini,rebdrile sale. pe
-
aare
pr.,o1il ne hdnuiau, fiind jnforrnafi $n prealabil de ,,co)Laho-'
ratoliii" tron. As'tfel, ei r$spulndeaul de o maniel'ii ee uinles
pc naivr-lX ctrient"
Ttonnanrli pdstrarLr in anhlvele Xon o culegqre cX-e cdrti
"-e1-
bl1ine, contrinind destinele Cdtetli Etenne. Cdrllle sibinine
"u'*u
oar*"ri consultate, }a tnceput numai cind o calant!"-
t;rte se abdtea asupra capitaiei imperiului' Frima cglqcllQ
der c5,n$i sibiline a-ars in-timputr incendlului te,rn-pi"iyil*l
Ji;piter Capitolinul, petrecut suh dietatura lui Syl1a (n3E*
?{} l'.e.ti.). Atunci Senatul a distrltls tnimiterea lxnor cornlsatrL
speelali 1n Erythreea, $ar:nos precunn 9i in ctifenite loca-
lii,ri'-i pentrtl a culege'o noud colec{ie, care a fost deptlsd
in i,effipnd reconstr:tlit. Fotrivit rrorn'lelor oracotruluiL sl*
b!1in, sb aetrehrau la Roma, la fieeare o sYlP d9 an5 'Toc.1t-
rile ieeulnare, reorganizate"d,e Atlgtlstus' Utrte'ion, joe 'llrile
vcr fi fflcute tra intervale rnai scunte"
C&n{i1e sibiline au fost consuLtate,.uitin"la oan6, eu nlri*
le.lutr unui eveninnent rnajon, de citre-Aurelian. fn art';tr I89,
in'tirnputr ndvdlirli nearcolraanitron" Depi au fost arse fn
an,u1 4i0, din ordinun lui S'Linicon, se n'lai-p6st'reazd o co'
leclle de edrt]i sibiiine, in patrta volume. Dar acestea stnt
doar contnafaceri, pline de precepte ostile crec1inlei !n zei
gl inspirate dln ideiie monoteiste iudalce.
Arqeo'l,e'l,e egiptenilor se deosebeeu rnult de cele gl'eco*
rffn&rtre. Egiptenii, despre care Herodot a spus cd erau cei
mai evlaviogi ditttre oarneni, au cunoscut trloate primii di-
vina{ia fasttloasd bine regizatd, incluzind mijtroace rneca-
nic':'gi tehnici de iltlzioni.sm pnimitiv" Cel mai adesea erq
138
l,,coi:rrsulbat" zeul Amenhotep" Era de filpt ch.estinna[5. sta-
t,uia care reprezenta clivinitatea gi care ,,dd<lea :rdspLlrasuri'o
{a intreb6ri privind ceXe mai feiurite pricini prin mi;c5.ri
.rnc trrupuluri, De pildf,, clacli statr.lia se incLina, aceasta avea
sa'mailfieagia aprob5rii sau afinmagiei. In cazutr in caire ea
ril,trlvllnea raemigcatS., f,aptur.l ena fui[el.es ca o nega{ie saul dez-
apnobere. Au fost gSsite de c5tre arheologi sanctuare cr,r
r:Lsilsi ale Lr-li Amenhotep, la pl"eioaneLe cdreia se afXau mici
rt,clle din calcar, gravate cu piiilgerile unon oam.eni din
[orrt,e aa'tegoriile sociatre, ca 6i paSiirtlsuri ce relatau dife:r:ite
triln rnp16ri petrecute ile aeeste'oracole egiptene. Era consul-
t,*tu de asernenea, qi zeun Amon, Ia statl*ia e6ruia erau
ctcpiuse p15.ci din caLear sau angils, avind gnavate, al&turi
c{e llnaginea divinitf,fii, och!. 6i urechi. Sernrrutr ena comside-
r^:+[ Lln tel de constrtngere a zeu]"ui. de a privi gi ascutrta pe
c:r:t ae-i cerea sau nX nrLrga ceLe mai fenurite iucriuri. Tntr-',,n
lrtplrtas se aL'5ta cutrrx se n:noceda, de obice!, spre & i:ilj.a
r"ouaga 6i sfaturile trui Anaon. De pind6, cirad un anurme 'T'.r-
Lumeis a fost acuzat de detrapidatre, s.u fost redactate d,nui
f,r,.xLe contradietorii. Tntr-una prezumtil"utr delapidator cra
inr""irauit iar in ceatraLbh se spum.ea cS nul ar avea mic:i i;n
uolesLec ln afacerea nespeatil'6" L"n scrib a.citib scn,lsori.Xe
rtispi.eat, eu gtras tare, c{up5 cane zeutr a fost lntnehat dc er1-
[,le pneot d.acb vrea s5 judece, ,Statuia s-a irictrinat aXrnolc,ind..
Afrureei sanihul a reluat LectrLua. Arnon s-a aplecarl de ciilus
rrrl, cfnd s-e citit papirusul In care Tutunaes ena eall.rrat
rir.f iq6y65. Acesta fiind semlauX. zeului, acuza$ia a fost: in-
l,rir'lJl"etati{ ca neinterneiat6; ian per oana respectil.l"$. a ii,lst
rr,,irrtegrat$ in funcfie, Sfatulie Xui Arnon enau i.onslril.rt,s
,,:lr.: regutr5l6i in pr:obJemele e start;.
Arnaeoiogii au descor:eni"rL secl'eLull aceston s ria.t iili. nr,i;.,.:r1*
t r,lr;'e. Ele clispunea.u de slstelne nlecani.ce carc Lrtrin_. ",.tu
ti;'rnitrruJ.anea miinilon qi bnalelor, rolirea sau a5:nican"r*rr ,,,1j
l:)rr] r.rii, descXriderea ori inchiderea oclailoi gI a gu.r:ii, i.,:it_
rr,r["ea firnipLrit-li etc. tra Lul.r1-r, de alLfeX, s'e af,l'l exlpul:,r r)
,):rirrne,ne,a statuie infa{iiind pe zeui Antrbis, ou u*n"r.,'.,r,f
'*r'l$rn dg inchtctrere gi dcs*hl ere a gunii. p*rniiqini rinirir.,i..:.&
:l.ri uii,
sitatuile cu rneea*i.sn:e ilu.:;trea:.ii gractr-ll ,nie iinirsrir j,*
irl_njunJcse p'co{iiraerir ce nLr e ara iln 16tlln[ de n *tirr;:a
i 'l re.trutr cie tertipuri pentru a tntnefine crerlurl.itail,en ,..r::'.
r-lliiiil.::ioqinmr" o cornbina$e o&r:ecu.rrn hiua.n6 intre nihr.lnltre t,i:l,p*:
ii.r:ne_gi
_eenc elenice, iru c&ne pninc,ipala zeitate cl.ln Aii,ira
r.[,;: ,Nord, Ammon-Rd se confm,ndril cu e'"ernpeanu.l. V,r,":,," a
"t Qr)I r, il'

eonstituit-o ot:i'tcolul. lui Jr-rpitel' -'* Ammon din Lybia' iir:i
se practicau atit proccdecle 1,r'adilionale egiptene, conslincl
$n interogarea statuii zeului' animatl cu ajutot"ul unor me*
canisme,"'cit qi interprelare,a fo;netului frunzelor arbo|iloi:,
susurului apei qi zborului pon"imbeilor sacri, manie,ir[ spe-
eificd oracoieloi' de tip elenic" RSspunsr-rrile erau date fic
'r,direct" de zeu, prin milcarrea sprincenelor statu'ii', fie vei'-
kral, de un ventriloc,
$i la Endor, ora$ antic situal pe leritoriul Isr":relulul dc
astdzi, profete*r se compot{a ca un ventriloc, putinri cleci
Xrorbi'fdrd a-qi rniqca buZele, astfel inci1 cei prr-'zenfi avefiu
impresia existen{ei unei pel'soane nev6zutc care li 5e
&clresa.' lVlasa ignoranliio| nu are;l crum sii descopcre pui:e1e:t.i:l
de nrljloac6 qarl,aiane;li cu ear€ preolimea intrelinea f;r-na*
tisrnui si credinta in or:ileole. B.inuil;c Tnsii inch de ginclit6r'i
Xucizi ai antichitStrii, acesi;e proc*dee necinst"it,e a'eau s'i
fi* a"t* in vilerag'rle a'irerrlrigic' irrccpind ilbi* cu sccurlr..rl
Pi XIX-jcu.
Ef,U.
lffiagfia ffissgr&
1". Cc este gi ce f;rcc vrsjiforul ?
fui.rgia nr:agrit este inictleasii llil {er.menl copsiliy;iNi c;,1 6
rrt:i,i'iitat:e clesf5Si-rratd de *numite persoane, inElifcrent rie:
:,r'i{ g[. r'irs1f;.-pentlu inf$ptr"tii:*a. a ceya malefic, supuanli*
lirra}, apelind intr,-o aStfetr de ilcfiune lil ajutorui unon
;qrrnii. ale r;iului (demoni) cu cilr.e s-ar elfla in legd{.r-rrd st,-
.it:trl. Accasi:5. incercare de dr.:finilie ilr:'e in vederr: acccp*
iiiiti lclaNiv lcccnte pe srali islcriei de**r.ecco in k"ncutul.
;rrcicpirta,t al omeni.r'ii, agfi" cum s-a mai sul:lini*t, ur;itr1il*
rr.r fii.ee;l o clepartajere ?n'{;'c ,.}rinu" ili ,,r&r,},,. $e cyer,lcn'c$
"r
.rjiiorul dispune de un airlrrd€ spirii:, dc Jir:r"fe sitpritna-
tii:'i;lc *;lptrbile s;,i. prorr:;:r:e a1.it bil:cle cit ;i ::aul.
.p'ocedeul de * ilpeio" .tril rJer,':r:ni, iti:i:i. rn:li ti'air-r, Iil
,liri',.ill pcntr.u a pr*ch_ice ei},:tl,r r.;iz:i:r_lnliitni*: (mi:.gia rrra-
,qiii] se r/a contu'a cu r:la'i1.;,ri.* i.bi* la sur:*i.sli1ir-",;ii
'sir,,,-' lraiclceni. Ei sint in'e'tstr:r"ii linr:i p'actirii, .iri,* va drreni
, irtsic$ in vr'5jitor"ie, anu:nr: liil.i.i.'criiter:.e* fo::i;i:lerr n:a*iq;cr
i'i'L;r inLelmedir-rl apei dlcscint*tc" rstlel, asiro*rhaldr:inii,
L irt,E sr crecie*u l*vi$i de v'irji se sc5kiau cle ;apte
'ri
i*
"l'ele s:lrre ale T'igL"-'rlui sr.u EuiratLllu! c.ezinrl-ca v'aiil,
, .r 1;i dsmonul la car*_ f*cuse apel vr:Sjiicrul adrrers, vor
r irlniiie in valuri. Apoi, sercoteau cd, strr.rpir:d locut ,,vri_
ti{" cn ap$ sacr5, t-ofi c{emonii l,or fugi. Apa ,upr*r"rrt
,,1 .[a geto-daci un e]eryrent magic pui.i{icator. Fluviul nu-
rr;lrea era cinstit ca sacrll, apele saie fiind consid""*t*p,rr:_riitonre ale unor forle srrpiairaturarc capabiie sfi insufre
r' i..rrhj, s,initate, tirmfiduire"
14:{

() irlt& practici esr ra persista In vl'Sjitol'ie, axlr$lm€
substitu{la pcrsoanelor prin figr-lrii:e, a fost, de aselnenea,
rei.magtnatd de asii:ct-chaldecrai, 5ll"in perfectioliarea unoi:'
pr:actiii primitivct. ExecutatH elin trt.tt, cear& sau bit'um, 11i-
gurina rbprczenta gle cetr ciirui;l treburia s$-i fle transrn:is
r"rir r6u pr:ln diferlte manopere vr:iijltoreqt,i. Asir"o-ahaldt:-
enll utltrizau, ete asemenea., prnctiea ele a face uln nod na o
slit:srf;, sperind eS astfet vor trega vr;i1lle, iar dac:ii se n:eL^ul:*
gt:* Xa arcnerea nodului, gest',ln *vea serl:llrifica{la de a dlis'
i:i'uge incantafiile inamicr-il"ui. Tnctlntatiiile vj"zatl evocarca
tuturor demonilor gi solicitare;;r forlelor acestol"a" Eilorlnu-
lcLc n"lagiee ale vr'Sjitol'ilor etl'il'"1 l'os{,itt': pe lnserat, pentru
ca forfde irtunel"icului, pt'ezllrltc nt-tmai nonpten, sd trt-r
poatfi asr:uXtir.
Egiptenii vol imagina n,',ri pr ac'd.iei ctre nlagie neilgi.'S,
spa:e a sel ,,ap5ra" de vrt;ji" Fl"jntrre a-celstea era freeve'llt,
utilizat procedeul imposttlrii, liil cal:c caz pelrso&l1& cillfe
se credea urrnSrit& de vr6ji cfiuria s5 scape de eXe dnlren'u-se
drept aitclneva. De pJ.trd5, ea se adl'esa uni-tri gtlr:pe, slox"isi-'
denat e;<ponent sI n&ultri : ,,}{,,,1.al nlciL o putere a$upl"a nx-^aj
c$ei eu sint zeul Hortls !", srrtl) cro-reacllLtlh,:ri. : ".Din{ii t$i nu
nr6 pr:t at,inge, cleoarcce eu sl'nl Osiris". Carl-ea ltti Thot,
a eg"iptenllor:, un i;ratat primil.iv ale nla.gie, ci-lpl"indea :for-
mule pentru unlreil p5r{ilur unui cn: clecapita.{;, nnsulilJe-
tirea unei p5pr-rqi cle cea;:fi., cilil:rla tlnni" texte rsclnllsfl s&{l
pei"rtru a face pe clnerva lnrrlzil":il, ol'i dle a despilrti in e{cu6.
ilpeXe nnlli lac situ alq.uiru j" fls-r,')u, pl,'ocedr.:rri ce amintegte
cir:. treeere;l biblicil a r:i'.y1:ei.tr{-l' l';ll S,jii-rise prj.n }'Xit::ea Rcgio'
l"a popor:u} evreL,x? ir:: po1-ie]a rc,:stk'.lc'i"iilcl' l'i:i'xlle, a eate-
gci'isirli ca pircat a 5ll"nei,icii glil!ait|c'r'ici *ri r.-rfi1ir;r.rri-ei ("Lk:u,-
der'rononl, Y'V111, tr0-tr+), trpc)ilt:cll la mallop*:tie'" de nragle
ncagr& se hucura de n i:cc*'p'[jL'llne nliai l'llr-l].t snri nlai. pu'fin
r.ln":ninrfr. Sernnificativ est* i.'rit[tr]i ca etr'eci;e a]c :rnragi*,J ne-
gre sint prezentate s:a mjnillti ulc iiu:r 3''Icise. iL'lansfox'lna-
i;r:;a tole"gbtru..i. in garpe q,i n r,ri.rr.:l in slt-:ge, mducerea d€
Lrroaryte. {in{ari qi t5uni, rR{ [i,1"truJ in vitit:, i:tlbe pe egiptcni'
gl'11:ctirrb, }flcuste ryi intuntuic. I,rcldcrrea intiiunui llfi.scut
(Iegtrea, trV, VItr--X1tr), tr"r:hr,r;t:lu sri jii"e tot ilt.l{r,q:a sen:l-xe
l,e.:l:ibile, de factur$ polltico-l'eiigi-oas5, pentru a. eon'r;:Llnge
faraonun ed evreii sint cerot,i{i de for{e enivine.
Xn patritnoniul spiritual gi:eeo-ronxen magia nengld va
intra ttrziu, comparativ eu al{,e popoane antice. Ea va fi
in principnl o ac{iune rie provo,cal"e a metamor{orelo.r, itl
ij{r}ierc tnansrrutatoare" Vcchii greci vor $'i ir,:lventatorii {11'
I4?
i.r.(rltrf (capahll*, in cree{ir:.$t.* lor, s6 schimbe forrne, s;1
t)r:odnic6 efecte sanc{i.onare}" precun: gi ai vampirilor'.
titonnanii. vor preJ.ua aceste pn$srnuiri dezvoltindu-lc, extin-
indu*le. h,{agia neagr'6, r6spinditd in intregutr irnperiu, va
L.lnoaqte La Roma llrenezi.a, obligindu-I pe in:p&r"atul Au-
,iL:stus s& and[ in plarfa pmh.lic$ dou$ mii de c6r$i rnagise
':.,,:nfisea[e d.e 1a vn[,]itori" Tiberiu va deporta in Sardinia
,;,r,i.r:ta rni.i. de persi'oane acuzate de vr6jitorie" fuash magia
r:r.i-rlgr$ va per"sista denancce enrup{ia Romei funpcl"!.ale, ca
l irnftrulenf,a superst.i$iinor" ;leiio:r.au mind in mtn6" In acce
,rr,c!.etate btntuitzl dei imolal,rtate, ignoran{6, arul:i$il nem6-
,iriate, cupiclttate lrcinfrln.ai,il, ].uf excesiv, al$tuii de s6-
, i'reie* o$rrirlral"e" cnulztnae, rnai. curind se {6cea apel tra vr5-
iLiio.r prentru ca ncesta. cu a"juttorul forfelor sale, sil provonce
bog&.$ti. $ai-t annor:, ci,r.[. seu,..e:!ir"rni ingrclzitoare inarrrleilor. Si,-
(rrlrr se puteau imvoea q;t zeii in asernenea actiuni, dar
'reFtie efalr * ln ccu:gt in{a vulgr.alui * prea nobiXi pen-
ir il & s'e g:reiln na asociatii ned"r'cpte, nedernne.
rvri.ctolia cre;tfullsrinultrui'1. asupra credin{elor SrmXiLeiste va
ir:" tra tncepnt, o lor.it,ur'6 puternicfl magiei negre, Nici un
r:ldivld, cl,el.enind c.re6.tim, nu sirn{ea nevoia si fach uz de
rr'':S"jiton, ca atu.nci. cind se tnchina la idol!, atlta vrerne ctt
l)urnnexeul lui cel laora iL veglnea gi-l sprijinea, si.ngura sa
,bl.i1gia$ie fiind respectar"en credinfei. Expertii in otrdvur"i,
'.n fi1{,re 6i parfunlulii, toate personajele rnisterioase gi
(;)rermlor'riia].ul'j]e Xcrr mergtee nu trelruit sS ias5 din scen6"
liLatur'rle zerilor au flosb arliilealar temnllele gi-au inchi$ por-
fi.i,e, ora oicle nu cirzut irl rLlitare, iar rerniniscenlele veehi-
o.: firactlci r:naglce, atunr:"i cind. se potriveau doetri.nei. eneg-
i.l.r.xe, &?.n fosL asi:niLat,e, i itrocluse in ritualurile noi, suh
l-oi:,nile ilar'{ial voal"atr" eelei iit flagrant6 neccncordan}S eu
roiiliini"srrul. r.or fi c;ltaLogarr: ca surpenstitii ryi. airdesca tre-
tit,e tn e:ttegol'ia at'ezlilcli.
:$rmtef,izlllc aces.t rnurirenl, rrral lnr:tr$i autori nntiei re*
r*te;lz& cti, tr"ru{tn tln-rp dup& l"ictoria creptinismului in lrul*
l-:'erilriit Lornanj o voce misteri.cas6 ar fi fost auzits pe x;Sr-
,:rrriii Lle fuX,firii Hgee, ui.cirlrl : ,,IdareLe Pan a n:urit !]u m"ste,
i"lcislgu.n, o fn;rrrnuls anegoricii maenif,A s6 sugereze c5 anticui
1reu, r"nni.velsal al naturii, nsseut din credin$e1e mal $echi,
,-le fncturfl naagi.e6, era sffrglt ; c5 oriee crei{in66, tn forlele
':i3.t,ntrii.,,erri.ce tenta{ie emleneagcs pri.vind observarea'fe-
ilc,rr;elteLon naturatre, tletrrmiau s6 dispar[. Iat6 aiei o re&c*
[ie, finegte extrernist$, de negare a tbt ce apar{inea trecu*
tr-;li"ai" eredin{a in zei pl nattm$ a c6zut ln prirnele rnomente
{ {q
t *:-l

ale *r'e;;tinismul,ui curopean, dar proclarnind aceas'la, preo*
liir-rea cre;tind va constat;r destr-rl de repede cd iqi micgo-
rcazl posibilitdtile de argumenta{ie. Drept urmar.e, vechile
eonceplii mitico-magice vor fi adaptate in cnnforrnitate
cu cerintele clericaLe gi trecute printi:-un qir de cr:ncilii
lrisericeqti, tinute in anii 442, 56?, 743 etc; p1n5" spre
anul 1400, spre a se stipula in final cd iot ce nu verrea de
lir Dumnezeu; era trimis de diavol. in felul acesta, chiar
gi cultul focului, atit de hulit de cregtinii antiei, era satrvat,
tr:ansformat, admis indir:ect in formula arderii de h-rmin$l,i
pi mirodenii in lciseric5. De Ia diavol vor veni t,oate tentr;a*
liile, tot rdul" Diavolu1 apare pretutindeni in r:as.i, ii: patul
tineril.or c6s5toriti, in mintr:a cuir,'ao in trupul celor pose*
dati. Fenomenele ce).e rele, ciistrugiitoare vor fi etnd
,,minia lui l)umnezeu", cind ,,pLlterea cliavotrului". dupfi
inrpr:'ejul';i.r'i. Cu tr:ate acestea, se rra rrrci.ea cl ncrmele erery-
tinisnrui.ui, chiar resi,L'uctnrate, nu puteau suplini integra.i,
Jid:r'i[ rezerve, nevoile spiritur.]e. vegnic urnane. Zeii affisl-
r:ului. ai veseiiei, ai viclii 6i luminii, patrcnii divinafiri
:ldicii aL tendiniei crnene;ti cle 'cunoastere a rriitornlui" n',,i
r,rili e,.(istau 6i nimic nri ii inlocuia, intr*o religie ce s*
v;r duvcdi cu inq:etuJ intolera.nt5, rigid$ pi clcgr"r:raticdr.
Prin urmare, in dispcrarea lor. car-izatA cine ylie cJc t:r.,
nernrfr'ocire, o;lnlenii i;i vor arninli de nurgicn cufrindatil,
ai:arent, inh'-un somn letarg'ic. Il.eluate, practicile. rnagirr:
sl,i'irvcchi se ror moderniza, in concordanld cu ]11entali1ii-
.tr,ilr:
noitror vremu"r'i. V*dj'itol"ii vor face acum apel nu }i;
eltilrur'i sllu glenii ale r$ului, ci la di;,rvol, cLt care pactizenzS.
ri'acii, vi:Sjitorii, revenili in actualitate, ofer.eau pcsi-
hilitafi pentr:u atingerea unor scopul.i pe care lliseri.cra nit
Xr,: putea ctra. Tot rnai rnr-1l!i sint aceia eare fac ape.l l;t
prar:ticiJe ntagiei, f$ri a se terne de Satirn, ba * dinlpo-
n.r'ivri -* invocindn-i in crcdinfa cii pronrite ce€,'a ce l)urnne-
zt:r.r lc refuzd, adlcd bog5{.ie. amor, sanclionarea inamicilrir
e1c. gi cf;. diavolul lc+ poate da imediat. !'iltreie de dlri-
iji)rite, btrestemele, cdr:scintr:cele, f:rrmecele, toate formeltr
d'-r. l-ililgie capdtd aeum aspecte creqtine, schirnbindu-se
folr"nele cle odinj.oal'5, tlar nu gi fondul" Zeii binevoitori.
vor fi h'ansform.ati ln sfinti, incl.usiv Verius * patroana iu-
[:irii" Fiecere boal6 tr:imis$ de necuratul va primi izbdvi-
-. - Sf.. ftlestina (din latinescul ,,Caelestis,,). corespunzind in
gi:eacg cu Ur:ania sau Afrodita (Venus) gi Sf. Paraschiva, clii:r .,pa-
r"ashene" {rriylei'i) sinrlninr cu Afroclita (Venus).
{ru'ua1 siiu: clurelile d.e dinli pe Sliirrlui lVledard;furttncti-
Jlcle pe Sfintul Claucliu, dur"erile de sin pe Sfintul itanr-
nr,rrcl ; lepr:a pe Sfintul Lazlr, cpiiepsia pe Sfintul ln*t i
trrlicile pb Sfintul Agapie etc., dr-rp6 modelul mitologiei
greco-r,rrnane, instaui:indu-sc astfel ttn fel de pact intre
p[ginism qi e'r:eqtinisnl. Poseidon. l{esl.ia vor fi transfor*
n,ragi in diavoli. $i iatd cum, ci'r:gtinii, ignoranli in tot ce-
Ne 1letreeea cu ei, vor deveni, ei in;i;i, adepfi ai nragiei-
rl.,g[:e" Satan va reulni in persoana sa imaginard toate mi-
orile divinitSli adorate ctndva de pdstori, juc;itorii de noroc,
rrnvocator"i, ghicitol"i, suprarrieluitoare ale cultelr:r r.rlim-
piene, pe care cre;tini.srnul le repuelia.
Cultut diavotrultli devine astfel lnarea pl'eocup&l'e &
crrullli mediu etlroXlean, obsesia creEtinilor. Salnn et:a r''f,-
;rult, arezit pretutii-ldeni. EI intr$ ln biserici, p5trunzind in
iq:tfar')e qi fresce, aldturi de sfinli, in casele nevoiaqilcr, -ca
q;i. in Flalate, in suf),ete, cuprinzlnd mentaiitatea genel'aifi,
cXilld vrdjitoriei iln avint extraordinar. Existau trei cate*
g,rirli de invocatslri ai diavolului' Xn prirna se plas-au toti
nroi care se considL'rall pel'sccutali de Dumnezeul creg-
'Jivl prea sever cu ei ;i prea ingdduitor cu ryr:
l:ilii gi n:ai marii preolirnii
- aceltia exprimincl in cultul
aiiavolullui er formi de t'evoltir, O a doua categorie o consti-
l,uiar.r naivij. lncrezdterri in povcEtile despre diavol, avizi eie
1ir-rl1:og6{ire, de putere, care se ldsar,l pringi in jocrr.l cb're}no-
niiJori'bizare, an.vraljilor, plofandrilor de n:orminte, sacli.s-
rnelor, lnergind ptnA }a crim5, ln Iii.ne, erau apr:i gliicitor:ii,
v'lnziitorii cle arnulete, sacr"i{icatori.i cle g[ini nr:gre! evoca*
'Ll,orii
" i necl'r.rman{ii, care atr;igc;ll-l clientii prin practici
rilocturne pline de naister.
Din eriul mediu, rtfijitorii ilu inceput a face uz dq: ct:l'c:
rnr.ai eiuciate mijloaee pentl'u a impresLo]1a pe cei ce fir-
o:elau apel la rnagla neagr5. In felul accsta, practica vl"5ji-
l.rrreascs va cdp$ta repectre un nimb Ce superiol'itate' sprr-
ri:1neJ supersti{iile Ei eredinfa in for'{ele diavolilor,
?. lstorin nui $atan. Dextlqlnismul
Cl"eclin{,a in spirite r5ufdcdtoare este extr:em de vec}re,
t";l sl,lnd deopotrivd, a$a eum s-a mai ardtat' atit- ]a haza
):nagiei? clt gi la cea: a religiei' Demonii vor avea locr-il lor
binil deflnii in ered ntele ssiro-bahiionienilrr)r, aselrterl6ra
I4,5144

fiin$e supranaturale maitifestinclu-qri,,fr.ri'fletre rell"lfilail-
toare" mai. cu seam6 noaptea, credin{6 care se r& perllrn*
nentiza, prin contagiune sgllr_itual6, La aite pnpoare, pnnve*
nind nealterat6 pind astbzi. In tirnp, astfe[ ele for$e-nnaie*
$ce- i1o1 ajunge a fi condursc de zei. ca Rurelna ,gi'sofiie sn
Rudrdni, temuli de vechli indieni, cere crc leara'c& acegfia
locuiau tn muntii dln nord, de und.c se nbpusLeelo,n fn hnnd,er
ast,lpra oarnenil.or s]lre €t le aclulce tot felul de m.enoroeiri"
Ac-est-element nou, care se adaug5 ccirecepliei despre dia-
votr, ilustreaz6 rrrod-r.ii in carc pante.onul""imita bvol.r_rlia
elnganizdrii sociale. In cazul resficctiv era marcafi& aparltia
puteri.i nobiliare, reprezentatd de Ii,aidra pi Rudr&1rff" l'*a
y*_*"hii japonezi, infernul se afia rlndeva sub p6mtnt, Llnde
&r6ia zeul focului aidorna impir6giei lui Hadl-es a gneeilor
pi a lui Orcus, la rornani, unde se dueeau rrror{il 6i de urnrJe
l'ieneau strigoii, ca sH fac6 r5u celor de pe pdrmtrnt"
" . 4*yl Seth.al-egiptenilor irat5fiqeazs ideea ele nsul ogrt.lsii
l:i.nellri, eI fiind reprezentat apnbxirnativ asem&n&to,b c,,r
wiitorr-rl diavol iudeo-crerytin. Seth €ra uR fetr cie offq eu cc!.$)
tridos qi urechi mar.i., avnnd in-plus o coadh tumgff despleaki.
""
trdeea-d9^.ila gl de diavolii care itr stbplnesc e fost lraai
$Tryg*"-.1"f1!r+a.te" iI retigia iranienitor 6ntici. f;-;;;A+r_
$ra religi.oas6 a lui Zoroastru,,Angra-I{ainJrnj era pensolii-
fl*carea nesupLrnerii, a imonalutrui ryi nedrey:tit$ii."A;;g;;-
$,{1fuyu steitea in fr*ntea unei arrnate in inti,rriel.ic, Cp,Etca.
l;ii cuprindea demorii de. ambeie sexc, vr"ij;t-*ll-,.rfiii:
fioare,.ca
-gi
geniiXe nele.' Arrr-rah lui Angra*Hflatny,: se;;t;-
necontenit, ryrirnind suflete.Le p5c6to;ilo*r ni iale t"**ionio,"',.icnilon. lntre {or.ia binclul esnrjl.,g.l nn n,,,.:" f;i:j,.ri 'r:ea a r5utrui ar fi. existat o hipt6 tnc5 de na frncep"*trL
[urr*ii. In timp ee A]rura ],I-lni:da se str:inule sn ad*e$ n*_
rnai bine ca$nenil.orf,l€ aare i-r c.ea{,, in*rnrteril s:iu ffnEr,:r-
l{:iinyu car-it6 s6-i distnrEs, riLsl:indirer! Ili tr-lrur:e tn*it,
"ii,t-ciuue$,
-
crime, insecte gi ptrantb ot.r$:",itoare, e ;r,rr;.r)iisrrr,.r,
n,*z"boaie, lupte fratrieicle eic. Este aici o el..*tru$i.e rle;1;;;,;j
[*Iie, pu phn etia, a,eoncepfiilor ai:iice, o eirrterzs * 6rorro],..-
riei de demorii aerieni, teregti,i* acvaiici, rnarlni, nubil,_
i:-ani, du5rrranj. ai tru:rnf11ii," riaIlualeii, iu'l_rir:ii,
'i.e]ie:ij:lrr:,
n.',i.criei e'1c.
. ffoncepliile vechilor evrei exprilr"l$ four,te iinsLriue:,r,rv.
rl'ccesul de cnistalizare atf t a cienrbnonogiei. ,r*, ctt qi ;rin ;rii-
* Ansamtilul divlni:ts"|ilor, zeitfr{ilor unei miFoi*gr,, sriri !.ei1ii}
It Studiui coneetrllillor privitoaril Ia clembni"
! 5
iXrrhrl.ogiei
*. Astfel, l^n perioadele strdvechi aLe istrrriei 1or,
trvr"ari nu fdceau mari deosebiri intre lngel'i gi deinoni, ca
, rxponoln{i ai binelui qi r5urtrui. De pi}d5, ingerul purs tra
ponr"ta, Eclenului era un heruvim" Or', Kherubinul cra tm
0ttncrr:iplia evneiXor un sfinx cu itrfiligare monsLruoas$.,
lllmd nlestuit din pdr'{i de tr"up omenesc, eie vultur, leu gi
l,aur. Ile antfel, aceste fiin{e ca::e intruchipau sfinxttl vor
clevn:ni. rnr.llt neai tirziu, in literattlra sacri creqtini, cen'r
pu'Lrun figtari apocaliptice. In e,,:ntact cu credin!.ele vecini-
1'u" non, evreij. vor sinteti.za qi. vor perfeclioire treptat cr:n-
cr:p{iiXe clespre dern,:iri" Cei mai vechi demoni la evlei
{ri'au treprezentati prin cneaturi cvasi*umane, cu staturi
uir lage, uneoni nronstruo,Si, pdroryi. Itumele de derncn st:
irptrJLca tuturor celor care se elovedeau ho{i, criminali, ca-
loinniatoxri, in general r$ufdciitorilon, apoi asupritoriXor,'
inci.'ulsiv cuceritorilor ntilitari, aniinalelnr feroce, ca Ei uncrt
r..r'enimente ohignuite din vial$ c'"1 caracter nefast, neen-
'.ri.,rt:ilo:i" surfl.eteqti, pasir.lnii seiltimentale, L,oliior, ide'il,ll
tr{:is-:esivct" r1
Tr:r orlce caz demonotrogia evr'eilon nu este mai vecllc
ri,-s.rt puriracla captivit5{ii babiloniene, fapt consfin{ii qi
in Tr[lnraztd," Xn perioada 586*538 i"e.n. dogmel.e zoroas-
1r'iene ntt fost preluate ,gi sintetizate ctre evrei potrivit n:lo-
rr,Llcl l.or. Ac'urn apar foarte probabil cele qapte nume ale:
r":u{lriirnii de R*u, personificate in Eeel*Zebttb, Sarnnifrc},
I
r'.i'ti-totr:1, A-qmlod-eet, Beiiatr, I"ueif tr ryi -$atan.
8eefl-Zebruh idun:nezeul-rnusefi) era dir,riniiatea i*clliir
;r iitlnicleniion din Accanon, unctre i se ridiease un l:empii"l,
|,: iingd ternillu tiin{a un ol:acoX, ca}:e a fost consultat, ltl-
ir l eI:i,ii, dc Aehaziah, regele iudei}ou, ingri,lorat de o ranfi
1rr.:utii lntr-un acei.dent" DupS eonsuXtul respeciiv, remai-
r';il,:,il. ca evenin:ent pentru vechii evrei, Beel-Zebub a fcrl
r;,,i: 'u.:nl1l de rstre acerytia ,,prin{rlI dernonil"or".
Se'rmmdetr tryi datoreaz$ existenla fanteziei rabinilcl"' 1r'r
,'r :-rnentariile lor mistiee *sutrll'a Penl"atetichtilui * c,-l'
,'irci csr'll ati:ibuite iui Nloise '* SwTnw"del este eonsidernt
1 , ir:r{ al demoi:ri.lor ryi adversa"r inchiptit ai iui Moise. Dup*'
' rirn€rltatorii. Fentatewclt'ttlwi, Samrrrdel rnai era 9i prin{u.l
r,rrL-r{ii., iar dupd dernono}ogutr medieval Dom Calmet el
i, ,,br..lia s5 prezideze ,,.Iudeeata universal6". lWai exista ere-
riiirt&, tra atlt comentatori, cS San'rmdel asmr:rtise parpele sH
I Studiutr eredin{elor in ingeri.
14S t4?

o in;r:le p(r IL'a. lndenrnlnd*o s6 lllueyte din Irur:t,u.l rigrnit;
6i sA-i clea ;i lui Aclam sS mdnince.
- F'gtho,n, nume cu. rezonanfi greac6, cij a sLu-trlrirrs dei
ia ini:eput pe tr:actucdtorii vechi atr Bi'lttiei, *uu o ol.igir"re
ciintre cele mai eiudate_ Fentru prima oai,h apare acesrt
te.i:ren in Der"teratr,oma, fiind folosit pentru a deielnna iiul-
tninatii. s:lu pe cei care eveau spirit profetic..Tn secolutr alL
x{[-]ca i.r:.n,, gr:5m6licii eornunitiilii eieniene, fHcind * tr.ir*
riurerc: in grece;te a Bdblird, au iircercat sfl explice tel,rne-
nul respcctil'. }r{trr-lngi de eienisrn, ei leagil cu*lntr.el eLe
jlR*llc,. zeu scilar ;l al profeiiitrcr, cel care'ilcisese garperle
5)_l'l,hoir, Cu,r la evrei exista miiul garpek_.ri satanlc, i*tne
iircsi: peli;rrnaj biblic gi P3r1fu6;t1 s-a eye;it o trcgfrtr"lr"fr. Fry*
thE;rr il detvcnil astfel spirit-a.l ck:moni.lor.
Asn"ioder{ eril duhul *etr r';ir: care utisese pr *ci ga5:Le
bd'l:a!i ;ri Sareri inainie clei a se i:nl cu ea *a sofl. Uri *t
*pir-rlra }:iir"b;rt, tind::ul illr:bie esle trimis de ingr:rul .F,af*c[
s6 t, iti .rlc **rr*std pe Sara, car:e tocmai iqi p,sese i* girud
.*ir se sinr"rcidfr de rugine _gi durere. Tobie, ar-rzinrt gr#*n-
i;.e; ikrf;si, * ineercat sB refure,.,4firmind c[ Sara u,,* yr's*,_
ciriiii dc rin dcmcn ee*ucidea pe e,riee [:6ri:at cax,e sc api*rpla
dr: u,r. insti .ingerul }iafaei i*a inv&{at un ryiretlic, *,,n*r**
c*r, inir-inci in carner"a nup{:iai*, cfl cluc$ cu'el o ciifuie ilrL
{'iri':jir ur"cla inimS gi ficat dc peqte. sirrrlinci rlrir.osi.l!. A,s-
*rid"rr rr fLrgiL in prrfile clc i'rslrib ale $gipiuiui. Tn cluhuf
lui
".snror.ierr
s-c regirsegte * legends *ri&rtal5 veclle, pl.r:-
lu-ri"i iri sclielile rai:inice, e*re au fiieut dln Asnl*:deu'cil,
pr:t*r:ie ai regai"uhli urutlirel*r', un dcrnon exlel'rlririilt.*i."
Adr-rpIat dr er:edin!;i evrei.[':rr', in jui:r:,i lui Asrrrodeu se fcrs
.i](lt lrtli CSr [.
,llel;ai p'erzlntb un cL'Lit:s cr:*rnpln asupt:a. i:i c{:rili! d:*
$tlili*.. d.ilve*i., fn co*cgpNia n-risl;i*;i, ri,r euvlnt .t ifn*:t.-l,ill
{iai e,:r';r i* ebraic& u:r ,sirnplu sutrri!.anHv, cl-r riuhiS ***ri;-fic;r'1ie *-- ,,nirnictrricie, rSutittc,, :,;i ,,picr:der:r,
".,r,uri",i"*;"IvTei ti.zii"l dcvine adjec[,iir, clc se,trs,rt otu ,olrii o;;;;;ttrs iri,i)til slr [c.r'i.j r"igul, rcbr:!,,. Cr-r tinrpuri, cllt"ip1.u,i;t
"';i:
t(.r-f ('=jJr rtsLcl ,.cop-il. al lL;: Et,iilr.l,,, adicE ,,cr,pll rfrE-rl;lcios."
rriiirzftia Ir.ecvcnt in -liibtrie per:tru a desemna unele pcr*
snria-je rdufdcHtotane. curn nun:ere unor criviiiitati *riri**sr I'cnicicnc e'au. precedrl.e de partic*la .;-f,l;'ii:-eTy,-cii
exemplu Beel*Zebub, Bel^phegoi etc. acestea au fos['re*pede apropiate cuvintuiui ebiaic *t *ii*X,,, *ApAfl"A,
-i"
concep.{ia veei-lilar er'rei, sensi,ri d; du,:ni,:*i, "'
_iriiii tiitYahvr':.
Lr-lcdfe'n, r'eg$slii, llr iiirnbajurl f3{,b}iei, itl'e o c-rrigine la-
ii inii, semn.ificriild ,"cetr care aduce 1uinin6"" Ca qi Ia Belial,
olcnurnirea ascunde o eroare de interpretare, facut6 de
()l'igene, Eusebie, Attrrar:asieo Gr.'igore cel Mare, Tertulian,
Aurbrozic si allii ca]'e au crczLlt cd dc'slu;esc in Lucifcr'
,:ircici'ca trngelutrui,"' din concep{ia crc;Lin[. In fapt', totul
n'r'a o conluzie cleoarecc in textul inilial Babilonul era
r:omparat cu X-rLiceafEfu'ur} {clenumirea planetei Venus). Dar
tradnc5t,:r:il latilri au eonftlnclat tsabilonr-rl-LuceafAr cu in*
gr.-.r:ul e6zut !n iacl, p&strind pentru cipetenla diavolilor
alt:nr.lmil:ea de l,ucifer, care na treee mai apoi in toate
lirnhile ne*latine erJl'op€Ile cu acceplia de mai marele ia*
tlului.
,Sccam, cu ser,'l:niflea{ia ebraric'* .,advers:r, ina.rnic, ca*
l,J]'r"rr:liato;", il-ltrH, in n,.ll'lr*:nclatttra d.ern.onr:logicii incepind
,"ur {id-rfil* regdk:n cclmpunente ale I'rei:ht'ului Taslantent'
ll)al' eli va giisi. qi consa.cl'itl'ea creStini[. Satiln apalr cil-Lln
;la:u:rator qi'0r,", io'ra*"u1e rln natnctlli*r', elar $i ca r-tn I'ival al
lu:l Dul:lnez-eru. fn l"inip cc Durnnclzeu cste pcrsrjtriilita'r'ea
'lbincll',ti. Sataln cle';rlrre cea il r'6uh"ri"
Llatolicislnul in special va llace din Satan un pet'son;lj
,i{i'ri vcr bir"rtr.ri sufJete}e biclilor: er:eelii"Lcioqi, E1" va ti jude-
* ;il,ol'nl extel'nllllart,ll'. i;LXe cdrlti sancliuni au .[ol'nte it"rfer-
rr;rle" F"ig-r;ra lul Sata.r:l r-nspr[iminti.l. l'ec]utr: ia tictlrtl, tero*
rr i:reazii.
'Fe
cic al'ld [.r;rrtcf acelarii Siatan rrir fi in'r*cat Eie
,"'l';-ijr,t*ri, in rng*eipe"rc1,1 |or: de lnagie nr:ag';. lii secr-rLui
,rl [iI*1s:a gtrieit,r:l'ii ;i vl:i.ii1'or:ii vor" lii ';'ttah:gaii .c.l -1:r:r:ii*
.r;ri!i cl.l $;r1,;lt-1, corlcerpfii: rreni:rci din lextele biblictr 9i
i.;p'it ii1 Stilr'.rl irl ve:acgrile UymiitClal'{: (ll.l co}1s{rtlil{e i:.'il-
11ige. Sr:cqlltt tll i-trer;l r'r';l ;lc[.ti:e o clelfili!ie ieolr)gicit rl (:{)n-
,lrpfierl rJespr.r:r dial'{.'}1. 1:r:in dez:bate|iJe Coticiliulr-ti cis }ii'l':-
tr,,ti,r {aLeu} l+t}. ;* tiplp cc,: Conciliul de lil {ltinstgnt.rnopgle
r..rrr:J 5,{?) ua stil:ur}a .,i],{t:i'nitatea pIt':'r:utrrali:r a cienrotri}trr"'
uir"r:*lele k;i X1 r,'or: gii.si la 13iz;rrr'1, * inc't:djl:i1;i lrisprin*
,rlir"c il u'eclin!elor ln S;ltar.i, ;rjun-<c i'Ipl'uiljle lti"t trLtll"
n.,il pnporull :'urilin, itr':iigine:ar c.lil.rroLr:l','rj- c{is;unr.:l.i ,in
i.r'r,t:rtt tlt: unclE: I'e'pl"r.:zt:nl.,riri 1:it.ore6ti. Ci.t'cr-tlil, de pildS'
rilr :.iri(rlit:le trecLtrt,r:r, c ).eti4enrji lnistica privii;,rare Ia .rvtlr-
xito **- ilri.pil Snt;allt.i, rlcmon imaginat cu pdntl lung pin*
Iir c$.l';iie !i cchi cle fe.rcr. r:vin4 ungl"lii ascn'Icneil se{:ill':1or'
';rl clln gr.li5 ii ioqeatt flricdri. In vech*ir creclinlii popu.[al'5,
''vr.rslii,al, cal:* pultea si se transfol'lne in lrlilsr:d, pisic;i, {}gal:,
.iriini" capl'ir, fernel* ;i gr6r-inle de tt-lt:i, ilvea nouiispl'tl?jece
,)r,lnr{: : Avesti{.i1, -{vilr"'el:'jtt.. Bt'l,ltx{-}, }lill:!.t'ono, Ziica. Libil
t4$ r nf]

fuIu,zan Dezana, Nazal.ana" Fetia, Grobina, Grango, tr abrn,
Cadachra. I{ii.[r uf u, Necorinda, Gridina, Zuza q,I Zura de
Zano. In Litel"attara poputarfi romAneasc6 diir secotrr.rl al
XTlI-lea apaa' Ei alte denumiri ale diar,'otrutrui. cum ar fi
,9.arnca, l{atba. A,.r.ezilia" Glicod;r, Ghiropa, Scorbia (saorpir$,
(ioia,_ Toha, Faha, Zenaia, Teohola Caleda, Suduca, Ve.-'
z_ena, Zalina" Chievao Ver'beza, Zolobina, Vielftava, Ticiriuald,
Nichidufd, XWtcnridu{.5, Bnrza, Necuratul, Diavol, Scaraotretrii,
Dqac 6i n:,ulLe altele" Demonii slnt in:aginatri. tn chifurri
cliferite, adesea neol:iprauite pentru reprelent6rile de fac-
fiur6 cregtin$, ca cle exen'lplu sub fonrnb de duh necurat,
inonsku inaripat, bah6 unttd, persoan$.paralitic6, viret rdlr,
hoal6, urnhr6"
"[n
gatreria der.moni.lor lql fac iotodat5 apari{ia qi perso*
n;r.!e bizare cane construiesc mai cu se-am6' pcdurt, tn
sehimbutr unor jentfe L:innne, sau aL vinderii iufletutrul
cuiua, in aeeastff cnedin$& regAsindu-se
- de fapt -- stn$.*
q'echriul rnit atr saerificil-rtrui ionstrrictorului, pe"rpetuat in
foXclorul rerm.Smesc sub forma I"egendei, Meqtbywlwi Itaszale.
Din aceast5 suecints trecere tn revist$ a denumi.rilcm
'd.iavolului r.attliznte cle romAni rezultd cd, tn spaliultr can-
6rato*danrebian, onomastica deinonie6 cu reuonan$e str&*
vec:hi este, in or.Lce eaz, mlutr"t mai col"orat6 decit ?n resbul
ffurropei. S*ar putea aa sceastd paletd s6 fie at"?t d.e bogat&
'.d:rfiorit6 incllurlenii in categoria demonilor, dupX apailltria
,n'erptinisrnunllJ., a umon zeiL6$i pSgine, autoht,.llle sau rile
uecinil.or" fenoirien r-rtltrni,t ryl tr"a alte liol]osre.
Enlita[:ea $atanei, aic6tuitA printr*o lungd clo].u{;ir:
.tirntr*un ansarnhll"!, de Xegende, 1as6 sh se ctrrgeijc sin,"rErzi-
iliii,iie mentalit6[,ilon orne*;egti cXe*a ]ungi_1tr tirnj:ruXrii, nni-
",'.l[*lea 6i un*ol"i. rrel:unia cotrectiir$, to:itc n$scl-tt* din ig*
,i1{}i"aniii 5i patimil. Asfifetr in ii:.luri,ei"icui sir_i1:ersti.!iilr: cnre
.ue:operefi mil"ltile eu.r,openiior" eyului n:cdiu rrg:ari{iile cle
,di:rr'oli au ;riurru,s faplel obi6i'llrite. "loat* ]un:*a ,,sil'fere&"
dr pe urma dlraei.l.or, clrllt,agiunea cuXlr-inzlnd chi;rr ryl sp[-
rrt* rnai lurnielnte. ffie eunr se L:itlineca c,alnenii se heul.i-
,i;ld;rt-t in 1ocr;li.nte ; n.inlnt:li nu mai i.ndrilznea s cir:cilne pl
'r:tr'"imuri de feanra ctial'oni[.or, vr6jiforitrcr 6i sfr.Lgollon,
se creden * pilt1ei{Lt noaptea st5pinil'e pe Lot ce
era fl"l afara casetci,r, Toilul clecurgea in acest s6:i.riil ahe -
r:n|, c;r pi cult-l aga trehuin sfi fie. Nlmcni. sr*u an:roape nl-
rneni, nu se-?lltreha. att aeler'frr era tn rnui.{ir:nea pove6ti1or
trr"irsrn'lisq:: c{ina gurit tn gr_rn,S. [n nr!ce tap" fn orieane- ,rrnii-
i 5fl
gau sau pisic"d. ei'a vdzut diavolul. Olice bab6 putea trece
cir"ept vrdjltcare gi unealti a Satanei', e$eiar pnin faptul cd
r,1'ltlrgea cocirjat6.
in asemenea conditii, Biserica lryi sillllLe autot"itates
;,tirbitd, ar:reninlatd. Trebr:ia intervenit grabnic, printr'*,0
nc$iune intransigentd fald de nragie. tr'{tl er.a pentru prirna
uan6 eind se ]ua o atitudine eu calacter e:itt'emist contl'a
vrfljitoriei, perioadele de prigoand gi toleran{i alternind
in decursul istoriei in funclie de concni{iin"e eeorromico*srl*'
ui"*le qi politice ale vremii. Astfe}, lntre eregtinii prirnelon
*icurarle ale er"ei noastre, rnagi Si pneo{l p$gini s-a purta{,
tirerp indelungat un fe1 de int;recere in domenLjul rniraco-
It:'J.rlr, fiecare dintre acerytia atrlhuitlclu*ryi capacitate:l prr:*
tiulcerii Xor. Disputa era destut etr"e inegatrfi deoarece magia
cLJ.spunea de uvl arsenal. bine pus la punct in decui'stli
r,*tiitor rnitrenii de experien!5, ie'l timp ce cregtinismul re*
(lr-r}'gea timid la mijloacele nxagigi. Nu a-rlai flretr c& pe vre*
,-olea bibtrietrlu.i. &Ioise, care biruise eu neinulnile lui pe vr#
"!iterrii egipteni" Iatd de ce, chiar crerytinii lnctinau sd creaelil
ill miracit*l.e erau f$ptuite mai cul'incn elc zei elecit de ac-
r',,-.Xigionarij. }cn" Tertutrian (sec. nnQ este chiar incligilat, cunr
r:urie*se dintn-o pateticfl scriere, de faptutr aii adoratorii lt-ri
,Xupiter pretlndeau c6 jertfele aduse de ei au ctretermina'b
rro:uil sd trirnitfr o ploai-e binefse$toare pentru cnrnp, r:ind
--- strJt;nea el - aiest merit era aX cnerstlniJor e;lre &dresa.
,rcl'S rtig,{ciuni lui Dumnezetl. O Xegenrl$ el'rqtind vecha:
qronfjrnfi aeest stadiu de rivalitate pnqnicd. intre vni3i-
tru"ie ryi crerytinisl:r. Fotrivit pcvestirii, 59111it"r1 Fetrn ai' il
{io,;t *bljgat"sA se ia la intrec-ere cxi' Lln cr:lehrtl rrl'Siitor ill*
,ilian cle
*pe
atunci
- Simon lltagul *- qi s$-i ir:r-ringS.i:en-
1,1'u a" d*ntr:tnstra cS clun:nezeuX cl'egtlnilu,: *,;te ma1 ptl*
t(;"Ir'C,
Dnr rnentalitatea cle compei,in;ie ,9i licik::r'iln!fi fer{;S. dtr
rr"rr,i $i vrijil.ori se n:odificd pt: m$sur6 ee Brblia devinn
,,.,,,Ion cic cAp*tii. h:lpdratul" Ll^nnstantin ecl }"'Tar.'e (sec. IV)
,ilte primul.-monarh eregtin eare ia atitucline irnpotriva
nr;apgi6i, clezXdnluind eea dintii Brri.goan& n creqtilrisrnului
irn$otriva adr"'eirsarilor s$i, sub pru'textull "* d,eclarat * d-e
un*l.tire cu diavolul qi
- nedecnarat
- eie sthrrilire a eon-
,rurren{;ei fdtiqe pe care ghicitorii p$gini o f$eeau noii cre*
rlinfe" Clemens trVlagnus Maxinails, proclamat irnpdrat cne
n.,itre trupetre rornane din Britania (anul 383), eare n-a fost
siriiin de asasinarea irnplratului Gratian, duee mai de*
par:u:'i;e prigoana, transforrnind-o tn m.ijtroc r$e suprimare n
15tr

adversalilcl' sfii politici. invinuindu-i clir vt'5"irt,.r'ie,r saLi c;[e-,
erezie, durpir imprejulirri. spriiinindul-se dc t.e.xti:lc biblic:e:
gl_l-t,I'g r.rf,jitori s;,'i nu,i iirsa{i si1 irdi;rscri l', (te5i:,,ca"
XXII, 1ti) 5i,,Ce} ce iertfe5te kr ali,i durnnez*ri. atlrir c{i,
Dc,mnu]. si se piarcil.'1" (tre;iilr:a^ XXX[" I0]. Scr:oluir: V-tX
r,'or (i din nou erprt:ximativ toler:rnte: cu vr.[j ilolia. Biser-
ricri c-'or'lsidcrindu-se suficierrl cic pl-ltelrnicl pentlr_r u nu
ctintinu;r prigciana singeroasE in:]:ritL'ivil ace:irtr.a ca1,o r€r-
curgcilr.l 1rr Jlalrnccc, blestcme, ..fai:l cle leg;r{, cununii. bilr,
b6!ie. leL'1,ilitatc" sau "qhicil"or.ie,
mr:l{utrrit"lr{r_i-sE: clt,;it ci,,
sru-iclitini ckl'izolii : ;rmenzi. incal'{()riu'n, 6:tn$ se: q:iinul vi-
ligval]1 gi- eventluil, tortr_rrir morlcr.;i[f,. Vt,fij itr.,r,ia seco-
lelu' 'rt**IX pistra incfi mr-rlt r:lirr ci1r.ix{".ler"ele antjce. dir.r-
rrr:lul
- sub diferil.eli: sirle clenurnrir.i ** c:r gi. inlr:cagl;l lui
suir.;i nu. er'a considelnt cii patr,or: ;rl magi*i nr,.girr. De alt*
iel.- f;iln:eccle, bli:stemelc, vr.iijit.r:rriilc pi,nlt..r'1:r.oducclta
riiulLri, jnr:.liisiv ;t nnot, Jlernor:rerne n:el,coir.rX,rgiicr: pntrirtnice,
sc frili:;,-iLr nLrr-nl.ri de cbirn ;rnr_rntitrc cai:egerii de, perrsoane
i..i'hl.c{:iclr"} : eie }renefir:iau, lll conrepiia tirn$ului, cle"
splijinrii lrnor. fi-rr"fe supr..anaturalc ce uLt sc purlcau con.-
fit::irlii in nici un cii;l r:u S;itliii'dr: fuct;.lr.l ir.lclco-clegilnii
lSitir'ic* ;r.crir u poriiic ;:roprie l;:icti"ri.ui misional"ului fa1l,
cle ..iscmi,ncu ;t'rit,ucliiti, p{;) c;l},f lc congir-{err& :ulgft}:€}, sulrti.-
sl.itii..rlrill pli.rst,ie. qii -* in ril.icc cilz ,** a.eminiseen!,e aJ.er
.,'.:rh:i.i'tcli;;ii, c;,ri.r,: il-cl:uiau conii:;llti;ie*, nu sanciionat*"
-icn*;''cilili:. ii'rilii.ci-r.:nt de ni;iula irrr, lii*5il_rt.* asLl$fra fli.r-
nrenilrr- c,r'ilr,r pr.i.,r.iit rli. ]Jisci.irir r;re;Lin*i do;rr c;r $rdepnr,
cii'inr. pt:n i,r'r-l n*clcdin!& s;ii.i piic:iterle r.ran:r...ili"lil;.,.
-
fte
scr"rliri r,r1 ){.1*1i,'it, .i:r;:pa (ii'ii1ai'el al i'lI-lu: intelziclca d*
ali{eri pcdi:pstii e:r u*rir.i itrtiL.clrr.. ca r.iiz l-rlr:r;lrc pcitll"tr :.f:iri'i*
iiil dn m'lir;rc $au ciiliLmit.ii'!,i, iocmai tii,;i ;1.,_cslc cr.r.itsir-i.r.r-
t"r:nlc. I{ri mirit, i:trriar j.i: iri(:rlii:ji :;r.:,;l;l r.cl;r1,Sri1c nl.;rlr,:
t.it'rsptl: 1u1;lc r,'r:il,jilrrr-r-.;r,l r,i ilrt jll,lt)tii{r: *le 1:rrnli., ncasiteii
fl.1nr'{ slrcul.,ile ..air-li.sli j;rinir:1" 6i ;,ri:at;r:ri di* Ia ri;,eapia*
creciintit" cli:r'Lri cor:,:ii irtincl cjiri fol;l.r,r prnl*iilc :;ili;*rs.lilii1r:
rerJ.erii.oulr,: iii pi.ilcl'i1c su1-rt'lrriirliri.llc ale ilrxiri' riiilgi. ItL-
:rr.rn:ibii;r poii i l.cii etlcziu:s i,ir:ii s*i:i ri'.lr',-rdi t er fic;lcc. tr utitels-
ri:'r"li tlisparr: cu toi. ctx'{,egir,rl trui rle ;r}cgolii 6i r"itrierlur.i
naive'. r'cligiir" noui. rnli seri<iasii, I'nn;i 'pro{iulrdii, rJetrr..,-
ne:azii zei.
Cirutililc l,eu:.e1icr-. Si incerciiiie tennugiXol. e t,idaptnre
a rifualnrilol pdgine la cerinfele noii cred]nie nr..l dul'it ulr
rnilrxriil. iirnp 1n care conceiiliile *l"erptimisrnului primitiv
Inc+.p: sii sr: penrrr:tt,asci. i,{ultrj jrr,.cdpte ver:ht sint inlo-
.rrii,t' cu erori sttmbre) llrejLldecirii 1i su;iei'stilii i:rocl*t'c: pc'
rt'nlini.scen{e alc unor ri.turii bi,trbale ;i puelile.
frc accst lioncl, vrdjiloria -_ ignot'atii de L3istrricfl -- ili
vlrir: ckl dtum. .l*rrrultit-t.lu-sc nccr;nteirit" intr*atit tncit.
r;pi"t,: mijlocul secohth-ti iil X-letl' o mulfime de episcopi'
1ii'cofi. i{iaconi ,si chlugdri sc ocuptll; ctl magia, vr[jitori'
,.i gliicit6riil, ceca cc a fircltt leceii:tt'd inl,erveniia Eiselicil
,,pi:. a s1hvili. plitr ;rmr:nin'1ir'i cit degradiuea, liselrleitrLii{
1rrt.,ilr:upil|i ;.rle clerullri. Bineinlcles, ast{cl c1e fenomcils'
i,,,,r,p ifi ilervil5. acunr i*gl'ijorirL';lr:ci lristocrafir.l Frise'i-
,.li cr]nside|in* neccs;lr sir-;i raodi{icr: rtituditrea t-crJt:-
|illrIi,"t. Sigur', Jurnca bintruiti dc tot fdrrl de r/icisi'tudini'
,l,r pi:ci;epi,ii1i .'t$lepl;t. rnintttii't1 p1t:tnis:i. eliJ:cyrilr:il dc t"i"lt'a
1,' ,r, cr".iin;a. ioti l.{ri}1.i: $p(ll:'auli:lc -se doveclear-t de;l'lr:i'e',
iiiscr'ie, pi'tipuvl.iclLrilct prtc5iniit' ur:riiin{*, r'fiLrcla"rea' D.t-rm;
nlrr-ott. t.1" 1i,:ar.: ci.',,:;tit:ii rl;itr:1:ti'lLl;,tililrtl. iirljrzi:r irrs-i
:;i-.1. rielil. BinrinlclCS, slilr.{,11 CiC rrri',:crie. cie ir.rlltircte ('n{il -
ruir.i1 r:r.it tlatolatir c;ruzclo; ix:{)i-1()rnic$ 1i sriti.irlr:. p{'l {jiIl'{l
ltirirrl.ica nu 1* in{rlergrn 6i ehiar ci;-ic;i lc-ur jli dcsir-l$lt rri;t
,r' ti iost capai:iiA s.1 lc soluii*neze prin r*iiltarcle salc'
I)ito" implilcrrla clivl*ti sc ct"r]''{:;l r:xi:lic;ltfi. $l ilccst.irtcru-;r
1,u:ir'ri ti f5cuL prii:l plirsmr-iii:ile desp.l'r: Salan si diaverli'
.'tril.lei, t0:t1.r: l'eiejr:, l.riil1c itcajullsu|ile nu m:ri vel-l{li}u c;:{
,rrnirilunl divine !::'dllil'1'1 p;iciri'r;5i, ci erau pri:4uije ale acr
f i,iir;i,1: inlci:1::rlJ. Vr'6iiioria, dc'*i;irat'd ar:livitate diayo-
it'li:ic;1^ a .fust asimilil-i,'i cre;':ici, iiir vr;ijitorutl a del'enit
'lo'r'ic'tll l$al*,nei, ;r.il:'rt clileri iir c*ni:ncl cu p:]t1'{-}i1111- sSu-
Viitiii.clrla. rri:lutil t;i o ci'lliclll:tlhjr;1 dil'ecl* $i ptr'ltril*ns$
, ,,r:i.,i-lir:'ir,i cfi:iii.it:1.{1, ,,:oqt.* r{trtdi,itt;nai;;i ill l*ai' r::illl'* concilil
i1r"r: ;1i,.1 i*t in i*cr-ij'il ;'1 ){II-leil, in *nnl j'1i}l} Frrpa 1'ucirts
,i iii--.fu4 diilpun!.rrci, in n'.rrn';ii.: .[3i1t',i.'i1li, cil ]llLlIi]f.rl'{rsll I'i.'it*
rrf ii'l rlii" fi* i:l5i pfl ]'ilij in b'r"iirr'iii.
,,,i i:r,tSt dl)lllti'l; pt.ri r'ic f i Clrisi ic.k'l'il l clei:u lUl t,lnitrlnr'*i cin
', , ,i.i iii:lirr:, c:11."* ;*;i esl;it:s pe clut'akl ctl,i:rva st'lcol{:,. t:t,1
,,i''r,*i1.;iti cljti c* .:t r:* llt;r! llii:u'i" I'tr"rclifir:s-rea del alitr"rdin{:
1'rrprr:i i f*:;l llrilliitil tlil n lc'i;r:cf i'tare imediat'& a prol:ic-
r:r, i. rlrn i;i c-lc::*iitrl,:i.'.irt:{,{ 3t.lll u i::nilh iuridica-l'tlligieui;[ ia
lr;r1 r'i ,*isex'icii di.isn in m*d *tt t*il"r1 ineg-al irnpt'r1;;'ir"a colr'-
, ,n,,irfilrr". a ttltr-uor r:ek:r cai:c cloar gindeau perfcr:[ionilt'ri
' ri. r'r: Inici ;;Lle d*ctlinci crelgiine, inviniiifi pentr'r"t
-acqejstit'
,,ir;i cmfare, de eretism qi vrbjitorie' Din arhivelc Va[i'-
{rrrului va fi scos un text datind din anul 872 (87i3}' pre-
llirir l fi fpst adotrrtat ln conciliul de 1* Ancira tinut tn
rrrr;1." 1112, in care s€ povestelt clcspre modiltr cum pro.-
152
153

cedau v'ijitoai:c1.e spt.* a sc iinapola la S"lt;ir:" lifextul, ctl-,
noscut, ;i sub l:urnreJe cXe ,,CanonuX. opiscogr,.ulti.,rii,, cr:nsidera
pe c.lr'icinc et-ectrea fn va.hjitorle cd n'r.l mai a.frar{lne }ui Dum-
nezeu, cl ctiavolului. La aceasta sc von acl*iir_lga etrabor.ilri
din seaoll"ll aI XXI-len, aga-zis teoretice, el,rspr:e"spil"ite care
ucid gl n:l&nincd prunci.i (apar,{infnct l.L-rri. Cuesar vcln Heis-
leqbac ,5i GuiXlome de F;u.is),'iar"" ctin ltls{.}. o eteseriere a
Qnba'tului, datol'at$ irnaginalii.ei cdllugh::lliLr"rl ctominican.Eti.eniile
d.e Eourhon. tr)nept tlrn'lare. rl.itrr;t $atan.ei se va
ar:lrpli.fica, mereLr alirucntat elc famreeia "ur:ol: {;rnatici, cle
imagilla{,ia ir:ter:esa,ti},elr, ca ryi ctc -quper"sti{ri" higofism ;lignor,en!6.
T'inrip de clelufi, sute cle ani crecllin{a il-rr aclir.lnea I'rfiji,t,:-
nlLc:r cra uilelte al.e Satallei va lt-aa o'd.ezr,'oli'are fantis'Cca,
der:'lonstl"incl ignoran{a. }ilitu}ogi:l dernoniac& va cdpfita
formlfi derplrn'd spr"e secL!trutr aI XVI-lea. Aci.ti.n se cont,ul-
neazd difq:ritlele inlr:staze ln carc se irn,[6i$;nu clliavotrii, sfnrl
inv ern'iate ll r-l lnrcXe rnai mar"ilol' i,actruJ.r.rri, apu i ctre;llun-irir:ile cte
,,irlcu"0iL" * ceue c&rLatau intinl:itatea fen:lei]ctr
-
gi ,,sr:L*
eub1" *- cal'e r-ll"nl$reaiil pe. &cce;d o ir6l'iun{iitror" Apar tn
ilr€nLa silpers'ti{iinol: cicmdijji fanrlnjali * fu;l genere suh
forma. Xlisicil.or. nl cirrol" rliavoli ",int.:i,a'r.tL"' i;n u-orXltin oafine*
ni.nor' -*, pr"aerl.Jclttre e-":tol'clste, r'ulgHeJ.iL;iireiik,, arn',i-llletelle sfi.r:r*
$lte, uil"rl*h;ril.e s:peci;iIe {s{,i:ap!r'i c,u irpA stiir:iit6, afurna,
rela cri tutn:lie etc.) n:leni{,c sfr tlilnge pt: Teul;l';lriur} din tl'rl-
p Ln'i n,f posed.l{iiorr' "
, Sinnr t:ir;nnntlci iildlcwc:l,ri p,enll u -icrllicl(-r X I I J.*XVI este
Ji.tel';r,tuil'il clcsXli'e l"errel"il bjzlrl:a,., r:,xcclr--l'irlcii;ifi, ahernlrii Ei
iltcrr:r-.1f uri:rilS{ii dil.tc,ratc, diavcniXs:r vqi sli,itirtox' jilir't. .[or * vr6-.
'il'f,ori'jl. Prinra:[e jstnl-ionre scl'ise rlespir"e ,,apricil{,uriIe cles*
"t.rinair-r ;:1Lc vl'i3iNol'!lori:", ,llltL;txnl:r:en eiini c{t,,ri'i:,i.rrjJ() yilcna}ir,r.I,,:
cili"q)i;lq:e clln vestul Eu.rr"<lpe)i, npaii: kl 5"f '1 ;iLrrn -rcolul'.ri ali
XnXn*Ie:1, gu'ialtre acastca fig',"u'irlel dos(:t lrt i atre snt:a-
turiui ill r:ricului sahat, pr"fflirn ,ri ..lrtrL.:1"$hi,,tii negre" *-
aceastil elin urms llilncn o hett,joc,r:l'irr-: a s1uj'br..i religicase
cre;tiile, eclnrs1,incn drn roslil'ea an;,lpodu ;t t'ug;;riunilor, in,-.
chilrarea cu n:ina stiing$, ardel"ea Ce lnm?:nili"i" negre e.[,a:.
n,egenda pnctutrul eu eliavol'r-ll, a.,rind ol:igine'bizantin$, este
ceva n:ai. veche decit, per,l'estii:il.e fu.ntastice qJ,cspre orgilt€
vrdjlitoanenor, insn:irate din scl'ier'lne antiee refenitoare Ia
bachanale" Totuqi, degi este atestst$ !n vestul eontinen*,
tului prim secolun aI lX-lea, &i:la-zisa ,,doctr:!nb a pactunrLli
irrferr-nnl" nl.l estc pe etrep.X.in
'.:.Xnhora.t"i] din:c'it ln ve.r.cul. $l
1 ' lr':r. X'crt seclh-iI al X{IX-lea esi,a: i.i.li:.t c;r perinadii cle
r, i, i rirt.;i 6i pcn1,l'ut t:ilq,{.t:r'oa superslit'lel a5l.r-xiselon corl*
, r r ",r' ctirr'rrrlle;ti, cal.alcnder I'r[jitoreEt.ii.. ,,nop!,i. ate Va'[p'"lr'-
,,' i. r-:i e tot leXr-lll cl,e creueriLlr:roil lil *ut"e, cluipr'lt'l1*. par"-
r, rlr;ru l$itiarn, cJ.ii'o';.qrLli. [r"li Xi vr.i.iiio,r:iii Iai;6 deci. tre-ptaf,,
, ,.lrrrrl itrcnr"r-sc urn eutrt aI den'rtinilnq:, il'tcurajat puteini"c de
'rlirrlq:Ie 5l sl.lp*rtrtifjitn'u al]"ir:rentitter de cirLlc il'r-s651 ,ffilse-
',r. ltu'-"estilc Lulguhrre, me{ioase alespre c}em'lolli 6l t':i^Sjihoare
Ir.'t'r,i:t.l-ri []uls{l rrLee|L"sat:' i'n opozi{ie cu eclei t:nc,:.ale, pioase
rrirl-ollse i eliltiil'e ta sIintii r-]al"e '.rrne:r.u in a,1mt.ol'i'lt oa-
r,nii{}1" [:irultil:'rd u-l pe,Satan.
'l-LrL i+c'r-rinn' r-arni.l. tronogi se s{,rarjlutriesc s;i c;0.[cl.rhze, clit
,,,,i L:rccis (l), nLumfuttI a{iuvo}ilol', il]Ltng?nd [a cronc:[trizl.s
i :rint irr tol.al| 7'409 n.2?. l"apartizia{i LsLrb corlr;xllde e '7{"} cl.e
xtl){,|-t:nii" {-hliji. simt tnilii *xagel'a{1., soal'{'lnC. cli a:':tlslit
lt,:l 010 tl96 cle iilr:ac[, fmpiln{i[i in 66 cne r:otltutt:. S'? '.-r'l'dt,"r]
', elinl'oLil tri'ariesc 6801 '40fl] cte ani. ndicii, dc ::eqre 'nt"i rtn-ilr ll-lctlt
;,,t;ii, Fas&ra:a Flaoeririx. Rel"clrttnciill .lDor'r Cul.r-n':i ;L .lirierr'-
rri zece anI c{,ii:. v,laffl trlent]:i-l & courp'une pat,l'i"r vol"ume
,,rriise dlespl.e a$ranifllite dlnVOlitror cratr'e "oiit.u;t sii*l plliir"ci;r
,'oamenl. EI sc:nj.e c,s. a srrcotit Xltn;i la tlci mii c.i'r': ctemerni,
, figua:i. qli forrne hi.zare, insofitori al luil Fiatatr' Dorn
':limet, ci:Iricl s-& cLovecX.it ;l fi. un oll.ls:ld;'-t. ;l lr,rLinlt ctri'a{'
' *rri n"rnnii nadr-1"[l-ll : ]l,uie,.i.iler, c;i Irllr-'nal']l; Bs.rii::ebut[r
- Ior:,lt;eneli'lt al. lLuI Luc,i"fcl'; Astatot]h *- pt'rnI an'-:'itln;
ii,{rrinott} * pniLnl-l'rnrlit-l'lsLrtl : }JcXpllcgolr '* gei-Iei"'ilt ; [iirhp-
iii:ii1 --- r:lrll,rrtlell, 1rai:ilirt -* cnnli,itt'i.r-r;.,1, L,i-'i[;r I'r-ti ]iJ6nl
l,iIinert co]rtf,i.tii-.ti; elrrllri-lrler'lllct lltrgiuiirri[t.' c{ti.iv(}li'tti, c-l L;ul;r-
L :iit.ilNiXe J.or.,, 'ilr,clliill.llit,it Xrotpil iL milljirtlltllr-tii elc t.,r:1i.,ul;.1:irF: ,-{
l ll:i:ilii.tlt-lj u[rujtr.3iti-. lLIr:1, l;]Lt ri:-r;.rlt;Lt" .jipl-*;rril Vl"icrr , cii:,i"rii In'cr-
,,u,li de nl:i dl,t ,.iltr,'r's'l-ie*{il''.rrlii",ltilo;',sr,', cii-ll-l"i t:l'lll dc-.
llrl ;i claiii,lr rL':iL iir,i,l -o iroi,trl;.tr.i,lriro;,1:;it r:;,nl t,',r' l-'r ;iilsil iii i*ttrLr;i':t.rI
ir,;";til.ilot sf ttldriri),& le li 40il 'Ql? | Airrl;ti;rlit c'LLir'r''rtr'")'Ll ;t';"''i
,rilriifidill.t'. ctupli iriir:t', d,i: fi!) c{r,: i:l'itrli. fi;rr 'fLt'i i iiosi'
'i 'lnceplit,rrl 11t tingii )i.3rrl bll;l.lltt {:.ri t] itl :lt,lcilluL 'r[ ;":'l: -l-r 1
ilui:1ii:.*t, iil i:i tr-ll,rlll'l x'l-1i31-!'lai-r1,tr di''t'i-ritt: rill"t''rrli' r'i'iprir'' -
rl ;i cilialu' cl'ls,i:r 1e i^illtr 6ll'i".rr,:'Liplil'iIor' i:lt,ilt'ie 'lii'^ i'i i.]i':1t'()[ ii
l, r itigr-liti r$a' ci(t'el'r;1;t.. irrit si';,, .tl;trii,Lili clt i-li"l r''1r{1 n:t'l'l i'l l'l irllr-
i , il i:ti q;i.,-ri ecXri.ai, cir'f rilli.r.
Aila.[iz'lrrrcl,, irr i86$X, t,(riI]ia;irir;{st,a i-riocr'i;,ilrii lt lic"r'lri,ritr"ii
,lr.':iacrati{ cJll;,1'',-oli[]ior l .Ds:ha":' {rju"nllle llil r:o,rit:lli':rijt, $)c
I,L;'lq str,alis1,lcet, c:it ault'otcii cEi nltti.t"llriin''lt'lr+[ stnt' lin til'cli:lter,
r,llillri{)ll, italieril, :li,iarrlc:ce},, geitnani 5i Lr ilt rllii el"r5die,l[. I]e
rrle r rli t,rir,gr.: cronclulzi,lr cii ploli{lerr';.re;r e :lrrr,;:pf iilor hri "
1$.4 I 155

uare $e allg in raprtr.t direct nu numai cu gradul cle inr:loc-
trinare reiigioasd la care erau sLlpuse pjputraliile carora
aparlineau diferitii autori, ci qi- cr"r ieirperamentul .1i
instruclia acestora.
" 0 fatetH cu totul- aparte in istoria vrijitorir:i. o rrlpre-
zints intunecata activitate a Inchiziliei, institr-rfie
"r",ii*creatd de Biserica catolicd, in mod deciarat pentru repri-
marea
ry$i"i negre $i, il scop ascuns, indr-eptatd impo*
triva oricdrei incercSr'i de renovare a'normeior eultului
creqtin, a$a cum erau ele stabilite de cf,tre intransigenta
,;i eonservatoarea autoritate clericai5. La ideea foJdarii
T'nchiziliei s-a ajuns in momentul cind severitatea cXeri*
cal.d, do,gmele rigide ale catolicismului, eoroborate cu fe*
nonnenele acute de crizd economicd cle la sfirgitr-ll seco-
lului al XtrI-iea qi inceputul veacului a1 XiII*lea au
determinat o stare de spirit nefavorabils, ba chiar ostilh
fa{d de Biseric5. Astfel, in tot mai numeroase zone ale
continentului european apar secte, ca forme protestatare
fa{d de absolutismul catolic. FirS indoial$, Biserica avea
posibilitatea sancliondrii dqc$r:inale a ereticilor, prin ex-
a:ornunicarea lor'. Dar, asefflenea mdsuri nici pe departe nu
se dovedeau eficace, atita vreme cit sectanlii bi inryigi
Frotdra.lr s[ se despartd de catr:licism. Fireqte, fenonle-
nurl odatA ndscut avea tofi sorfii sS se r6spindeasc6, in*
grijorind aristocralia clericald, care iryi vedea astfel ame*
nin$ate interesele. Cind, la inceputul secolului al XIII-lea,
s-a dezvoJ.tat in sudul.Fran{ei o puternich sectii, aqa*zisfr
a albigenz.:ilor san eatarilor" care amenin{a sd se extindB
napid, papalitatea a inventat un mijloc de luptd ideologicS,
inliiin{lnd la Toulouse, in 1206, Orclinui c5lugirilor domi*
nicani, cu misiunea de a aduce la dreapta credinld Be ere*
tici. Dar rriisura convingerii s*a dovedit ineficace, astfel
incit papa Inocentiu al lil-lea a recurs Ia for!6, ordrinind,
in ar:ul 1209, declan$area unei crueiade impotriva albi-
gr:nzilor, 1a car:e a luat parte insuEi Ludovic al VIII*lea,
regele Frantei" Albigenzii au fost invinqi la Muret, in 1213
gi La Toulouse, in 121,8, dar rizboiul nu se va inchei.a de*
cit in 1229, fdrd ea ideile sectei, anume proclamarea ega-
litdtii intre principiul binelui qi eel al rfiului ;i desfiinlarea
r"induielilor elerico-feudale sd se fi stins. Ordinul domini-
r:anilor, denumit qi ,,al fi'atiior dojenitori", capdtH din 1215
Lrn nou atribut, acela de a lichida prin toate mijloacele
erezia. Fe aceasti baz$, dupS inibugirea armati a albi-
genzi.lor, papa Grigeire al trX-lea org;rnizeazd in 1l3l un
i56
lrrlrrtnul special pel cirre il incredinleazit cirlugirilor dcp
rrrrrricutti fentru a iurdeca pe ultimii eretici din Langue-
,1,,, Acesi t'ibnnal ecleziaitic, denurnit Inchizilie. fu*c-
1r,rrrrr, dc fapL. incfi din 1183, dr-rph t'onciliul de la Verr:na,
,rVirrd misiunca collclemn[r'ii celol care nu se converte;lu
t.,'ri;rf *lici,sm. dar'. intrat pc miinile fanaticilor dorninicant,
,,1 t:irpirti:r 1r6'ptat'puteri discrelion-are. vioiind bruttil, sirl*
,,',l,,,isi
"o*
mpi si;rbir afirmirre a libert6{'ii conqtiinfei' In-
,lrizilii ve lii rei:rganiaat* in anul 1542 de citre pttpa I'altl
,i ttl'-1-**,. ,l;unginci pe mi*a iezuilil'r * crdin religios fon*
r,,i ii.' *iri'jgirii,rl spaniol Igna{,iu de Loy'rl.a, adrrcrsar 'lr'
, rrlrfi'11itt;ll, ,oi-It"J*ttnei "*'' ctrevcnincl o- rrtmi odioasi il -Llt-
.,,ii,,ii *u,tuiice inci::cptatli rlcopoli' ii'ii impotriva protest;rtr-
ril,,r . ,r rurgit:i. ciai" .ii a rLiilrit:i lnchizi!ia,isi "':t "TLi,','tl:
lrrr"iscliclia ls,-tpt,'a "terilor:ir-rlui ln1'uror stitlel,r cillc)ll{'r"
rliii'i nii,ii*ut$ it, 1808 d€ cir,tre blapcleotr Eon*pa'tc. tri''.-
,'ii,tr;lifti in 1814, acE:ast* inslitu'tie Ce trlsll1 timir-rtirc Yi:i
,Ii:rtr:irt'cr dcfinitiv in 1834'
S!gur', din punct cle vedcle cloctrinal' nlJ of a sulici'c,nt
, clciieta p., iir"rttr. erelis perntru'i'l-L trimite 1* moat'i't'r"
i 1,.",
-
ii,*ruticiqnii cliir"i*iti t*iqut*c s* lnventezc pc:sibiliti'r*
i,'.,- r,ii*ir,:1r'ii fizicc * t.ttu*ut adversari|:r *atolicismulLii
i,';,,i;:;; ;;tificiu de kigic[- qi :n{ stabitri cs pi'r:cianr:a-
,,,, i,giiitn1ii prinr:ipiiti,il ninct'"ri 5i r'f,r'rlui, principir"r .aI
, ,'L,,rii iiot'
''lbigt',rzi' clin Lnniliicdoc, c'rllsidel'irL cl'(:;1i("
, , i,ir,,i*,iir:
"ii'iJi,**r,oa
ta *ce1ii6i gra4 de importulld spi-
riri.i*l* atit a iui 1-:timliczeu, cit ;i"a $;rtanei' i-lc tir:i piriir
l; t.r:rirnilarea elelz.ii"ii:,r'r:li vr:fijitolia ny 1114i el"a clecit-ltri
,, . c )r'. r'r'Iiito"'i, p,rtrlivil ierlr:l';r hiblir:c' 11'111-'i1i't11 i{xiI
'', ,' ,,t.'i,.,i;;;'d;' ,i'*,t *.ilit3t: iitsi lrr ;rcc;rs!'r 1''il'ic lIi-
'.,,,,..iii,t.i
i*chj::it*r'iaie rLi"tncitrl2:rlr:ilu sl-- pra-nunc i:!{ri:s.g
, ;riiii;:,11l:" n:u.l!r:nlndLl-se cu sitnclir:n:l::cr {clor' (i(rllsjLIll'alr
lr'l.ii,:i ia piata uilcr ilmerttl, :'*li' -cu
ex*rtl'ni'iniL:;lrca' In*
,,,iiirf cu"Eula p-p'.16 ;FYpr:r ltrilus Spccul;t" critisi'i in
rlill{! c!r p;rpil lr-i*n ii X;<ft-i*,u, *;'rc era birlu'it dLl s'ilrtirrc
I ,,..lp,,tinft:, vlXjli',:t::* t',*t''*t itr categartl :.1;:.1'ltli:i,ll:::
;r ii'nil fiiincl pasil:iil ele a fi stnctir:nnti p*t'.t:,.ilil,";l-
'1 . [,,, c'-r lrulitctrri;{ill uit si at'ciclit"t p() ]:LIg' {'unitllulut ,i
t-
r. r;ritrt ii i:e.[clito.rr tl Ia ciilr'r"trli' t:tinslituill pinit,illuntt Gltl
,,,rt'oi,irt f;intasticc, al1ol1ime, ca ;i din texte dubioase se
i,,,t-nuir,r*e in principii tcologice conslin-tite. chiar de Uni-
l.r'sitatea ciin
-Parisi
in anut tSgg' In virtutea acestor
l,rirrcipii, otricine pritea fi invinuit de erezie 9i trim-is-tra
,,,,,r,r'{c. i,a 5 clectimbrie 1484, papa Inor:en[ir'r a1 VIIT-lsia
1S?

ernite Bula papald ,,Si.lmmis Desiderrnnf.es .4ffectibus', tn
cl;lre sint enumerate ,,ot:<rrile., conrlse de vr$jitori, cit l_tci-
derea pl"l"llrcitror In pintecele rnarnetrol:, cXistrugerea turrne-
1or.,gi a l:oadeLor einrputrr-ri, ferrnecnl"r,a hdl.ba*iilor gi a fe-
n:eihrr etc., orcloyrind trihunalelor eeLeziastice sS
peciepseascd pe vr,ijitor"l, lndiferent de l"ang social, pozi.{i.e,
prlvltregii ryi dentnit6{i, f6n$ drept de ape)I" Din aceit nao-
g:.u*'f, prigoana singerons6 inlpotriva aelor h6nui{i de vr&-
jiitorie se d.ez;naln{ule cu fnl"ie" T'rei ani mal tnl.ziu, Univer-
si.tatea ctriLn Colonia acordd gi.rtl} sdu rnanuall;Xui.' intitulat,
l[.at'l,eu.s frla'{,efiaa,ruL,m reelacl"at de clorniirnicanll Kramer si
SXrrengel:, ealre o devenin; ghidull inchizjtorilor" In a.oau1fr,
{u,c1
at'e cinlcd. str:,Sbilt*t$ efe fanatisn: slnistrr.a, judecdtorii
nnct:lziliei slnt instl:ui{i cum si slllulg6 ru,icLlmelor m$r.*
!u111]"o
nor, pri.n toate nririjtroaceXe,, cle ln tringurgire gi f$g6-
dr,Llc.lll nililllcinoase, plnfi, Xa tr,ortr-lr"iille eetre ilai groaznl*ce,
rn]rilloc'ull sluuleut el,e ans:lretil" pr"intr.e proaed.ee)le de tortund
Iigt,rilall lll:lxal'ea arilicutra{iitrol." zr.lr"ubir:q-a encgefletrr:r, obliga_
rt:a, vjctir::elor ciie ;l irnglli{i f,ilr:!at, o u)itr"e cantitate de apii,
irn r"ri edicarea,aculzalillo' de
",e
Bctro'ni, i, srt,i gma. Llizarea l'r
*c
l;
vc.r'gletXe met;alice ilrro.nsits ila Jioc, i'n.t,irndel"ea corpului pe:
rael,;i rete" Billeinl,u"les, -ulti)iiz-ial'ia r!]nor, flselrnenea lnijloact-:
de,1s..rxr,ina pn ol'li.eare alestat sil Ie,r:uiilcleLsc$ fa.pte iniredi-
bill.-', de groa?fi ch.ln',irritror, a dulrer.llor: iinsulpoi.t,abile ql ir:,
dor.nla unui slli;rgilL erlt nrLai I'npid a)lvistr,jji.
.i'lumHr:ul[ rjjsrtjinrc'troii' Inc]:izi{iei a ii,o-qt ,,:iliraq. Exisi.6 'I,,
sr:r"ir:, clc sti,rtiislljici djn care re;zul.ti ui. dc-a il.uragul cenor"
$il"Fli{:.sec(tlo de prigoenei a v;r';SjjirroriXtl'. ln Hullopa Ei A}.}n(:-
t'rr:l;,rile Sucl au fost arpii pe rLlg o su1.i:L ch: nnii cie aanreni.
ilnr ciJi'l'a este ctnst.ustarl-*. dqr' rilu:lnr,. si{_r'tr(:, c.ni.n care ser
pl,-.11t: .]eldftlce cr,i ea a font ccJL pu{iin ctrr, cinci ol i mai nlar"e"
i'inJl i:r: anul 1.4,041,:1uti",licila al.ir[;., cfi inchrizitorii t:r:i-
liis*.scr"& l;l mnal"d,o 30 0frfi cJe .,n"ft.litoli, In pl,jnra jun:ilt*.1tr
a sr:t:r:xullL;ri an xvln-lea lrulnai i'JuieciirtqrruJ-L'"upzt-rv & c,r,r-
rl;,r .nn;i',], lir;i al.clel'c., de vii cirea iC LlCI0 d,l vr.6.;iltol"i.
Jlint,:r:e ai.a,ceril,*: jjucnici.nra:, sviileJl ca obiqrct vrdjitorra,
Llni:.lq ::u ar,rurt ir,is,t;tl":e.t, deq:sebirl" Fo;lte eel n:lai importal:t
li1'oces cjiinr istol"ie j.l-ltel:tat .urie:l pel.soa.ne ac,Llzati de vl"d_
ji1.t:rlc a fost acela an troanei en,Arc, desf$ry*rat la Rotier:
i.n anul n 43n. Tlrihu:nalull inchizitoriatr, aserr.,i.L invadatorilc;:
clrrittii, a acuzat-o pe .,Feeioal'a clin Ol,leans,, de uneltire
,-'L' rlii.ir,,,rr1t.in, n,,L;rn:li pcnt*lr fapturtr eii purta 1:alne b&rbd-
t5E
t.,;lr, irvca p6rull tuttsl scurt gi prer.est,e;il cl".t htltitt'li'c viii,c.r-
',rl r;{.r'iiluci{, al negarlui Franlei ,,si atr I'ran!el irlsi;i. t$apte:
rrrr nrai tlrzi.u, Inahi.zi!i.a il trirnite nil julalecatii, suil itlvi-
!ririi (,,il de vnhj [ton, pe mareqalu]. Franfel --- GilLes d"e
!,'i,rnt,morency Lav'al de Retz, care fficea paiLc din m.&i:ea
,r,rllrilime. Cauzele real.e an,e pnocesului arLa fosl, t,lm6 d.e na-
t'rr;r potri[ir":e1, Gi).nes de ffi,etz intrind fc"! en:rnftriet cu; regele.
ul', prin condarrarlar',ea ).u1 , tntrea.ga &rere, certmiderath a
!L {.rna dint:i'er cele mal in'lportante dim F'r;ln!a", se confi.sc&
' ll';rvoarea monar"trulunl 6i a seniol'llon Bisericit" l[aneqatrta.l
. ,,x"ecL1.noscltt", $ttb tortur&, x.rn r:tu{mer irnpresi.Oarant de
i r,rrrre, incnunsiv necinstirea "5i r.lclderea a sute de feei.oar:e
r copii, decX.aralilne satre fitnd atit de nevenosi"rnine fnctt
rLx ilfii inchi.zitorii s-au tndoiL c5 lntr-adevhn ",vt'6ji"torur).no
li,.cclmisese. Onicuarrl tns6, Gii.Ies de Retz a fost ers fie rug
f ;r btrantes, dar, ca 6i noama doAnc, en a fosfr verrer {; cle po-
l!orr'! care a in$eles adevfinata cauz6 a nsasin6ri.i. ruamre;aXu-
1lu'ri, eonsidea"indu-L mantin" Gi}nes de Retz }"-a ins.p'lra& trre
['crnault, care ].*a deseri.s sr"lh denutni.rea de Banhh l.]hastr$,"
ll"rifuli. ascun,s sub nxx&sca,,dreptei. credin{e" a stat 6t la haza
p'rc,eeselor f6cute fn secolL{n a} Xtrr-trea Orclinurtrui cavale-
l lllor temptrier!, an a$rui fahuLos tezaun era nfvmit de Filip
lllll Frurnosr regele Frran$ei. Cavatrerii, acuza{i de pactizane
:tri. Satan, uc.i.denea de copii. 6i. purtanea cle alnulete clia*
lrolhicen ati fost ar"gi de vii cl'uXl$ ce, tue Xlre;ifarloi.l, au sufer'i.L
rj i'ozit0aru io:'i n: i.
Frirnii anl s.i sc'cotuLu,iLi a]L XrtrX-l.r,ra aelt"le ii.n s,crclma islo,-
i,."i un tcrent de procese 6i c ncnam,nful'.1 de n:r"ri"ji.tortl"e, eu
i r;:rite Xrrotes'[eTe fj.[oso-[iilor ulr:r:ani;ti, care plecl;*ir Xler.ltru
L iii Lrne. RllzhunrSr'i Ferlf icie" irn tl erlese poLilirce, f:irni[iu],o sau
t' ;ttLS naturrll e,:i;rru r'crzolva.tl,n raplc[ prim derlull[:lrea ca
r-'r jlton:i. a adver"sarilerr. Ni.mcni. rrul cerceli;L daa:i acuizefia
. ii saLr nu cnlc,rnnic'rsS.. Clel reclnrnnt sfi|sea i.rnerieri[ pe
' i{ deoarece, ,ea sill scnp,e ,elc ton'Lur.i, nil5l'ii,ur'i.see r-,r"irce Ii
ri;rrau iraehi;itorj|i" lt'l'in !J[maref ci.ne apurca sfr cle,"nuarte
,,r linutr, pu'tea [i slgur eS i.nnmicul]. siiu vn fi ucis. fn ace,st
i,'1 ;;-.a tr6saut uLn s'lnistrua carusen ai"'naon{ii, d.h" et,i;ie se:
r, ',l.ea seilp;l ctrcuar: p.llrlslnel t':,tull" faur,ailli,r ,.;i rrL'ut, in mocl
' . ..ritil'.
$i la noi, tn 'T'rirl:r'sinv&r1la, au avu't i.oc i.n seco.Lul. aI
. r/nn-lea o rnullinnr.e de proeese 6i co.ndamni{r,l .ta rrl'dere
1ir, r,l-19 pentnu wn,ft;iitorle" Astfel, irn anuL 16E6, mni mlul{,e
r.,'111si illvit"luife c& i,r.l-l nuat rnin{iie sotiei priiaeipeXu,i l,,'{ihaiX
'i KOi

"Ap;r.trli I, ;lu ft-rst ucise prin aldei'r: cle vii, cleqi princilresa
cidduse sc.mne evidente de demenfd, inc6 din'adolescenla.
X-il Bi'agov s-au desfd;urat, numai intre anii 1621-16fid;
aplroape 2,0 de procese impotriva vrajiloarelor. Alte l0 pro-
cese similai.e s-au tinut la Sighigoara in uitimele tr..ei de-
cenii ale scculului r.espectiv" ,sibiul a g$zduit gi el astfetr
qle inscenii.i, prir:tr.e care c,;ndilmn;treia unei ".,asocia1if
ele p'e'tese aie Satan.i, cit.e frecyent*n Sabatu'ile ce'ar
ili avut loc pe un muntc. cle la Ocna Sibiului.
Secolui al XVIII*tea se . r:aracterizeazl prin scSderea
scnsibild a proceselor. vr';ijitoar.elor', fenom*" Jrt.irut *bi
nnultoi' cauze de ordin
-social,
politic ,si r:eligios. In truropa
apulga"nti nemullumirile ecrrn6mico-sr:ciale"agita u ***ui*,
cat'licismr"rl lupta din greu pentru salvarea bisericii. sub*
minati de protestantism, tn timp ce teroarea r:eligioas*
nu mai era susfinut.S. eu ardr:al.ea secok:l.or t;recute cle c*-
trc autnritdlile iaiee, preocupate in primui rir:d de men*
$inerea unei st6r'i de calm a populaliei qi evitarea oricdror
ealize care sd ducd tra tulbur6ri.. inc& din secolul. aI XVtrI_lea
u"pdruserd denunfdri vehenlelnte a]e demonologiior, pentru
99, Ju inceputul secolului al XVIII-tea. Univdrsitatea din
}{aiie s5 ini.tieze o carnpanie de infirmare gtiinfific5. a abe*
rafiilo' aqa*zls teoretice privitoa'e l;r exisfenla deruoniLor,
absr-irclitatea proceseloi' vrirjitoareior gi lipsa cle umanism
ryi rafiune a condamn5rii unor {}amcni nevinovafi, fol.}afi
g:nin torturi lnfiorSto.are sii tccurroascd imaginare erime.
,5ub presiunea valului de protestr:, Vaticanul devine
rnili terlerant, prccesele por"nite impoti.irra vrdjitoar"elor se
r:drese. In 16?0, I'ranfa c{dr semnalul refuzului conforrn[rii
J.a sentintele inehizitoriale, mai muili r'::iijitori condam-
ra{i Ia Ro,en fiiird eLiber:ali din ordintil ministrului Col-
bclt. fn Anglia, execullile cle vrAji.tori se si_rspendd clup*
ar ul 1682, in Rusia c{upi anul 1?14, in Sco{ia _ din 1722,
in Austrja -- djn l?40 gi in Transilvania
- din 1253. Ui*
timel,e condamniri ia arder"e;l po rug a unor vi:iijitoare
vor avea loc in Europa spre sfir-;itul secolului al XVftrI-lea,
in Spania, Eivelia gi Prilonia, Fi'occsele vriijitoar"elor vor
continua insd gi in secolul al XIX*lea in America Latind,l
sjea din urm5 ardere pe l.rrg avind loc in peru, in arr.ri tggg.
Cn acestea o pagin'a neagri din istoria omenirii s_a ln-
ehis, eonsfinf.indu-se ti:iumfu] r"aliunii asupra superstifiei
;l ignolan{r:i.
S* Poseda{i qi obseda{i
Il-,ungile seeole de ignoranlA 9i teroare religioasd ce
-aY
rlirpinif Europa, in care timp demonii au marcat teribii
rnrr;rtalitatea tuturor, indiferent d,e rang Ei pozifie social5,
rrur nfiscLlt cele mai stranii conceplii. Astfel, printre altele,
'r-a lnr6dScin'at creclinla cd demonii se rnanifest5 vizibil
lrin trupurile cuprinse c{e convnlsii, grim-ase oribile, pre-
,,im ;,i prin acliuni d.elirante, ol:scene. De fapt, toate aceste
,
^,ncrip!1i erall o continual'e, pe un plan cregtin' 1^!r.n?I'
, i',-r'llirifc care veneau incd ciin magia primitir'dn amplificate
in antichitate de ritualuri gi mitr-tri pi'ivitoa:'e la puterile
ior'!c-nor intuncricului. Sigur, acc'asta este oliginea tuturor
,',,iirifesl.6:rilor aga-ziqiloiposedn{i 5i obscdali, care pot fi
',urpril-r,se
pind astdzi. In tiecut exist:tu o rnulliqe {9 "qtq-
il,rrii cle astf.l de ,,speciaii9ti", trnai ales in rindul i:Siug$ri-
' r1,lr", car"e se octlpau iu clasiJicare;r lot', literatura ldsaf i de
;icr5f,iil cloveelind citd impoi'tan!{ se acorda od'inioard pro*
i,lcnl*j.. Poal;e ce,L mai amplu studirr. vechi asupra dernonilor
rrpar'{,ine lui Dom Cillmet. ln patru volttnte, *cesta.acreeii-
1ca"zd o serie de iclei ciudal.e despl'e poseciali ;i obsedaii,
r,ilspirate clin opcre anl,ice, adapt?nd por,'esl.iri miioirigice,
;L'r .-upec!a} greco*ron:ane, la concepliile cretline, r'rlj tlans-
i'r;r."rriincl. firrS jenl. legenrle p5gine in povestir"i religioase"
r ) primd c;ltegcr:ie e'te acliuni ,,di.i vr:rle$ti" e1''4, cll;5)iYl Caln:et,
n,,,uio:r-ria, aclicS pltrunclerca Elemonului in intel'ioru1 corpu*
irri r.,i.liva, pe ca.e il agitd ryi il chinuie. Venera apoi obsesia,
r'u. ciil'q: cliavoLul nu pr-rtea inh'a intr-o pe|soai:ra {l. rccal'e'
tlrir q: asedtia, o liirluia" o amefea {dril incetare. Sint aici
r |prczrj..ntf,ri,ie cele ruai frecvent.e ;lle m,r:ntalil.ii{ii unOr so-
, tu.tft1l clo,mjnat,e de bigotism, aduse }a pai'rixistn prin
-t'5s-
p,ir-.,dii'ea a tot i.e1.tl clc"-istr:rii, pe care nlmcni rrr: l'e 1'i'tiise,
nln r, po care to{i le r:redea-u. ln secoLele iniuircci-rte sle terrla-
* n:ll inchizlliel, bolnavii cle epilepsie, de mal:ir^ic sar-r cle o
rnit:r!i* oilrecare, cr.rp|in5i de fl jsoane s.au convulsii treceau
;rrir:rsea clr,ept p(]sei{a^ii ulc diavr-rl sau chiar vincli"rfi acestuia.
l:";i ,.'ti cle p"1ii,* cri, claci 5:r'acl,icile exorciste "* lorrirea cl't
l,lriu]. ini*mel*rea, b,ille cu lipd foarte rece, i'uP;icir-rnile
r{,rini.)eta,t ete. --* it.* *n"u* drept urmare linigtirea nefr:-
"i,:ii-ilcr:, aceqtia sfirseau pe rr-rg, ela arctfell d-iavtlLr.ri din ci
,1i iriilr"i in foc. Fqrocetre i.nchizitov J'akcli: Spxenger a l-i'sa't
l,au'jnj, ,j*re astdzi inlioarS pl'il'l clnisrnul 1or, reft'ritoare ja
u,uru'1 *'rrl ot"ast'fc1 de: bolnavi, t:tlt':siclerali posedali san vr'ft-
iilr}i i. El scrie cA i-a c'ontlarilnat ni{esea la rn'r:arie prin at'*
n d1
i, il.t
r.60

dere pe rug, din mild, ffi.cind acetror oamgni un senvici,u,
deoarece nu puteau scdpa altfel de diavo!. Sprenger ad6uga
r:5 unii vr6jitori ii rugau chiar a pronun{a asememe& con-
damndri, preferind sd ardd in foc d,ecit sd mai tndure con-
tinuele h6rluieli aLe demoniil.or. De aici rezul,til concepgia
car:e bintuia minlile tuturor, inchizitori gi acuza$i, rnen,ta-
Iitaiea absurdd privind for{eie diavol"eqti. I:n secoXul an
XV*lea istoria inregistreazd adevdrate epidernii dc posedalr.
LTna dintre cele rnai renu.mite a fost ,&ceea denumit$ ,rPo-
eesiunea cilugr6ri{e1or"" Ea a inceput mat intti in citeva
uiate germane, duph care s-a rd"sptndit in tselgia ,si Olanda,
sfirlind pr-in a cuprinde intreaga Europfi catoli.c6. Sirrlon
Gonlard a dat Cetalii privitoare [a aceast$ demonomrulie
erpicXemici : ,,C5lugdrilele, spune eX., d&nsauo sii-reau, se cil-
{ilrau pe ziduri, f[ceau prevestiri lngrozitoaren vor-beau ili
{imi:i ciudate, urlau ca lupii sar.l behdiau ca oine clt h,€rc-
gate tdiatd qi clteoda{ii se mu$cau rlnele pe altetre, ea }de-
':lerle
turbate". In 1552, Roma a fost pi ea teatrutr unei epi-
dcmii de posedate. O sut5 de femei s-au crezu.t a fi prad$
ctremoniior" Doi ani rnai tirziu, cdlug5ritele umei rn$n$sti-ri
din l{,erndrop au fost convinse c5 un batalioll de diavoti
J"e-a asediat. ls.Lerii asemSnitoare s-&u petrecut in zeci de
mSn6stjri de m,ajci. La Verviers, cdLug.f,nifeLe ana fost pei-
t"oiite numai cind, arrnata a simulat un atac $mpertniva dia*
o-'eiliicr. L,a C-levennes, contaglunea din seeoluL at Xrn*iea
s alins proporliile unei manii furioase.
A doua categorie de posedali era alciltnit5 chn togi, m,c,ei
{$iflatani care c6utau. sd se impund prostimii, aidomn qa*
n"lanilor, prin crize simulaNe de epilepsle, isterie" c.aLaleXrsf'e,
ur r Ncte in-fricoqetoare, contorsillni $i ;llte j erngner ii asem&n.S-
tonre, despre care pretlndear-i ,c5 sint operft. e{.i;ll'oLtr1u.l" Inr-
pcistorii ,se prefdce,all cd se suplln *rorcisrnului, deanartnc$
,dspi un tirnp cd s-au vindecat. Inc6rcafi. cle po:menl fi rn.l-
dulii cu bani plecau, repetind scena in }ocatrit;ltes vecl:hdr.
Aceastd categorie de cerqetori crare speeuXatr naivitater*
tratnenilor, credulitatea lor, a fdct"lfi mult r6m Enropei* fn-
t.rctinind ni rtispindind, superstilii aXe c$ror ceouri rfizl:at
'inc[ qi acun], ici, cotro. Asifel de fai:se seandal"oase au tn,-
,retrrut sd fie currrrate abitr in secolun .el" XVTXn-[ea" Semlmnui
;: fnst dal p;:intr-un prclces r.dsunritor desfdquLrafr la Eefiut,
[n F ran{a, in 1?95. Fovestea a incelrut ln Xria[:a tirgult.li urrencl
r,ln poseclal urte gi f6cea contorsireni, pre*,inztnct cS estro
stiiptnit de diavotr, ir: tirnp ce cinei prel"nli tl fnconlu,r;rscii'5.
r"',rgirrclr"r-se peni.ru. el. Din cintl t-n clnd' pn,";erel.nt'"ll sr oprt'rl
1 {.i2
'r pr,-rlletiza neintonr"cet'ea ntonarhiei. troii{ia a pus rnins
I'r, lndivld, dovedit a fi agent ai adeplilor monarhiei, care
l.lq:(ra astfeX propagendi poiiticd. Campania pornita de au*
t,,r'i1.6{iXe republieane a dus nu numai Ia stiiipirea ,,pose-
,lriitrox'", dar gi la fornnal"ea unui curent de opinie irnpc-
Ir iva il.or,
C a treia eategorie de posedati cuprindea toate persoa-
r,( lle care se considerau a fi protejate de eer ssu de infern
':i. i:rillri rnult, eare se erecleau chernate sii efecfurez€ o ffnt-r.
rriLl.il ac{iune, cun"x an fi, d.e exemplu, asasinatul tlin consi-
ri 'q'6ls religioese. Acegtia erau fanaticii reclutabili, de car':
,;,r rl'er€au tcli, indivizi care se anincau asupra victirnelor
ii ,i frl un imrperturbabii slnge rece. Ind,eobgt,e, asemenci:r,
lj l;iiLiri Fe une$u in soeietdli sau secte seere'le, sfdtuindn*se:
,rr ird*n&;'ile 1or pe cine gi cul:n sH pedepseascfi. pentru ei.nc
ri {r cLr fapte sce,.-itite oclioase. Era suficienl un siinplu s*in.rr
;ri rrr*cstruXui. g:entru ca fanaticii sA se nApttsteasc5 asuFr:.i
,,',r.riinlei. Lli ucideau i.nd.iferent pe cine, p5l'ir-liil ,1i ro1:lii
r, r'. i,illi.ei, rrgi, sin:ipli {dr:anl sau preofi.
i;'cseeia!;!1 :;1 practicil* exorciste au reap6i'ui; cle*a frungui
,,,r iriiiiitroi". iliteva casuri ail stlrnit vilvd in secolul tre*'t-tt,.
',r lil4?, d"e pildi, tra Biayswater, in Anglia, un copil eier
)ri;ii e refuzat s5. m$nince, si.tb grretextutr eii un diavoL a
rlrir';i, 1;r stcn:acul sdu. l4iarrrl ,,Douglas Jerrol"etr" a trimis
iir ';l!il{rsi:}*ndent }a fa{a trocului. [teporterull, supunind f'r-
:'Lii:r,r. unc:: fntreb$ri ahi}e, qi-a eiat seetn:a c[ aeeast;l ei:a
I trrillrirt,ii d.e {nnatism leiigi.os, copilul fiincl pcrfect sXnf;-
.1.'r,i,
iil'cpf lxirmnre, tat&n e fost trimis in iudccat$ penl,ru ttt*
rr.ir1..1",,'n*' Tn 3S49, la Sai.:lt-Quentin in l'lan!a, Lrn oareciirtl
lrrlrln.rr's-il clus.ia pre,,:t, plingindu-se c5, in casii la el,,*t:
r ir,r.r'g' fiirii. expl,icatie grran"lurile, farfuriile, tot ce era ra*
r,rlr';i';. Frelatul a giisit de cuviinlE c6. alci nu putea fi vor'na
,r li:cjif de opqra diavonil.on. Afacerea a inc6ptit pe mina zia-
{4i1{:r', cai:'e au f6.cut ln "}ur"u1 ei o vltrv5 exl,raorriinar.l, r}ilr
rr,i nu a luat sfirqit deeit in ziua in care un jandalrn. curi*s
iri ireinfricat, siind la pind$, a surprins pe servitoarea dom-
nr"il.ui Jererny ca autoare a misterioaselor ir"ltirnpldri. E*
iip6rgea obiectele, pe ascuns, din rdzbunare, deoarece dom-
nul .Teremy Ii tdiase din sirnbrie. O situatie aproape simi*
lirnE s-a petreeut in 18SE la Haye, unde Angelica Cottin,
r:a::e pretindea cd este stdpinitd de un diavol, examinat&
dc medici, s-a dovedit a fi bolnavd de nervi. l'Iania pose-
rlafilor nu a ocolit nici RomAnia. Iatd, deci, in 189{3, Ia
!no'r:qani, Lrn ea.z relatat pe prima pagind a ziarelor vreurii"
n63

l,lu;ic:r'iri Cii. P;.l.raschivtsrr"l u l"elrl;ttriir'l, poll{iei uii tn r:ti:rl,..i
Ir"l! sc petlcceau luci'ui'i r:indl:itr. Nfusele: Si se&uneIe,: qc:
r'f,s{:lirni-ru pelsts] noiipter, bclol.ani ;lpiir*itt"l prin fitnrere)
Coi'nisarul gr:.1 trtr o,:a$u.lrti, proc"tr.r'olutr, rcri:r:rteri rle [a
lluclrnr,r*ct,i lu sosit la fl*fii h;cr-rLui. Tnsui+i B. F', [:Iasde:Ll s-i"i
*rr'&tal. irricr"csat el* ftcsrs;t uirnitor" riix. det:l&r':rt opcril rJia-
rrrilc-,*sc..i. ln l'e;rli l,;iLr,. irgir r:rl-n:-,-ii cl,esi:r;:r:rii, t"tlle:rior.
ii.rtui r:r';,r uri.lri)Flenl unt:i glt-tinict biq-ulc. i.:;,rt'e rrri:,r;,rt.e;r,
ar,'irrrl rr*ric'r"rii, sc: i':izhriir r:tt eiirt'iilii plilstrtLiili irr rliiritt':r.
*i boltr;'rr.,it^
lli ;-isiii;ri s(i tiliti FrrtIi:r: iiJf]ril,i]:iririr cilzLii'i, nri*0:'i lrag.iere^,
rJ*ior';ri.c lil'le:l,rtii,tt *r.eirr:i.:ltc. i,a $i.ir|silii,l, cle pilei.fr, o Ieli{ii
rir uJ.,t:;ir-ii ii i'ost r..ltisli ir i:ritiii. iln 1$T?" de ci:I"r'c prciprili r,,i
piil'lnii pcntlrr ,:', si;;1r.rlli.l1 sii-j iitsii ilin itori:. Ilni;rni m;;i
i'ir'zii.r. utir."utt ttt"l"r;t,l tl.ln ['i F. {-li:L'run'niii, tot ln a*d::li}$i tnoe],
;i ir*ii'i.1 u liri;.ri;i in rrii:stii rir- X{1 el.e rni.
Asrnirri(,:ir ;,ll:el."irfii, rdilse cUn inlr,incrjuu! irc*rriuir,li
iriirr:rr'ririi, ;lr-r i:cL'siste*.{. ele-.tr 1i.rngril sccritr.eloi"" in p*fid* cflu-
r!lnrn;hrij jur'. ilir: i:li:s'Liii.rir u)l rezull.,irt :* cern:k'nn{erll
psihr;lr:p1itrr,-. i:c ptfttr,: ;lr:iiltna' nri*i.nel ;i r,i::ir-lntle, t':"riii aL(:s
a,rl.rl)r'i:i 1..u1or p'rrsr.r":.rirr: i*l:il*o r:u t.:dnea'iie rni*tir:8, bigot,r,t
l.;:aliii;r si pllilJ-rri: :'c.tii pris*:ri,irNiinr 11* t'lrrnoni, cit. rii a
tl!::;er.l:.iiil*r dr: S;-rt;rrul errst;n l'lqluri utrni i:sihr:ee neisr:rrtil ,3i
:rrnplii'irrat;r C'l IJis,;t"i.t.:ir. in sr:+1:ul ct;nb;rtci:ii r,"rlljiloL'ilut', ;r.
r:;it'nL;)t:tir,,.i fiitr:,:.itti,-rtti;r1il. 1* !-u1 iiloltt{:"ltt cl;rt, in:li5i t.t:rt-
str,ir I e,r,Lri i r'rri 1 iit i I rrl r,,;'irl ui.
:[. Al:ir-ltaic la s{ilpul ierialnic:{
3ul-; ilnpc,riLri ai:r.'r'irliilr,r ,:lr,i'rroiriil{'r.. ilr..{ inlr';11. srrl.r illr:l-
iir:rr{.li r.'r'ii.i itot'itri si lnitrra}crlt,. 1.)r:si;t,ui . l :ti'ir,r r.[r, vit:iiii[,
trljn'i stt'lt iar-ri i;'ri:lc. cllui. hi.'r'b('r'r.t1. elrl:rt'r. t..rl:-rof i tr;;iii, r'ii-
lr,uic. pisicll. galil;rr,:t't'1r,. J:L;l'ntlil. i.:i-tttl;ci't. siiri.]cl{,i, cl'o{;{}'
rtri.1i.ri s*llrr buLc'Lir';i 1 dirr 1iru1.:lit'i sll'avi:rir dc iiivtl r.rri ali,: (:l'lr -
rn,inir,:1rtr.;i pr;r*i.ii:ilur vla.j iir;r'cq;1i. il-rsir.:,iccst(-i i:lu:iilii I,:l.(:r1'r,:-
r<,rn{iaitr r:iipiiterlc in trri'l'il;acir"-.r1i: rit: irrrcpLti, iiilr !r:lgiti v*.(
d*:r:aclr:.lleplat. in:irrrr lcl inr:il" spt'er seculcic X*-XI iik [riri
nr.raslri,r" pl'in:rrorjiliicdr.'ilr,'sull,r-.rri i.c itr r:rirtsIiitila i.uliriJr.iltii
qri afro*;rsialicrir. r'iilorj lr r::i1.ico-rirlp;icc ;llc dif elilt:irir v'iq,-
tf;li clescrcsc. lriuni4irrd pinir ia ur'ruri la dr..sr-rlludiner. {li1 riri
F(r()u al r:redin'l,c,iol polil,r,rist:r-r dc od,inio;lr;i sl: per"pc1r.lr.l:r:ri;
r"lu.n:ai pnversilri {:Lr rrrr';rt'1.r:r lnit,ologic sau sr trani.i<-ri'inil
; r il,illclou r"i.tualr-rri. reiigioase stti:5vechi, dcsacr';rlizate. Un sit
l{,noinen a fosi; acela al transfei'5rii de p:r:actici cul'Licc aie
,rnor zeitfi$i ?n sfr:ra vr$jitor:iei, pe d,e o parte, iilr * sub
i /r'r.lsiLrnea cre$tinismului * tnansilor-marea ciif cr:i telcir cl ivi*
irtfili in siiin{i creqtii-ri, pirstrlnctru*se q! reprezt'n{'{r:'iIc 1or
pi: p}.an zoolrl$i'f . Ilxe:npJe crlocvfl nte of er[ metamrlrlaziii'ile
ruitoXogiei anlice in rnitoiogie crcrEtinfi. $iintr-il lllistl.i'or,
r1[l piXdd, e]stf; re$]rezt:nlat cu cap de ciinr'. El apal'e rrsift'I
picr'r,at pe o icoanfl la Vatr:a i{oldovil;ei, clatind c'lin anr;i
1.,:il?, eiar ryi pc pere{ii u.nrlr hlserici oi:tr;c1oxc i'{)tl"li.nel;i,i de
,rl Schitu Lainici, Biheni*Olt. Dozelii-rilcr::r. Cirl;r;i-IlLi-
ziiil ryi al"ieie. Sfintutr catt,ilic Dt:minic, pati:onul ot'dinr-lh-li
il,rn:inicanih;r, prigi;tritoi:uI vt"5iil,oarc,:lrlr, t.:sttl r'<,rpt'c:tclniat,
tineclri, c;x Lin ciine, purtiinctr ii"l gurii o toi'ljr. L)t ali!,q:i, in..
:.rrli.fi nlnm*le .sflntului csjNs (i p;it'41'ru.zil a *"xprt'sici ..illrnirii
r';trl')€s';, cixr:e ar puiea fj inl.eleasi 5i ca zc'"i-liitrt. Aprri" slin*
1u.[ TRorhuls, vincr{.':cdtctru] r]e cirttn;i. ;:llla}.'e il-r ir::otrriqiiifit: ilr
r,;ir Jyiri ItrrLIi u]ll'tc.
ila.r ciintit v:a ::8minc: in crlir;lliilrta cLlt'{lp|ilnir $i t:il irr':i-
rri* favr:l'it aI vi'"iiiitoarelcr'- ]Istt': air:i cxpresi+ t:r'r:iiinir:l*r
i'tchi in z*i{a Hec;ri,e1 pat,r"{}i1na rrr:ii.,i itorici, inra{4in:i1ll c:t r:
.li'nleiel eru uhip cle ciin'e siiL{ Lrrn-Iatit de ui:;lJai tlr.r cl Lt},ii,
rlul"mri rene ;;i sl.r:igr:i. $i zr:it-a ir;rco-gt:tici llenr"lis crl: i;jr.l'l-
l:i.'Il-zal,ii. Llnfmli, si;h jiornd cle eiit"tl-r ncgi'u' IJt: ,:rici l1-':ir:':,ir-rl
triir:trsi.t ilillil !n evul meCiu ctr ,itt"it:i,lirtt yl':'i,iittl;' saii yLirtli sd
;,i.hil t.;.rr clln(r nttgr']jt. ln ac{:r'tra:;;i linrp s*a. paslri.lt, ii lcliil;'r flcl
ir $e nliurff., ltl erspclt cLeuseJ:ile, Ettlfcl <.1c f.lpte, d'lr'5i cl'tr n stl
rla l.lcllnavlloi:: cit rell',.(tc.ii.'.1 sl-titcl'Ln inir'*q: surnedcni'er dc l;oii"
l,:i.ir'l"lea acr:strlr arlirylnlt i.iriel'c. Uhlncli:lgia se v;,:i rnr-nlin'c in
FJlir:cp;1 plinii spre silir$itrrl rgc:r:it.t.lt-ti al Y-lt:1.1, sr-ib 'ii"r[]trr,:trt:,1
p,lusl.air:ilor l'olnanilnt", tlnre ili'triLl
jai..! c!1rne.a pf t)il-{rpiil,ii' de
,r:;i{etr. ila rle-rsr:te1;te in inin"l:i'mts in erruJ rnt:diLl, fiinrl pii-
r';isit,Zi cu tr-rt,ul in secrojele XI-Xli. di'tt,ttritill r:,ililor :'i.ii:itr"r${i1ii
:til e at{: d e ctr irrnttn c,l i.i gi i}. cr c r.l t in ;i.,
i$u oi:i,i:rq: r:iine q:i:a kiulii., ti tlt.rtil ;tcrtt.iii tle tLt l,r.rt'c ilr'iltirir
;,i ?n gtrnr:r'al tlr-: 1.;il.ie n:.;rlrE:, l"i,itnr*s in t:rr.ld.inia oillllonilol'
r,n ,nnin:ail purtH.ior c'[e n,cnrivr,r" su;:e;r:;li{ie iz,voi'itfi. dit: s:-n]*
t.ui eeilci Htrc,atc. Al{i clini ql in:irpt,:tliill cei de viniitoalr: ry}
cislbiirre$ti sr, l:irc,Llrnul. insii cl,i: i:tFlre{ti€re, fiind prezen{i clr!;ll:
ln hei';rlcU*6 u, sinrboi!.r:incl vigil.en{a gi afeeliunea"
Lrn "Asill ,*i Africa, ecnverLrl'el l.a ntahorneclairisrn, ciin*Ie,
ri,l're gi as;a jlusesl: luat dr:epi, Llllt:tlntii m w$jiliorilor s€colr
* Ili:-i{,'itfi.iii{x; i:'-lxi]i;uiir a istor:i,ri t:fitre se oeuiril cu stlreiirri hJn'"
;tljilnarlrlf c;tr.rr:loI elo]lxfiitoltre, ,'l{,rbi.liir"tie, 'iff$$ene$ti etf.
i 6"-4
I (t5

de-a rindull, sub irnperiul superstitiilc.u. antlee egiptene 6i
iudaice va fi privit cu urd, alungat, lovit, ucis. S{r.lsulmanii
au adoptat aceast6 atitudine deoarece
-
potririt povestiri-
nor lor religioase
- o haiti de ciini vagabonzi ar fi dez-
gropat din rnonnnint 6i ar fi der,'orat trr:putr }ul lWahorncrd.
Inceptnd cu secolul" al XII-iea, soarta ciinelui clevine
ingrozitoane, rn&i. cu seamd in Etr.ropa, ca efect al supcnsti-
$iilor dernonice. Ciinele, tndeosebi cetr cu bLana neagr&, sfir-
pepte prin a fi indentificat cu Satan. Frin{ui rdtului, descnis
tn mullimea de fabule Ei povestioare care fuafi.orau prin
eruzimea 1or, princl,e acum contur pi incepe sd cu,treiene
trnaginatia bolnav5 a oarnenilor" 81. apare pretut.tnctreni !n
ipostazh fie de {ap sau de berbec cu aripi, fie sulb forrna
unui dul6u ne6{ru, gaLa s5 sfilie pe oricane ti iese ln ca}e"
Freolii, cS}ugdrii, atit dirr vestutr cit 5i din estml" eontinentu*
[ui, se intrec in a inventa intirnpl$l'i ingrozitoare d,espre $a-
tan fravestit in ciine negru, pe care nu se r.nr sfii. sA le
rdspindeasc& chiar de la amvoll. tsinein[eles" oricc r:iine cu
hlan[ neagr& ena ucis de la fiilai:e, accas[a fi.illd gi exp.lii*
ca,fia pentru c.are ast6zi sint destul de rare rase.Le ouropeno
canine cu blanS intergral neagr6: Iar dac6 se tratlil'lpla c;e er
persoan5, hSm.rit$ de vrdjitorie, s'ii aib6 pe .l.ingil cas6 x.rn
ciine negrul" aceasta constituia c circumst.an$S agravant$,
a dovadh a }eg6turilor cu Satan prin intermediu[ anirna-
[ulh-ri. Drepl, urlnare" atiL ornul, cit qi ciinene nui. erali cc'n-
clamnafi la rnoarte prin ardere. Find und,e mergea stupidi.-
falea unor er$er]aeneit acte c ih,iLstreazfi, faptul c:i{o g-rofyi1r16 {-,;x-
noi:urelor inchizitori,ale, .ciinii cond,amnafii La l:mcrart.e eirau]
frnhrircali in haine
- pant:rk-rn sau fust$ *- dupri sexr ci-]x'rt-
clulli la locut execufiei cu tot cerexnonlalull stahilit peratru
ci'irninali. Llltirua n:a.scaladi de acclst fern, desfitgr-lr:rt;'r iri
nutnele r:r'ec'[infci crel,;tine, ft lrvLrt noc lrr-l !'enc,r:ur']n, spre
sfir"Si lul ser:oiLrluri aX X'IiI*Ica
incepincX eLr secr.,1r,r1 al )iI{-tl,l, 1-risicrtr:, 1,r-,llr..r avui- nicr,
olc o soartS mai buiril in llul'opa. ilir Ln'mare a acrclciraq;i. coll*
siclerente care aLl fircu{; din ciinr;,, [ap, berhec. fi,li.ilpe. lrloasaS.
;r;i bufni{fi viefultoare diavuleqLr. lPlsicile au int,r'aL pe iista
nr:agnf, ;i Xnchizitiel, c.r. rrnin-:ai.e satanice, dateuitJl. r-lnor' (:ni-
teril astizi str-rpid*" clal care at,une{. tn urma e;*trne
'rdirisru-iui erfort er:lezialtir: de a sernfin& tenma c{e,err'r.ric'fn rinr{ta-
rile cred,[:lr:in.lilrrn "tit secirul int$ririi prin lniimic.lar* ,i:r sr.r.!-
tcr"ii:i!ir Biscricii si llchidSrli oric;ir:'ei trlcerc:ir,r i nc pi'ivi..nt:
c ri l i cd. a ar:.1- i l'i tdi; i i c lcl i-rl u i. nrgulnr,rntclr; (:e lc) ir:a't i: iirt t'ul;;*
nit:e errau r;i'tr:pt:;ttr ilr pildii, p.[s rra err:a rrui:ttii,;i r-;l**;ll iii s;iil
n'hiur intruipare a di*vuiului pl'ln lilpl,ul Lra !u$es noaplca
n;I atrer:ge pe acoperigui:i gi c& mergea ea o fantont5. Ochil
dc jar ai animalul.ui, str*rtrncirld in intiliLteric, ,,constituiau"'
o alt6 dovads a provenlenlei saie satanice" Tilr miorldiell]e
Nn miez d.e noapte, tra vrernea cind" se creeXea eil vrdjiloarele
se intorcealr de la S,abat, erau e<insidet:ate ein1,i!t'i lnfernale.
Plsjcile au fost a}-ingate, urn:Sriteo ucise 6i. eierar" mar-ea ior
pr:olificitate le-a salvat de la o total& extel'minare. In se-
rrulul al XIV-Xea, !n unele oraSe elin rBsdrtturl Frenfei, pi-
sicitrc incep s& fle adunate. spre a fi arunc;r'La in pir:joh:n
l.rnor ruguri uriaqe apninse in pie{.e" La h'Iet,'z se na;te arun:
n.radilia odicas5 ca ln ziua ele Sf" noan, ,,pisicii**ciemot:" sd
fie arse in fa{a eatedral.ei, Saint h{artln, su[: p:i'ivirile a[lfate
nle credincioplSon ryi in riLlgilcluilltre e.&.i'"rg[1"1]or dominicnni
car'* patronau. &semene:l elemen{iale sptll:tac,.-iXe. [ipre sfir-
i.,ii.r..ll secoluXur ni XV*lep. r-:l'l*e pe::stl;:n$. descr]':r-:r'ita e,i pi:i-
qii eili lrigdd;tinl$ o pii;icii trecea imcdjar clr'r'1-ri si-tspr:c:til.
ililnl'l cienun{atS trihunrrTith:i inclrir,itcljirl i,;r i:l'cticir. {.ltt
ili.rt" mai gx"av cx"a socr:lit fapLr:l de a .ld;-r1;r,'r'ij, ilr q:ns;i r.irt
ilrit,[1,;nea anl:nal infam. IlTii ele o.l]lii:rxli arl l:i,5li'e *u vi;r1a
,,t:lin'le" de a fi fust v$zulr ln tov*rdgia uneri pisriui. ln if iilile:
cl* i*s ca ryl tll Fra.n!a, pirrcil,e era'; adi"irttliir !:pl'tl ;l .fi rltlse:
ii.r ruiercu.r'ca Elin *ea d,r: tt ctrr:ua s;:rpi;in:in';1 ;: Jilli'r,:hri' L-a
'1rl:"e-'s, animaiElc eratt {iril.rieilte dir: Tt"ll'ii'ul ilL|L'dralei '.ltril-
;*iui" aceaslii practicd h;lll:nrir fiincl cpliltl rit'r icgi: ahia in
:rr.:rr;1i-1tr al "-'{lX*lea. Xnc;:r ili in scrcllll i;l ]'1 liJl-l.t:i.':., $:': An-
1r,li;i, vrsjittnrelc pofirstr;.i!-'{: ele pi;ici, E:i;'lii i;i'rtl'il"st:l;L t't-ig
iilii.;i nici o fi:r'malitate p,.'r;,ilai:ii5" ],)i'**r,rj.':.l.li 'i';t traue:r'sa
lceranul, rtis,1:indindu*se i::l Anterlea de ]'itrt.l" L"tr sfir'"*i i,lrl
:rcrolului al XVII-Xea, eit c:xen'lp1.ll, nlruils1:re;i1i'r{lt pcrs{ii:ne
rlill mica ilcc;rlit*.te .$aiclri {r$cua Arlg'hc) ar'l li,rsi; spinzurate
sub acriretll;r d"c vr&jitr;l'l.e, ltnele l;i;tmal ;uin 1i*pi:ul cI p1-
rs,eclau pisici. Pot;:ivit stirtist.icilor. mij. rlc ilern':i au avut, de
sr,lferit ca. tlr'xrt*l:e a afecliunii 1or fat^ii. de :riclL': fuline elc-
mesl;ice. Numai in sta.tul Carolina de $r-ld' ar"l {ost inye-
gistrale peste 20 000 de pfocese? avincl ea ineulp;rte vr6,ii-
{oarele gl pisieile acestora" Estomtr:area pl'rgnanei" are leic
doar clupb st6viiirea influenlei Inchizjtiei,. La rrrijlocul se-
*oluh;i ai XVtrI-[ea Biserica cat'olic& nenun'q.ii la ridicoiele
condamndri la rnoarte a ;:isicilor, mutrlutlinLdu-sc cu impu-
nerea oblign{,iei ca posesorii acestor anirnaic s'h Je taie urs:*
chi1e.
Evul medilr europe,fl-In, brintuit de spallna i:cliunilor
rzrdjitorilor, es't;e m;).rca-t ctre deforrndri shranii ,,qi pe plan
16?

altritei:tliral. li.,it.tioitalismuil ;rciir-inii alctp:'eatritlc a ditrvu*
lilt'r' qi vriijilor irn:::pe pr f;l{adrlle cstedralekir 5i patratc-
kr;.'. in intcri.'"rnrele elddiriltLr. en gl pc niannscrise itrustrate,
sut] t{-}1'nl*, unor fiin{:e *}:erante, alc&ttlite din merni:re elis-
paratr,'. plat,rte-aninlal 6i *ite vizluni matel'ializate de cory-
r:luii". aqli"r*e-: el,ii:l poves{.iriie tngrnuito'*rc despre infernu{
pupiiiat tie simboluri ale teroarei. Ar:L* go{ic& clin seeslul
*jl X]{-lr:il c:rcelear5 ln repreztnt;lri 1:l.astiee n;iseute ciit'r
sp;lir:rc}*: rrnei lr-imi irn]:l*sik: cle leg*nde vi"fijitoreSti qii st-i-
pel:rti1ii. B*:stiarc"iiliij atrl.ropctetnr.fn. '-*" i=iin{.c fantilsliee -*-
{iini drrtulle rle fanteei*. perv*r"ti{,& * srtll;tilor c$rc nil $e
sfics{: rri i.rieleze lar.'ilt'lttl c;ller-lr;r1r:i e{irl h{ctu" i;pre piidii"
in,l*ritl;inr-rlr-ri i3l)[], r:u r:iciiit:i pi:r'ci{ sr:sit* de t* Sitbatul
vr$jlioarr,rl*r : tnptte cm l:llrhfi, enre n-;11l trup, ci iloar eion&
liibt:u mun;lri r:u coaei,a in r:c;lf& 9i irreil;* tn li.rc rjc ul'eehi e ts'
Asr:r:x:nea erc*lrtl"i l;ln'c;ls{.!r:e ;r;:rar rl.in Lrf in re rvlili tt'e**
r"onl. t-n<:cpinr{ eu sc{:{.}lttl crl X[V-lc'il iil Anglill, Fr;rnf*i,
Ii'li.ineh'a. si il e::lr,l;:nit.
{il'vli, *tticii figr"rlile rc1:i'tzcni.ind c*pc't.i'r ol-t L;il:s. trLtn*
r:irini"l rLr !:efr: r{riJ:l*, *u tl'ti tgpcf.e snu tn;li lnultc bustttri
r,r1.ri)i':ii,!Lis.r, r:;-r;:ete du pis.ilri iirii p;,itl'u;:cd-* ru rr:*n:li:re tlis-
p;il';,:tr,,l. ;,ligi nsr,'nter:o:r *.cngtri irif*rr:al.i" ri:piltii :'llsg:ir"lrtrlrt:
ir:i lrii r.t,:stui Eln'r:pei scrolul"li al XV*leer, tre*inr{ dc pe
pr,'r'r:1ii. cl.iiclir:i1u:' l:ry 1:lilzr'lrlrcn trilluli ,Je h-rpt,rl ;ii ilrnli.lr.!, $n
g';rur'ir'ii* cir,:li*,rl; ;r1t 1ri*lrelt:r Fi"cl:iclit,i(,. |i mrrnr:gi';.ltt'lrlcrr'
Irr;ii ; i.i r.;ci'i$lJ t::,t'.
j''ir:titr':i cii ilirr,t;ii : t'i:i lri rirr-liiiirl.icil ir-t{:rr,i(:' crc;ri.l.n^,i hi*
riri:rri(:t.. lr.Lirrd ;r.i"illrlr:iir.'r.: inci',,t-rsr:i;i spre scelil '-ii *ri XVI-lcr*,
,,;'itrilt, cil lilrar: si lo;*lclc d{,i dli}14'1;ni, ilr"Iiliil$cilt'l.le i:ul-
t;:"si.ict:. ;,rl'ir-i ;r:ir:Lltt,rirri:,il irlrrvi'ttji {.:*i,ltai ;i jlat:r.l ci1, rn;ri. piirsti.rr":
ii:ti:,liir,iirr c{espr'<,: l;.ri"i. Uic,i,1;rrl miii prrriul,itrdrlti. fiinc{, l'**
.iL-t;,iir, r:;,r 1t:tttr dt, t'r':iis1.r.rii;1 dr,r rl-rirl 1.o1i l,!li.rnil iL.i'{.i.:lr.r,f
piilr i.ir.rr'.
]i;,iitilrsrir;lg,riiii .: r:l'r,.i.Liul 11r.,r' rilr at{.;i .c*ilt.i ii:,i:r,:t*ul,lt iru
i;ri;,rgirriilia r.relrii.'r.:i,ire },t i:i'ivi:iil-i. iiiiinr:ntind 1.;rhuli"i[ii;i
oi"rsrsii. $ipJul. ilccslLr ciltr:r:'j.rli irlasticri: r"cf.l.ecLd
.r"ln
iiumai ei
i:cr';,:urrl* iie r-riti'i*xi1"f,ii iri liimrir ;:-il,r.:'].r',r., dcr irrrpr"';n:iutt"n""u
61, pi'llrrngiri alc decor,aliilol iin{,i.ce r;ricnLlle i1.i. glr:ru-ru*
marl{i. ri 5i ".--- in tncir} dri,;rnalie *- cu:reep!.ii si,r'iinri *}*sprr'*
viafir qi mo,arte, bine gi r$u, cledinftl si neeredin{d, bisr,"-
ric6 Ei m.agiel rai gi iad, sfinti gi r,riijitori. $i iatd eun, plin*
tr"-un paradax, to'emai cei mai huiili d,e cdtre ck:r: --"$*tml
6i vrf,jitnrii i-* ajiing pe p*rcfii c;rtqlrJr*'lc"lt)r' il blserilil.or,
(iune:raLSt e{e ideiie desloltislnu.ir"ri sreoleior X."'-'^tl,
,irodit lie gu per'petuau m*ti rnoderat irrsil, rlnpd seeolutr lri
lr Vi-1er* pfnfi tn r,ile{c, n*;rst.161. ipfre-'n.rnbi in arla bistlt'ir:eil:!{.;i
r;iriilit*.an$-
"5. ffiitnraluri ;.i tchniei da trliigio nei grir
l:liti"l;iLui'ile q'i tehniciir': ctr: aixrgie ncrgr&, r*fJecr;ind i;rri
:.t'r"lpr[ie in errrrluli* ]cr staclii de dczvolt*re er:*notnii:;i ii
, ultirraldr ale umeuirii, vor L:unila$tr: lncepind ct! evuL rirr,'-
rl,rrr, r'r serie cte renuv$ri, perlecfi*nf,ri 5i atlapt$ri coniitrt;r,.
,;i1l:,LhiLe sS menfins viu interrcsul clien'tulu.i de tn;r,tel t;r'.t--
,i'1ii,|6'. Un ite aparte iX rra cErp&ta, in *eesb $lrocc:si de lrti,'-
rlr,r"nizare. r.rpa*zisul ritual atr sahai'"ilui, pl'itciiclti: iibligui.l*
r !r,r erl-e nric*re I'rSjitclr" Cuvinlnl ,,s;ibal;" scl::tni.i!uii it'i
ilrrlla e'braic{ siua de;:epaoii" L)ar, tn pt'act!r:;l vr$jlt*r'ca;ii.:;i'
, I r,* c5ip&t*t cu tottll alt se3rs, i:lllilrl* atela *lit"t dei'irrcgle Lill
,rii.riilrLrj:Lu de tnannptli.'e pcrl*tiice ia celre 5c $tlilLitl rrliiii'!or'il
in gllrii, "$ai:*tui r*p.rezinti:l tehr:riea r,"r&jltareas'.:i rr,:r1':r, d;r'l:
,;i r;r.LDr:n$tilie, in r:cncepf,i*r vrilji.t*r'itrur, sabatui li't:ilui; .I
,'r!i;,i loe dc dn',r$ ori pe siilrhirntnir, i'inll.mc in nop{i.ir"t tlc
rrrir'{'Lri.iri. -tprtr joi gl de vinci'i spre sim[:5t;i. .[:i,:iltli"l-lt:sll se
illsi'iii:itr'* intr-utr 1*r izcjafi. la r;isr,:t'1.;i:i dt: cit'i'tmllll,;:i-r
r,rr;riul tnrii'i sau :li unui j*.i:, ir"r nri,jiorui unci ;ii1dnli iritLr*
li l.'iiii:r. Tnrtifnlii ia snb:lt li'tl;uii:il.l sri f*r:S LlnSCr*i:I rn.'igil:,1,
;,lr{,'iri sfi, se {;.'ece pe aorp clu $ pc::l:ldfi p|c6:;r|ii'1.:il cltrpli" un
il i;xi irrrliil'ler. tntilnire.a st ilcl,1'etie,'i inainle dc mi*:::ul llop1, lt,
,ir.'i{1ir[n la sahal fiincX {]blir;-il'lr lic. Vr:';liitnl'tii c;tls: ili:sr-:n1a
r i!i!i.i ilara ela vir,i1cn1; dojtrnil. A c{ciLil gnrg sit{'elea {:.'silll(r-
ijlii':i:j f(,ar|c severi. i.il rtr"rllg r:xisi;.r- ct'cdintir t:ii rzr';ijilor:ii se
,,:illxiril 1;i sai:,at rrx;rir:tl. c..S1ar* pe ftp, pisir::i neagli:5, ir,rp
iri ririlgi,il.", alfli per o mdt,r,lrit cr: cttari*. ll-ur'c;i, ilrrxrsrrli yiiriir.>A
iii.riiiLrr.lrc sr,lu lilitr:, bL'iizdi::d ilcrui lapi.d spt'e ii t:cblll
),j:i{-ri.' Iit lucr,rl. dc ir"rtilnire. il?nri t,lti vririikLrii ci:itu adun;iii,
'oiire;l in mijl*ctil ir:r Sai;r.n, suJ:.folin;r unui lap cu c$al'ii{l
,.irlgi, iivincl fairs u:niln6, kr*r'l:tit ilscu[idi. nas cr-rr"oi*t ;ii pir:lcl
'';,!r:11"
Vrlji16lii ii sali.it;ru solet11n gi-i adres;ru :;rtr*riii"ii.
l'r,liil'if sr-i6re'liiiiiol', S.ai-rn pnlea sir ;rpitrd ;;i eiinlr-';n n:ir:
,;is. avincl dituensiunile rlnui Solitcl' l):rr, pe mffsurir <:c
ir''r"iiiii.orii lireerau r"itr.ialul {:ulrcllil. ircest'a cx'o!lea, cilpSlirLd
'
il i'rrcel,ul fnr't"ne colosal*r' In mull,e sr:rieri
'er:hi,
atribuilc
i,irrlr rl'*x"trrt:i, ne;ifir'mli e:il Sa{:nil {lLt {'I'id ohligat'i:riri li
1 {it1SIJ

apald l,a sahat s'ub forryn6 de $ap" $eful demoniion pu{,ea
veni, dupd dcnin$ele,sale, travestit in nn6gar, pisicd, $arpe,
vultur, zinabru, blvol sau eopo_i, dar lratotetreauira avind 6u1
loarea negr6 gi fa{a un:a^n6.
Deml,onografutr De1anene, ju,dee;fito:r in {in:trlul Inehiri-
|iei, seria, cu elteva seeoXe in urm&, ct"i toat5 seriozital,ea;
cd serai munl de o rnie de vrAjitori pe cane et insu6i i-a inie-
rogat 6i eondamnat la ardere pe rltg, ar fi deseris aprelxi.-,
mativ fil aaelaqi fel ri[uaLul sabatutrui, care semHna eu o
lngrozitoare orgio. Confornn legendelcr, sel"emcnia sa_b*tu-
lui heepea prin cXansul broagteln:r riioase care se executa
in ftr:ier6turitre c,opiiJor rnolgi nebo,teza,t$. Apoi hroaqiele
I)ortl,eau sS cndc,6ie ryi copiii sd danseze prin aer. DupS ee
se terrnina afost ",auruzl]trntont", decanLltr vr$jitcrilor ava.ns&
ln mijloc,ul unu.i ning, se dezbrdc.a gnI q;i exeerita un mci.'luelL"
Aelunnree eontinua f;u un nou ccr:emcniun. Vl'Sjii,lnii veneeu
un,ul cite unutr, fficeare plee$ciuni inaintca lui S;ltan care
purta pe rap o ecrcan6 c1e eoerne ncgx"e, pi-l s:iruiau pe '*:o1.,
jurtnci, cri lnina sting.{ tntinsff.. c6.-i .rperlrn c.it trull gi sl,:*
flet" nvnerliat nr:c*pea filstlnuJ, l,a care -qs seivrell piine de
r:rill invqllit6 ir: sen:ln{e de crin ele ps,dure, teuand cli cftfne
dc hnoasE:S- r'iicas6, de }:o{i nplnzur-a-1;i sir.-'r ele cnpii xrar:ll ,la
nn.gt*re, vil"rui:j, anie"[itr:are ccioratr: cr-l l-ic::e, *unfinii"ld llil;.',Lr-
elis!.ncc. Vri,jil;crli trebuiau sH m$nineq: gi sH }:i:a, sir, sc :ii."ri*
tir.ts, ,,,& s;;r$ pe n:asd qi sS toast*:i:c p,lnl;ru gqltx"la inir:r'lir,;-
lu.i. .ilup;h feslin, ;l,elunilft-lra cle he!ivi. ci*ii.inlndu*s*:, i.irJl
illspiilL-.lir:;trLtr'r, o-iutfng!- fiecat:e s;i np"lyJl in pcstura cgix 1,-nol
llnjos!tls.l'e. Cho*iti ryi ;:ime!ifi" vr';ijil,rr,r:ii ','in ncum sdr 'ir:n
so*oieaiiX 1ui $;ltnr:r, ilespre ce-ie ce au {;ilptuit
"!i
r,e fru l.:i;s
la cnlc --- iri';endjl, nir';iLvir."i. nsarij:ratrl *-- i:rr fine, dr:,lpre
tca"Le rrinlelc lu,r: qi Sirtr-all ili ]aurrl$ sai,r ir cear|fi- rtrup,t eurn
unul. sa.u ni ll tr*n servii, mai bille sau inai ldl.t. Apai, vl"iji-
tt;arele ,,qi vrijil,oril vcuiferind X;i gr:sticutrind intr:au in csr.n*
vutsii. -tal.an st6 culcat pe coar-ift ;i pri'"'egte rizind. Tntl'-unr
anumit rnonaent, un zgcmot se nude l.'t'l'ri"nr1 ctre undeva de
deesupra ca uri "buhuirl;
de turr" CocoEu"i cint# *si toal;6 hjtr-
m5l,r-ia inceteaz& brusc. Fiecar,c vrujitor incalec6 iute qi. se
pl :cipitie prln aer spre cas6. Sal,.,atul s"'a terminat.
A.eea.sti 1"eger:c{ai care a intunecat imaginafia a mill*ane
dr: *arneni in r:ieci;r'sui a sute de ani, a lntretinr-rt supe; sti-
'$nia intr*arit incit noaptea arareori cincva indrdzn*a sni illd
pe drr,rm. de grcaz5. l',{ai nirilt, {-aa s-i:} lransfnl'nr*t 1rr,r r."rc*
Irleril Inr:?rir,i lici in prc-batoriu.
lls
l,egenc{a saba{,u}ui rept"eaintA de fapl o ilr'tttrsptllle]i'$r-pe
g,l;rn ire6tin, a rnisteretror dionysiqce' -ca 1i a bacctnapaleit
i;,i, blltuane romanf, inchinath lui tsacchus, aeul vinu'luLi $[
,rl vltel de vie" La rnisterete ILri Bacchuts, celebrate [li t'ta-
irrr, pl,n$ tirziu in epoca i.mperial'S, partiipa toal6 nmmea"
l"l*irtcgi.u,t. condus de haccha"llte
-
prea{,esele zeulutl * se
*ro,,trcia noaplea intr'o orgie pe caie Diodon 6in Sici1ia o
,u1,,"cii ca tilnd atit cle I'ug1noas5 incit-n"iei n:.{-l s*ar fi pt*ttrf
rl,,sfEgura la lumi-na soaretrui. Frintre cheftrii mi;unau 'LiLnerl
,Llr"ghizali in fauni -- inchipuiri rnitologice fomane ale utrror
rlct-uiLl cii'npenegti cu infdfiryare oxneneaseS, dar cL(. coeitrrrei
u:r,ptre 6i coada c{e lap; in -semize-utr.Sileiaus, conslderari iri-
r ri-rtat,i:fl.rl ftrautuiul,
-r,ar,e
avea. infSfiqarea *orni 555x"is bortr
,r ritlare pc un mdg;tr ; irr I'aunus,.. vechl'ul Fan gree' .
cu
r,;,;;ut*,
"barb6
ni cipitir. pt"r:lector a1 lur"melor pi- plst'orlloq
, , nuit*irI naiull-li (s'rir-rNi. aclipssti,L i:-l umSr:a codri.llor, unde
X,,r,dea
^i*t.I,"
spi;" a Ie iubi. Bacchnndicle er"al"t p-nezi.ela."t.e
*-l*. S*lr**lus sau -babi:dius, ctenumire acnrdatfr zeu"tr'ui a:elc:*
[,i ,t, tra cite o c1at6 $i ri'e ,Jupiter, ch-lp5 it'l'lprejrirrhl'i cenute
,rl i.' nltulaluI antic"'nil;;i;*a*'1*g**rlc se aitrii insd regula
"
I'risiifrore'ascil
1.,i rr,.itoiere la onr:fill-rnea magic6, treg-atd direct de^.pnactica sa-
ti,ulului" Oncfiuneil saLl ung;re"{ pietli era de er}tilel. fnecveni'Ir
lr [ntli:i Preolii atrtici foriedal comp'zi{iltr'e no- seeretc'
,r,ir*loil* tA p::r:ctrutc6 urru ,-un n prnfund' I'ise hizare sai't hil-*
tui;natii. Uair onctrunilc nut er'hu ei inven{ie a preofimiii, ci
o, pi*l**tu clin tehrlrca milgit"l tlimilduitoare' A5a se ryrL ex*
r,,lrl:6 de ce accsle onc{.iurrfiSi ocupau iocul' Ior prarl'rclrdr;1
-, -il**f*tiie r,'lii;lLol"il,,'.' N-r""s*naie care nin al' ['i 6aurtuL
'r, .r'r";l in r-rit.i un caz a'cces la iainele sacer'clot;L1e'
oii.ti*t ua rugi;t t* *l'* n fatrtc:rie, cl un prt,dns ;rl;''
,,,,1ul i.eal p., *al"to,,t' i:irtL'inii vrir.iil6l'i ;;trau s,1-l propilnc
,ii" *"riii:iii ingr.r:ctricnle . secretnl liiriC, tratastl-ris snb juri-
,,i*l uionr, unui;ingLlri':nr.rr.i.ce. Orice vr'[jilol' nerlt acLr'tz:L"1i,ji6rr-:c
irsir crnc{irtrtea cu *;,rc, ,.u uita sb sc ft'ece.pe trulr 'itutitti't:
,.i;-' lt se cuLca in' rttlilplc;t strl:ntr.'r1ui' IngreetienteXe" rni'n' uut'
.,,,'in',* irrt,r*u in pir.lc. cIt'c{'lttr fiind lrcc;r'stnn'* de sc))lYi-n't
'r,r lrj.se bizal'e, Xre
"ale
tuli't'i'iljil,orii o ar''eau 6i o descriatl
. :r I'c"rtrl. .Flepe{eirc* p.l'*i;rneni; a aceetltl tlaframent c[rr-
,(.ir .1.* crtnic"izarei',r rnaniftsldl'il.rrr: i:sil.rice, r"rillttorli evir'd
i.iiL crirl'Ip*rtament ir6rt aXin colxlun! asernfrn[tor droga$iLor,
irru'gind ftdesela Xlt,ni! tr:i conl-i"tl:rii, fnrti 51 demen{$,
Asfurzi sinli curnoseute mli.ll mui{,e re[ete de ,onafriuni nta;
rrr-e, C-iir-rranni ffi;ltti:i{a cXelkr Fort:l (t535 -iSt5}, fl;lctnrd;Lpei
n?[

na declalaliil* vr"*ji f.oriior rinirhefa {,i tJe }nc}r1,zi{,ie, menliona
ed adeplii lni Satan se ungeau cu gl'isime de copil, ameste*
catd cu singe dc i.i.liac, praf de omag, mairclnagorii ;i mac.
Tot e,l spunea c5. numai un$i cu aceastii grti;in'rc, vr-djitorii
puteau sd. aib& se,nzaNia vehicul*rii prin aerr, sul: clar" cle
trun5, spre trocur""i agreahile. f)ar vrdjil,i-rrii jl,rlo-seati, clte*
oiJat6, onctiunea magic;i ;i pcn,ltu a diir"r.ri scnza{ic clc p16-
cere unor tineri cijenfi. Get'ol;rmi; Cardano {150i-1576)
d*scrie qi el r: etimpozilrie oarccul'n aseman5toare, in prin*
eipiu, avincl insil in anrestec;i singc de l:ufl-ri1r",r, i:adicin5. clEr
$elind, frunze c{,,: cinr-ridr:gcte, r-r>lcr'cmcnler C,c J:isicA neagr5
.5i altr-:1.e. C:rrdanr: mai arat[ c5, inainti: cle a se freca pe
trup cu onc{.iur:lea. magic.i, vrijitor:ii sc su}lltncii}u Linu-i
ritual obositor, ca" ;i unor i'es,li'ictii sev(:rt"e alimcnl,ar:e. Ioan
Wierius, scr"iltcl bjzanl.in (sec. XV) spc:cializ'at in forinule
nfagice, relateaza c$ pturarir:1e vr';ijilorilol: erall in rci"ili-
ta.te otrfivuri pcricu)iiasc penti^u r:r;ga"nisrr'1, jiind alcStirilx:
din dloguri, narcotictr i;i plante veninoasc, foi.usirea Jor re*
petatd ducind la it:rbetilizare. !-.lot'entinul F:rt.iio Minr-rc'ci
(sec. Xr/i) rctrat.c,:;rzii dc altlel o inl.itrrplat'e 1r:iiiti de el ca
jurisconsult aL lnclri.zi{,iei. Ltrti:L'ere:ir tri'iri;naluilui" o vri ji-
tnare s*a cleclar:llt' dispusil sd sc sllllunii ,,r:;lpliiirienliili'ti"'
Seara-, in prrlzerr!.a jud"uc5ior"ilol', s*a frccal" cr-l r.rncrliunea ma-
gi.c$ qi a c6.zut intr*un si;n'in aclinc. Imccliit'r, incirizitot"ii ;ri
rnedicii tlr-t incc:1:ul. s* faca exptlrienlr: cr-t cul 6rrll ei: au !m-
pt-lns-o, i-au. al'* pie:1ca ci-l -licrul I'osil, i*att cr"e:slai .larl:r{lil
cu culilul. D;rr"nilnic nu a llei;it-o. Dupil c'lr.,trilzeci 9i patru
dc ore s*a d,'-.:$lept;r.1, tr:mpl'lt ir"Lsensibils, delcr"iiircl scenr: de
unde cr'€dea c; jll-tsi.rse l.r'anspoi-ta1d. O expel'icn{il rnei i:r'ltil:
crudA a cfeci.i-1atr. llns*i rncldicr":.l Anslre Laguna. tot "lst-tp'l'lt
unei vriiitoar"r ill'(lst,rltd i:t ci'ire {l purl{'tl si o Lin{;l cu
pomada magic;t drl cit-- ot.i se tr';rzt:a. Citr"inti. ferne:ia iJ.
n;l';ns intr"-o stal'e iizlcri jalnii:i, oncl,iitnea piei.""':inrlu-;i
efectul. Ba m;ei tllutrt, r.'l'ti.]it.1)i:{rt}a r:lt rnai pll1j€ii dorml. Lir*
guna a ilnaLizat ilnc'li.tlieil, ciesctlperind in eil narc<-rtice qii
alte substanfe prc' tare n'i.l }t:*;r putitt deti:l"rniria.
Onr-:liunile nlag!ce au {ost pr"t:bi,rle in c",rul ntedir-t cJe:
q:ritre numeroli mc-rrJir-'i. ,iu}: fnrni6 ex'Jetrir:lrn1,alA. pe con-
damnr.lfi la at rlL'r'q pe t"ug" I)cscrieriLe ilc{i'rstot'i1 ,:r?nt su-
gestive:, scenelc Ji,:t:ric'r r.]e sir,bat c.lcscrj.se liinci In fond sjri:r-
p1e vise morlst:'r-ru;lse, pl'uvocat,e tle sl,utpe{i;ln1c. Ac<'r,rsta
este expticafl.il t.:orectir a 6rr,r,terii ovrctiunjlor magice, r:;l ;ii
a hilnericelor. r,r:unlui:j ui,iijitore;,"r1.j, tl.an$n.iisc ol'al de-a
tr t-lng u1 tir:np ir.[ ui.
Llvul nir:diul, dar'ryl seeolele epocilor rncrclerns. $i eontern*
lr,rli,!n6 vor clino*$te suiguri 6i coborlquri ale freevente'i
1'r"ircticilor magice, Exist$ ins$ aici o exeeptrie? anum€ ace€a
;i rnagiei a$a-zisd de Cragoste, care niciodatfi. nu va sl5bi
rlirr intensitate. Este qi fi.resc deoareee sentimentul etern
,il iubirii a n6scut, rnereu pasiuni, lndcieli, bucurii, durere,
iliirnilltsri. De ia gestul nervos, dar 5i naiv aI srnulgerii
pr:i,arlclor rinei flori cu intrebarea ,,n:IA iube,gte ** nu mH
rirlreqrte ?", pin$ ]a mano,perele complicate, rnenite sil erno-
Iirrneze sufletele sensibiliaate a1e indr6gostitilor, rnagia est.e
I'i r':rei:itfi. Dar 6i ura tnezea aceleagi pasiunin insi deplasate
'qrrr: distrugere, r$u qi nenoroeire. Ura nf,seutil din pizmd
,'rrn iuhire netmpfir't5"*it6, din tr5cdare sau jurfin:inte false
, i' r'ri;r;!c ginclul r$zbunarii determinau apelarea la m&rropere
vr";iiltore;;ti. ea, de altfel, 6i la forrnule de ap$rare in-rp.o-
tlir,a faptul"ri magic potrivni.e. Farmeeer, afr$disiace, tatris-
rri;r m[f, ;l.mulete, iriesteme erau principa]ele mijtroaee eie vr6^
;itul:ie utilizate pentru re$inerea ryi aducrerea iubifitrcr, ori
1
r,r'n h'ii indepf; r"tarea rivaiitror.
F'*.r'meeele, care ?qi au originee in practici ce clepdqiesc
pr','!:e{ri1 in vechime neoliticul, au ro{mas vii de-a lurngul mi*
l,'niil*r, pin[ ir: vrernuri.il"e noastre. E]le s-au. tnseris clintct-
iir.iruna in repeii,oi:iul vrdjitoarelor, {iind mai pufin pmcti*
r';rll dc vrijitor!. probabi.l 5i prin faptul c*, merea n:iajr.iri-
i;rr,:' a persc,anelof care fiic*an apel L't g{$u:t1gtt6rg iorinule
liiiur,:i'ir:o erau fn{,ele gi tincrr:ie fernei, ale cfilerr pi'r:blen're
,, iri.imrn't.ale pute,au lii r::ai repede in{elese de critre vr:5"ji*
1rr;i1'gl6r rrirsinice. ori.cun: cclnsidtrat* cu mi:1th cxpei'ieir{5
r i:Llii.
trnragin;r!ia r.l'6jilot'cascii in c'Lornenir"r,1 rnrigiei ;ttnlrulLti
.,' clovedc;te uitnitoare. C.{rfiie cle ds:sf:rccre a f;rrltrecetror
( iirL: au cit'r:ulal pinfr in deceniile Lrecute sint in mdsurff sff
Lr';,i!,.{,, (; hund parl;e din ccle ,.9$ de chipl,ri 5i 9S de feLr:ri
,i,,: Lapte", adic$ de manopere rxagice pentru dr-ago.cte, il't*
,ilp;{rtareri dragclstei sau a r'ivalilor. Sint enunfiiter. de
,riicl[, farrrreee l.tr care euall uti]izate produse auirnale 6i
rilrane cn : p6r de femeie, creieir de brnasc6, pui nelt'9ii dirl
iJit. singe cle ciltit$, piele de garlre, singe;i intenstine rle
rrlici, carne de pr"ri de rindunir:* gi de liiiac, vine de lLrp,
,.:lrrcitur'5, de rafe" plisc de cioarS, bl'oascd cusuti 1;r $urit,
plrln cle pe sin d,e femeie, urinb urnanh, baleg[ de ca[,
.trl.t'.n* de lup, lxrle de ciine, pr6snealfi de mild. giiinai rJtr
172
1?fi

g$ilr6; cnifelite materii ca: rLrnn€gLl$ cle sfredel, hirbuui
ctri.n noud tirgurin sare de vite, zgurd. dintr-un euptor p$rd-
srt, grdrnint din fintinA pdrdsit6, praf din rdspintii, cdrbuni
"q1,ingi,
ap$ de tra roata rnorli, cenuse din cimag5 arsd, pai
c1e nnJiti.lr'$ aruncatd, piele cle potlogi vechi ; produse ali-
rn'i.intar:e : f&ind mrdcinatb in zori, turtd de griu eu lapte cte
llln:,pie saur de vacii, ustrlroi desciietat in ziua Sfintului An-
etrr"err : atrlci qtreang de om spinzurrat, murd6rie de sub r.am-
ghii tle rnol't, piele de om mor:t, piedicd de Ia rnort, pdr
dr: iltir"t ; n:laterii clin naturb e;l pl"af de marmur$, de cre*
iliL.ni:.: i:uc*!i cle aran:d, I'"rt gi al,telle" De obicei, materiilu
cL.st:in,iate c'}c vr5jitoare era'r..n cSr.ltate qi aduse ele cStre
p*'i'soi;n;r crlrel apela tr'a farrncce. DupH epuizarea ritualului
r']i,lHic. acerlf,ea erau arLixlcil.te il: fata sa'Ll in dosul casei, 1$
i:r'rrl'r," in aq{,ernut, pe pri}.g, i.i: caXen c*lor care urmau st$
f js:'
,J'1r,rv"sqati", f6r[ ca opera{ia s6 ffu: sr:rprins6 de cal.eva"
{l,rr qr e}er vr$ji, in }im}:a ;:*mAnii, tipfirii":e na sfirritutr ser;tl*
trr;li;l ; l. XIX*iea ryi incepiltlrtr aci;uetrrllui veac clescritl '5i
,rii,r ior,;cer"lee c1e ,,leg&t", al cirror cc:rlinut el r6mas n.::*
sci,iiro:belt ?n cscn{"S, deli itr"vcca{i'rXe tr: suferit prefaccri,
r:cril::':r:rinrlu-se evol*{iei r:tittll'nl€ i.l e{.rLor *e npeleazA 1li
Tr:;r:{:ir?. Fer:.offrenu1 arili;1 -* {ri-1r'1'1 s-11 mni subi.i"niat * q:ii
n,, ,lr:tp;irat f.ii:sa clc instrr,:rli,"ie dcL*rittinf, folosirea pl"..ir:.-
ti: ,,1r.:1" rfi^agice, r:i iimitele e:<is1,*nte lil un m.nmenl dai f,i:
gl::,iir*;l sau *un**gtelr:4. glel:er"i.r1i:i r*u pai:t,icr-ilar'5, t.n-"
{r . .,i1":, [,inrlfflit raz, ;-l:i etr.:rni.:tii-1. ';] hl.lir.],i j.ncurabi15" a ,ltl-
r"r lr',ll'l.i j i'.t:eclil, *{6 s;lLlltrjin :Iihri]:{r.lli.l;.lii, ;:.duceJ. ia vr'#jltL:r'l
n,,rr1: tr-rle,:rinzi, ci:ar:e l*ul-au l'*nrccJ.iu itr orice, Fentrll ix. ilr.l
,1.;,
';.l. I)r.ip;i cc nlaliicJla a tlc:vtrnit r-:ural:il$, ni*i rin "Peilr:.1'ti:
rir '.1 .i--1,C" nu a rnai apCat ii; ni:lgit e.lc*it cinel Stie lir ',:,r,:
!;:.,r'r-l'+,,jr-lr*re abs,.'lt:t i:::r'rllii+,ri nr:sr:n:llltrlieativ6.
jin caxul ';rdjitror dc c.lrnp;rti;1,e, n.*elilqi fenomen poate Ii
si..ri:ir.ir:s nu affit in nlcrJ.i{ic5rt de *"lselrfb spiritr:al6, ci eis
*ii.i,ni tehnl* s;ru ritr.lat" De pilci,i, la sfirgitutr. secolului tre-
rll ri. r,'r"f,ij.toarele? pentru a f;r.ce sil. vin5 o anurnitd persoand
X;; l-riicnti.rl sau cLienta lcr' lu;r-l r,ln fil" sau o panglicd rc*
pir,r ;ti o invlodau peste utr fir s*t:s din vegminteie fiinlei ce
tri,,hru.ia fermeeat*. Un:rs.u alie eliferi'te lnanopere magice $i
rusi.irea ctre ineanta{ii" nntr*c 'broqurd intitulat$ 'Secl"efede
mrrgi'ied ap6rut* Ia Iagi in anuL lS26, prefacerile operate in
t*:xNr1e xnagice ,,de legat ursita" devin ridicr:Ie, tra un rnc*
niirnt dat, prin introdlicerea unErr terrneni cu totul str5lni
dr. vrfijitoria veehe" Astfel, persoar"lit care urrn& s5 fach
vr,aj* fir*buis sffi zicd in1,i'e altetre : .,Sii vinf, sh md. r;;:da
-J
?4
(cutare), sfr m6 ia de rnineas.&" Ursitsrul meu acuria este tn
i:ontact telepatic cu mine<'... etc. Evident, expresia
'rc@rl'-
[act telepatic" este o inven{i.e absolut livresc6, denoon"
r;tl"iard maniera in care s-au produs de-a lungul tirnpului
[ot felul de modificbri in te]rnica rnagiei, in pas cu t]our-
[l.u[ile pe planul cunoaqterii sau atr evenimentelor. In prac-
ti,ca rnagic* in uz in deceniul gapte al acestui secon se
rr[[a un evantai bogart de apa-zise ,,fdcituri", reagezate pi:
1;,Llstul 6i mentalitatea tinap'.ltui. Ea nu mai cuprimdea iirasii
vcchile farmece in care erau prevdzute folosirea xn&te*
rrtir.trelor greu de procurat, dar pot fi surprinse atrtetre care
rLrtilizeazi diverse produse existente in n:od obiqnuit lla co-
,ruerg" Vechile formul"e de vrdji au pierit, odat5 cu adaptex"ei:"
rLraag..iei la tchnicd. Am putea spune cfl, astfel, asist6na na dc -
,iftr,rrrr:l$area rnomentutruJ. clispanifiel r:nei preocutrliiri r:&re a
I'rreuversat, epocile spre s coborl clefinitiv 1n desuetudllirc:,
':lit,LpS ce 6tiin{a 5i*a cttcerit i.mpetucis logu} {crm.inalli, tn ,E:orr--
r-;iLiiin[a lumii.
Inlpotriva f armocetrol' catrc veneau ncaphl"at r.lin puteLlc'i
clirrrvolului, erau opuse descintece cle desfdctlt vr,6;ilile,,
/cestea se f5ceau dup$ tin anltmit t,ipic, de regu15 tn :nem.;r-
l,ia cu Luni nou[, ca pi mar{e,a, joia 6i sirnbfrta. Veehini'crr
sjld:;iatntecelor pentl'u" rXesfdcut farmecele trel:leie sil fle e>'-*
l.,lc'n:l de mare la poporul roman, acest fapt fiLnd prohat de
{rrii.slenta unor incantafil laice enigmatice, pitstrate pln$
r;iL tn cirrlile bisericegtl, im care 1"11-l se facc atrlel, tn niaii u.n
rilrd.)filent, la Dumnezer:, Iisus sau futraica Frecista, curl-r '$e
lJ.'l,r'cr[:ecleaz5. ln mod frecvent, ci la Lun5, IatA utl exen:lplu.
,:lifl nsemenea rug5ciune : .,Culnt.1nfl*ne Crai ldou cu cunund
.:iir.l piatrir scumpS cle mlilt pretr. Lun* lurninat6 ce ept 'lr:t
r,"i' li pe pimint, cu nu rl:il ptlt orilhni ki casa n'le-n 6t.tn'
.,,,Iuiuil. rneu."... Iircii n r.kil'adii er exlsienlei unui cutru se'l"e-
rrlrr Ia poputalia tra*o-getiefi. rie la flarc s-au tl::'insmis iti--
r,ocaliife lunatu pi:'in trudibie, la popor"ul reinrAr:, fdr$ a se
rristna ins6 rrtualurinc ini! aLt" Rectlzute in magi.e, 9talin'-a
ir,cturJ vulgar5, ar:estt lnvoca'{ii slrfiveci-l! ar-a c$p6{,4b. un
i,isloesl, laic,'de neeltpt"irrs" straniri chiar'. Cercetfiri de dat"l
r
'i:lc:rt6 scot la luminfi faptlll c:.1 traco-gelii aelorau una
l're:nsonificatS in zeita Eend,is" ln Odele lui Horatlus stnt' su-
p,etate practicite ril,r-rale tregate rXe cr-litul Lunii, care n6aba't'
riing ia'noi sub fnrlua m;ltiope.r:elor magice. T,'ilng"are-: ,,Fel-
l,rre,*nt,:arsc, clrid se ir"eq;te Lur"la/li'ou&, dae$-ma1$i. c$tt"e e'ei:
l,)laid.ilc".,. Tex't, care t"i:ere -s,fr. sirate c6 rugin'e 6t silt'l dir"i-le
.it.iirrse zeifel f5cui.e nmlnai X1c [,ur:h nelilH ernu {1rr-r:r1r'lJ 1*
:{?s

g{lsl,L{l pailirel,l: i'ntuili:se efrtle {irmament, in clilecfia Seie*
nc-ri" Csrcmon.iile eongacrate marii zeite tracice erau lmpli*
ni1,e ds: femei, lucru d.e care vLli.'beqte qi }trerodotl, acestea
aducind la altar: snopi de cereale ;i turtife elirr lidind de :nei
sau griu fiert. Obicei transmis la poporurn rrtmrin atit in
tuaditia magicAr cit .;i ln cea cregtind. Ea este reg5sitd ryi
nst5zi, d-e aJtft:l., tn rnanifestilr:i folclorice, !r ceremoniiLe
eXe pomcnirr- a mor'lilnr, sr-r'lr fr:rma coiivei ryl turtilelor, ea ryi
n pi"*"iilur:il rituLale, ,consumatd, sub denumil"'ca ei.e ,,mltce*
nu:i" 1:rcpi.,i'ati nu::rai in z:iua cl,.e I marl.!c, tot cu;tceeatri
irrllcsi a col"rlemoi:drii delfunciikrr'. Bendis el:a inidliEatd ea
L;rl pc:r's{)i:l:ij feminin torcind, trc{:il}n* siml:sli:lind firele care
unesc:, ir:rplctesc viciilc, ci;lr ;i viafa insdqi, De aici qi virtu-
{iXe zcitci r,:xplimatt,, d<: i:ltfr^:1, dc Therta.:l"it in ldile (iil
traclucr:r'ei,r ,h-ri Tlh. Xdarur ;i C,h. )Uu;u) ; ..il voi Jq€a prjn
vlf,ii pr': i.]:ovnicul tngrt fdr.'d inimir, i Nici ltu m*.i vine, rni-
+olul, la n:rinc. de cienr;ispr-e.-u.c'ce I Zile ;i nici nu. mai qtie
EJrl-s nlE:ri:.r'[dr. or"i inc,5 slnll vie... 't Insi atl'i]l']a cu farn'lece-I
Jt,rg, 1,.ll tr: sh"&truc*l;1.e.-nri, ,r Lnn5, fl'umos, c.lci pe tine tc
rhtnl eu in 5oapt*i, zeifr:, .'. Sii pe Hecate din Iad, de cilre se
xt,n'l :3i: chfcii, ;'Printre molmiHte de mo$i gi pe cheagurl de
silrqc cind vine. '' Skrv5, dar !ie, -nfric.at* Ileci,rte, ;i tu pin'
l;l urn:ii I Stai de :rr-ajulii ;i f5 b,.rruienile-acestea s5 fie /
Cr ill.e h{.eclcsji $i Circeri i;i Pcrimedei tr[lanei".
Pr"aeticile rrurgicr: .,d.i: ),*gat" sau ,,fapt c},: I'r:tj5'", r:"trin
s;Lri, rtrc.nr-tnlite in Iq-llt-loi'r:1 r'omffnesc, aici ?ryi il",l originea.
A:;flrnenr:a man()pe|e ar.r lost,i-ll in magia nca_{r'i Ce a lcga
p{r (:iricv:r, pri.n firr'nrr;cc
"nu
dc ir face cu.iva vl";:ii5, dl;i' qi
r-:,uiltrariul.. dc. dlesfaccl'e ii far-rnecelor, vr'5.jiJur;r'. IJoi-r:i r:le-
:rllc..n1.o sr:ntnrlicnljvc r:nai sint de remarcat in Xt'giil.'.ii':l clr
r:':i';a 13encl.ir. l;ltli, ,leir'r'{..i Lr-r cr"eEtinare'ii clacrr-r'r-rmluli.lqtr,
t'uJ.1,ul ei vir inti'il r.:xchisiv' in plactic;.r magitu,i" el:ri' ciii,.ini-
tatr:*l pAgind. i:u"l vll rleclcic nir:iodat,a l';-i:riir-lintj sit,urilii l'n
l"ii.lcl,rrl ch.arrohlt;r', aii{ i:11ul sr'r vit pct,rece t:'ll a1i,l zcl iii dj"-
{'el'ite popr:li:lii cLu'open{}. reeijt. cc dovede;te ilur"t"n *r'cc}irrlei
ln fficnciis c;lre donrinir pindirea traco-getir:;1,,1, nei;;rlrinta de
n,olia dfl{rirrins relligi.u;:,s5. l,Iai mnlr,.. invocfil'!1,; pen't.r'r-r cles.fa*
cot'€a "ri'Ajilor r:ut ca.r"act*r' ;rparent laic, inc*risc in ciir[itre
vomexlfl{itj r.le cu}t, reXigitts, ri,ir fi asezate o.ld'i.""n'i ele rugA-
aiuu.:i edrcs;atc, Sifivrl.ci Fecicare. In fine, niinrcle zr:i1.ei Hrn-
eii-"; si"'ii la r:u.'iginr*l ct-ir,.l'n,Lutluri romAnesc ""!i1'n;1", iar ter-
ri:eylul n*ord:l{. adsrratori.n,rr divinitd.tii selr:r"l,are
-
dirina*
frlcj l-"-. ;r ri,lt i"rt:lrrnXun ,.rllnateci'', tn. sensul e{e .lunatici,
i?6
tr){)x'rdnc}u-sc cle 1;r faptul c[ farmece]e, vrhjilr: rJc' dr:ag,:sten
cie legar"e a cuiva se fdceau la lumina Lunii.
DezJegarea de vriji era ficut,6, iie asern,enea, de vriji-
lrxue. In perioade mai reeente, aceasti practics gi-au insu-
;it*o .,si pi"eofii, literatura religioersb adaptind, de fapt, fol*
r:loutttr magic str6veehi. Manopcrele erau complicate. Cea
ncel) care se b5nuia lovit ctre vrajd trebuia sd n:eargff pe
rrralul. 'urnui iac, noapteit, insalit rJe r.r'Ajitoare, rlucind ac,rlo
,.! ieav6 de tl"estie i;mplutd cu sarerl o alta plini cu spirt,
r.ln pl.l! negrlr cl* g;iin$ ryi. Lu'r iirirc rie vic. Ajungind pe rnaiul
;rpei, vr:-ijitoiuea rostes o fornlr-rid. {repetatd sau nll cle
Firrrioa.na a4;a*zis v*iji1,d, felmecati,,,legafir")" ltrxistau rcci
c{c viliiantc ale uno,r astllel cle fori:ri-rie, untlle in vcrsu.li.
;ill:ele in prozd ritmatd sar: pur: gi sinrplu di*rul:'suri pc i.ema
cl':"tf,, coit"lrat6 in funclie de clirnt.
,,LegatuJ" prin vr'5.ji" a bintuit Etiropa lrrai ir.les ir:r sc:-
colele XVtr 11 XV"II" Xn Fl'an{;r, trtaija ti Spania ar-r l'ost clijar
pr:omulgal;e legi eare prcvedeau peclepse asple i:np,r:triva
luiuror acelor:a c;are ficeau f,armeco, elar: ryi ;r perseranehlr:
u:s re{x-urgeau La aceste ssn'icii. ln 1582, Par'larnr:rrtul ciin
Fal'is, cie pild5. a c,:nclarunat ]a m.oarte pe cirpaciutr Al:lel cle'
In. }-iue pentru clima ele a fi ,,i.egat pl"in vr"dji" mi,ri mull;i
ilineri cdsStorili. Cirpaciul f-r,isese snlpri.ns la r:qa catccb';r-iei
i$srtre tr)ame {infnrl in minf, un lir de lini*, po ci"tr{:r L-ai inoda'[
iin timpul ollicierii c5sdtoriei iinor tiner!, r"ostind in al:*l;r;i
'titrrp cirvinte magice, L*:. Boldea.u;:< ir fr:st ars cie viu. in
ainul 1til.8 ,un ali; ,,leg;iton pr-in ririji". Pra.ctica .,leg5r"ii pi.'in
vi'irjj"" dr.:venise Ertili de inr;l.ci6cinat$ ?neit insi,si lJisrl'i'r.:a
ciltollcil, in r:r:vrcitriiie dc la lo{iia.no $i Taui:s, sinoch:rilc de
na i''[oLr1,e C,assino. F*,:rrat:a pi ltr--llui'l au anatcmiz;lt irce.']si.5
ilr:tivitai,e" Sa"nciiulli fdi::;i prei.l mi'rri etileete, dcoAi'trctl vr*j1-
1"oria .r continuat sil sL' m€'}"ilina pind cr: cu:rt:it;tct'ttl t'tuii-
tr,rilii ;i-a j.dcr,et iac treptat, rer:roddincX r:onlti.in!t-')t:. llf ir-:a-
t.:itatr,ea farmccelcr, c;r ryi a frilmul.eik:r cle eiezl*gare nu !yle-
r itJ cc-'m+:;:rtarir.l, fiind subin{eleil.si intreagil srrprafl:r!i ilu-
zurie pe care $e. clesfil;ur',ar"r altt crerlin!r:1* supcrstiiioilse in
vriij i, cit Ei manr"rpe,:rele vrirj it,orilor'.
trJiaslem,srle au c ver-irime ntilsnalS, fiinrl cl t,.xpl"e*rie
tjJclcventd a magi€i ci.lvintr:Xui" $pre r,leosr:I:ii"e de ilitc prac*
tici vr:;ijito::eqti, *le Udceau parte ntit din inventalr"rl magiei
negre? elt pi din i:itualul religios" X)uelr,rl bl*stel-rrcl.tlr ena
ur. fa"pN cr-lrent in evultr ru:eclir:, expresiil.r ver.[:lr]e filnd ejjn*
tr:e cel.e mai pitor*;iti, nrerglnd cie tra han*ielr ..ilu-tr: elra*
eulrili" ! rrri ,,SS t* ia lftriba !", forffiuier rnrc ,ldinin;rr..[ el"au
,]ldc

Frivite eu rn{.ilt6-gf,avitate, pins la cornpozi'lii compiicate,
euprinse $la rituatruri anume concetrlute,
-oficiate
de'preotii
onicind 6i orlunde. Asttel de ,,duhuri,, introduse aUturl rid
diavoli in rugdciunile cregtile din spaliul balcanic, dar
x^nai cu seannb in eel. carpalo-danubian, sint rerniniscentrele
unon cre-ctrtn$e foante vechi. ,,Duhurlle., seam6^n$" rnai ites
aele de tra naiaz6noapte, cu fiinlele supranaturale din
rnitologia stn5"ueche indo-ei.lropeai6. In gindirea mitic6,
acestea erau cene mai periculoase forfe, irnpotri,va cdrora
se f6ceau 6a.n{uni de anl5rare ce inconjilrau incintele saere.
DuhuriXe de miazfiraoapte se_ aflau pe-primul loc al agresi*
vitrilii, Ceea ce pare sb explice 6i existen.{,a ganfurilo:.:. du-
$rle pe dinee{ia not"d, cane inconjoari monurreeni;ele ar}reo-
logice geto*dacice. Este$razda iitual5, pe care o g6sirn 6i
tn tr-egerarna fnterneierii Romei, tras6 de- Romulus,-a cfirei.
profanare va atnage tnA$6i rnoartea lui Rernus. iir trim]:a
rornAn$, rroftunea de hlestem provine din latinescul ,"blas-
[i.mlare'., cur sensu]. de trirnitere pe cale rnagici a unui r6u
p$upra.clliva, ac{iune care poate conferi gi aspecte de na*
tuar$ etic"6
"negatird
(rdu, tic5Jos, nemernic) sau propriet*ft
nefavorabitre ale umor locuri sau obiecte, iiir6 a se"invoca
sau impiica fiill$e sutrlranaturale.
Blestemun se praclica 1n rnod frecl'ent in secotrele tne-
cute in fdrine nom&ne, putlnd fi f5culi Ce oricine, irnpotriva
or.lcui, fdrfr nici o negutrei, Dar potrivit credinlelor po!:ulare,
cei rnai terihll bXestern era acela al pbrinliior lirniotrivd
copiil.on sau al preo{iloa- contra necredinciogilor. Fl.in in*
Huenta l"eXigiei tenrnenuL ,,a blesterna,, a c$p6tat irrtr-o
;rnumit$ perioadfl corespondentul de origine sJ.avfr ,,a afu*
rilsii' cnre area, cuitll el"a gi firesc, o lncdrchtur6 ecl.ez!.ns-
&ic$, desernnntetcl 6i ac[iunea cle anaternizare, de excornu*
lni,care. Ca lformb a mngiei cu.l'intului, blestemul va ctr6inrii
r,lealter"a{,. fla secokln aJ. XIX-lea el avea fornna ;iserua$nA-
'toare cu c,elle din seeo.lele XV 6i XVI, ceca ce dr:l'edq$tEl
::rtit frecyen{a." cit gi puterea de conservar.e,
' Fornla hLestenmX.ui evoc6 practici mlLgle:e pnirnitiwcr,
etmd vr&"jltorul ac{lol"la asupra unei figu}ine,
-in idee;r
traresmiterii de La distan{# a acfiunii rna].efice, p[r$site
de*a ltnnguln rnileniilon, spl:e a r$rnine esen$a, md:icb ideea,
voi.n!a, e:xpri.mat& pni.n ctrvir:t,
Biestlernull religi,os copinz$ pe ce1 lale" Ivfoh.fletre Sftn*
tului Y"*sile ael tr6ane sfmt de o deosebit& elocl'ernl$ : ,,"""Te
blestenl pc t[ne, fncep6torull" n6ut6lilor qi al hr:lei, eir.pete-
rria ?mtrlci,t,ri'""inii $i iLlrzltalrul vicLeriiei". trr r"n,-rtl[1.:le. Sflin*
ttriuri loan Grer$ de Aur, blestemgl capbth o {orn:L& de so-
rnatLe, diavolul fiind certat qi arn-eninlat : ,,TnfiJ.n$eaz$-te,
tt:ine-te, depbrteazd-te, pieri, fugi, tlr aane ai, abzut di.n
cer ryi impreunS cu tine toate duhurlle cele victrene ; duhul
nccurdteniei, duhul viclegugului, dulhutr aen de noapte, cel
de zl, cel de la amiza zilei gi cetr de sear"6 ; etruhul de lla
nriezul nopfii, duhul n5lucirii.".'6 ete.
Asernenea blesteme conserv$ o seri.e de ctremente cal'e
inctricd nu numai sursa 1or, anume magia, dar qi credin{e'
antice privi.nd formele sub eare se. lnfd{igaul elennonijr.
Acerytia erau mai cu seam6 duhul:i viclene" cfr"re sosefirrl
in nnumite rnomente ale zilei. Nu erai: decl Satan, Fe]'-
sr:n.ajul de esen$6 iudaicd, cu pr.ltea"e' doror ln lfap't.ul nrrp{;i,
cri. tiinle supranatunale exponen'te nlle :-fi.llr;i. ,-c-51 e::r ', ;-
'l,au perrnanent fortele,
Specullnd din piin cretlinlele r'bsc:uriirr"r.rstr:.,,;r fr iri1-r:r ii
a'il inceput s6 inventeze noi rituEf irl: iri 'l',r,'l"lnici ttir :;:;rgl;e
nqegrH sau s6 neinventeze aLtele illtir'*[. n:Lanrett:i ;,rdil]:;ii;rLe
cpr:eii, ln scopul irnpresicnlirj.i cil llrai p;irr,e,i'r"]lr:e i'i ,rljr, l;*,
l,elei 1or"
Pr"intre acesl;ea, in repertr:l'1r^lil "r'l'irjilc,rr -,- ''11,,:qr,r iL, ,i', .rl
rinecliu. un loc bine determinat ii i!,l,'€au . i"{.is^li-:l'r-:lr: g;iinii
I1f,,91"€i'. Nu crice g-6in$ neagrii lritr ulnea pi"rlr'el i t'tr'i;t:{ice . in_
t;ulceplia vrdjitorilor, ci'nurnai aretii ir;ui;L Ci:t tull rirs,-
c?ntate. -Riinaiul gbinii negre *ri: ecimpli*i:i si elr: lun;r*
riuvat$. In secolele XVIiI-XIX, vtiijltul'r:ri, etriipil 'le iqii 1.rir-
(r{,rra o cloqc$ cl} pene negre, avlr:cl grijli lii silli.rigii r:lllilL' ii
lireie de puf e1e ait6 culoare, ii nr.:r,1-ir:l'cJi r'fipiili lr,r c ciiritl-
li{5 toi neagi:6, e).up5 care o ins:L{,1cie; i.r':1.r:-u r::uriie. elc ;l::c-.
ni€ne{ neagn6, ilntr-o cam.ei$ ln car"e nui pfitl'ullelq:;.i. lururll:n.
Apoi punea sub ea ti'bi sau gaptr nu*, r.1*: le. o glllr:h neagrb,
tiescin'tate cu formule maglc*" C?{ r:lucc:r grlina. u$.jitturir}
sc preficea c& o ajut5, stind din r:irrel in eincn n:e r,:ine nlnigdi
cutieo timp ln care bolborosea for:mule bizal'e. aXe$tu:ite
din cuvinte inrrentate. Cind ieqeatr ptaii, era-'r"r p;lstrali clerar
aceia compiet nagri. C g$ind neagrfr astfell l"err"rl"1"at;i tue-
buia neapdrat s5 fie inzestrat& cti puterea de ;l elesc,i:peri
comori sau pe jefuitorii tezaurelor or"i easel-or.
trntr-o brogur5 de la inceputuL secotrul.ui XX. g5iina nea-
gr5 va apare gi in alte ipostaze, de rnediatcr lntre ?namo-
ra!i, de tdrn$duitoare etc. Regreiiie de confer'lre a puterli
magice au sriferit modificdri, impiicind nu nunrai vr$ji-
torul, ci qi subiectul vr6jit. Astdzi ,,misterene g$inii negrei*
;:ilrar ca ridicole ritualuri de carnavatr.-i l"D
.! ! {}
1?S

Pu,cl;rr.l eu" iliaurtlul,, in trecut infiiptuirea rrrrei ,,inlcler,
geli" ru eliai'olul era privit$ ea manerrr6 ol:ignuit6 pentr.u
ur: vr*jitor ryi *bsolut necesal'fl reu6itel fnceredrilnr de u
prclvocff, acliunile dorite prin pnactiear*a vr6jitoriei. Xexislii
* hugatA iiteratr"rr$ veehe referitoare la *sernenea ,,pacli-
z&ri" c:lre se f$ceau verbal qi uneori scris cu singele prci-
priu ul vr$jitorului. Albertus iVlagnus deserie am&nuri{it
u:i irsrrrnenea rittriel vr$ji.t*resc, preeunl 6i forrnul.:r ,,pr.rcr*
tltluin' care sun&, ir:ltre altele, astfel: ,,Frnmit marclLr i
Lr:cifex' cle a*l rirspi&ti peste doudzeci de ani *u corpul qi
sufl.ctul men- de toate eornnriie ee-n"ri vn d;1" drept ear:'r,
irl-nrlr isc&li h. "
{fbieeirrl vriijitorik'rr dilr evutr mediu de a ,,pitcti;iu" cli
ri.iarvnlul a daL narttere unsr n.Lrmoroetse negende, polrestii'i
popular* ;i basme, unele nvind inefl o o&ir*eare eir"culaticr
in Er"irol:a 6i America, Asernenea ,.pnetix[r'i'u apar qi lrr
b*sme rom$negti, refi.ectinc3 iste$imrea popularSu nn*rlil-l irr
care insugi diavolul a fost dctcrminat sS se supun* puLer:ii
nrintii omeneqti ryi a mcralei"
Celehr$ este porrest*a lui lixrtst, publieal5 in liilrbr.i ger*
nrand sub titlul F.trdsforia "t.:rsn fit" J*l'l,sttr"ra Fnusl'en cfetn.
t,r,e i i [r escht'cy {:en Kauh er er urr,d Sefu u:sE'f r k'*ns l-le'i'.,, { 1 5 8 ? ).
F*ve*tr.irea, care g-a bueurat de un sucrr-.$ c'nor'm Lt li't'-
nrci;r ei &re {:a personaj prir,tcipa}" pe alchimist'uti, ;rstrcSr:gLrl
qi vr:irjitonrX .Ioha:rnes {G*n::g} Fauet {c, 3.,tCi}**t:. 1S40}
cit.spre ri:u'r se credezl in n:ae{ sup'tr*{,ifics lnr.:i ir: finrpiLl
vieiii. sirLc c;i intrelinea" icgiiir"rri eu cliavnlu.l.. ]:rcvestilea
p+pLr1lri'* ck-:spt'e clnctorr"il iira,-tsi. in cat'e xt: spr"tt'Iir cfi. trcei;tlr
si.-ar l'i vindnt sr"rl.leiul di*,vlriului it'l sr:himF;ul lr:dt;l:indii'ri
tinrle!ii. * inslrirat nLlrrtt':t'o;i. titani ai iii.cln.tr"u'ii tinivt:r *
silk; prini"l"c cl.re 1,I;rr'1lu'c. (ii"iibhc., LTtliut. tlcl:thc. L,tJlt;,irt,
llll:. i!{ann, Fr-t$kin, l./{;:r'II}ol)1,)/, I"{sXli:rrci:nda. Vi,ild:r}., nlr.i-
zicirr';i ca Oour'i;d. J3r:llioz. l.,i.qz{;, !V;rgnr,rr, FJislri', pre{iunl
6i art,i;ti pla:;lici (Re:t"nbl'i:nclt. f)clacltix). He,rr"ranrai:ilii esls,:
irideosleJri r.:a1:oc'l.op{,rla ,I.rriirrsl ;r Iui Cioni:h{:, 1a cale rniii:"eir',
ptrci: 1141 p1;1n ;r ir.rcr';lt lin:p d.c gase decenii., pinii lal v'l'r'slir
ctr',r llil clt irni (1fi31), pun.iilii in ca loati experi*:ntrr $4. or1-r('-
r)r,i;scil ri ;rrtisiira. in elrama goei"hean$ prel.cx{;ul r'ritiiio-
ruluLi 5i ai pactuiur.i acestui;r r:u diavolul esle genial rrEjo-
n;rt. el servind, in firpt, h desffiEurilrea unui maglsh'rrtr
discrirs despl'e dorinfa general urnan6 de cunoagl*:le ;rbsr,-
lutd, despre lupta neincetat* dintre rerlifatea chitruito;rtt'.
irriper:fectfi pi idenhrl dorit"
{..) l.el"rrriua fl,1 v1";1jl'r-r,rir'!r r,:stc yl dcl,:rfu,utll"i't'eu ff}riz,t't'i'1",>r
1
rrin magie nc;,lgr:5" Cotr-lr.ir! lo au inlicl'binl.at clinto|dea.ut r;l
inr;iginafia, in j',-ll'ut lor * i.ldese;:. * br"adln<itr-se lcgciirlc.
trr,rvegti clintr:e llcle miti lantiislice. Asc;::enca nal'aliurri, v-r:-
liic'r-llate elin r:m in ni:t, in cliire clc t';-gitz $i cle nlisil:]l', il"r.l.
irrrripat pe ctt'tezatori" till'r', nu o Crltd, s-liu ldsal, purtal,.i it
avr:nturi uluiioa.ie, din dloi'infa inrhogllirii pcts'te notlplc'
I,l"liisl,d o voluminoiisi ]ii"r:l"ir1.t-llii ;'l colitorilot', ln rtlilni:i;ri
lci4irt* de piraf,l. !nc1r'5:,:ir*fi ;i r:isi;:iloi'i. IJar sint 5i pai;itti
:-r{li"}:rafiorlalc alr: isiot'iq::j., riclzvitli.ti.i.c pl.'in ir:v*stigafii}rl 1;l.i'
in!iliice fdcnte asltpfa tlnr:r tczattf{l ralcl lru d',ts lir. tletr'i',r-
1rci.'il'i cle malc irni:oi:tan!,a pr:ntn; tltn.oitStcrc:r |i:ci:'rtl'u1i;i
oll:c:ririi. fn ;jr-rnli comnri.lor s-a.r,t nil.stl'-tt tr:ttlclLta () m.:.il-
tin* rtre. sttper:sti';ii, ;rliinr:ntiltr: de imaginarlit: si 1,,1,t,-'ti.
t.) ;;st,:trienc;l si.tpt:rsti!l*" ilpirrut;i ci-i cit,t'rra secolc in i.lrrrrii,
r,rriiipir ci"eclin!a cii i'ttalcr crirflrLt'ilc sini; de doud. cii"legoli.i,
i).r:iilm€r unel* bnn*, a.Iit:k: lelle, ultimr:k: fiind blcsti:nrale
;l piizite de $tr.ima" chtl-ru]. iezar;l"elol'. i:ie cirlii r:;rr":',c{ci'ir;-
'l
ici rru eralr lli'{:il s:lat"cicfinii,e. E} ct'a im;rginat in fclclr:l'ul
l.1r]o| poposre vt:st*rjt-riropt]ne ca uri fEn c.[e gi:nir-l bun. ut:c-
'ori ctriar r:a irngel'. A.Iteor:i, r-limpot,iir;il, cra ascrnl-lit c'.r rJi;l-
volul, cnre irnpi"eclica i:e r;i.rnreni s;i ctr,:scrtpei'e tezriti:trl. 'Lln
u,rcou aL stipcrstijlei pi"iviltar:e la $tirna eril intilnit si:re:
sf?r;ituX secr.ritilni tlerul. in fctclorul lotninesc. La incep'.l-
't,iil a*estui secci, inca lr"ti'i cl'alt pel'suilnri care crccleail c;!
r:,ri.cc cornoar;i inguopatd ,.erctc", lu'L"ltlclt4l-clin plinii:t llrici
.lllircfrj:i indicaLi:are ;r1e ]*il'"ritii in car"* s-il"r gisi nlet;:lirl 1:,rt:*
!ios. Se zicea c* initlfin:erl iliriirilcr ar;ila cit clc i,rdinc:,ra-
i:e.:t-l conloril.e. Cilloarca il"l'tlil qi citi sertrl'iific;r!il" Dacir fla-
ciira era gillbr"rie, h;rnij ii:"t:'l:triau si:r lle de nur I t'rllie --- tLe
rlr"g;int, ini alirdstllri.e,' "* clc ilt'lm1. iil ilirier, accJ.t:ii.s5i si-tpcr-'
sti{ii mai clil.dei:.1.1. lnltl';u't:1 liri tirnpl:iui iil cai:('} sc i'iL:ilaui
v[zute,,arzind" crlmorilt:. Col'nrn"ile,' .,crtl'ate". iiciir:il ctll*
neblesiema't.e, ,,cla.d.eau'' fliiciii'ile tlt- li: lniezlll r"lo1-l';ii 5:in5
hl an:ia.zir, ciirci se qll'ectrc,a c.iil cliavt.)liiJ l1Li a'i'e nici o i:r-ti.er-*.
Conluriir irlt*r" sll;:ersti!ii, ce1 carc ;.t l''i-tr:it ,,itrzincl'" o co^
inotrii qi. dor:e:t sii. o scqraifi. tlin pilfirl{. i,l'rl$i-lie -rir a;:eli-l:;:tl
la pla,ctici vr;iji.torc;ii-i, simqr:r't:lc in rnrisui'i 's;i iid"iili la
i!-imin;l valorik: in1{ropi'itt {jinc $1,1e cl'ict, iiirii ci:i []cr${litrlit
[are sa v;r fo.l0si ilq,r 1:i-.1-ri sra aib;i (:r..lrr11ri'] clc gtli'i:r']1- si:il.i r:r]*
.'nror.{r'a ,,si se aiclillclil !il 1:"i.rnint". Astf*'}, i;'nb.''irr:al nrtlti.:ii
c:t-l veqrninli;ct a.l irrl" curat- ll.r i.r'trp, tc.l .rt:] t.tl'trtrl& si sLti:,: i;e ellr*
cea la lor:'itl riirrle i].r..I i:r.i,".i viizute ".'i..l.ir*riliie" ;lr,'iiii l.r t:l
tri"rla{, h:rXral.ii, ,,h".u'icill. pirmln'i;ul.ui." (uin ii:l r1* i:nrs,:1.,,r .n-
1nl
1S{i

t'r'chuirr[aL in rneclicina g:upur.i.ar"l{ ea leac frmgxrtriva t&ie
fiili'itror'), ,.ap& adunat$ de ia nou& ease vectne, cane nu sin{
ar,liiogitc q;i nlci stfipinii nu sint vbcluwi, or"i c6s6toriti e
c{r.rLra oarii", precurr! 6i o neiminare de parol (cear$ dintr-un
'sli-1p $lroaspdt roit) pi usturoi. Ajuns in nocr.rl respectivo sr6-
palorul lnconjura locul ryi-I s[ropea cu ap$, rostirid o irecare*
tiilie" Ftitualul rnagic i.ntra acum intr-o nou& faz6, ce& &
clt,zgl'opSrii cornorii. Fe piimint se trlres6ra eexru$e, di-xp6
r:rrlc ornul se ungea pe fa{& cu usturoi, avterd credin$a cfi
,arlfcl vor ft gonite cle prin prea;lrnb duhunile re1e" CiLe-
'ird:rid, cind se g[seau intimpXdtor comor!, exista suXlersLl-
{iii clt grriap.l sd fie astupatfl, c]ilpil ee s-e pus 1n ea grlu
siu,r porumb, accasla ""penLru ca sS frni nrroar& eel ce
a siii:ai.". Apoi in grc"rapft sh lirsa ceva dtn ban:ii g5si[',[ ""ca
sir aibi ce num6-ra $iir:ra ccnlorii. fn fi.eaare zi". I'ol.clorul
{',i'nliilr-:sc pIstreazir ctrerscintece striluectli,,petltrLl deschi-
,rtrcl'ca ui;rilLrr cornorikn'". I)&r aceste dcsclntece l:ur-qi av'eilu
't-r,.rkri fr. in concep{ia vl'ijltoreasc[, decit clae& nlersoana cfir€1
{r,: i+krsr',ii nu definca ,.i.arba fiarenon"" Fotril'it ttleon xsl-
,gcnclc, ,,iarba f ii relor" ar creqte pe tratcuX uamde a Xl:lcrtt un
,d.lavc,l lc;r'it de trhsnet. Flanta este alescrish tll difeniLe po-
licsti.r"i popr.lJ.are aul'ie, nrgintiej roryie, gathen6, l:a -ehi;rt'
neilplrir. nesrind printre ierburi, f$s'5 finlnze, avnnd caBr,
,ari1:[, cr:ilclir q!. picioar-c.
Ttr;Ltc ;rceste credinlc gi sr-iXlerstif'il au iiost de altteiL pll*
t"irsilt, pe rnXsurdi cc ni.vetrull. de cultur$ 6[ cit'iX.iza[ie, c'{cr
in.q{,rr-lr:iie scolard a crcsctlt. Con-lortle care ,.atrd-'u,sirtt puin*
,cre'a1il ;a1c imagin.r!iei, ;t'iin'[a resping"ll"ld g: si'i:rinltateal ea
{nr"l:trerXc folositre pcnt,ru mnnezi 5[ podonhe sffi ai"u$ eapa"
r.:i,lirler. procluccrii unui r-lstfc:l de fenonren, tn ccrndt[.rile
{.cz;ruri:::rilli" fn ccea ce ,prir"elte ,,iarh& fi.arer}or" ea it fr-r:,lt
iclarnLi.f"ic;ifil cle boianicii, purtiltrtr nut:ne Le' i[linIiIic ".C.'i :r,:,rr-
cur.n vinceloxlcLlnl". fl:i'te o nrllantft vei'(itlL).l.:sii pere il#t cl,in f a-
m i tr i;r as c1 cp ladiree'eiLrr,r: u f [,:rr.i a lii: -gir,li trii i.
Irr t'r'u]. rnerlir-r s-au niisr,;t Bi nl"l* c:irnrcplil i :sIq";,tnil rr-
{cr: iLqriLlc ia comoi:[, n)I'ocum $i la de-sco.1:eri.l'e;l &resLoi:ir,
lnagi;,r rrrl;Lgr* confec{i.*nin"lrJr"r-;i. c{e*;l Xut'ngr,in Li.rlrBiutrtr.i c., ric-
,i lr s;le ::"ituaXurl pnlne cfi* !:izare:r'ii. Cetren;rru'I Anbertt.ri
LltagLll"ls trotr,ng, flLoz*f gl nat'ru,r"n1.[sf; 64errnal: n ]i,'sat t-rn tc;e i,
,ll clrl'* dcscl'le pe IflrS rmgtt nxuitrte rnijTo;,lee e{e a scerct'ie} o
. ,lmr,at ti cu a.jutr:r;;tr *,Baghetei msg!.ee'6, o:nelcr"enf,e g:ret:li,r it
rilirftrX.ergerea ntentan:i.t$,{lXo*" mcelor r:rellill tndepiilt:rfier. AFr*
1r-icnflft hr1,qhete plrfenrt fi r,cnfee{i rn fie. 6,}.e pitreJ;i." str[-r fc,r:r;ri,i
[ {3il
tlc trurnl.nnl'e din eeari{ g! grff.sim* rr$o ,i:nl pl'fulsd intr-o i.ltt-
c,ilti de lenen de alun"
MXoda descoperi.rii eomorilor s*a n5scut, probabil, trt
sccolnl" al X-lea efnd fnecven{a c&ut$nii tezaurelor ascuns€
in perioada ni.arilor fr$mintdri istorice, determi.nate d,e
;rrnpnele migra{,ii umane in Euretpa, er"a rel:larcabitrfi. Ifez-
il,i:(lliarea tinei coi:nor-i a fost dintotdeatina negat& de riscuni,
;rurul, argintul nSseind patinlio invidii, crirne. Descoperi-
i.crii etre conlori ajungeaul eel mai aetresea in eo'n.['l'iet cu lltr-
lr;rrri sau rnurcau asasir."la{i. Aceste intir::pl$li funeste atl
lrlseilt legende, supen*rti{ii, oavr:enii a$utind mijioaee pel:-
.i,r'n & se apfu:a sau pentru a n&seoci pronedee facile de
r.l,i:i"eq:tar"e a eomori.Lor, ratr* -* !,: conreplia aeelor {,impur:i -*
nrir puteeu fi ol:{inute decit prin nifiglc 6i, in pi-irnul rini-l,
;-rt:in r"nagi* neagr$. Cr, vr.Ejltei:'la di:ipuncil riin tr'i:Plriilt'ir
Itriir,eq:hl de bagl'leila .rnagiti!. E:ltr: ftcr;: l*eiiIr::[]. i".l':l;i1ir a
llli 3,{creltr, Bacchu.s, {Jii'*r,:, }',[r.:d*,'r';1, i]i'l;liiL-;i';-1. nt,.tL'q:-
X,r:il, Da.v" ryi. &4o1-se &I"'cfi o h*g1'lt1:;':r :ili rrr:Lli, .' :r. t.", . 1;l'
rrlllnl.c ajc. rtelchil.ol: er.t:ci, ca q;i rni.fc,)rlglLl gi'{'cr"r-j'r'i:n::,rtir' 1i,r:
{.11,. J$(:i}:}oni:tn ;rl.urii .la *r'!l'tuXrilc miigiflt} sl.tl toil,,ti.ilii,,ii n:li1.it'
$*giref,* tltm51i,r;d a an{ir:lls:I" il cr,,l:llr.i;tlr:.i sj:r lir: i'i 1r'r';i;::
',.ru,rqlXi: de-:t rind.r-13, rr:enf in?rtetru,-ii '''iglil;.'e;l ):li'ljil{:r'';ilii 1','! ,';ll',
i , :lr . t". .'il, '. ,, .l '.r'" .
i'n b,".i;rirll;r itc:ti:tu-'i.l.li..1i :",i..'i:ii:r;1., ir;riil.ir, il; u;;ri'lic;:" t;r.'tt;:i; r;rl
irti: rpccial" ffr,rr;.fl;:li{; i;ili.lt.ln::eltii;.iiill:liiie l:-lt.jl t;r.i-rli:;liir-;,: '.:i
,it:tlt:,:1:;1,* tlnt-t,i':.ri:. ,!ipr* clcl:ti:i;''r r;J": :ii'i;,i'l-'it'.ltr; J';:il'ncillilrlr'r:
;.r,1.r:: vlijli.l:.i.lr:l.' ;.it'.i.til Flttpi:l:.lll{:l {'illr{il :,;lill ;''',- l'l'- 'i"-i I ,
/ -
,1,;t.lt,',:ll'i rlt:l.irsiq,', r:r',r:nl;r.l;;r-1i-i,: Ir,r'r:lil,:'-iti.: ;,rlr:illr.ir,lJ.'r;'liilr iirl*
, jlrl.i] l:c;r;iirli:st tlr,iirc b:,nt:li:. i"i:: .,,,1i'll. di: ';,rir;l-'t'rlilil.rr,rl"r'i
'1,i"*L,i.tlc
i-)rl.'lol ,tt,, i.''';r;iii.l..li ii i.:;t e.:;',:l..il il ri',, ltl.i" "'ri:iil- rllt: il{'rijl-L-
tatiifulr t;'acrl*f,ti.icl,t I'r.:i tri i.irilit-'r.: iii 'i'r,:i:.-r,l':lt r:.1't:r,l:i.'.pr.:l'j.i'ji t:il.i:-
tl;ietror 5l::ei!ioas*, lLi s:rir:c car:, h,i1;,ti,,:i.il ll-ri1!;lL-ii-'r'ii iljilili''rr
liir necol-';L n] I'tvl-it;l' *il' el*!ini r:'''lliii p':inrlprth ir: pl"i1t:1 i*"
r:ile l'rdjittrvcq;'r,l q;i irl ghieito;:ie. Fl:1i1ipFr: -l','rii::il:nr:i':ii 114$i- .-
trfiti0) sr.ri:Iinla;rii {i:l lldscottl"s sre r" l''n, irirtiF,:iliitis:ii ,'t'rtt:Pailril'
elJunillui' pe'lliru ::llehule, iar giner'":1e a.ccstl"ti*' t*r'i:11'ri-tl" I]'.''ii'-
ecr, v*rb-e;;te !nr1'r*u n't ratat n1* *tr"i1ri1ia1;le d1':sltlLr . ^
1.!lrttlclii'1 "
descopel'il'ii cr:ilccr:tl'iltelor 4.,-lt"ifere qi ;11g*t*tiflcle q:u Illi,.i*
lorul ilnei klaghete L,iilulcn1.s'r ttre il.t';ll"l, cixre st-il:i lrltl.ina:lpie,
Loc'r-li:ile rivlele se ;1f1,6 nsei'n,:nea n:t:t,aie', indil-"ert:ili: de can,-
t,rLti,r1,*ii lr:i:. 1,1,i:lanr:ton cs.tt-' cita-t api:i de Irril'In, in ffagicl
,naiurul,is, s;crlsii i.n iS69 rJe Keckerlnailu-q. ilt'spi"e e1.ira-
cil,etea nagiret*! de ;ll.lln vnr mrai ptecla in seeonr:l aI
XVltr-lcai : $jnlc'r:
'rktrn.roie,
,A"neil,:i "1",i];ar;ir;s l1 il{ii}raii .ilu,Ti:,r:e-
1fiS

r"r;ri, .ltudolphr: Glauhev, Sldu Ncr-tht-ts!us, Gasptu'd Scher{.|,
l'{aihias V'ill*nius, Jr:hannes Cristi:rnus }"r'r.trnant"t +i a}fii.
Spre tfirqritui secolululi al XVII-trea in I'r":in$n, Gerrna-
nili gi Atrstri;r, aproape nu exis'ra coleetiviLate care s&
nu: ;lii-lii .,1:aghetis[:u1o' s$u. Aenm flpitre 1ns5 o speci.e notlii
dc magic:ian, flnume ef,ut$torul cle izvoare, profesiune care
va tr:wers;r ,5i sec*lelc r.iitei,:.re. fn fimp ce aetivitatea de
,desecpri"ire: u metalel':r prln interrnediLrl bnghetei magice
v* sci,dt, treptat, intl:incf in d*sue {,ltdine, L:r jurtll efeete-
Xor' ;r$;r'zisri bcighe{:t:i magicrc s{-' nase aprinsc perlemici in
cii{'o se schimbfi r"t:plici rriet]*nte Ei nrgumertie p::o Si e:ln-
tra lr"rai cn seam& ftIiupra i:riginii putel'ii nuiciei reslJec-
tiv'e" [,ifelatui-:;i despr:e ,.LSaghcta mngic&'( a coutinr:at sfr
sporeasci,r, deceniu dup$ cteeenill, in 1E4$ ap$rlnel- *|riqr
un 1,ratirl, dc hidl-oseopi* ryl baghetri divilialtcrie alcirtuit
cle fiabiicl de Mi:rtillet. Se pare c;i o ultin:& lucrare rl:-
{e:"1"{,i:nrn i;l des*npcrirea csmorili:r cu eljutarul baghctei
rnaglc* rl l]ost scrisit in 192S, cle *Stl"c cimpineanul A Ni*
cr;lau, c;r* ine$nrc$ sfi demonsrrc?g eii vcrgeaua de lemn
;r pretignrill ;,rpar:a.tele ntr)de t'ttc.tic cleteetare a m*tal"elnr:'
irr eirice,. c$2, crlerl.Lttil iitcrtlr:rii d:spre. b*gheta magi:il
p'.,ate fi rr:nside'l'lrt& ca tipiui in re privegt* rnorli{icare*
rrii.lntntit.iriii gr:nt:ral.r: plivita;:.rc 1* puterile rnagiel. CIri-
cr-rn. cllect* atribuit* in trr:cnt untr {*r$r oeulte sir:t cer-
cr-t;rit,: cu ochi ciin ee in ce rr:;ri eritici, c&utir:eiu-se a sr"l
sui'1:l'i.n<lc cjcetiir xerr:*rnr:neln niltu.rai.e 6i *l se inl$tui"ir
brairrslLrl supelsliliilt'r, chiir.r' clacfr. l'e ir:eepnt, ar:este *fex'-
t,r.:r'i ;ru lost Llecrlte inilial p:'in f illrutr unei gindiri bigote.
Exisla inre rcirri dr: cxplir:alii qtiiniiiice ale ;ir:rrstrii fentn-
nll.n, pi-rnirrclr:*.sc pc $ei:rrnn lui arlr-rn:ite sensibililliti ;lli:
unol." {,ir'l'sioilil{l 1a mici virlialii. c}c c'inrp grrrt'trr'r'trir.". T);it" t'r:-
dt,lriinitnl;,r1 ipoLczclc nu s-i.l tt r'<,t'i{'j<:;tl"
ti.,l'ctrralul vra.iitrol'crr:
iir,tri'r:i1r,ilr,u l:r'o1',,rsiuirii dt, r,r'frj il(){.' a pli,tstrlllus <liat i.of.*
dr,:iurnl rrir iinutrtit, iirvcntar cic pl'odr.lse,,mir';rcull'Jirsic""
Dl'*:XrirriLi.i. pr in nrijlt:ac:i:r l,liriir:r:, o.ferriLe clientel*i, bineln-
$nlt"s r:ontltr cosl. ca udjuvanler poterefiatre, i.ndispensabi.le
a{er nlilnu6rr:t"eior" r,r';iiilofseli sau chinr ca princlpal n:rhjlnc
d'-: ir'flLlrlltal'r ri destinu"lui prin fru:{r,l* rnagiei.
hiiiuLurile nlagice oculp$ un priln loc in galaniarul vr#-
jrtolcsc" Frecve:rt utilizate in antiehitate ele vein fi folosit.e
.,i in epeicile ulterierare, avincl rnereu aeeeaqi func$ie: de a
rrrlrrtulil inclifer"enfa euiva fat$ de cineva seu dc a stirni
1, 111"i1 ;1sp131'ului. In general, "rstfel de preparate vn&jitoregti
i uplind$au afrodisiaee, dar qi substan$e toxiee, atre c6ror
, l't'ctc nu a dat$ au cauz*rt mclar"tea sau imboln5i.irea irn-
lrrLrrien{ilor car:e le folerseau" I{* numai oarnenii de lind
r ;idc:nr-r r:ictimii unor aslfel cle biluturi, ei ryi capetel.e fn-
,,rrollilte. Il'eretrinnnd al V*lc"t eatolieul, nege al Sicilici li
rrl Arag*nuiui {14[i8*:.516), de pild&, ar fl rnuritp se pnrc,
illrjrii r:e so{i;r sa, ciirs-l rloreil revigorat, i*a strecurnt in
ir;rrii,urii Lrn efrodisiac. Cu terate aeeste *ccidento tragicc,
()irrlir.:l-lii ac*loi' vrernuri credeau cu stflrLiint$ in puterea
ixirri.r-rrilerr-' magicer. h.{edii:ii, ca ryi fi}osofii, limltagi in crr-
rrolr;trle. nn numai c& nu ceimb6tean aceste supcl sfiiii,
,lru'lc gi lntrefiineau, ili nrfisurs in eare astfel de b;rr"rturi
:rrr rcnfineralt toxice;ii. e:fer:ttil 1*r cr:a donr n stimulilrq: a
r.inr!.r,iriloi'. ilfruclisiaeele mr:el"ievale pCIt fi considernt.e:
l)i'['{:Ln'soi1r'e ale unor pleparate farmaeeutice n:oderne:.
l)irr pii*;rte, urn:ind. practici de magie neagr$., vr&jitorii
{,rlErseslt tot fetrr,rl rie ri:eterli, inclusiv excrern:en1,e, pcntril
l)r'(lp;1r'nre* n:ili cu sealnF.r a filk'elor, c;l1'L-' pl'ovocilu tri(jr'-
trirbiir'! p'r,rirri"nir:c in orgganismul eelui c*re le inghi{r-.*.
Nur cxista vriijit':r'sar-r rrrcdic in evul mediu in * cirlc-r{
lrlrir.:iir:fr sii rrr,r se aflr: ccl pulin o rc$qt$ tl* tu:gu*nt, pr,-
rrr;,rc[;t- pudi'i. partiunr snu
-biir-rl.r"rr'6
mi:gic6" ]tedicul 6i. c]ii-
rrrislul bclgian luhan fiap1.isl V:ln lTcltnotrt (i5??--1644),
r1i'sr:riperitorul suc.:ultti gastr.'ic. a al';-lrt;rt r":f, bfrr.ltr:ri1€ fflir-
rrirr:: vindLlt*: cle qi:rial,ani proroaclil tulbuldr:i ink:stinale"
i'r ciriai boli nri"nlale. nebuni;r s;lu rnt:al't*a, t'ecornandincl
i,r'udr:nla ;i cvi.tart:;l Joir',sir"ii irr:cstot'a. Cu tr:ale limitrle
.;rlr tu (:Llnr-iil$lele ,;i o crar'l::rilr'er naivit;*te* V&n Hulmnnt
r,.;iIs fi t:onsicltrlal plimui orrr de qliinlX c&i'B a lras senr-
rrilnl dr.r a.lat"rntl aslrpla ai:sur"dii,.1!ii {cl|rsirii licot'itror: r'r";i-
I it'lr"<,:$ti.
{jr::lr:r nuri tctr,.lte cl'ali oit tlr'uli1* vrSjit*r"i}or. Cuncag-
i r:r"*:ir subril,i.rnlelor veninoa$e carlstiluia in antichiiate r-lnul"
rlirrtrc mari.le mijlo*cc ;lle rn::gi*i gi taurnaturgiei" Ai:ta
nl"epat'6r'ii ril.r';ivurikx' piut'e a veni din India. dal cl.t ir -fost'
ncrfeclionati de egipteni 5i mai - ales de gt:eci ctti'e, ile
rltfel, au gi r'Sspindit-o in ffiuropa. Polrivii; surserltil is',er-
i i.re, 'r:iicii, r'rSiitorii r;i prerelfii r:unnqln;tu {*l.mr"i1e secr*te
It, I
1{}Bi {.},,

de hfilituii'i r"nortane, a afrretr teribilfr aegiurilte ,$er.v€& cle nel*
rruno annbili:rXon gl urii. Existau otriivuri. c'u ae{iune instan-
tanoe ;ram * aJinnpotrivd extrem etre nent:S, ee seurta
via.!a pc ,ner;inr{1te, h$tlturi car"e onxoraii cn:furulinsX victin:la
cu eliuLr:r::ii atroc€, ca pi iicol:i care producea'$ Llirx fel de vo*
luptat,u se:,,rrzua.[S pfnd in ciipa ln care inelividr"rl lgl dddea
uil;1 irr:rn s;rll f llar:e"
.lr:ii:L.lrnt::"1 otr';ivji era gi:;lclatii ir: funel,le cle nrcesitiifiXe
r-t,i,r;r ,t:.t,rle o i.'r,llloiirrn ?nrpotl'iva alicuiva. Se ajun-rese hr un
;;rt.1,1,.:i r-ir.. t'irillitrinlnelrt illcit vriijjt*r'ii al.er;in.i p,:sij:iXitatea d.el
;i .1"'ici-i;tf iir r:r ,i-r'i.i: tl'r,iit eapubiil sii ris-:ifx11 iliLtr*o anr"lll.lit;l zi 1i
t'hirr inll:-riii-r 111(]nrrl{tilt cu exactil"i:lte sl"aLrll,lr:. troll"ivi"c in*
f ,i,rmr;liilllr:i' illl'liiz;rle clet Ilt,,r'oe.lci-, r:cgii a:.ll"le itiL dellinr:a"*
r-, ' itrl.,;ii. i'iier.;lil ele pl;:eoi,i, fttr'c L{{tidc;: sunit. }{ir-.lrelri, in
;.;j;,.1 ,,r lr.,i s,r Lt ;i',;nilli.e.l ir.it'. nil n,pl!cir, nceti,tsi;lL otl i;,;S, consel.-
r"r:-ii;i r,,t lrilil.ll-lrii in ii,lnr'r: sq{tr:et. Ll: }]gipt,.i li;r'tir.:. r:oletgiun
;r;;rr, ,f i,tii.j .fa.ce,,,r fi r-:*vr:lll l:i:i:X ill ".llt1;.. " p-irti I'it"ld a pro-
cj,rr" l rr ,,r'r Ier,r,ill'li- ntril-tltt'ii.{tt'" ,"[.llli p, , , ; ..ji,l:'{t*u ]$
.{ rri'r llt";Iii(.ti:ti r'li,j]Ll.l' a tfi:t'ac:rrilrit'. ri;l:ii ;lr:e.i'iiii l'ri.t €rall [3C
{)j,rL.,,l ,trr1,. r'.'' '"-"-, s"1 se ci.*pr;[a cio lilt_l'il ]:ri,rjrt(iit rii clispa.ri*
t:r lir:r,.'r.,:' l:r,',i.i; ijr:i tjc rli. L,i ""rEre:ll:i q ',rr ,.,i L r":ir-::.,. let rie tt"r'f;-
r,il.: ,l i .tr'r'r lrrl-r.ll'-ii.l t.li lff.strffbf ii(};. 'r.li:.1.!ri' llLili,t.it'fr] li.Lt tAff:i]ii,,
l, ..., 1,., iri.i:lr"i.rci!.r;,ji-i e;;)i insuqi ,l"i,,rj:;* l.q,l ,-t',tlrl rtt:.tr:t c{r'^:pii"i}. ti.rl
ij i . 1i j; . l.; i.i:,t r...j s*:r.l11 '.il h[Utr-ti:iirjf i.',.i::]lt. .Pr.rl.t'iVit VeChi-
.lr,: ri -'I '.'.:i'i:ti,:.,ii.i, 1"1;:r.'i,'ilii.ilc.t'.'{:ir d-l,t'cp{.i;lrir eit * i]ul'la ryi ;:i
Lr(:,ri:.,,:i',:il-.L.tl':,:ii,:lll-* .i,rnllittfise ef'g f:l'cCi'lf.t'ti., i:,1'ci;aLritr o m;l*
1iq, 1,,l;;;::';,:rr!*.1 irr;p.cn.iii;;,1 pro'li:i,:r:,Ilrii-lleLrtCcl,,:i.'de p',i.'**
t')i:, r:l t:. ;,i ciiii:iil,:li.i.Xtr. {,lit de e{i.ct*e pu.t,,:;;r j.j. q l.stlel elt
il';.:r'.i,i,i. l""rii,.;'ril i;,; rli:'-,.rr.:etre-:gi* pli:: tpi:;i:cJuL;:,i.e.l r:i.'*1ui iiiir,;,
41.(:::r'i iiL l-i;r liir[:::'].:; rr,r;Ir'X,ui ,1ni'anl r:d v;ii ::irLil'l c:i,ll.ind, siii-
ir.,lrJ,,L-.1 -t&. sq prtgldtaisr:ir rJer.i:,li*tcr3 .{-eLr,t.,,a rls|o sr,rphl;t
Fr rrl ii,iiitlitu ii"npieriFiljLrt) cL) o d,:',:cr.i.ca. "i,iiri;n:r gl-n dat su*
Jl."'l crl r:tir, iud ,ilup;1 acr:.sl-ii I-!r'{ri'i-ri,:jr.'fi, ,:te. fl {:c ;l rn;il'it
ll;ii:'i:iril iiuj -Ulir':. T)ar, siu-lptonlc'ie lrlri:r''iil. riqr{el."r;1, alin cluJt
sli::1, r:Jr:r'l'i.sc il'l *iirtile vech! a.le ru.r'e'iir:l:, ldsail sS se in*
t.rr:v;;.e1,;,i rh'fivirca, ctre ulnd.e rez"r-rllii cii profetilI hu et,a
s1,; uin dtl ctil';sg:,ii:"*1;in liannticd a castej. raeerdot,a.tre impn*
tr lr,il ;rrgaliL6i1i mai pu'qin inclinath splcl Xrabotnicisn"r. In
i-q1,r-rl"i;-.1 srii:cilriljt se cr-rnosc multe aseinen*a wr0r.(,1 suitiie,
i:r*r- {::[]r"o pnpol'ul ignr:::ant le veeJea ca pedcps,: alr: lr";j. Ihlnl*
ni,.?r{:rx.r, ?n realit*te filnct rezultate ale unor r:'1r.,'rr.'iri.
Ti*xlrcgenia n *urlosctrt un in:ens progrcs la g4reci, care
;rr-r eil.ins cutrrniLe rnfina,inentului intr-aJ.e silpr:lrn5.rii prir,
r.,ii'riiiiit:. 1{ltolrgl;l qi istoria lor estc p}inii rJn rilraviri, de
r l't.:trirnertrte: itrgrerzitoarc clatorate r,rlS;i iteir"iltr,r. (Jirtle, F:[arr'-
rrr(,uiu, lVledeea slnt doar citeva personaje cliin suita intir$-
I'liililor iegate de sub$ianl.e tr-rxice" ceela ce elovedegte
Iirrga r$spindire a procesului srlprimdrii adt"erp.rt'a'"lLor pnln
',!r'iivire. Tcofrast informcazi ca in Glecia existrau t"rfrji-
l,,ri ffrir ni"vttl ill prepar:]re;t de oi..rJivuri cl..l efect &su'X]ri-r
itil()t' anLlmite ol"ga.nc ak: corpului : ct"eier, rnsc{un'a spi.-
rr;ir ii, pLilmlnl, singc ertc,_Acc;;ti;l a,lLnnscset',irL iLltl'-4t1fr de.,
lr'r'sufi. illclt l'ciiirz;1.g{ tr.r5icc cai'e-;i fiSceaut e['ectuln doar:
1,r in sinapla 1or u"i,rspilrdire in acr, it! [{pa r;ilr] n:ra[e, irint Xlc-
,r'i,ii une inc;t1lcri. pc bijutelii, vt-'grnii"lie" farLA a jrn "[ Xuil
rrr ronsictrr-':1";r[[e otl'[vurrllc b;rnatrc lu.r'utttc ln a].Lralcnte. SirrL
'It':ir:i'ise crizeLe ilt cl'lt'tr cirdeau viciirirele : fr,is,uane vlc,rnentc,
it'blii ucigirt{reile, ;lcct:se cler fr-ti'ie dcruen[ialit, lis, da::ls sau
llt'mllrbturri ingrozitoitt'e. paralizii lt-ept;tNe" s[']inn ardfnc:r
;,ri1hi.f, l'igiclizarre, Lo:llc ulmate incvitallill" de moarte
Deli fiirir cxc,r:p{ic, rnor{ile crall {JLlsc ele r. itlg lpe sefl,tlili].
r oinfci zcil,:,rr'. ginclitoli lucizi aur lri.silt pnstct'itaIii ,icf li*e*
l lilc lor asuilrit rxlr;ritol aiaccrri :rpareiaL [nJiist.er'i{}lts(r il,ft.-
rLilla in cat'c Fuii,1"satis" mama liti Artarxelxes iV,{nr(rnlol-"I,,
:, j-lr olrirr.it, e;ilt"a cletnohstreazir cit ei'a del ttet:.-''r.r ltI a-'riri:-;c.
,,iin oti-iir.ire, asasinii. u;rind dc rnijioacr:nc ceic irn*,1 pen'fiide
1rr.i'rl.L'l.{ a gtcrge orir:t hlnuiali a f;rplci ili.'r. /;i"flc'.l, irr
linrpuL ulrui. nsprit{, sil('r(.rfi:r a cl?:r'ii. nltrol'ii in l"a;:il'L iltlrrlrq
''Lr ziinbet ainabil, el prltit'niche {ripl.d ;i ar se'r'"'il-t-r" Lii,iin"
iii-i pr:r'{ia cL1 ,i..{n cuIil a11;rl pe m;isii. Iri'ttrr-ull cil rii Ll,:rll.e
r !iLmei aLi{ Linsti cu r"r sul:stiinii nioL'1;rlii" lijrreuiit irX,Irurii
'1" nretalull utrle:riil (:i-lt otl'ii1r;:l a {r,:si. ct:itS r-ieli.rr:.,r,,i. [)it: cce-
l.Lli;i a {nir:i{rrlL s();icliir, Douir zilt: miri tit'zil,r. ti'n;1il;l iic,rriiirelc
.,i sfil'irt';r zildle. Platol'l t-clalra;rii in Fedo/r Lrtli;r.-it in'l't.rst r:rcirt
r ',rrr,:t.';l1U SLlli: itC,,lzai-la llcclt'<,r;..plii de cl.rr',";pr.'i it ii! Li[]Fiietr;Lui-
r, j,:lni;rn. tr)t.tXrijr: 'irr: i:r l:ailt '-,L.tpit
riLt';irritir, ,.r.,r,:l rni.l.L iirl'qelc6lt;
lrLri,r"e car,i-leilii.' ntr a ej,itt nicj. crl mitl rnii: st,iilll clLtt,el,.,l,rcr:e,
ir' rorir,'utLsli. :;( colJci- nLr ;i v{)nli:t. G;tnrberlit i}:itilrr :;-i{',ii in -
ririiat, singcXc u il-ici.:6rt.ll sil cLii'1iii l.ui. Lrl;ii 'inle,t,'it"ig"ul t
.'ii insl;rtriltr t.r'c1:l;rt ln iinilni. filt'a r:ir inll'riig:erlril sii-i. frct
,rli:r.trai;1, Tn ll'lr,ci. :.iL'n!ilid. mr')at ii:ril aBll ioy-rlilldi.l -..,,,,:', Ficr-
'r lt1.i: s-tt ]il lins. crl 1lIrt;apr:1t gi'e11, i-]i-t )t.ti["i^]r,!r:il lri:r t:ru,zc:
i)r..lpii r:ir.l'r ir ir.r.lill'ririil,, fl'lrii ;t st: mrii tt ti:i "'l"Erocrlall,ii
. li:i,e!e:t;.
,ir,..sLr:i t,t,rr ii"riiiu.: ic,,lui.trt i oit';ivil.lrlrt'c s^t-rr 1lti,r,i'r1u11., i,,nl,l-ir o','filc -
:,'l-rl sltl('r nrll;;1.;,.r1 rii:'ll-ri,inr,,t i p:'l';,:t'ttl;t ii11 1',;6"1i1lr';1li.l..l l,oliit;i
'i
r r itttril,tli irr.,i1i cr.)t.l f ::.
Gci,o-ci,,ir.r.l:ri l,,cl1ir ctltlr..r1ttt;li.i r',lirr"l,i" ti,'r,1l,r'""uri iif.!i:ai.dl-ei
,r,.iilrit 'il; !..1rt1ipir.:ili,r r,r..:r:irrUj rio, r,-;11r,',-._, iL l-r. l-: ir"l
.t86
I{:i:
t(lr

riuri. nevinds'callile. Cal'ragirrezil, litrieilii, pei:gamienii,
g*iii u"*r, cle asemen.ea, rc"iuml{i !n" pr"oducerea c1c otr6-
i-orr,i. gtttult-lleles, nr:l intr:ea-ga popula{ie cuuo;tea -re}eta
sul:s1sntr.1tr'toxiee, aceast& ocupalle fiind apanajul vl'a-
e i1,rr, vrsjitorilor ryi preofilnr, singr,rrii p[striLori ai secre*
rl,,1ui dife;ilelor refete. I{'ici chiar o1r'a'a pentru sigeli nu
*, * p"opnt"*t;i cle rizbninici, ci de un preot airttme suu de
sr1l1.xan.
' I$ici il,t:pul:trica t't;m;:na trtl it ptrlut impiedic-a- pene,-
lilirre* in sir"rul s[t-r i.r et:irnei pr.'in q:tr:dvire' De pildd, sub
(:!t!!"tsLitratul tni trr1ac;r-ls si iVlar:cellLls, c multinle de persoane,
dil:r '{,qrnte pftr.rriie sociale, uL] mur"jfi in mad enigrnati-c'
li,dllil nott r,i art nl'donal; iltutlrcri ;i sr: faee I'Llgeciuni 6i jcri;fe
ll, i**pl.t, cre:itrclll-se cs s:ra vorba desp'e minia zeilor
i*pott'it'*'u{.'tetii. Da' un st:larr ;:, denunlat !a}lza" r:ea1;i *
ni,irlii. menf ionlnd o sula
"(ilpt(-'?-e{:i $e patlicieni.c3 lric;l[],t,r"' ,ii* utnei *onjuli'a1ii^ ;sir.sinii se folosiser5 cle bauturi
gri p'a1'ut'i
'triivil.ei
}loli;izei:i cle pei'"-cilane, g5site
-vinova"e,
*lu'felsl corrdlamnale la sinr.rcicler:e. irincl .ele insele otrav6.
ri:.rst, plrlcetlen s..i.t pistiilr.,!Q mc)clalilate de santlionare
a criln.. l'r.. ir"r spncial in I'inilirl n'biiil'r" gi miliLarilori pind
in perioadi.r tlr:i'r-ial5. in ide*a evitaril ir:josirii. unei per-
u*"iu, pi:it'l concilrir-tii.iti Ia execti{li capittlle' Sub. Cezar
"t,'nnnro
lScetr ravapiii. r-rcigind mii ;i nrili de oanreni' Era o
a.i'n16 la inclcmini-ttlicuii ioirlsita ln nlod pei:fid' ca 162-
'buni.l.,'r,t pi:i:rt}-l"i l'e::i mai bnnalS rrfensA" Oricare vr5jitr:l'
qitin s$ ;r,'*tp,,,,'*, toxice inlclnale iar ace;i'i Ot11"tjoii1il
ill ni,:l'1il si: giise;ru lh tut. pas'tr1. Car"tiere i*t'egi, hrnitir
nuhile au pierit; otr"irvite. Vr:f;jilulr-il X'ocusta, de pe vlc-
llreei l.li Tiberitr
"si
lder*' gi-a -<crvit i'rtit de bine stdpinii
inctrr:na1.l incl{; *cc:;ila t-lt'''t ;;opct ri cu hog[!li' Loctrsta
a ldsat secret.ele sale ilr liiini:l iinqu cliscipoli care au t'is-
pinciit t.err:;uea .lil Ronta' I{inreni nul n:lai avea siguratrla
vie;il, cti tolii se 't,emeau sii r r-l fle t-rtrilvili, chiar cle
'oet1-
l:r'i'ai fan:iiiei 1or. De ia R*ma, erapltala crimel'r: p'ii-r
otl';ivire 5e ria. nluta la Constuntinilprll"
' rt irl.iilgf ftto&t'te;l ilnediirtS a viriinrci. rratcii peipulafie'i
,rrr,'r irudio]le ticlinets gtiau sfl, prepare o eltrav& qi rnai ve*
rrrrrr,l{sfr dec?t curara, fierbirrC dir,'erse ptr*nte tclxice. pr'{n*
ri{, (:ilrr gi o specie de lian$ cle mlagtin6. I{r;ru morliili
,l'i;11 1rsp6rii emanal{i de vasul pu$ pe foe. Din ace stii
,.rrrzii, r'racii luau ca ajutoare fernei b$trir-le, decrcpri,e,
,:irolr le deicleau dispozitrii de l.;r distar:l$ ce -*5 9ac;i, r:et
r,r;i iiclese& acestea c&zind victim$ rnor'{ii. F}rr:i.ri.t l.iciririu-
lrri ut.l;ivilar era ftlcttt6 cr.l o spaturls dr: !emn, nrnezitli el*
t,liiq'" f!;1 er,a introdus* inti'*un tnic reeipienl tlr"l sitlge cle
1,;rslirc 5i dac;i *cesta se cr:ag',:l;l hrtts*, dtriit'& era giri$..
lrr citz crnlrflrn fie::tnr:e se hlsa in s-'ontinttare iri f*c pilr&
, i <ir[r$ta eonsistenla r'$c;r'',alir. t"ln oiriect oa"rflerrre, minjit
, rr ii('citst& ,sr-ttrstan{S, rilmiuca peri*ulos uin lirnp indelun-
:i; r I , c:tiiitr decenii. hnpotrir';,r (Llr:&t'ei eiilt-r pre pilri:lc rpi
,rrliriliLlri.
Irr gertrrnl, ins5l, anticlr:rt'r"rri ia cir';ivulrii* antice tiu
, .. 1:rt;i.u, de6i numereasc sel'icri acretiiteaz& p&rerea r:"4 etre
' i i!i.r clrvroiicute ele cdtr.e pret}[i 6i vraei" Ftir,nule sluil*
',,.r:iu, diferute, verificate de ryiiir:r'q.a modcrtrilt, s-au dove*
,iil rr Ii, iir rr:alitate, naivitii{i. Fro[:ahi3, ningura posibiii-
l;rtrr {jr,: n evil;r otrftvirc;l t con.slituia nbiiinulrea trr:ptittA
;, ilip;anis:-nu1ui eu un 'r,r;xic seru aitu'1, pin6 tra atitrgere;.r
,,rut,ii,ifilcr in mocl c'hlqnuit letale" ltrra tusfi * sululic in-
, 1'r'li{, d{jr.}:lr'ece pr;eet *il r,'r'&jitorcaLic$ eivca !n ur un flil*
r, r ;r i" irllr,:n$ de rc!t{,e rnt: r::trfi'rrur'i,
,r'uvillilnsa de atentalc tr:rir"l tl.riiviie a nascr-lt, r: pri:iie*
, ir,{., 'tr"rll}-lr}e irtceea de p,usifrt(.}r' rit: aJ irneri.tr,r. Ace;ti oa-
'rlli. rri;1"t: s{i.dar-i tn(.}41'ffliti- ln-r iliurrs in evtlI rned!u sfr. fiei
r rilili num;rl clintl'* rrr:L:ilii. dc v*z$. I)ergustiitclrii, cle;i
' 'nsis.ici'ati pti'soane de nlErsirnir inr:r'edei"e, s*au ctrovedit
il(,.cr.li uneJte lrlc unr:r' ctinjul'i-ttii criminale. Fir"*:;te tr:'e-
:,iiliiril sir dispunl de un tnare ci-ri'aj i.n a:selrrtcnc;r acli.uni,
' ri riscul u'a r()mptnsrit'r prin ciSt.iguu.'i rn.atq,:riille corr.:s-
, .;ilt,trt t..
;'r'i1li itgt'ii (|!".{n()sit:eLi, dr: $remt nlt;t. r'r.rfeti,l]-le r-iriOl' snb-
r irirlr, capabilr sii producil hiilucinil!ii. ex;rltilli" anester-ii
r i-riirl picldr:fea ni*trtoi'iei. Sip;r.rr". exisi5 q,i multc *xir-
r,.r'r,irr in Liltlaturir antic& I'c{clii*:;rrc Jn eIq:ctc]e acesl{)r'
,,r ,,ft$$(rl care puteau fi f il-rcrt*;'i. ccair"rri. ur-is{rri, praf uri.
nrriqafii etc. gi rJoiil: ccl'rrt:tflri1r: mrdel:ne vor stabili eota
,i crr.rdibilitate. 1")e pikla. Iiourer r.ori:re$te in Odiseca
,li''rpl'{l o hirutui"fi c;,rprii:ilii srl Nt'ans{'ornte Lrn onr lntr-i-rn
Otr$vltriie vrhiitoriior c'i:3L1 cLln{:sr:ute ryi' utilizate pe
toute ccntinentelei inelusiv !n Amer"ic;1.. Ameri'dianii put
fi socoti'gi, cli siguran{6, maeglriiL n-ue$triltrr ilr prepararca
n*ioiant*ior turiice ele'o violeng5 c-'*1;r'cmd. lfin t'rernuri
ini**n"*lolle, t'iburitre mmericane utlitriran *t'H,vrrri tcri-
}:ile, pr:ecunl curara, wo{ll:al'a} m;xvilcura' upas, verlirllti
un*r l"*:ptile mult nr;ri. pt"lternic ciecit eel de rriper$' Efectr"rl
eLlr:,rr:sli"b.'t* fulgerslor" O :-rimpX* iir.lep*"ltrlrs cu un ac citr'6*
! 6ift
t()(l
t fiff

aililr:ra..l {-r&l€catire. El nr:,.1p}iflci in lnod s-'lpersLi.ti"os aceastd
ilJor:n'lalie pl:ivltoare na ar:umite preXrarate haJ.ucinogene,
e";rr',e existflu intr*adevdr. DacS Nabricodonosol: s*a creztet
p;i''rr,scl'ri:nli:atl intr*un bou, in timputr nnr-ri festj.n, dupd ee
i "'r-;; dat sS }:,ea un astfel ele trichid, faptull nu poate fi pus
1;.i. li.;llrr& il:nagilla{,iei saX_e, ci a efectelqrt hanuci.ncgene atre
h;;r..l,l.ir':li nilagiee. Sc 6tie, de asemenea, cd rrl:acii. 6i fachirii
jrri.,i,t.l.tj crr-uloqteau o jrs.utulr$ secretd. care p]:ovoca euforie,
pi( t.rrfi.r $i nozis{.en{.fr la cel.e mai atnoce cXureri" Astfel de
h: r,'r r-rr:l t,,r'lru datc incleosebi celor ce Ltx.tltalx sd fie argi pe
irrg- iis cadl'r,ln sncliXllciilor niturale, der qi trrolnavilor cle
{:::rj- i:-i ;ri l"irl'li'ii.lol'. Secr"etu]. accstcr bAuturi s-a pierdut
r;1,:r. .,;:ir::iiiLr.ll secolr,-iX'.li al XLY-nea. T,In cBiirtcl. englez a
l:rr', ir ;1r;t i:l rr:.artE:r ocltlc"r' aL unui secrifnciLt l.ltual petre*
cr..i.i .ir, ;-.:",r";i 1fi23, fn s:al'e victlma J:arhilrlrlul ceremonian,
tllr..i':';- inghilise ccnlil:r-rtul cupcit sarl'e. n a*Lzut intr"-ql
si.,.ir' tlc L;'r-'rripl,et.& insensiL.ilitate psihl*;i. Ouhii cr:lei desti-
i:li,t'i1 ,{.,1 t,fei erau larg deschi"ri ryi ea. l',ispl"lntlea inaginnn
ir,r,r,:i:il;r,llor l:*prerenl,:rntr lui aul,u'iiii{il':r pl.ivincl dorin{a
dr-,, i, s* liiisa victir:l;l ceremcrdslutrui alcl.er^li ene vie" Clnd
s-;l :;ri;.rf. sitrgulai, pe r'",,lgril sacrtr, fen:r:ia prezeilta toato
$ir.i.irt.f.rn,i-le nal'eotirll.rji, i.ar clnd. a fost devastetd. de f15*
s:r":, r Jru ll,pl"Iilit sfi scr:at$ nj,ci m6car un geilm6t.
.::,r,lir:nli nn f6cut Cint*tdeauna i;u el* l:$utllri cu efeq:t
rr.::, -, i tlrr: Inil, din:trcil'i",rii. eufcriC. Sc cun*qtea r*ieta'un-*J.
{r,.:. [:]'{1r3r*t din fi:rinrc. e}.e Datura stri;;n:lcl:iilrn? fare pro*
d;,r;'ri ,.,' r.illnre de apatierr.t;inrp 6trg clor"li:tlci gi patru cle ore.
j,:.r,.i:r'l ,::;';i r,:l:a neln:inistr*.1$. fetelcr vincjui,c *a soli.i, care sfl1
gi, , 1'. i.ri; ) brfti.hatuir:i, Slalucinergene ritili;ian St ehinezil,
g,,.i,^r.i":i,rii. scitii, sen:ifii, a*rerincii.eiiii. $_,a mesopota*
r.r:r',i.:i, 'rri'l;cii. fd,eenu prrritru cei ;rvuli u bduturd produc6,*
i,,,",1". r::! :rl$mi1 cu vise pl.,4,cute. "Acelagi preltrlarnt era cu-
]1r,..r:,,1 s:i la cn:inczi. l:e.nl;ru tr.ezirea eellli care folosea
bi'i;r.ri:t a onlricfi, vr&j.itorii rnesopotalllicr:1 utllLizau parfu-
rrruii li:r:i"J, in tir:np ce eXrinezii i.i:trodueeau ln apfl picioa-
r'{rli:r Hidl'ornnituLeti" $i crcniei}e ebraice vorhesc despre c:
iirjpftT'qr eon$!.nind sn:irn$ cu caiitatea de a dirninua sim-
{ui'i}er. /laeastn era dat5 eelor condarnna{i Ia supliciul pe
d:l'l.rr-?f. E;aista 6i * alt$ b6uturd cu efect narcotlc ee se in-
gi;rlea cne c6tre bonnavil cu dureri rnali. sau de cei agi-
t;r!:i. Diodor din Sicilia gi Fliniu cel B$trin mentioneazA
eliferite retrete ,,filiraculoase" eunoscute Ia vremea 1or.
lJr:r:Le provocau aga-zisutr delir pythic, adics rostirea d€:
fr';;zq: cu s,r:ns profetic, etr.tele determina"*l l,a cei b5nr"lili ele
x90
crime un sorxrn egitat, In decursul c*nulia i6i dest,*inuiau
frrptele.-
O substanf6 bizans cunogteau indien'ii amenieani din
tri.bul Nadoessis, ea fiind dat[ de vr&jitor fiecbrut not'r
nlcrnbru al sfatului colectivitdtii trihale, in cadnul unei ce-
r emonii ritua e. B6utura fdcea ca individutr sA intl"e in
convulsii violente, dupd care riminea nerniqcat, aparent
rnort, stare care putea cotrtinua gi dou6 zitre. LTn antidnog
r{e termina trezirea cetrui adormit. Animalu.l visat trt cursul
ciurtratei experien{e era luat drept pdzitor qi sf6tuitor eii
noului ales care, de altfeI, adopta gi. numele acestuia"
In genenal, produseXe de bazir ale t'rftiiteiri.lor erat-l oJc-
[;irlute din plante"
Api,ut (grece6te opiotr ,,sue"), ob$imurt pt'in utscare-a tentil
', Iat6xtrlui d,in bapsiale}e necoapte ;rle unol' specii de nila'e,
cnnstituia o meaterie prirn6. frecvent& a preparateLor v'r[-
ritoregti, a c6rui fartrosire era cunosctltA din cetre rrea! vech'i-
i.i,nlpuri" men{ionat6, de altfetr, de Homer, ftferoclE:t 5i F{iglo-
o.:uat" Exist6 o serie de povestiri mito).ogiee care I'eag,lr suer''l
;{rr:ru de figura lui }{orpheus, zeun viseJ.or", uanutr dila cet o
rni.e tle fii a[ Iui Hppntrs, zeul sonanutrui' tr a noml&ni lnar
nilsptnditd era Xegenda privind ajutortln dat zei$ei gr"iului
r;i, i recoltetron, Cerets, de ,cdtre zeul I'isetror! care *-vazfnd
cit era de lnduneratd, datoritil pienderli fiicei sale -- a
.lciris pe lunle naacurn, pneXlarind dira etr o b6utun;'t^rnalgie6,
l,rcntri a cal"ma btati fuarn[ ce-gi plingea copina' [.m fiidi*
'i'L
Cnina opiul era consunnat steb forrnfi nattinal";S, apoi ea
[]mdr6, poqiune, prnf de fumigat, cornhlnat cu cliflei|ii;e
srrLbstanfe, tlr ceaiu,ti de plante anonaate, in aomXlozlfil cleire
puteau da s'L$ri c{e elulci neverii salu de calml! ori * ditnngr':-
irri'r:6 -_ de fn"lrie demen$i416 ryi anle{eXi tngroziternre.
Md,se1,*ri,{n, pnantfi diir famili.a ssl&nacoetors c"u fL'-rri
r;:il-i:ene, suprauunaitB,,nebunari.t$", enn rientlnrult& !lr, ve-
rhime ,,iarba lui Aponlo". Vrdjitorli altilizau fneavent ilr:ii"'-
,cnarila pentm a X,lrepara extracte cu qorleentrafrti cliferiLe
ll 'iicluratd fu:l rrlincere saul h6utur6, acestea pnovocaiu cr'ltr
,: [e ingl:lite.qta st.6n[ veeine cu nebtlmia, nts sardot:lic, furlti
r.mgnozitbare, sc)lnn cu co;xll&re, lltde'ohqte, e-xtractetr.: vL'i-
lric,::egti din na6se[arl[6 se str:ecu::ntu tn cuXlele cen'or rtrr.lnr
ll'iva chrorm sc ult'm6re;). o rfizbuniat"e' 'dar" nrl,L eu. efeii;
'rriortal.
F,l[.dtr&ptrttnn este pielrrata cu cerne rnai largi t-ltiliziirri iln
I,rr ir*{.icile+ rnftgi.ae gI vrdji{;nregti. fl"]eeloctun q; eNtra"ctrli t-{"*
'urjtr:dgr.irr.$., ..i.lr,r nnLsmi"te ctoze. au netiutne ant,ispa"st'ie'"ir ;'i "se-
191

rl;rtiri&. nn csrncrtlrlr"alii difelitt", pleparatelt-" I'ealizarte au
Erfocte erdesca contl'arsl. De e;e:n"lpltt, itr anunrite do;aje,
1.lnci,ura de m5tr:Sgutri din:inrlear-;l considerabil circul.a{la
sangvin5, iar in cloze pulcrnice, ctrii"upert::iv6, accelereazd
ptilsul, provoacl delir, spasnle qi *hiar n)(iartcft' Extractr:l
cle mfitl'bguni| aplicat pe o' t'and, cluce lil aclormirea i:n"e-
d"::.t6 a inil;l'idului, picurat in ,1,:,hi, prr:vcaci-1 dublarea
1nr;lginilot'. Ace;i$i tndtrigr-ln;i, c*mbin;rt5 cu altt plante,
iri-it,Ji.. srl pr"ovoacel siLt-nuttl a,dline sau stiri lr:tnr:gice. Ive
lr"l;,rgia gcto*dilcilor mirti"aiguna jutca un rol im;rortant" Cl'e-
t'iir"ll,cr ;i r:bicei.uli 'v'echi. ronlent:'qti. e:ontui"eazi irl;:,gir:.ea
rlriui l. jtu;el ;rJ ucrslt,ri p)attter, :,t].trrit"ui infeles clcpXin nu a
.ljqr:il. ciucricl al,.
/feigi.Siri cstc lrt; prcp;l]'i:.| ,,rb'r;in.ul eJin I'irfr-tlile inil.clr'"ite
alc erxu'rnplirrclur" I"*tur:le cLe rint:p*. irrdiani. Vl'acii, vriiji-
1.rl'j i s.:u]1,iv;u"t spccial plenta, Jiacinri cXjn ea bir"rtuti cul r:f*et
c;ll.lnrrntr,. Tot cljrl *iur,:1:i, it'1. ;'ril'lr:ltcc cu m{)s{:r ;rmbl'li gi
c:rriri.,ii cic ji;scmir:, 'ci re;rliz;ir.l ;lIrodisiace" tri-t coml:inntit:
r:,r aiic plan[,e, hariigul <lelcln:inil stliri de catalepsie' Frafu]
t-i.r: h:ryisi, pr.ts in vin, eifidea si;iil.'r de bc.{.ie pl6cut[ qi iogoree.
i.!a: ar:ra.r, cupc cr-i llsornenL-a aln.estecuri fitcute in asctivrs
e:l'lru rrl'r:r'i1,e soiinot" saLl p(;'rsoiin(:11$il sLispgctate tJc irlfirlcli*
tr)tr,, ircntl'i-t u;r vci'bfiri;:l )ot', ele rlt'r'l"l.i.pinit, s* fie foJ"osit6
clr. r:r.:i irttclcsilli.
,l,r.l rl ruI. pi"i:-n l.a st-rctii i i.
"il
n *ili l ;i ln u"rlt,ichitil t-'a gI:*tio-l'o*
li'i:,:.r'lii, ci-t Jtun::ttie: :;ai* lliinci irrrpuc),rbiii zeii, preolii r1i inL-
lringii'r,tti';i, aree ]"ezefvat ln l'el,e,i.c:Ic rnagice r'rbi;nuite- pe
r:,,i:r1.ineni,ul ellr{)pcan irct:I.i-lgl rt,i- 1:t rav:e 11 detinca oplu} ln
rXsia. If,rop|iel5file fl'u,lzeLor e'l* llir.lr ):ru erail totuqi str;''i.ine
arlilljc.:1l6ri. fn nrod spegi;rn. clirr it.ul1r:reL* rie li:lur -- t.ts*ll-t'nr
9r pisat,e ** se clb{inta o pilr}r'Fr a-r;lre, prizaiii' hiirt.iA .inl*
pr"eunA t:tt vin si:tl.I pt.lsa pc rl ritll^l;i, chi:rr: sr"rperiir:i;1n6,
il$dea difr:r'i1,t: e1ccl.c' : t"t:',,c;'t1. roi lrlrl ;lclinc. ;rpatie lii'ill1ll1'1,-
1n{.6, clat: ;i eni'r,ri'it' slr;lnie, r'is ,l.ler::rel:r!iaJ, delir furios, l.e-
tnrgitl, lnoart*. $q: :;pttt.lt-,: cli ft:rnt,'ilr: l'ilmane ficeart L"lltolri
u,r'uXe i.Ltrclr.t|i cu lnlir F€11tx'il ll s'i:t'ipil rle insistenlcler inco-
l'r'lode ale scii,ilor', str*cri'indr.l-.le irl bi,tu'd r:if,evir iricll'-u'i
tJe asc'tncnee prepilt.'ili:e l'rf;,iji-o|t:1"c1-iL, astfel ina:it ai:r:';i'ia
aelct"lnea'"t re,pede, cllrpi. ci sci"lt't'[:]. s:r'llrh c.tre ris. {Jn y-r:-r-rt:ci-}ctt
sinlilar url,iiiziu treiatlirrele* nirrnii,'i cii aq.l(.rs'r.r:a t:'l:ctir'!4r'':ail tra
ilnUl,or"* de lar-lr pentl'u a;iciiuti []iilrr i.rfl ilnpl"uclerit. in *loc.n
*grt, prOpt.ighili}* X;rr-lr.rrlip c,l'iiLl Llir.)1,rlLLlF{lLi1.s dt': tlllq:o-tri.,mir.,:i,
insuqi denunrirea laur provenind- din ljrnba latinl' Fol-
rlorul romAnesc pdstr:eazd o sel'ie de expresii elocv-ente ca,
rl.l pi1cih, ,,Am (sar-r nn) mincat laur. (i)", cu sensul de a les*
plng-e sau nu o acuzillie. un indemn ; sau ,,A culege
in,.tiii" * adicd a clcveni renumit ; ori ,,S-a culcat pe
l;ruri" ._ delirsirle etc. Laurul era folosit intr-o serie cle
rclete strivechi daco-r'omane, mogtenite de vracii din tarile
',,rn$ne,
calre le-au plstrat in uz, prin tr:adilie, in medicina
p, rpu lerd.
I',f.anttrragoro este o piantd despre ale cdrei virtr-rli au
,,'orbit mulf unii scriitori vechi, cle$i se pare cd ei au depus
rrrul{.i. im:rginafie in afirrna{ii. Teof|i.rst ;i Piiniu cel Bdtrin
;rrr c-lat ci"iitil i:u.erile privitriare la mandragora gi..efecte1e
blutni'ilor prciar;rte ciin acea-*ta. Oricum, ins6, ficxturile
tlin ridicin5 de manclragora se apropiau calitativ de cele
rlin n:iselari{a, provocin-c1" apatie, somnolen{d, ameteli. Ei
irLii*cinalil. Se'cl;ideau fiertuii cle mandr"agoli pentru a do-
l.,-,uii p* cei agitali sau, itt alte rioze, spre a revitaliza pe cei
slubi !i.
(1t"crtta, plantd" devenilS cele brd prin n'loilt'tea lui So-
rrlttte, intl'a in compozilia biuturilor nalcoiice, slupe fiante'
1rr,**.i* ;i a celor mortale. Scrieri 'a'ntice nrentioneazi .ca
icput,a{i it p""pata.t'ea otr'bvurilor din cucula pc Thitrasias
,lir-, tttantin"ru qi pe Alexias. Inl.r.-atit de rafinati-r e'a b5u-
l,ui:'a. fdcutd cje'acestia incit nu lds;r a bSnr-ri cii persoana
"].]'urte
fus,ese in realitate oti'irviti cu tnulL timi: inainte.
$o.f'runul, plant'd eri:acce, clt liori vir:let-d'eschis' r:rigi-
,r*." .ii" esia, era lalg raspinilit, avilLd. o milre lntrebuin*
tiale la ilrepararea si
"?i.,tottu
alimcntelor" Exista r:bice!'ul
itt,-i"'tlilg'ri,,*p"l"Gt:' ,;t {i" ttt't" flunze de Sofran pe table
ltroi"t", *i,,o..tf pia"tti iml:iind la mincare' biiutui':i 9i con-
.r-r.t"iii. Luat in hoze nrari, sttcul de gofran provoca o stal'e
tl,q' eulorie maladivd qi chiar moal'tea'
BagLat'i' (*dtbenele), planta lreninSaiS
erbacee cu flori
rnici, galbene, care
"t"qi"
in rnla;iini '1i locuri mocii'loase'
,.r.ii ioloslta in fiertti|i ce pl'ovo{rau sti|i trizare, I'ecine ct'l
rrel:unia, ris sa.rdonic qi rnoartca'
['alttele ct.rcttltri.. este o planti c.are ccnfinq ,t]l :-L:",.1.1t-
1.'s, cliustic, otii.aitbr. Adbugat in {iertu'i se trbt'ureau o1'1'a-
.,iiil
"" "il,,t
lent. Persoana intoxicatd acuza dureri violente
;;;.;;, ;er!eli' cadea la p;rt 9i murea' firh a da nici u'n
oo.-*r, i., otriirrii.e. Desigur,, numiirul e-rtractelor vegetale
n,*..'multrnai*u**o..*,paletavriljitor.ilorfiindfoarte
193
p Xlnnsilloarr": inrliqnE:"
l !]'j

iarg5. La acestea se addugau substilnfc nlini.:i'ali-. :iirLl dsr
oligine animalS.
Toate beneficiile secretelcr magice fei.cirr:r<iu l;l pii,:r:i"i-l
nincl celor care le preparau, inl-.r'esul lor' lj.irtrl {i(i it r-'u*
:'iringc roncr;rinrl.
Un alt secret vrAjitoi'esc il const:itui:lu subsfcrrfi-aLe t:on-
t'rs, ctnims-Ielor s'illotttice. Literatura antlca abundi in po-
vestiri privitoare la ,.pulterea" Lu1o1' oameni
-
indeosebi
vr'iijiiori Si taumatu-rgi de ;r jmblinzi a.nimale s5lioatice cu
nrijloace rniiracnloase, rlupa Corinla, nevoiie 5i caplicrile 1or.
Frintre a-ceste p::oceclee, aria cum siirl ele suggcril'te de ci-i-
trer cii.i,lriti scr"iitr.rri. inclusii,. de c;ilre l-{om,r:r, ar fi .[cst
;:'.rlisrc ntr ek: g i ir5u luil.ilc narco lice', rnr-r zic::. si-r i:si.:rn !e1*: p,.r-
ilrnic rnircsito:.:r'c, hiprlr:tisrnul (i:rscinafia), prer:um ;i cli-
t'erscle marforr"e care inspirau fiica ;i teioar'ea"
tr.;'1.rlL'iilc Lrnor p€'is,ona.je pose dincl ,,nita" iinJr]inzirii eni-
n-lalcli-ir sliiLralice sini de naluri-i s5. alaie cleCinfe supei':rt,i-
ri ioasr:. c.lrri' 5i nloiiLil ii:r cale, realmenle^ unii vi'irjii.rr::i i1i
r.xlrclt,ai-,1 currr.,sti;:rl.el: in dr-,r: infa ric a-;i impresioll;r se-
inr:ni1. f;iciLidr-r-i sa ci'eaild cii .posedal{ pill.rri supra-
Olttr:nC 1.i,
trineie mc,torlc aniir:e vrliii"ore$li cL: iinbliriz-ile ,a aui-
r^rlaleri.,rl sini,.folosiiC Si,astdzi. De p.il"cla, clrr:sorii pun in ir,pa
c',r--. br"i.rN si in Xtlanii iiii-cioi' si.ibll;rn!;,t naLl,-itict:. pi.i.,g:a_r.ale
,i:irnLrnlr.:r, l:rlL'tr.ll iinor." c'lrl;rr,r pi'c,.;tahi1i1,c. c?:ll,c nLi I'r,.:l'-:r 1"li;;1
pir-lri cl'eciui iol rci-icIiil"e f iarclor, ci dc.,al j* atenuca:..i*]. u'-r:r-
lirilind iiDrr-rpiei'ea ncsLi.ugherilS cle cie. Slcr.litorii ::niici
r-i,r"J;r:li: clc,-pir f;rptu.1 c.i anu"itjii;i vlaiitoL'i 5i glrir-:ifu,ri nl,i;l-
irrr..r i:rLl s:i l,lirh in snndalele:Lor sa!r intre riegetelet {.je i:l pi-
cr.,riri'r,, fr'r,rlzl cle r,rclo1e;n s;ru <:Atur;;i-tic;r, a1 ciii.'or" rr-l.i r.,tl:l iiii:5-
r,rr.'a r,:iinll gr pisii ile. pr-rt.incl fi vizul.r:. ;l:;1,fe.1" ;isr.trlenr'a
. ;rcrsLrna.j* r,1l'niate cu Cocihirt,e dr: o mr-ri.l,irn.: dt: lnirnele.
ciini li pislici la un lri,:. in+;r-o ;rroc<,'siLlnc bi;rar'5" celc, r-iimea
i:rir,'i tr-rrli, miii"iLiil. i:r acela$i l;iurp, fairna ,'rijitorLllui rrs*
prctirr. Virriitor:ii cale vclillr sii a,trag5. lupii. vu"trpi1e 5i altt:
::rnim:1.k,, punei:ll pe ei o c5nra$;i impregnata cLl Lii'l rniros
clecsebit,. Par-isanias (stc<il'-rl 1l e+.n.) noia in De.scrierea HIa-
rl i cii accsf parfLlru aparte era canferit de su.rutr Lrnor
planlr.: cr-l cilenumiri cir,Ldate, din familia rtalerlanaceelol'.
llc,l el creden t;r acesta era 1i secretul acelor miLriiori, fa*
rroriti a zeilcr. care alri:).g{'rau in jurul lor lei ;i tigri tic-
roli, fAr6 ca silbitjciunile s5 le fac6 '"rrelln rfiu, Probabilo
acest procecieu era ct-lri(,sclrt ;i de cdtre unii dini.r'e creq-
rirri.i pe cnre rornanii ii aruncau in grr:apa cu lei, fiilrd con-
,lamnaJi Ia moarte, dar care, spre surpr':ndr:r't-'a i::uljinlii.
r,rrrllicd de spectacole slngeroase, r,irninq:ar-t ner,tdtilr-li'iii,
trarele comportindu-se docil. Scrieri vechl, r'eferind'i*se
l;r astfel de odorante! arat5 cd ele conlineau extr^a.se din
r,.rrd (Narclostachys Jatamansi) 4i caa-cYaz, precum $i uleiuri
;;,arfurirate. Animalele copleqite de miros riu indre::neau
:,, *e' aprupie. Gal.en pretindea c5, nu o datd, vr5jilorii, qi
r,r"a-cii alu s-alvat viala unor nenoi'ocili condamnati a fi de-
v,rx'a{i de lei ungindu-le corpu"I cu grdsime aiteratS- 'de
, icfant. Mirosul fetid al acestei unsori alunga 9i cele mai'
r ,roce animale. Tertullian menlioneazA acelaEi procedeu
ir.rlosit de imblinzitorii de animale. Firmus din Alexandria
;.nota nestingherit in apele tVih-rlui printre crocodiii- fdr&
, li etins de aceEtia pentru ca se ungea in prea)abil 9u
;,r:eeogi grEsime fetid;. in fine, ame,rindienii mexir:a"ni isi
,,r:au pielea inainte de a pleca la drum prin, jungJii cu.er
' i'rnactrd atit de puternic mirositoa.t'e, incit aiunga rtpti*
, le ;i c:lrnasierrd'e cele rnai infome't,ate. Prr-rbabil cu ast-
.,1 de substan{e i;i apSrar-r vrijitorii trr-rpul de atacrrl qer-
,1or veninoEi'pe. cai'e ii minuiau fdr6 team5" in fala
:l'ioqilor incremeniti cle curajul acestor oalneni, consiCe*
li a fi posesorii unor puteri su1:r'ana.turale"- Aristotel 9i
i'l:i:ir.i cui BSttltt indica mai multe piante ai caror lriir*s
.i',, proorietatea de a amorti reptilele.
Vrajitorii Ei vracii erau chernali., datoritd faimei loi:
:l:tl.:,linzi',ori d,: qerpi, sd descopere a.sct-lnziFur"ile I'r:pti-
r,: lor Veninoase. Ei cniroqteau qi antidoturi pentt'll ni;i:,i'clt-
. :ie gerpiior.
{) poz.ilie apar"te in categoria Srreparatelor rrri:'jil;rltefti
lnJti ii.tie f i"itrr,l,e " ln ,ronccplia rnagiei antic()' i'iltrele
rrii acele piocluse menite sii dezldrltuie l:asiuni, Err stir'-
', .r,:i,r.lrtti.osiea cltirra fala de altcinerra. Nlitologla iireecS
llicut cele'nru efectuJ. filtruhri iui I'iessus *, f+l.c'ril' d"t:
'r*nrra fren{,rtl a.'l rrclurs: ini poi in l-'r'a!ele sale- pe lle-
,r-trl" fla rvrl:rii:ase r:5ma.$a .':olrllul el" care o ;ifiriisisc {in-
,;,*'irtit filncl cl.r-r .lolr.:, .liii:a, regr:ltti i|rlrSittts)' ci; lir:h.idr-l.[
r''::rr.:ffl1, stpt:.'ir-]d r:,1., in:l-r;'i.icinil*c, {iicsla lla feverr} Ia
,,'t:hii* :lrl.qt"r{.rrli.illl.eni*" lJrrl: iilii"i;tr ern in reaiitntr: o 1'eri-
.,,1:;
llr,lh:lillrriil',i ilr-:tit.i-if,t-rilrs" i,.iq: i.rx]atA r-'s a pus pe r:1 vc1*
,r',rini;ri:ri, llt:t'r;r:l.gg s. l',xilt 1l*,:.
'in rar{llr a incr':v'cp'1. s5*$i
,,:(r*,i11 i:ilrna.tll. i'l;-'lc-.iir"iLr,: 1I,li.strlitr:;lre !'-ar: aiun*s pin:i ia *ase '
,htr'p1i:iru.rn ;:ri'i, ca, it:tl'-n vel"ital:i1$ fabul6' $v€i:|i$mr:n*
,,1 di-ri!;irek:i'r* i:fi.x'rl se $riri'f{:ilti ttntafi sS utilir"erae il$;lrre-
i I l.J r:rl1;,r f ::t:gr,: ii, l.rr:1 s. d S tTer*r'tl*9"
194
n {'n illa:it:

nea mijloace vr5jitorepti. De altfel, antichitatea furnizeaz$
numeroase exernple tragice, rezultate ale folosirii diferi*
telor filtre de iubire. Voluptosul Lucullus, de piid6, .;i-a
gdsit sfirqitui bind un filtru preparat de iclava.lui,'Les-
bina. Poetul Lr-rcretiu, cle asemenea, a rnur.it otrdvit, da-
torita unui filtru strecurat in biutur5 de citre Luciiia,
metresa sa. Impdratul Caligirla era continuu intoxicat cu
afrodisiace de Caesonia. Faustina, sofia impdratului Mar*
cus-Aurelius, indr5gostitd nebunegte de un gladiator, ame-
ninta prin purtarea ei nesdbuitd s[ gtirbeascd demnitatea
augustului consort. Un consiiiu de vraci, preoli, astrologi
qi medici, intrunit din voin{a ilnpdratuiui, a recomandat
a sr: da inlidelei un aseulenea filtru, pe cale Faustina l*a
bhut gi s-a vindecat de-pasiunea ei nebuneascd. Aceasta
este versiunea oficialii, care circula pe atrinci. In realitate,
ea r'Sm5sese fdri obiech,il amorului s5u. Este singurul caa
rnen{ionat in scrierile antice, in care o persoanS scapS
teafdrd dupd. ce a folosit un filtru.
Periculozitatea filtrelor este expiicabild. ea rezultind
din materiile utilizate de vrajitori pentr.n realizarea lor,
printre care sucuri de mo.nclragorf,, laptele-cucului, iobodi
puturoas;i gi alte plante toxice, mosc, ambrii, borax, pral
cle irxr:,:1e uscate etc"
Fillrele erau vindute clienfiior de cdlre vr"Sjitori sul:
formi cie lichide, unguente, pomezi, prafuri gi substanfe
odorizante. In prepararea filtrelor antice i;,i au originea
parfumur"ile moderne. .Odinioarl foiosite de femei pentru
mdrirea puterii lor de atracfie f;rtd c1e un anumit b5rbat,
proclusele respective gi-au pierdut cu timpul sensul ini*
fial, deverrind ,un element cornponent al cosmeticii, Se
pare ci fiitrul-parfum din antichitate exala un miros mai
fin, mai p15cut decib proCusele cosmetice actuale. Uzul
acestora era intr-atit de rlspindit in Iinperiul roman, incit
primii creStini considerau irnoral pentru femeile lor fo-
losirea odoi:izantelor. Fil.osoful Sr-:neca clojenea femeile
dir: Roma care incercau sh atragf bdrbalii prin r_rtilizarea
pa:'iumurriior de ambr5 qi mosc.
Formuiele de filtre abundir in c;irfile de.magie si tra*
tatele medicale c{in evuL mediu, pin6 cltre ,secoiul al
XVIII-Iea, cincl : prin dezvoltarea cunoagterii gtiinli-
fice * practicarea unor asemenea mijloace pierde din
intensitale, r5minind doar in uzul pdturilor ignorairte 6i
a"1 qar:latanilor de biici.
1S6
*
Filtrele au fost utilizate in trecut gi in f.drrle romfine,
r,xir;tind o seamd de mdrturii scrise in acest sens. Vechi-
trrca practicii este enormA, ea fiind ilustratd de continutul
rlifr:r"itelor formu.le de dezlegare a vrdjilor care au circu-
lrrl" pinA spre inceputul actualului secol in toate reglu-
rrilc fdrii.
Ial,d, de pild5, o formuld, odinioard de mare circula{ie
ln Cimpia Dunirrii qi zonele premontane : ,,Du-te la omul
rnolr ce mi-e dat... $i cu foc iI imbracd... $i cu foc il cu-
plinrJc. !'oc pe gura cdm5;ii ii bagS si La inimd ii ageaz.d..."
lncliferent cle coioratura folcloricS, de alterarea in timp a
zir.:crii magice, se poat.e sulprinde aici un ecou al mitului
rrror'[ii lui Ftreracles, al ac{iunii ingrozitoare a filtrului lui
Ncssus, a aceiei c5mdryi date cu o unsoare vrdjit6, care !.-a
:rls trttpul.
tJneie practici magice romdne;ti clin secolele XVIII 9i
)iIX, vddit inltuentate de procedee striJne, se infili;eazfi
iir llornrule ce fi'izeaz{. hilarul. Astfel, diferite vr5jitoare
l)r'cparau aqa-zise ,,cerneluri de dragoste", in conceplia c5
olice inscris cu un asemenea iichid, citit de persoana In
caLrzil, trebuia sd-i atragd slmpatia cui.va.
Cricum, acest stadiu indicd degraclarea totald a mag,iei
r)i:)gr€, ceea ce va atrage inerent sanclionarea practici.lor
vlajitore$ti prin refuzul masiv social.
Aserndnltoare filtrelor erau afrod'isiacele, preparate
cle vrijitori pentru a reinvia simfr.rrile qi iubirea cuiva,
Aceiagi vrijitori aveau relete gi pentru. b6uturi capabile
sii stingd ardoarea dragostei, ficind indiferent pe cel c1*
luia i se strecura in a.limente un asemenea produs, col'l*
{inind extracte de ierburi narcotice, cucllt6, rnac, nufdr etc"
Dar aceste retete vrdjitoreqti nLl qrau nimic in eom-
paratie cu proclusele secrete ale unor magicieni, menite a
t:onstitui ar:me de rizbunare. Astfel de personaje, cEutate
si i:ine pldtite, fabricau lichidele sau prafurile lor in fafa
clientului, executind un ritual fnfrico;6tor, pres$rat cu
lormule rnagice qi cuvinte de neinleies. I{erodot, Synesius,
alli istorici celebri au scris despre credintele diferitelcr
popoare in asemenea vrdji. Romanii iarqigi erau convinqi
c5. vrdjitorii pot determina sterilitatea, impotenta sexuald
precum qi norocul cuiva ln dragoste, c.lsdtorie sau o ac-
!.irine oarecare. Nero se credea el in"suryi victima unei ast*
fei de vrdji.
19?

Potrivit superstitiilor, formula cea mai simpl5 gi mai
eficace de ap5rare impotriva farmecelor, blesternelor, bo-
lilor, tuturoi relelor care pot fi produse dd cdtre un ina-
n-tic, prin mijlocirea vrdjitorilor, o constituie pprtarea de
t*ltsmane. Cuvintul talisman provine din chaldeeanul
,,tilsmen", care desemneaz.S un obiect, o formul6, un cu-
l'int, posedind virtu{i magice. Dar originea talismanului
trebuie cdutati in credinle magice primitive. Talismanele
constaun in general, din grafii fdcute pe diferite mate-
riale
- semne, Iitere, cuvinte, formule, ftaze. Impdtu-
r.ite, uneori impreund cu un dinte, o micd ghiar5, un'cioc
de pasSre, un smoc de pdr etc., talismanele erau cusute
in cSptuqeala hainelor, tinute in buzunar sau in punga cu
hani, permanent gi neEtiut de nimeni in afara purtdtorulul
La taiisman aclioneazi magia cuvintului scris, a cdrui
fascinatie creeaz6. in mintea purtitorului o anumit6 stare
psihic6, mergind, prin autosugestie, pind la euforie" Este
o stare faisd de putere, care se poate prdbugi oricind, cu
consecinle dramatice, in cazul pierderii accidentale a ta-
llsmanului sau a increderii-in forla lui magicd.
Din primele secole ale erei noastre pind spre veacul
aX XIV-Iea, sub influenla creEtinismului, capdtd valoare
rnagice o serie de cuvinte, a c6ror scriere pe o bucSlicd de
rndtase, pinzd., pergament sau alt material produceau,
potrivit credin{ei tir"npului, efecte rniraculoase. Printre
acestea erau termeuii,,Sabaoth'o,,,Adonaitt,,,$brahamtt,
",fsaac"
qi ,,Iacob". Nurnele celor trei magi Gaspar, Mel-
chior 6i Balthazar se credea c5 producea liniqtirea epilep-
ticilor. Formula neinteiigibilS ,,Malathraon * Caladafon *
Coroban * Sabaoth * Barboroth'o apdra de... pesti ; alta
scrisb cu cerneald rqie, alcdtuit5 din noud cuvinte ,,Izoni,
Kirism, Kezeza, Fozz,e, Kuddern Hax, Pax, Max, Adimoax"
$inea departe... sabia ; ,,Ibel * Chabel * Nabel * Rebetr"
fuupiedica incendiile ca qi producerea de arsuri pe corp ete.
Formulele rnagice de talisman existente din evul me-
di.u pind ln epoca modernl s-au inspirat din traditia egip-
heani anticd Ei din procedeele arabe. Un talisman foarte
la modi ln Europa, inceplnd cu secolul al X-lea, era acela
format din literele cuvintului magic de origine arabf,
,,Aldabaran". Termenul era scris in prealabil pe perga-
rnent in rinduri suprapuse, fiecare linie pierzlnd uitima
literS, astfel incit se forma un triunghi alcdtuit din cuvin-
fr ele Aldabaran-Aldabara-Aldabar-A1daba-Aldab-Alda-Ald-
AI-A, dupd care jocul reincepea invers : A-Al-Ald gi aqa
nrrri rleparte. Cuvintele astfetr fot"rnate se citeau la urechea
lrolnavilor, pronunllndu-se din ce in ce rnai incet, pin5-la
o ;oapti ugbara, cind se ajungea la vo-catra ,ra"r"apoi din
r',,"inte mai tare, spre a sfirqi prin ,,Aldabaran" aproape
sl,rigat. Pergamentut pe care se-.afla cuvintul {agic era
1,.,r'ilanent furtat cle 6o1nav. Talismanul trecea drept pa*
ilo"eu, fiind-folosit de toate categoriile sociale.
O imita{ie a talismanului arab ,,Aldabaran" a fost ce-
6brul,,Abiacadabra", alcdtuit prin abrevierea cuvinteior
;:b;";;d'At (tatd), Ben (fiu) qi Rriah a cadish (sfintul Duh)
do cdtre magiciinul Basilides. Abracadabra era utilizat
incleosebi imp-otriva durerilor de cap qi de dinti, in aceeaqi
rnanierd ca gi etaabaran, fiind repetat zilnic de qapte sau
noud ori. Dir, spre deoiebire de acesta, el ny putea fi
l'olosit decit de- o persoand iniliatd in magie, -
singura
r:onsiderati capabil5 sd insu{}e-fortb cuvintelor res-
pcctive. Termenul ,,abracadabra" -3-
intrat mai tirziu in
v,rcabularul scamatorilor, iar in diferite limbi a generat
,,,l.ritrtrrl abraeadabrant, cu sensul de ,,ciudat, extraordi-
nar". Sigur, ,,inova!ia" talisrnanelor de citre magicieni
conline intenlia 1or de a-Ei asigura, monopol in-comercia-
lizatea acestor obiecte, nego! simplu 9i rentabil, p6zit de
n:raliul intrugilor"
Maiadia talismanelor s-a rdspindit in intreaga Europd
apoi in America. Textul capdtd o fa{etd -religioasd'
o {at6
t:,r tetragramele care vor -inlocui
vechile formule' Epi-
rllmia aluprins Ei colectivitdtile, mai ales rurale'-care-.se
rlrireau ocr6tite de cite un talisman. Tot un fel de talis-
rnan pot fi socotite gi ,,indulgen!e1e", acte de iertare a pd-
,';r[e]dr acordate credincioqilor catolici de cdtre pap5, prin
irrtermecliul clerului, in schimbtil unei sume de bani'
in forme mai recente, talismanele grafice au fost fo-
lo,;it,e ln orice ocazii. O carte de rnagie editatd la laqi Ia
:rlir,ritul secolului trecut evidenliaz4 complicarea, artifi-
,.r;iia a ritualului alcdtuirii unui astfel de obiect iluzoritr.
l''rr:r:are rind trebuia scris numai inainte de rdsdritul soa-
lr lui, operalia durind tdt atitea zile cite linii cuprindea
r. ir"agrdma."Sigur, maniera avea rolul de a mdri autosu-
;; rti4 cu atit mai mult cu cit cel ce recurgea la scrierea
r r:,manului era sf5tuit sd se glndeascd de doud ori pe zi
,. r,rbiectul respectiv, spunindu-qi cu glas tare : ,,voi reugi",
, ' oi eigtiga" etc. trVIai mult, pe aceeaqi hirtie se notau nu-
'r]:,Lrl
purtdtorului talismanului, datele biografice esenliale
;,,i rrum5.rul persoanelor care alcdtuiar"r farnilia.
198 199

Talismanele sint asLSzi aproape uitate.
Amuletele, spre cleosebiie de talismane, se foloseau ca
nigte mici obiecte cu puteri magice.- lVliniaturi de ani-
rnale, insecte, flori etc. Erau purt-ate indeobgte la git sau
la bi'iu, fdr6 ca purtitorul s5 faci din :tceasta vreun
s*:cret. Amuletele capirti o deosebitfl rispindire in -seco-
iele XV-XVII, cincl superstiliile privind ac{iunile -diatlo-
lilor iau o ampi,.,ate extiaordinard. ,,Epidemia" amuletelor
atinge, la un mome-nt dat, toate clasele, toate.categoriile
sociale, indifererit hac5 purt5torii acestor mici obiecte
erau lgnoran{,i sau oameni cu carte. Se vindeau amulete
pentrri orice
- fericire, contra lefericirii' a bo1ilor, fe,*
Lunditate, prosperitate" Amuletele ajung,- pinir la urnl['
in serviciui unbr familii intregii, cele nobiliare inscriin-
,du-le pe i:trazonul * 1or. Oraqele procecleazf, la fel. De pild5'
metroiola Bizanlulr.ri, Cr:nstantinopole. a avut pin6 la c6-
ci.erea sa (anul 1453) ca amuletd apiritoare de insecte ;i
n'epti1e,
'.rri
;arpe de bronz cu oclri de rubin" Ora.lul spaniol
:fotedo clispun-ea de o arnuletl sub formb de clopot, care
ll apErai cle.,. 1in1ari. 0 mqs.cdt de aur cu aripi de diamant
ei'a in serviciul ora;ului medieval Neapeile, apdrindu-l de
i:oli" Amr-rlete qerpi sau qoareci erau linute de parizieuii
seeolului al XV*trea ca pavizh contra incendiilor"
AmuletS putea fi nu neapdrert un obiect'spe-cial pre*
nucrat, ci Ei o ghiar6, Lln cioc, un organ oarecare de pas5re
uscat la s,;are sau Ia foc, fragmente de os etc.n fiecare
avind c atrumii5 semnificalie" Biser:ica nu numai c5 nu a
inter"venit in acest i'ureq, ci ,si-a insuqit ideea" luind din ar-
senalul vrbjitoresc arnuletele 1i arnplificind superstilizr
aducfltoare de profituri. Czilug5rii, ntai ales, incep sE cu*
trerere localitdtiie I'inzind tt* felul de amulete sfinlit-e,
rnoagte, a;chii din crucea lui Chri-qtos, a;chii din elavicr:la
luri Solomon qi alte asemenea obiecte, ca ,si medalioane
qrava{e cu chipuri de sfinfi. c5rora li se ntribuiau puteli
rnirar:ulnase. Cu timpyl, am:uietele au rniu'it credinla ln
stinl,ii^palroni de localitili ryi prr:fesiuni"
lJtilizilrea amulcLelor a contjnuat s5. pel:siste de*a lun-
guL timpului, sub diferite forme, pinb astdzi. Exista'
,iesigtrr, persoane credule, cane poartf, asemenea obiecte,
lncr6aintrite de puterile magice ale acestora. Dar cei mai
mul{i nu aecrdd importanfd con{inutului ogult aI unui
l""qiflj;il;';, il i'puli*tor "sale de natr}:i pur este*
* !ln.:trlemir aplicntir pe sigilii, steaguri. haine, al{e ditcrite
,r.ri:lier: Ie"
20CI
tic5" In fine, mascotele moderne atl Ei ele originea tot in
acela;i spaliu str6veciri al superstitiei obiectelcir purtit-
ttrare d€ nol'oc"
Inelel"e, pietrele prefionse qi semipre{ioase au avut, rle
lsemenea, in vechile concepJii, forte magice' care alr con-
tribuit mult la fantezia astrotrogilor' care ficeau apropieri
intre metale qi roci cu diferite planete ale sistemului sct-
llr. Inelele erau ele insele gravate cu semnul planetei, sart
arcau o piatrA care reprezenta corpul astral respectiv. st;-
<'otit cu puteri magice: De pi1d5, Soarele, favorabil vie{ii
li-urgi gi !tin; cte iuccese, era lntruchip-at printr-o- v91i-
rllr,,jfa in,i tttt inel de aur cu piatrS de culoare roqu inchis,
iiiu"lat c1e tinerii cSsStorili' Luna, cprpul.geresc atril:uit
i4inclurilor senine, igi triniitea puterea printr*un inel. de
rirgint cu safir; .iupiter, planeta Puterii, era"reprezen'{'atir
tit"'u'' inel de'cositnr cu-topaz; IVIarte, simboiizind rilz-
Irr.rinl, era insinuatfi in inelele de fier cu rt]bin, purlate.in
ui,*"iht de militari ; Venurs, ptranela dr;rgostei, era inchi-
puit5 in inele de ararr5 cu smarald. iar saturn, favorabil'
t;ikinilor gi bolnavilor, in inele cle plr'rml: cu gran-ate'
Focurile magi'ce, diferit colorate. ce artl cu sar'r flr'ir
zgomot, tn aer, pe iramint, in apa ;i p-e ap[ erau, cle.ase-
tn.jn"*,' un sei"et
-al
vrdjitorilor' ,,F'oculile $t'ec-eqitl"
*'
,,iocurile bengale" **, alte'produse, unele destul de ;tstr-
',-tinatoare
cripraful'de pu'cli de mai tirziu" fosforul,. a*
lcst folosite in ceremoniiie de inifiere la indieni, egipteni
:;i greci pentru a impresiona neofitli si a 1e impune rc:s-
peii qi teamh fata de iriercfanti.
Vr6jitorii qi colegiile sacerclotalc se constituiau ca dc-
pozitari ai secretelor pentru prtlducerea clc pietl'c cat'er
urrn""u ft*chri cind eriu stro*ite cu apir, ai substat:tc1*r'
.i.re arrleau tn api: sau butuiau in aer' Ploi de scintei'
ai:agoni de f*c, ilt* formu incanclescetr.te, pt".duse..dup'
for:ilule secretci. aveau rostr:1 cle a impl.esiotrl. mLtl{.i6ca
c:are trebtria s[ vadf, in aceste iocut'i banule' clc irLlt'Ltcti.
.tt* t" cunoa;tem noi asthzi, rnanilcsttiti a1c v<-rin{ci pll-
tc rilor supranatttrale.
Primr:l care se parer ci a uz;tt cle asemenea trucuri pi-
r0tehnice a fost prnfetul persan zarathustra, fondato|ut
:roroasLrismului" Acesta apSrea, in cadrul solemnitiij'ilor'
l-],1*T19, .rncins
cu un briu cle f15c6ri care nu*i frigea i:i'
* Efectul unui proclus incendiar antic'
*n t;; cle artificii riispincli*d lumini leerice <ilc diferri:,le culo'i,
(';rre se sting reped.q, originar c-lin Inclia.
201

acei ee-L atingeau. De un procedeu similar uzau, pentru
a inmd.rmuri p-rivitorii, rabinii cabaligti, care se prelentau
in public avind pe frunte sau in jurul capului o banderold
cle fLdcdri, pretinzind cd posedd lumina divlnd. Din acest
tr""lc se trage simbolica aureold care impodobegte figura
sfin[iior cregtini. La Rorna, ln cea de a doua jurritate a
stcolul.ui I e.n., Simon-Magu1, uzind de praciici w6jito-
l'rq1i, ie;ea noaptea in adundri publice avind pe umeri o
I':.;lerind LuminoasS. trn sfirgit, spre a incheia
-exemplele,
5e pot cita taumaturgii egipteni care scriau pe zidurile
l,empielor texte sacre ce apdreau noaptea luminate, Bine-
tnleles, in toate aceste manifestdri, se poate recunoaste
astazi cu destuld u;urin{d efectul fosforului extras prin
procedee simple din oase sau iiin precipitat de fosfat de
plun'lb. Vrdjitorii indieni cunogteau secretul producerii
unor pietre inflamabile. Pansanias spune cd, a-eqtia mai
dispuneau de un alt procedeu magic : o cenuqe'gdlbuie
care se aprindea singurd in timp ce se rosteau diferite
formule. Indubitabil, cenuga menlionati de pausani&s era
o cornpozitie inflamabild de ly$ Ei fosfor, dar acest lucru
se gtie abia astizi. Pentlu riias'a ignoranid. de acum doue
mii de ani, fenomenul nu putea fi socotit decit o dovadi
a prezen{ei for{elor supranaturale.
Dintre materialetre incendiare cele mai spectacuJoase
erau piroforii, substanle care se aprindeau prin slnnplul
contact cu aerul. Din antichitate se cunosc o mul|ime cle
tipuri de pirofori in compozitia cdrora intrau tilei, n$Sini,
l:iir-ir:r ;i uleidri grase:"Firoforii au intrat tn uzul vrfijito-
r"ilor si taumattirgilor * indieni, chinezi, asiri.eni, egipl.eni,
g]'^cco-ror,nani. Vedele indienilor, cdrlile sfinte ;lle e,"l,,l'E:i-
lr;r, n'rit*).ogia grecilor, alte opere ale antichitd{ii sint prrc-
s;irate cu evenimente aparent miraculoase, dar care * in
fept * erau simpLe efecte a1e practicii pirotehnice a rrla-
glicienitror ;i. preo{.itror, care stirneau stupoarea celor rre-
ir: i !ia!i.
Explozibiletre iLi'ltrau qi ele in recuzita magicd. Herci:{nl
rrcrl:e$te despre anumite sacrificii efectuate dup6'un L'i*
tual in care rugul se prdbuqea brusc, in zgomot, cul:rin*
zind ir:nediat ln f15c5ri victirna. Indienii se pare c* aur&r.r
cr"rnogtin!6 despre asemenea materiale, inaintea chinrrsi-
lor qi pergilor" Un cornentariu din Ved,'e at:rlbuie inrre"nla*
":rt gTqlgrihitruiui zeului Wiswacharma. In orice caz, nr*gii
* In conceptiile religioase, persoanf, inzestrati eu capaqirtafea
su1:rranaturalS de a face rninuni.
indieni gtiau s6 prepare salpetrul. Arta realizirii mate-
rialelor explozibile a ajuns la egipteni.probabil prin inter-
mediul chaldeenilor gi, de la acegtia, a trecut Ia greci. In
scrierile vechi sint menlionate, adesea, fapte exceptionale,
puse sub semnul forlelor supranaturale care
- in fond --
nu sint altceva decit accidente provocate de explozia unor
depozite de rnateriale pirotehnice gi explozibile. De pildi,
Pausanias vorbryte despre explozii violente care au zgu-
duit munlii de la Delphi. Tn Vechiul Testament, ca 9i in
literatura chinezd anticS, sint descrise, de asemenea, ex-
plozii teribile.
Decbderea'magiei negre ,j*i irrtii in sfera superstiliiion,
apoi respingerea ei social6 demonstreazi viu modul con-
stant gi fennr in care dezvoltarea societdtii, a gti-infei qi
civilizaliei poate opera asupra conceptiilor. Zoomitologia,
credinlele privitoare la demonism ln general, ritualurile,
tehnicile piacticate de vrdjitori, intregul arsenal straniu
utilizat de aceqtia par omului modern incredibile prin in-
circdtura lor de aberatii izvorite din ignoranth qi obscu-
rantispn. Caracterul primitiv, inumann antisocial al magiei
negre, corrdamnat incd din antichitate de cf,tre oarnenii
Iucizi este evident. Toate superstitiitre care decurg din
aceasta nu pot aduce, aga curn scria anticul Lucre{iu, decit
nenorociri, irnpingindu'i pe oameni la fapte nesSbuite care
t:uboar6 demnitatea.
2A2

lv,
De' !a magle la gtiimga
n. Astrologia sau ghicitul in stele
In eforturile lor de a gdsi cele rrai bune cdi pentru
nt[surarea timpului, observatorii antici au remariat cd
Soarele parcurge intr-un an un drum imaginar, pornind
dintr-un punct, pentru a se reintoarce in aieiaqi-Ioc. De-a
)ungul acestui traseu ei au g$dit dou[sprezece grupuri de
stele, pe care le-au deLimitat in mod artificial in doudspre-
zece etape, egal distan{ate, astfel incit acestea sb cores-
pundd iunilor anului. Fiecare din constela{ii avind ,,casa,,
sa a primit un nume intr-o succesiune egalonatd de la
echinoctiul de primivard in continuare Ei anume : Berhe-
cutr, Taurul, Gemenii, Cancerul (Racul), Leul, Fecioara,
tsalanla, Scorpionutr, Slgetdtonrl, Capricornul, VArsdtorul
si trc;lii.
Denumirile respective -_ in rnajtlritate din antichi-
Tate *_ au fost explicate ipotetic in decul.rsul timpului, in-
crepind cu scriitorii antici. Ele au fost puse pe seama
preocupErilor omeneqti pentru fenomenele atmosferice, ale
vietii vegetale Ei animale, ca gi a infiuenlelor mitico-r'e-
ligioase. Mai probabil avern cle-a face cu un simbolisr.n,
cu_ o prelungire pe plan cosmic a totemismului, a concep-
{ii}or m:agice str6vechi. Sigur cI autorii anonimi ai denu-
miriLor erau dominali de concep{,ii magice, clar ei aveau
?n v&dere o anumitH formd a mbgiei, *irrm* acetla legatE
de fertilitatea cirnpului qi a vitetror. De altfel, aqa sle Ei
poate explica de ce ordinea con,stetratiitror decurge in
lli.lncfie de evenime'tele agric,:le, corespunzinO ie;ltu-
104
lui la p*gurne a animalelor, declang5rii aratului gi sem[-
natului, efectulrii lucr5rilor Ia cimp, ,,tnfritirii griului".
CeX putin aceasta sugereazl ,,Berbecul", ,,Taurul'o pi.
,,Ccnrenii".
Acelaryi lucru se poate spune despre ,,Leul'' gi ,,Ba-
lan[a", reprezentind lunile de stringere gi misurare a re-
coltelor. In schimb, alte nume vin si arate perioade in-
certc sub raport meteorologic.,,Capricornul",,,Vdrs5Lorul"n
,,Feltii",,,Fecioata",,,Scorpionul" gi,,Siget[torul", de
pildl, contineau indica{ii de naturi agrar6, dar sugerau gi
vfemea mai rece, fapt care indici poate originea nordicdr
i,r zodiacnlui grecesc, ,,Cancerul" (Racul) are valoare astro*
nomicS, ar5tind trecerea in cea de a doua parte a anului
cind ziua incepe sd scadi (sf, dea inapoi).
Chaldeenii ryi mai tirziu egiptenii au r-rtilizat ,1i ei m*-
'jor:'il;ltea acestor denumiri de constelatii" Cuvintul zodirlc,
de origine grea'c5, sintetizind drumul solar, imaginar, prin-
trc cele dou[sprezece consteladii, a avut ins* o qansi gi
mai bund, el perpetuindu*se pin[ astirzi in toate iimbile
nroderne. De fapt, grecii, se poate spune cu destulii certi-
tudine, au dat incSrcituri noi, ample, astrologiei ;i zodia-
cr-rlui, cdrora le-att conferi.t un caracter n;itional, Simbcr*
lismul zodiiior este adaptat condi{iilor lor de habitat pt
de cledin{e, Astfel, ,,Berbecul" a fost pentru ei cel ce tr
d.at ".Lina de aur" ; ,,Taurul" era Zeus travestit spre a o)
putea r6pi pe naiva fecioari Europa ; ,,Gemenii" l'eprc-
zintii Dioscurii, adicl pe Castor pi Polux. fiii lui Zcns ;
.,Cancerul" (Racul) ela crairul care l-a rnuqcat de picion
pc l{eracles pe cind acesta se lupta cu hidra din Lerna ;
,,l,eLr1'o apare ca faimoasa bestie din Nemeea ; ,,Fecioara"
cra :refericita Erigone, ir"rbita zeului Dionysos, care s*[]
sinucis vdzindu-gi tat5l as;rsinat de niqte ciobani : .,Scor'-
pi(inlll" reprezenta vietatea venino;rsi, care l-a ucis pE
indrdznelul gigant Orion pentru cutezanta lui de a se in-
clrirlicrsti de zeita*fecioar;i Artemis ; .,Sigetitorul" era ui,'r
crnlaur ({iinl;e monstruoase, jum5tate oameni gi jumitale
cui) : ,,Capricornul" ii inf$!$a pe zeul Pan, protector erl
[.urmelor ryi p$storilor ; ,,V6rshtorul" iI reprezenta pe
Deucalion, supravietuitorul potopului, pe Ganymedes, pa-
Itrarnicul zeilor tn O11'mp6s sau pe Cecrops, primul rege
al cet$lii Athena" Doar pentru ,,Pegti" nu s-a g5sit cores.
pondent in mitologia g!:eacd, fiind considera{.t ca sin}ptre
liinte venite din Eufnat.
20s

Operincl artfel in conlinuare, grecii au ajuns sd aslrcieee
Ei iual putcr;iic zorii;rcul cu leligia 1or, introducind in sim-
i:cli:rtica m*rile cliv'init5ti din Oiimp.
Sil-nb*ij.srnul zodiacai constituie, prin urrnare, baza in-
terpr:etirltror astrologice. Astrologii greci interpretau sbrict
calit5llle indicaliilor zodiacului, dupd imaginea lor, pe care
o puneau in directd legdturd cu destinele umane.
Semirele zodiacului erau lnchipuite in cele mai dife-
rite ipostaze : umane, anirnale, fecunde, sterile; inh'cgi,
eompuse, in picioare, culcate, cu fata intoarsd, ciiir sex
masculin sau de sex ferninin, diurne,.nocturne, dubtre, so*
lide etc.
Cunosclnd aceste valori de divinalie, astrologul putea
si tre combine gi si efectueze la infinit interpretdriie" Dar,
in final, absolut toate portretele trasate de ,,psihulogia
astrologicdr" rdrnineau ln aceleagi lirnite date de grafia
zodiacului, tinind seama de caracterele generale alc iiin-
tei omeneqti, de aspiratiile oricirui individ nolrnal" sple
sdndtate, mai bine, indeplinirea dorinlelor gi fericire. Spe-
rantetre qi indoietrile erau astfel dozate incit sd satisfaca
psihicul pdstrirrd marja de credibilitate oferit[ de Iiinl;ele
irnaginare ale zodiacului, Sen"lnif icativ pentru ineonsisten !a
astrologiei este faptul cd ghicitorii in stele, preluind denr-t-
mirile diverselor constelalii, apdrute cindva ca necesitate
de memorare a hdr{ii ceregti in scopuri abs,:lut plar:i"ice'.
in special ale desf5gurSrii iucririlor agricole, :lu ajuils si
confere valori de divina{i"e in funclie de comporttrinen*
tuL cunoscr.it, aI viet*lilor eu cal:e era desemnali o zt-rtiie
sar-l alta"
intr-o manier6. absotrut intuitiv5 gi simpllstd erau ire-
cute in revistE toate ap'ui'ur'tctrini1e, pasiilniXe, confo'iir"riliie,
calitS"tile gi defectele fizice cit gi morale omene,rii. i,lvi*
dent, apare lirnpcde faptul c5 nu o constelatie era c{:r;l lr.ilc
Smprirna prin cine gtie ce fortil enigmaticd, pri.n cil'' ;ire
ce efluvi.i, caraetere ,;i destine ornenegti indivizilor nulcr-li,i
sub ,,semnu}" unei zodii, ci ortrul acorda calitdli gi cJ*lrcir:
omei:eqti gruplllui annintit de stele in funclie d.e i1i':'ri.a
sirnbolicX ce reprezenta o grupi sau alta a zod;*::'rlul,
Procesul seaux6n6 cu refLectarea intr-o oglinclil, it*ir;isl,a
din urm* reprezentind constelatia care transmite erniii'in*
" tuiXui
- adiei omuiui
- propria lui imagine psihica,
Iatd de ce astrologia a fost Ei va rdmine un silnpl,.r jrrc
aX speranlelor, f6rd con{inut real, o iluzie a std;:inlrli 11r:*-
tlnului, o in.;r:r:tie ormeneascd lipsitS de acol:erire liiin]i-
ficd. Desigur cf, asupra fiintei omeneEti, ca parte a mate-'
riei, a Sistemului solar, privit[ bineinteles la di.mensiunile
rea.l.e, aclioneazd. forleie cosmice, ca de altfel asupra tuturor
fiintelor planetare. Dar in nici un caz aceste forle
-
gra-
vitalir:, radialii etc.
- nu pot avea legdturi cit de mici cu
ereditatea, cu instruclia, cu mediul in care triiegte unul
l;au aitul, cu destinul Lrman, pe care fiecare individ qi-l
clscleEte. Cine poate crede cA toli cei ndscuti sub semnul
Berbecului vor ajunge negusl.ori de lind ? Iar cei din Ba-
l.rn{a * avocali sau poiiligti ?
Tot atit de arbitrarh apare gi astrologia.,,medicalH" care
repartizeazd diversele regiuni ale corpului omenesc dupS
inflr"ienlele zodiacale. De exemplu, capuJ. corespunde zo-
cliei Berbecul, continuind astfel cu toate celelalte p5r{i pi
organe. in funclie de car:acteristicile sernnelor zodiacai.e,
astrologii-medici prescriau 6i tratamentele, raportind zo*
clia bolnavului la cea a organultii sau pdr{ii de organism in
suferin{i" Astfel, o durere la picioare va fi tratatil inLr-uul
ilcl cind. ea este acuzatd de un individ sub sernnul LeuI 6i
cu tstlll altfel la altul sub sernnul Fecioara,
Acelagi sistem era aplicat qi in geografia astrologic$,
suprafala planetei, aqa cum er:a ea cunosc.ult[ ln an'tir:]r.i-
t;rle, fiind zonati pe influenle zodiacale. Toate popoarele
ill/eau divinitatea plol,ectoare corespunzdtoare aqtr'iior ryi
pl;rnetelor observate de astrologi. Nimic rr:ai arbitrar dccit
r) asernenea delimitare, stal:iliti doar prin influente mi*
tr,ico-rnagice, istorice Ei reli"qioase" Oricurn 6i aici fiec;lre
luslrolog acLiona dr-rpd propriul h,ri sistem. Unii, de exen'-
plu. plasau Egiptul sub sernnul. Tai,irriL, consiclerind cd {ara
i,'r"a infioritoare din punct de vedere agricol, iag aitii sub
zocUa V6rs6torului, sub pr:etextul ch acol"o se revarsi cu
i'e,qu1*ritate apele Niiuh-ri" I)upi diferifi astrologi antici.,
I3abilonul, considerab a fi cel rnai mare orag din lume,
:.i1:erfinea, prin asociere, Berbecului, deoalece acesta se crfla
in fruntea semnelclr zodiacale. Astrologii greco-romani lror
pune sub sernnul Balanlei uriaqa metropolf, Rorna deoa*
r'*ce de aici se irnpdrlea ryi se guverna lumea.
Continuind o astfel de tehnic6, astrologii au sfirqit prirr
l,i acorda, absolut la orice, valori zodiacale : animalelor,
,rergetaletror, bolilor, fenomenelor atmosferice, culorilon,
pirrfurnurilor, sentimentelor, plflcerilor etc. Toate senl-
ncle zodiaeale capit6, in viziunea astrologilor, virtuti ,sl
pasiuni ornenegti. Ele se urdsc sau se iubesc, se ajutd sau,
ciirrrpotrivAr se incurcd una pe alta ; au temperamenic,
206 20v

c$ldurd qi riceal[. Spre a descoperi mai ugor iluzoriile
influente dintre semnele zodiacale, astrologia a inventat
un poligon, o formd geometric5 in care sint inscrise, ur-
nnind anumite reguli, alte figuri : triunghi, pdtrat, hexa-
gon etc. Unghiurile rezultate din joci"rl acestor foi:me ofe-
r"eau interpretd.ri, asocieri, disocieri etc. In afara glupdrii
poligonale, astrologia, indeosebi cea greac"i, menlinea sis-
ternul denumit antisticia, care folosea paralele perpendicu-
lare ce Llneau sau despdrfeau semnele zodiacale, Antisticia
era aplicati in special in medicina astlologicd,
'Cum tipurile omenersti sint infinite, ajungindu-se, in
ceie din urmd, la concluzia c5 fiecare individ reprezinti o
entitate, astrologia a incercat noi {ormule pentru a se
apropia cit mai mult de psihologia umand. O astfel de in-
cercare s-a ficut prin divizarea in cor:tinuare a cercultri
zodiacal initial, cilre nu permitea decit o estimare grosier,d
a ,,influenleltr astrale". Prima operalie tehnicd a fost in-
tlroducerea aga-numitei diviziuni dodecatemori (fiecare
zoni zodiacalS era impdrfitri in doudsprezece grade).
Astrologia egipteand a atflbbit fiecdrui grad un anumit
caracter', ba mai mnlt, a incepnt sd ia in coitsidera{,ie, in
afara zodiacului, gi alte constelatii cereqti. In schimb, grecii
s-;:u ferit de aceastd extindere, denumind sistemul egip-
tean ,,sf,eryr llarbar5" sau myriogeneza" ,,Sfera barbar&,.
a introdus ln zodiac trei noi tipuri cle .,influente astrale"
Bi anume cele proprii fiec6rui grad ; proprii constela{iei
extra*zodiacale 5i pr.o'prii raportului stelar cu zociiacul.
Analizarea de cdtre asirolog a ,,inf).uentelor astral"e"
avea ca obri.ect ghicirea erreninrentelor periculoase pentru
colectivitdli : epidemii, inundalii, cutremure qi a$a rrai
clep;rrte.
pluoluin$, astrologia va cdpita noi gi. noi tehnici. Apar
astfel partile zodiacale ,,pline", in opozilie cu altele ,,t iiie,o ,
(goale). Oricare semn zod.iacal va primi in medie grupe
5egulate de pdr{i pline gi vide, fiecare cu nlrme propriu,
l4ai complicat,i va fi o altA distribufie, ary;r-zisd a sexelor
pe liiecare treaptd zodiacaid.
Ca rezultat, fiecare serhn al zodi.acuLui va aiunge sS
cuprindd o l.ume cu revei'ii gi capricii, cu hazard, pleni-
tudini qi goliciuni, cr"r probleme specifice sexelor, cll
hucurii Ei nefericiri, dorninate de ,,influenlele a;triior".
Xlixate pe scara zodiacului, insi, toate aceste comptricate
scenarii, analizate lucid, cornparativ, searndnd intre etre,
ca varia,tiuni pe o ternil c1at5.
Pornind de la un simplu instrument pentru marcarea
timpului, in scopuri prin excelenf[ practice, zodiacul
ajunge un fantastic aparat speculativ care va ]ntra trep-
tat qi in sfera preocupdrilor religioase. Cdci, dupi ce ste-
lele au fost simpli mesageri ai zeilor, cum credeau chal-
deenii, acestea vor deveni ele insele zeitdti, urmind
acelagi proces dupi care Socrate a reuqit si subordoneze
panteonul mitico-magic grecesc credinfei in zeitSti. Fie-
cale constelatie-zeitate iqi va cdplta acum legendele ei,
romanul sdu de aventuri cereqti Ei pirninteEti, lunile anu-
h,ri derulindu-se intr*o succesiune de intimpldri cu tilc
omenesc gi simboluri morale. Puterea, gloria Ei mindria
se aflau in Soare
- Hyperion sau Apollo ; gralia severd,
imaginatia visdtoare in LunS
- Artemis ; abilitatea pufin
scrupuloasd in Mercur ; pasiunile tandre ln Venus ; im-
petuozitatea qi violenta in Marte ; bunitatea liniptitd in
Jupiter ; calmul rece Ei tristelea in Saturn. Pe aceastir
cale, a astrologiei, observarea pianetelor a intrat in aten-
fia fiiosofilor qi artiqtilor, apoi in cea a matematicienilor
$i cu incetul in alte sfere ale cunoaqterii. Aceeagi fantezie
astrologicS, dar care nu {riza qarliitania, ci mai mult nai*
vitatea gi lipsa de tntelegere a fertomenelor c{rsmice, va
stimula medicina.
Ndscutd deci in antichitate, astrologia va deveni in
errul mediu qi mai tirziu o activitate ctirenti, placticantii
ei, considerali profesioniqti, ajungind chiar sE se grupeze
in corporalii. Astrologii se bucurau in societate de toati
stima, fiind aureolali cti titlul de magigtri, primifi la
r:ur{ile princiare gi regale, r:onsuitaJ.i de per.'sona1it5li, bine
remunela.{i Ei ocrotifi. In Europa evului mecliu, astrolo-
gia trecea dlept qtiin[5" gi artd. Se plitea astfel tribut pre-
iudecllilor epocii, lipsei de cunoaEtere a tuturorlenome-
nelor naturii, dindu*se gir unor idei fdrd suport material,
divinaliei qi in general superstiliei. O sumedenie de in-
divizi, de ambele sexe, se ofereau si ghiceasc:[ in stele,
rrricui, contr:a unei remuner:a{ii prestabilite. Clien'tela era
numeroasd intr-o societate ignorantd qi crediil5.
Dincolo de ptrzderia astrologilor de duzinir, literatui:a
mentioneazd r: serie de astrologi prdeminenti, :rutori ai
unr:r volurninoase tratate privind aceastd arl,d hirnericS,
irlintre care Regio-Montanus, Bonatus da Foi"li, Fuld, Ni-
colas tr'Iamel, Albertus Magnus, 1{elanchthon, Camera-
lius, Carclano, Gauricus, Junctuj.nus, Ratzan, Michej.
iWayer, Van l{ei.mont, Beker, Antr:ine Meznn de iVlont*
308 209

lu on, Jean Carvin de Montallban, Argoli, Jacques Pons,
i{'Kit*h.; qi allii" Arabii, de asemenea, aveau marii lor
astlologi, ire' juri.ll c5rora au fost brodate numeroase le-
[.,rre--Ei'p"Aio1ii uimitoare, dar cale
- la o anatriz6 cri-
lica
- s-au dovedit rndsluiri.----i,r
ansarelbtrul 1or, toate povestirile despr"e astrologi qi
feptele lor au un aer de leclamil, incit litelatura astro-
i;gi"$ pare. rnai
".ttittq
o colec{ia $e
prosp-e;i.t,:.::f:
*:
p*-l.*afre interesate" Adeptii acestei preocupalr Iipslte oe
il;;i;;t rlii"iitiu au aclus numeroase a1gun'renle menite
- rprr:i"i'"*itofogin si a o ridica in rinclul gtiin{elor' Bine-
il;;i;i ;i";lurile-au'fost zadarnice deo-arece astrologia nu
afe Ltn car"acter experimental' fiind doar o manie;:[ de
Oi"i"-ti*- in-pttls, predic{iile atribuite aslrologilor n1r au
'-tlil;,5T.lrlll? sisremeror inven rate de astrolog i pe*tru
* "ir1i;;
.,inflr-renlele siclerale" asupra vietii urnarie el:a
hr;i'oscopul. Cir nceJ 6b1"" a1 pozitiei,dgilsi'":t*:1*
nr ,'rrlrr d'iccrre ir-rdivid la na5teL'ca sa ghicttr)rlr Ln stele
i;, :,-i,rd;;;"'.^ p"t A"seope'i
:'dcsr.inul .ric*i cot'rvcrtind
'd'i';;';;;*ci" i[t*""
-""d"iog
ai' inciden!el'r' accidentelor'
.,r"i;"og""telor on'lenesti' Fentlu astrolog' calcuLar+a ho-
;;;;;;d' c"n*tituia-l- sa*clna indispensabilf in efoltrr.t
cle a ghici, de"ar*"J **il"iiti naqtei:ii dsvenea prtnctul
A- plf-"t"'al intr"egli vieli psihice' ctrar 9i al evenimeirte-
iL,r' indivicluatre, pinA la moarte, ale oricui"
lncepind cr,r sfir;itui evtiiui^m.ediu' semraifi'ca[ii]e ce-
lor ciou5spi'ur*""
"ohii
ie modiiici't tl'eu'uat, in func{le de
".:l,rtl,iu
-J,r"int5
^sl spilitr-ralii, c1e aparifia ltnor noi. pre-
o..lpi,i:i ulrr',ar',e. ir tlci utt"t". s-e 1'-t'.clga
ci indivizii niscu{i'
,uir'u*i*rlrl gerbecului
"oi
fi inclr:izne{i ir-r afaceritCli
*prtlilntt"tO ^.Ti'iurului" vor aved' instincte animaltce' setn-
rrr-r1 ,.LeLr1" i"s"rnoia lecomia 6i- rnindria' "Fecicara"
iq'
pr,"";--iigma'lul coctreiiriei,,,Balilnfa" ar f'Lrrniza ne-
-rr.lrr'i,.fjanr"icom;i"-;; a;i speriuri','Virsll'o: urL''. a:'" fi
t',t1i" .tf
"t car'c iubcsc apa' .'trc5tii'' a celot' care ttcbulir-l
sii c{evin6 rlarjnari-Ji.' .du'tuut inventate planete ".arni13j'
1i .,inamire", care se puteau imp[ca sau cel'ta rllrLrc elc'
cu r:flectele reispectiJJ ;u;pt; celcx.ce se aflat-t sub semnu]'
i;; lffi;*r* ' prn"*ruo"
" n" fost grupate in categorii
- c(Jnjunclie, op<r"iilc, cuadrat etc i' fiecalt' avind sena-
mi{i;ii; "i'a*
irl" sau'rdu attg{-lr' $Poi celor clou6sprezece
;;;i;;t- aocliacnlui li s-au tarlit s{erel,* de
"i*clicalii"
ne-
."i*o* g-l-ti"i.ii rriit,rrul-ii. Asttei, prirna casit a fosl dest!-
210 ,
natd viefii, oamenilor de spirit, n d':lr* -* inlereselor,
aiacerilor titigioase ; a treia
- relallilcr ele familie ; a
patra
- bunurilor imobiliare; a cincea
- busluriei, a
cpta
- succesiunilor ; a zecea
- clemnil,d[ilor in stat ; a
unsprezecea
- norocului, a doudsprezecea
- nu prorni-
tea decit obstacole.
Privim zimbind asemenea categorisiri in care astro-
logia repartiza oamenii, de-a valma, inc6 de la naEtere.
Er;r, de pildd, suficient ca o persoan$ oarecare sd se fi
niscut in zodia Balanla, pentru ca ghicitorul in stele s5-1
pr,-evad5. un viitor fericit in afaceri, chiar dacd individutr
respectiv nu avea nici o lnclinatie pentru comer!. Sau'
iiacd aparlinea zodiei Leutr, inevitabil trebuia sd ajungd
ira!. Din pdcate, ignoranta, superstilia erau atit de inr6-
dacinate in minlile oamenilor, incit orice li se spunea
d.e cd.tre astrr:iogi cdpdta valoarea adevdrului. Astrologia
a infestat in evul mediu intreaga viatd sociatr5, de la in-
dividul de rind, la capetele incoronate. Moda astrologiei.
}a curfitre regale europene a fost inauguratfl in Franta de
superstilioasa Caterina de Medicis (1519-1589) 9i, dupfi
eri, nici un aristocrat nu se va putea lipsi de a at'ea in
r,erviciul siu un ghicitor in stele. Sint citati in istorie pr:pii
:ri carclinali care suslineau astrologia. Papa lraul al trIl-l.ea,
rJ-e pildd, va ,,ddrui" episcoputrui de Civita-Ducale tln". as-
t,r''{ )iog. Carclinalii Richelier.l gi Mazarin nu o datd au re-
(,,lrs 1a astrologi de proasti facturi, cu eare' din zgircenie,
le tcrcrneau asupra,,adevirului".
Bineinleles, existau qi atunci minli luminate care .li-li:tu
in c,lericlere bazaconiile ghicitorilor in ste1e. Voltaire
:1ti$14--1"7?8) scria cd, in tinerelea sa, dou5 celebritHli as-
ioli,rgice de atunci, contele de Boulainvilliers ;i itdianun
t..,:rlonna i*au prezis cd va muri la rTirsta cle 32 de ani. ",Sd
r:"rLi-rni fie h-rat in nume de rdu, scria caltsticr-rl scriitr.ir qiL
r:irrLditor francez, claci in 1?57 arn constatat c* arn ir:ni:]i*
':i.i clcja 63 de ani. Eu le cer, deci a"strotrogilol'" cu rin'litrin1,ia,
r,i-i;i ceard iertare". Voltaire va muri la mai l:ine cle cloufi
rll,rrernii dr-rpd aceasti spirituald remarci.
T-Incr-rri, pi:eviziunile astrologilor erau ele nnturf, slH
rr{}r.rfiace ad.evflrate c'lr^aine. IJn caz de acest gen este cel"
.'" ;,ti-r.icitor:i-ilui in siel:: Stoeffler. Acesta a publicat un
, :lr:nd'ur p}1n cil previzitlni astrologice dintre cele mai
,,:,,,liijrnintSinare, Fr:intre al.tele. el anunla pentm anutr 1$i.4
' !.rlli,a$ti ofal5 inttndalie pe intreaga planet6, un fetr de
iri:f i,']) 1i,.'1":r't r!. ,tltrrrl*gul dedueea acest catnclism dato-
211

ritd conjunctiei mai multor planete ln semnul Peqtii. Pre-
dictia lui Stoeffler a alarmat intreaga Europd, nSscind o
panici imens5. Muiti gi-au plrdsit a,cg2[pi1. plecind spre
munti qi nu pnfini s-au sinucis, neputind s6 suporte groaza
ce cuprinsese omenirea. Nlatematicianul Vindangus a re-
calculat'socotelile lui Stoeffler gi a gisit ci acesta gre;ise
cu qapte ani ! Prin urmare, al doilea potop mondial tre-
buia sd aib[ loc nu in ]"514, ci in 1521. Lumea a rdsuflat
oarecum uqurat6, dar agonia se prelungea. Anul 1514"a
tre.cut, apoi gi 1521. Nimic nu s-a intimplat, in afara unei
cumplite secete, cind, un alt astrolog din Witt"embelg.
un anume Stieffei. a alertat Europa din nou. El anunfa
ci planeta i;i va afla sfirqitul Ia 3 octombrie 1533, ba
preciZa qi momentui, anlrrne ora B dimineata. Firegte",
a.ceasta nu a fost ultima ispravi de acest fel a astrologi*
lr.rr;, care -. de-a lungul secolelor * s-au intrecut in a
c:nunta tot felul de profe{ii false, menlion.rte in almana*
hui'i ,;i calendare fanteziste, a1 cbror efect er:a terorizarea
oamenilor cu ameni.nt.lrea uncir catastr:ofe irninente
-c-utremurer. mali inundatii. YHy'boaie pr,istiitoare, mo-
limi etc.
Cu toate aceslea. in sc-cr:le1e XVI-XVIII, astroiogii
inci erau la m.are modrl. Numai cd, acum, ei erau
consultafl mai mult dc plAcere qi oarecum din curiozitate.
irr general insii. in aceste secole astrologii placticau divi-
natia mai rnult in scop medical. Bolnavii ii ciutau sple
a :rfla cile cev..r in legdturd cr.t $ansele vindeciirii lor. De
(:c)ic rnai multe ori ghicitorii in ste.le ,,colaboratl" cu
inedicii.
Un alt iisir:o1og. Avenar', a deveirit celebru printr:'-o
ploi'efic extrem de indr$zneafA. E1 s-a adresat evreilor
sprinindur*le cr), polrivit semnelol cereEti. adevdratul Mes-
siiL.;r;terptilt.de ei, va veni pe Pimint in ce;i de-a noua
lnn;i a anului 1tj44. C:r probi evidentii" Avenar a indicat
cr-rnjuurc!,iir plirnetelr.rl Saturn, .Iupitei. lVlarl,e cu conste-
lai,ia Peqitii. tn1''1-'glLli popor ev1'eu, coitrriits dt: prorocirea
;Lsl.r'okrgului, ii tinu1. t<1a1,[ luna septemblie fercstrc':le des-
chise-r la caiie pentru a putea privi sosirea lWessiei. Dar
evr,.nimentul nu a avut loc qi bietii israeli!,i, pdcdliii de
birzaconiile lui Avenar, qi-au inchis la loc geamulilc. In
175?, la castelul doamnei de Pompadour s-a pripiqit cd-
lugdrui Beaur:egard, care era astrolog. Se povestegte cS,
intr-o zi, Ludovic al XV-iea i-ar fi pus acestuia citeva
intreirirr:i referitoare la problemel.e regatului, la care as-
21,2
trologul ar fi rdspuns : ,,Silie, succesorul dumneavoastrd
va fi confruntat cu o catastrofd per:sonald, pe care nimeni
nu o va putea opri". In acea cpoci de frlmintAri srrciale
nici nu era .greu de fdcut o astfel de previziune gi mai
;rles nirneni nu ar fi luat-o drept abei:alie. De altfel; cu
un an inainte, iezr-litul predicase in Catedrala Notre-Dame
din Paris apropierea unei mari schimb5ri sociale, cuvin-
tetre lui glsind o audienfd extraordinar:i, fiind repetate
in foi volante, care circulau pe ascuns in intreaga Franfd.
Dar marile refor:me sociale ale secolului al XIX-Iea au
redus credulitatea generald, oamenii au devenit rnai lu-
cizi, mai pufin dominati de superstitii," fdcind apel mai
rnult la ra{iune decit la astrologie, care incepea sd decadf,.
Degi a traversat istoria pe cdi opuse gtiintei, bazin-
du-se in principal pe a;a-zisele forte oculte care ar gu*
verna Universul gi oamenii, astrolo5lia a avnt totuqi r:n
merit. Ea a cr:ntribuit, desigur, in mod ctt totul incon-
Stient, la apar:itia qi dezvoltarea astronomiei ca prima
ptiintd. Cercetdtorii spaliuiui ceresc igi fdceau observa-
liile in scopuri practice, legate de activitatea umand
(munci agricole, stabilirea calendarului qi veglrel'ea exac-
tit5lii lui, marcarea sarb[torilor etc.), dar gi pentru exer-
citarea divinaliei, ocupalie lentabil[ si solicitat$. Lttnga
istorie a astronomiei desfflquratd aproape rectilinir-r. de la
inceputurile ei pind spre jum[tatea seco]ului al XVIII-lea,
clE';lindeqte din plin acest proces de interferentd, presdrat
cu idei gi concluzii privitoare la TJnivers, la fenomencle
co.cmice reale, unele corecte, altele eronate, din clezba-
terea cdror:a a rezultat progresul in cunoa;tere. Pas cu
pas, astronomia, desprinsi definitiv ia un lnoment dat de
astl'o1ogie, a descifrat taine ale traturii, l5rgind orizontul
rliinlific spre a aiunge la actualele conceplii despre na-
tura stelelor, a sistemului nostru solar, a Univet'sultti.
Observarea in scopuri qtirntifice a firmamentului a dus,
in mocl direct, la dezvaltarea altor Stiinle, ctlm al' fi ma-
l,euriitica, astrofizica. Dc'c5zut5 din rangul de rytiintd la
rare fusese odinioard i:idicat5, astrologia a sfirryit prin a
rieveni o simpl5 formulS de ghicitolie. Ea continui sd im-
pr:esioneze o anumitd categorie de creduli, atr:a$i de sen*
za!ionale forrnuldri ale horoscoapelor abil lntocmite spre
,r satisface orgolii 6i a trezi speranle, dar toate aranjate
pe acelaqi caiapod. O reclamd deqdnfatil, sustinuti rnai
pretutindeni in lurnea occidentald, are rlrept scop de a
213

$ine vie atenlia pubtricului asupla,,potentelor".-astrolo-
gilo"
"""",
ur'tbori, fac apel la cele mai noi mijloace de
ilalcul, inclusiv computeie, pentru-stabilirea horoscoape-
lor. F'Sri indoiald' nici o maEin5 de calculat nu va fi in
stare si ghiceasc$ viitorul cuiva, ea insigi fiind con-
struitd gi' programat[ de offi, in timitele cunoaqterii
acest uia.
2. Aichimia
Obiectui alchimiei a fost transmutatia metalic6, schim-
hsrea metalelor cornune in metale nobile, adicd transfor-
s"narea acestora in aur Ei argint prin mijloace artificiale.
Timp de mai bine de dr:u,izeci de secole,acest.lel a f.ost ur-
rn5rit cu perseverenld de rnii Ei mii de magicieni, care,
nu cle puline ori gi-iu pus viala in pericol, ba chiar au
pierit, in cursul eirperi.ehtrelor lor temerare" Deqi dis-cre-
Aituta in epoca mo-dern5,' alchirnia, preocupare {e""caqe;
renie a tttulilo" qi wdjitorilor, nu 9i-a pierdut privilegiul
cle a susciti curiozitatea 9i de a seduce irnagina'l,ia' Ca
dor,'ad*, fabricafia chimic5 a aurului inci.-mai preocupa'
in antil 1935, un alchimist parizian. Misterdl care inv[luie
aceasl;5 preocupare uman5, cota de fantastic, r-enumele
tibut,rs it .tttoi alchimigti, tot acest voalat ansamblu de
re:rlitd{i Ei itrtizii, de adevdr Ei hirnerS, are locul s6u bine
contur:it'nu numai in istoria gtiinfelor qi tehnicii, dar qi
in cea a culturii mondiale"
Care este originea cuvintului chimie qi, din acesta a
celui de alchimie ntl s*a putut stabili pin& acurn, contro-
vergele fiind inc6 vii. In orice caz, ceea ce se inle1ege
ast6zi prin chimie purl,a in vechime,denumirea de ,,art6
divinii'i. satr arta h-errneticd (de la Hermes Trismegistul,
pnesupusul ei inventator), fapt care arat$ cA Egiptul a
fost zona tn care a luat naEtere preocuparea umani pentru
:.s'lucliul elementelor chimice. Grecii au spus mai apoi ace-
leiaqi activitili,,pyrotehnie" (focul fiind indispensabil
operaiiunil,rr ineialurgice), ,,spagirie" (a uni qi a despbrti
tn aceiaqi timp) qi ,,6pera{ie'i. Se crede ci termenul ar
putea
"*rri
d" ii ,,ciintnia;', ,,Himia", ,,Kim!$" saq,,clri;
mia", cuvinte cleiemnind Egiptul in scrierile str6vechi,
ceea ce din nou ar explica oii[inea egiptean6 a alchirniei
ca precursoare ocult6 a chimiei" Fentru aceast6 sorginte
pledeazi qi alchimistul Zosim, care
- pe baza Blbli,ei *
incerca sd arate cd oamenii au inv$fat ,,arta ocultA" de la
fiinte supranaturale, scriind cu naivitate cd un fel de genii
ar fi instruit in primul rind pe femei spre cunoagterea
operelor naturii, a pdrnintului, rnetalelor, focului, apelor.
,,Frin urmare, prima lor invi{dturd ozham> este despre
aceste arte, iar cartea aceea s-a numit ..Xhma>" De aici
insdqi arta a fost numitd ..Xhmia". Arabii au addugat par-
ticula ..a1", astfel incit cuvintul a devenit alchimia",
Este poate ipoteza cea mai apropiatA de adevdr, din
punct de vedere al originii cuvintului. Important apare insd
Iaptul cd in toate vari.antele, aparilia chimiei, gi mai ales
a alchimiei, se considerd a fi avut troc in Egipt. Insd cu-
vintele desemnind aceste activitdti sint in orice caz gre-
cegti sau grecizate, indiferent de originea 1or, ceea ce mai
aratd importanta gindirii eline in procesul de genezi qi
perfecfionare a observaliei sistematice privind natura rni-
neralelor, indeosebi a metalelor. Totugi, grecii nu au f[-
cut altceva decit o operd de culegere, compilare, reage-
zare qi organizare a tuturor informatiilor adunate de ei
din intreaga lume cici este un adevdr istoric cd filoscfii
Ior colindau intreaga lume anticd, din India, Mesopo-
tarnia qi Egipt, in Dacia, Scilia gi Peninsula italic6.
Alchirnia a fost cunoscut6 qi practicatd, de asemenea,
in Orientui lndepdrtat din cele mai vechi timpuri. in
China, prirnul text aichimic dateazd probabil din seco-
trrl II l.e.n. In el se relateazd un sfat al magicianului Li
Chao-Kiun adresat impiratului W-l-Li (dinastia Han) :
.,Aciu sacrificii cazanutrui (tsao) gi vei putea sd conjuri
iiinfe supranaturale. Conjurd fiinfele supranaturaie pi vei
Xi ln stare sd schimbi praful de cinabru in aur gaiben"
l-)rn acest aur galben vei putea face vase din cai'e sd m6"-
ninci qi sd bei. I{i vei pretrungi atunc! via}a. Frelungin-
t1r-r-fi viala, vei fi in stare sd vezi pe fericifii din insula
P'ong-lai, care se afli in mijlocul rndrii. Atunci vei ptitea
implini sacrificiile fong gi shan gi nu vei mai rnu.ri".
Alchimia chinez5, dup6 cum nelevS textul citat, irn-
pil.lca un ritual. deosebi.t, conex cu tehnica ce {intea pre-
l;rc€trea cinabrului in aur. Dar acest rnetatr nu se obtinea
,,r scoputr realizdrii unor profituri rnateriale, ci in scop spi-
; ,"rual, adicA acela de a facilita intrarea in legiturd cu fe-
r ,,rii,ii. Se considera cd aurul obtinut prin mijloace alchi-
nri,:e era un etrixjr al viefii, el fiind asirniXat in eorp, prin
2t4 915

ap6 qi n:rincare, ca o substanli miraculoas5. Regdsim aici
o- credinf6 de origine magic5, anume aceea ci tot ce se
gdsea in'pimint ivea caracter imp-ur, cd o.1i9e-.substantb
impur:[ tr:ebuia purificatir prin fierbere, ,,gdtitd" ca min-
"*i"",
spre a put*a fi asimilati de om' Prin urmare, aurul
natur;ali socotit impur deoarece provenea din pdrnlnt, era
inferiorj celui .,ob!ii-rut" prin procedee alchimice. Mai mult,
aurul realizat prin procedee de subiimare qi transTu.la1e
alchimicd trebuia si posede o eficien{h superioari fata -de
produsul natural, de atttet qi el inzestrat cu unele proprie-
ieqi rnagice. Acest aur nou' special, nu ar fi fost in cre-
dinta taiist6 un simplu metal, ci o materie cu totul deose-
bitd, care putea asigura nemurirea.
Principiul filosofic al alchimigtilor chinezi se baza pe
elementel^e esenliale yin (femenin) qi yang (masculin)"care
erau cuprinse, in conceplia 1or, in toate substantele. de pe
P[mint gi, de aitfel, din'Cosmos, intr-o misur6 mai mare
sau mai micd. Cu clt o substanlb cuprindea o cantitate
mai mare de yang, cu atit era mai nobi16. Iatd de ce lupta
alchirhiptilo* L"a
-d* a elimin4 -din metalele inf erioa'e
cantitatLa de yin qi cle a ad$6$i yang. Or, unul din pro*
ceclee era tocinai acela al fierbefii, Care purifica de yin
sutslantrete. C)rice materie care confinea o^cantitate majorfl
de vang, cum era aurul, chiar impur, dar cu atit mai mult
,,ii.
"i"frl-i", "otrf"rua
virtulile irrincipiului cosmic, adicf,
il*;;;;i;; in'ginclire, sdnitate,'for!5, iongevitate, chiar
nemurire. Ia6?e ce chinezii aveau grijb sd aibb la ei sau
imprejr-irul lor substan!6 conlinind cit^mai mul't ,vang, in-
deosebi aur'gi jad. De aceea, din ele se f6ceau obiecte ,,adu-
c[toare de nenrurire", pentru uz permanent'-ca vase 9i
amulete. Asimilarea de:substanle purtdtoare de yang era
o regul[ la chinezi, consfinlit* de creclinlele lcr rnagico*
religioase, dar qi etice.
Lista substanlelor bogate in yang este enormd, ea ex*
tinzincltt-se pe toate regnurile. De pildi, se vedea c5
posedd asemenea ca1it5!i, elixir : broasca testoasd, cocorul
;i,cocoryul, iarba nemuririi, rdddcirra vielii, pinu! piersica,
ffrd a mai vorbi despre aur Ei cele cinci specii de jad. De
fapt, jadui reprez-enta in ochii vechilor chinezi esenta e1e-
mentului yang. De aceea etr a jucat un rol deosebit in cul-
tnra chinezd antic5. BrdtSrile, inelele, ornamentele, vesti-
mentalia exprimau nu valori estetice in primul rind, ci
magice. Culoarea, forma, sunetul emis prin lovire, chiar gi
modul de etalare a obiecteior ardtau o anumiti proprie-
tate. Spre pi!.d{, cel care purta un inel de jad tinea s* clo-
vedeastd faptul c[ igi face din conduita morali un tel'
Originile istorice ale alchimiei chineze se leagA de uLi-
lizarea- cinabrului, acesta fiind socotit substanfa magic6,
ddt5toare de viati. Evident, proprietatea respectivi ii et'a
datf, de culoarea rogie, care simboliza, in gindirea str[-
veche, ,,principiul vie!ii", nemurirea. Mai mult, pus in foc,
cinabruf producea mercurul, socotit sulietul tuturor me-
talelor. O relet6 alchimistd chinezS'asigura cd prin ames-
tecul a trei pdrtri de cinabru cu o parte de niiere se ob-
line o substanlI'din care se pot face pilule miraculoase de
dimensiunea unor gr6un{e de cinepS. Zece asemenea pilule,
luate de-a lungul unui an, ar fi fost capabiie sd refacl dan-
tura, prin creqterea dinlilor c5zuti Ei si innegreascd pir-
rul albit. Iar dac5 se continua tratamentul, un text vechi
promitea obtinerea nemuririi.- Atchimia chinezi vedea o legdturi sacrd intre om qi
metale, operalia de extraclie a minereurilor ryi practicile
metalurgice fiind incredintate unor b6rbali purificati prin
ritualuri magice. Cu atit mai mult alchimistul trebuia s[
indeplineascf o serie de ritualuri magice inainte de a-;i
practica rneseria. Izolarea de profani era obligatorie. ca 1i
purificirile qi aducerea de sacrificii. Era prevdzutd chiar
q;i ritmarea respiratiei dupd tehnica yoga. .
Alchimia chinezi cunoapte de-a lungul timpului modi-
ficdri in structura principiilor sale_ c[lSuzitoare. Diu se*
colul al X-lea, ea devine tot mai misticS, luind in consi-
deralie ,,sufletele metalelor" pe care le iclentificf, cu anu-
mite pdrli ale corpului ornenesc. Aicirimia incepe s[ se
identiiice'cu tehniia meditaliei Ei purificirii mentale. In
ir:rc,si se preocupe de producerea aurului alchimic, ca alt[*
dertd, alchimistul se str6duia sd transmitd metalului, prin
concentrare mintalA,. proprietdli izvorite din propriul lui
spirit. Alchimia se transforml astfel in rugdciune' ascezi
5i medita{ie, atingind apogeul in secolul al XIII-lea, cind
practicile $colii Zen ajung la mocl5.
Deosebit de asemene4 aberatii, alchimia chinezd se dez-
volt5, pe o a doua cale, mai putin imbibat& de misticism,
nLrmitd ,,Wai-tan" sau ezotericd. Este o tehnicd nott6, im-
portat5, prin intermediul arabilor, de la grecii alexandrini'
Aceasti formui6 va constitui, in cele din urm6, nucleul
unei alchimii de ct facturS originali, 1aic6.
In India, ca Ei in China, alchimia era integrati magiei,
tehnicilor acesteia. Marco Polo (1254-1324) arlta in re-
21.6 21,',I

latlrile sale ctespre ,,changJri" (yoghini) care ,,tr5iesc nii)
sau Z{iL) de ani". ,,Aceqtia folosesc o foarte stratti"e i:[u-
tt-u'a. cdci fac o poliune de sulfurd gi mercur amestecat lm-
pi'eun6, qi o beau de doud ori pe lund, Asta, spLln ei, .[e
dd viata foarte lungi ; Ei e o poliune pe care obigntr'resc
si o ia din copil6rie".
Intr-adevdr, in India anumite secte, aparlin?nd ttien-
tuiui de sintezd misticd de la inceputul evului rne<iit.r, asi-
milaserS tehnicile magice, incepind cu cele primi liirlr,r, in-
divizii apartinlnd acestora fiind privili de popi-iliriure ca
oameni ciudali, continuu ritdcitori, cunoscf,l,ori *;,i unilu
secrete de excep{ie, pistrate in adinci taini, prinlrr: t'are
pi acelea de a face attr, de a prepara merculrul asliu.:,'r incit
sd confere trupului omenesc sdnAtate depiind *si l^i;nge-
vitate.
Despre aceste personaje circulau in India tot fe.lul de
povegti. Se spunea, de pild5, cd in Munfii Ca;tnrr"r.r1ui
existau yCIghini care puteau zbura ca p6sdrile ;i cl'rlar sA
se facl nevdzuli, punindu-qi antirnoniu in ochi. Evi,-lent
este vorba despre o purd fabul4Jie, deoarece un i-ls.jlnenea
procedeu, a;a curn demonstreazd medicina, dacb s-:11' Pr"ac-
tica, ar avea ca singur rezultat distrugerea vederii"
O legend5 bizarA referitoare la astfeL de pre,oi:r-r1:5r'i
oculte yoghine este menfional.d qi in tratatul vechj d*-' al*
chirnie denurnit RssarnaL,a. In ce priver;te long*rnt,trt.r:a,
metodele pri.n care aceasta putea fi doklindit5. sht.t, c"nn-
semnate in cartea trui Al:Biruni (9?3-1048). Subsfenleie
aclilc*toare de tinerele erau preparate de alchiivti,:ii,t iriir:r
tehnici secrete grupate sutb denumirea comun[ rir* r'6sa-
y6ria, cuvint compus pe baza terrnenului ,,atlr" (r*,,i';i D;lr:'
niili e,';xista ;i o tehnicS a prepar$r"ii rnercurului lrli:nilniq:
(rasevara-d;rrsana), pornenitd in tratatul SarvaC;,'s'ttl.rx.a. --'-
samgraha scris de Madhava prin anul 1330. l)up$i Ltt ed*
trlii.v$, mercurul putea prelungi viala, fiind Ei un :-::i.lj )r'li ;1rr
p""u"i ficare magic6. Se considera cS acesta era uri prrrilLis
diriin, ir.lentlficat cu zeul suprem al hinduismului.
Se mal crede gi astizi in India, in r?liclul popuia[iei ie*
noi'ante ,;i analfabete, cd unii yoghini cunosc ser:ret*J. lr;lr.
ge-ritfitii qi al transmutatiei rnetalel.or. Chiar anu.rl!1i
indivizi dir:tre ace;tia sustin cd pot, faea aur din ex.lni"r-r*
putere Xle eare ar avea-o de la unul din ordinele l*i: i*sce*
tice. Ccnceptia respectivd s-a transnnis ;i in Huro?il, {rll
tin:Lpul, in special prin figanii nomazi, a erflrrx. ncuxritlir eiel
c".irretenje e:r,l batcrea aramei gi ghir:itr:r'ia.
:18
Se pare ci alchimia indiand a imprumutat tehnicile
sale cle la cea chinez5. O dovadA in acest sens l-ar putea
constitui faptlrl cd in Nepal, ca qi ln sudul Indiei, mai
exist6 inci o categorie de persondje denumite sittari (ciilr
siddhas, in sanscriti), adic6 magicieni. Ace;tia impart sub*
stantele alchimice in doud categorii : An-sarakku, adici
rnasculine qi pan-sarakku, adicl feminine, ceea ce su*
gereazd principiiie chineze yin gi yang. Se p5streazb E4
de biografii legendare de siddhaso unii dintre aceqtia fiind
desernna{i ca alchimigti. De altfel, rnagi-11 Carpati a ldsat
un text in care transmite o serie de relete alchirnice ; un
aLtul, Karnari, scrie cb poate obline elixirul vielii clin
urirr.6, argintul din cupru pi aurtil din argint ; Carpati se
lSuda cd avea cunogtintd a upra tincturii din care se ffr*
cea atrrul etc. Toli acegti siddhas se consiclerau pose*
sori ai puterilor magice.
n iteratura veche indians *ste plirad de legende privi-
l,care Ia putenea asce{ilor de a face aur. Cele.bri es'te po-
l.esrLirea despre alchimistul legenclar Nfrg6rjuna, care ar fi
g6sit metodele de a face aur, precltrn Ei doui elixire, cel al
nemuni.rii qi cel al plutir:ii !n aer. Sint atribr-llte acestul
personaj o mulfime de tratate magice $i atrchinrice vechi.
lndiewe, de{i este evident cd elc au fost elai:orate in pe*
rioade de tirnp foarte cliferite de citre antori anoni.rni. Irl-
tr*un manual" hathayogic, Cenumit Shila.-9o?fihi.fo erste
cleeonspirat un astfel de procedeu'pentru pr-oducerea ai.l-
r:urLui : anume frecarea crricdrui. metal cu excrenlente de
l'ogfxin, apoi. punerea Ia foc a aceslui produs, sau freca-
rea cuXlrului cu sucutl unui ar'bust (Ficus rellgiosa)"
,$igun, asemenea re{ete sint lipsite de orice sulpol't ;l'tin-
fific, dar ele au totr-rqi o deosebiti. valoare snb rapol"tril.
istoriei qtiintei, deoarece aratd u.n moment importantl,
anurne acela al detagdrii ra{ionalului de mistic. C6ci prer
drircerea de substan{e prin amestecuri bine gradate, nu nqr-
apilrat ln scopul obtinerii unor elixiruri, ca gi nenuniarara
la rneditatie qi ascezd, marcheaz5 pagi spre laicizarea akrhi-
mie[ indiene.
Alchimia de factur$ europeand- a fost o crea{.,ie extra-
cr"rntinental6. Ea s-a niscut cn dou5 secole 6i jurm$tate lna-
intea enei noastre la Alexandria, constituind preocupare;)
ceraului de filosofi greci Ei evrei patrona{i de regele trgip-
tnlui, Ptolemaios II Philadetrphos (285--246 i.e.n"), proter:-
tor al filosofilor pi grdmiticilor. La Alexandrla s-a petrecr,it
ira a.sea vreme un fenomen care avea s6*Fi pund. pecertc,;r
21" S

ocultA, pentru aproape doui. milenii, pe gindire qi expe-
riment. Din inslrcinarea regelui, traducind cdr:ti sacre ale
Sgiptului, filosofii gi grdrnlticii evrei au extlas de acolo,
pe ling6 teoriiie, ideile corecte qi retetele chinice *- verifi-
cate de-a lungul secolelor __ gi alegorii. ReprezentSrile
fanteziste au tiost inglobate de ei in doctrina teozofo-neo-
platonic5, apoi prezentate ca un indreptar pentru interpre-
tarea alegoricd mistici a tot ce existi in lume. Urmarea
unei asemenea manipulafii intelectuale a fost imbicsirea
cunoa;'terii ;tiintifice corecte cu genii Ei forfe oculte, cu
principii incoerente, simpatii, Iegdttrri sau antipatii ale
corpurilor, inclusilr cele astrale, cu nofiuni de emanalie,
toate bazatc pe relicve ale unor conceptii magice gi meta-
fizice de striveche origine mesopotamianS. Protochimia,
sprijiniti pe observalie qi gindire rationald, cade prima ca
victimi a acestei aberante speculatii himerice, fiind incon-
juratd de mister gi enigme, intrind in sfera magiei gi vr5-
jitoriei. O dat6 cu aceasta notiunea vgche de element iEi
pierde inlelesul inifial, devenind sinonimd. cu aceea de
simbol. TotodatS, materia se tr,ansformi in sediul unor
genii
-
puteri oculte supranaturale calificate, in funclie
de criterii diferite, drept superioare, deci, divine, sau infe-
rioare. Rezultatul acestei diviziuni va fi reintoarcerea la
credinta c.d schimbdrile aparente ale corpurilor sint rezul-
tatul conflictelor dintre fortele supranaturale. Geniile pu-
teau fi imbunate sau supuse prin procedeele obignuite ma-
giei
- incanta{ii, blesteryre, formule verbale, semne scrise,
gesturi etc.
-, manoperele tehnice avind un rol cu totul
secundar. Pe acest fond, in secolele II gi I i"e.n., unii dintre
alexandrini s-au consacrat in intregime transmutatiei me-
talice, cdutind o metodd de preparare din orice metal sau
nemetal a aurului, prin urmare a substanlei pure, cu pro-
prietdli magice, dup6 opinia vremii, deoarece nu-Ei modi-
fica str5lucirea, Observa{iile au fost concentrate mai cu
seamd asupra aliajului de aur cu argint, denumit asem
sau asemon, un nou produs, strSlucitor, galben, considerat
uneori fie aur, fie argint colorat, pe care alchimigtii gtiau
sd-l descompund.
Innobilarea metalelor a devenit o manie, atrchimiqtii
vechi urmdrind sd reducd treptat proporlia aurului in
aliaje, introducind alte materii gaibene, inclusiv cuprul
qi alama, linind s5. oblind aliaje aseminitoare Ia culoare gi
strdlucire cu metalul nobil. Un asemenea aliaj, devenit ce.
lebru, a fost cel cunoscut sub cienumirea de electrum sau
chihlimbar, avind un confinut rnare de argint (15-b0 Ia
sutd), de culoare galben deschis, pinA l"a alb-argintiu, foarte
maleabil. Fabricarea acestui aliaj a persistat pini la sfir;i-
tul evului mediu, inventindu-se mereu noi piocedee qi re-
fete, aurul ajungind in aliaj pind Ia ur.md, in proporfii
foarte reduse. La un moment dat, alchimigtii realizau aliaie
din aliaje, trecind la combinarea asemului cu diferite me-
tale. Se credea cd metalui nobil putea fi oblinut din eie-
mentele celor gapte planete cunoscute atunci, adicd aur,
argint, cupru, staniu, fier, plumb qi mercur. Aga s-a ajuns
la ,,electrum majus" fdcut din aur, argint qi antimoniu gi
,,electrum minus" cu staniu gi fier. In cele din urmd, de-
numirea electrum a fost datd oricirui aur impur sau pre-
fircut, dev-enind termen uzual in alchimia medievali.
Teozofii alexandrini au l5sat moqtenire alchimiptiior
un inventar iarg de manopere nu numai tehnice, dar gi cu
<:aracter magic, menite a obfine bundvoinla geniilor, a for-
felor oculte in transmutafia metalic5. Secretul pr"oducer.ii
aliajelor era tinut cu strdEnicie, el fiind dezvdluit treptat,
numai novicilbr. Preh-rind tradifiile egiptene, aichimirtii
greci alexandrini au dat un caracter ocult preocrrp6rilor
lor, suslinlnd ci art6 prelucrdrii metalelor este sacrd. lir
orice caz, tainele alchimiei erau bine p5zite, atitr-rdine
avind ca scop salvgardarea intereselor materiale aie practi-
cantilor, a cSror profesare constituia un cerc inchis efmetic,
Alchimia europeand..medievali n-A cunoscut schimb6r'i
ladicale fa{5 de cea primitiv$ sau a primelor secoie ale
crei noastre. Oricum, ea avea un teren prielnic, determinat
inilial de goana dupd aur pornit5 de nevoia forrndrii ,si in-
trelinerii armatelor crucialilor. Alchimia cade apoi in mii*
nile c5luglrilor creqtini, care-i pdstreaz6 nealterat caracte-
rul magico-mistic, in ciuda credinfei lor care interzicea co-
chetarea cu fortele oculte, satanice. Aceqti cdtugSri incep o
extraordinar$ activitate, apelind atit ia qcrierile greceqti,
cit qi la cele arabe, continuatoare ale ideiior .rscolii alexan-
clrine. Toate eforturile lor au rimas notate in voluminoase
lratate de alchimie.
Incepind cu secolul al XIII-lea, tn alchimia european&
occidentali s-a statornicit ideea existentei unei materii
prime, unice, indestructibile, ca fiind originea a tot ce per*
cepe omul cu simfurile sale. Aceastd materie trebuia s5
con{ini, potrivit acestei conceptii, urmdtoarele substanle :
suiful filosofig ca principiu masculin, fix ; mercurul filo-
sofic, ca principiu feminin, votratil Fi sarea, principiu neu-
220 221^

t.i'u, r*r'* l'as.illlta unirea celorlaite doui principii. Acr:;rte
principri :.iirt rilt:rgoricr:, ele nea"vincl, in }onci, nici o legA-
'i r;l"a ru *.:lc.rnernte.le chiniice prr:prir..l*zise, agg'cum sini
-ele
i iinils(.rr.il.r ciirl chimie. Irentru alchirni5ti. merrurul zr l.e-
J:r i,':ental principiul luciului metalic, sr_rlfu al alteraliLiii,ii
p; in ;;cliunea fociriui, iar sarea -_ oxidu] m;,rlalic r*Eullat
c1.upa ardere. Aceste principii ex'au puse la temelia tr.rt.ur.or.
corpurilor, ale ciror modi.ficiri formale, de exterior, re-
prczentau schimbiri gi in prcprietafile lor interioat.e" Se
credea ci schimbarlle de aspec'te ale corpi_rrilor ar ti fost
dal<irate ar:restecului in proportrii diferite ale elernenielor,
anllme pamintui (vizibil, starr. solidd), apa (vizibild" st;,rre
lichidd), focul (ocult, stare subtild) qi ae,"ul (ocult. stale
gazoasd). trimintul qi focul ei'au legate de sulf, iar apa pi
aeru-l de mercur, posedind prroprietdlile figurale ale prin*
cipiilor rcspc.ctive.
Intre cele doud grupe (pdrnint
-
foc pi apd
- at,r) se
afla ,,chintesenfa", a cincea esenld sau al cincilea elemcnt,
derivat din principiul neutru, adicd din sare.
Toate aceste formule bizare"au constituit o dezr,'oltare,
de fapt o alterare a conceptiilor filosofiei grei',r:,,;ti iclii,:r-r $i
neoplatoniciene. Ele au stat la baza elucubraliilor tran:,inu-
tafionale ale aichimiei europene? ascunzind teoretir spe*
ran!a itruzorie strdveche, de naturi magicS, a pntinfei ope-
rarij. transi:nutaliei metalice dupi vointrS.,,Chintersen{il,'
eele, in fond, o modificare pe plan aichimic a pr:euirnc.,i
strrici.Jorn care pdtrunde"ca un drrh arz$tor' ln r.x,ice ci.rr lr i{in
nal.urii, teorie ce are la baze concep!iile .etrfrver:hi m;iqico*
misiice amintite, ale obiectelor insufleliier, *a gi a srrfle-
ti.ririi universal. Iata deci rendscind, pesle tirnp, la ;rJr:[ri-
mi;tii europeni, ideea .,sllfletr,liui mctale)or"n, srihsi,i,rnl*
rnaiLerialS, sr'.blirn5, cere la arabi se va nLlmi flr_rid t,trrir:.
Ivlaieli: mijloc pentru ca legdturi de mt:tale origir:rri,;,r :,,ri
capele forte magice, capabiie a deternrila 'iranslnur;;,lii;.t il:l
alir & fost denumit ,,piatra filosrtfal5'', Ce este ln. ii:nd
aee::slit nirneni nu gtie, cleqi ea a cc,nstituit, incepind fll"i !:i:rit.i.[
mediu, subiectul unei vaste literaturi. ltr:ar!.t nrul!l ;il,."l ti*
mil;ii scriau cA au cuneiscut-o, dar nu au r.lliLiua.t**. ,'!liii
au cleclarat cb au auzit doar despre ea" trn -line, u,r,ri de*
scriau moclurl de cbt,inere a ei, dar lirebajr_il ,;r.a aril1, ,l*
conf',-rz, cle alegoric incit f*cea imposihilA icxpr:rrii;1:*n,iir.i.t)&,
Potr:i'f"it alchimiqtitor,, piatra fiir:sofaj6 r'r:j:LrijXi.jll cLi:. l"lFl-ecr
priLlcipiuiui masculin (sulful filosoiic, $l,ti-]::,iixtuimit Itr.;,l.er
rnetal"trorum) cu principiui lleminin {me.rl.er;r'nl, fi}*rii,fie,
sr-r plilnum i t }'{a t rt' nretall orum), intr-un,, mil-itis f iloso{i c,..
llp;'r,' n se crrnsoliciit unri'c:t I esileulivd era neccsal. un fiter-
lur'. ;lnurne sarr,:a filosolici. l' iinal, ,,md'ii$ul filoso{ir,,
;iv|,a {a rczi;liat nagterea unui corp,-nemetalic, capabii si
ci.xlirre pcl,lec!iuneii.
_.
ln limbajui convenfional al,,adevdrafilor tnfelep{i,,,
adica al iniliapilor-, suiful filosofic e1a auruL nativ, lipsif
ie iirlpuritdii. mercurui filosofic a.pdrea ca argint pur,^irrr
sar,:a era mercurul sau argintuj viu. Acesta din urmd ccn_
sti|-:ia, in fapt, substanla ,,chintesenliald,o a tuturor me-
tal ei or.
Fentru a uni aurnl qi argintul, alchimigtii procedau, mai
intii, la,,pu.rificaleii" aces!-x'a. ln terrrrenii-fiiosoliei lor,
ar:easta insemna tr.;insfor.marea rnetalelor respective ln
suif ;i rnerclrr fijosofic. Oper;rfia puri{icarii era dcnurnit.r
.l':aii:" gi se facea printr*uh ptoceden aqa-nuniit cupeialie.
Pentirll aur cupriaiia consta ln tcpirea aurnlni in piezcnta
antirnonir.rlni, iar pcntrtr argint in incillzire cu p1umb. ,,pu-
rifir:lu'ea" se efectua cor:ifCrm unui rituai mag4ic, cle trei
.ri. iri Cecursril timpului, alchimi:tii s-au s,Labilit Ia unele
variante, inlrebuinlind n:aghcziul la,,purificarea,, arginl.u-
lui. i,{ercurul era extras din minerale p1r_irn}:ifere, n;"imile
an,:1i:op gi era purificat prin sublimare !i cor.lclensare, pro-
dr-isul firurtr pur.tind nr,rrncle de ,,Sa_1;lnlanchi,,, d*ti:,rece
Lrebuia sd reziste la foc aido:na gopirlei cu acelagi nume,
cale avea reput;itia de ignifLlgi"
Recuzita alchirr:li;tllor era invar:iabili. Ea conliner Jiur,-
.ir1 L.il ,,Uterus chymicus', sall athe.,nor, {denumire aia}rdr), cie
llorn:li clreptunghiuli::r5, aviLrcl pe o fatri laterali u" 1.,.,.,
ce srjrvea la alimentarea cLl c.-tlbune. 'enea apol ,,oul ftlo-
so.iic:" (,.O1'um l{elmetis,,). Acesta era utn recipient oval
cle p6mini servind la sublimarea mercurutui Si j;r unjrea
principiilor filosofice. Oper:rfia de manipulare a .,oullri filo-
sofii:" trebuia sS fie secretd, pentru a da rezultatele scon-
tate. Se introducea mai intii in recipient un anr.estec de
i1Lrr, argint gi mercrir ir: proporfii qtiute nnmai cle iniliafi,
rlupS-care ,,oul" filosofic" et"a bine inchis gi se a;eza in'fur-
na}" Arn_estecul, supus temperatlrriloi: ridicate, trecea prin
rnai multe ,,fe!e"o fiecare marcatH prin sernne .on"errgio_
.rak:. Prima ,,fa!d," era eceea ci'ct arnestecul ck:venea ne*
11ri-- , dup6 care treptat se ajungea la culcarea albil. Ajci
riperalia, denumitd,,rnicul txtagisteri.u,', era terrninatA,
oirfinindu-se astfel ci piatrd filosr:faii de calitate inferioarri
222 4 t;i

(:u ca]'e se puteau transmuta metale in argint, dar nu
in aur.
Incalzjnd in continuare amestecul, acesta trebuia sl
treaci prin toate culorile curcubcului, pini la r"o;u. Aclttn
operalia, ce pulta num.ele de ,,marelle rnagisleriu" (.,marea
operd"). era incheiatd. Din ,,oul filosofic" iegea o pulbere
lr-r;ieticd, denumitl piatra filosofald cu valente complexe.
Se credea ci praful de pjatrd fiiosofald avea pl'oprieta*
tea cle a transforma orice metal liopit in aur ; cd drege vi-
nul acrit ; cd gterge negii $i pistruii ; c5 eliminti ridurile ;
ei face sd cadi excesul de pir de pe picioare sau brate etc"
Fr-rs in apd avea r,'aloare de remediu universal. Inti'odus
ln diferite bfutur:i sub n.umele de e]ixir, era inchipt-tit ca
produc.itor de intinerire sall ca afrodisiac, diuretic etc"
Aite biuturi conlinind praf de piatri filosofal.d erau con*
sidel'ate capabile sd trczeascd din betie, sd improspdteze
mernoria etc. Se mai sustinea cd piatra 1iilosofal5. pr"rrificd
sufielul ;i corpul, dind putere astrologik:rr de a citi in stele
;;i a. ul'mAri cr:r:sul 5i infiuen{a planetelor, fdrd a privi"
lil i:er, ,!.,. ,
IVlanopercle alchimi$tilclr er:au un amestec de tehno-
logie bizarei ;i magie. Fiecai'e i:riqcare, fiecare fa:zi de lu-
cru era insr-ilila de uu decor vr6jitoresc. Se prouuntau in
acest timp fclmule ;i cirvinl.e magice, in g;cneral grece;ti,
ckrraice $i ala]:c, unele arbsolut cle ne{nteles, iingirale ca o
incantatie ce ti:ebr.ria spr-rsir pe ncrisuflfttc', o tlatA, sau cle
nln anlln:le nurrirr cle ofi. Pr"onunlilt'ea trebiiia insofitii de
irl- Llinite gcslr,rri.
T'i;tr-Ll se pt:tlc.cr:a in st:c-:ret $i cit cit ritualul era mail
hi.r:irr, cu a1.it ;rlclrirnisliil er':r coi:rsiciel'at mai pi'iceput.
Exisl.a tot Ie1'.ri dc tt':ttate rie alchinrie ldrnase clin evr't1
n"lr:riiu in crilr-r cioiriinii ace;rsl;i irlacticti magicd. Nici o cal'te
dc alcrhimirr nu cstr-. sclisir iintpcde, i:e inleles, ci nu.inai in
arlegr:r'ii, cu lolii-rr-rl.e enigrnatice qli sc'mitc Fe c:uc lri-truai
inifillii 1r: pulc;l-r proha,bil infelege^ De mulie ot:i. l'olu*
nrele de alchimie se lezLrnlatt la o si"tccesiune de gravnl'i,
i'rbsolut mistei'ioase prin ccnlinutul 1or.
Sim!:oiui'ile ;iichimice plivind tnetelleie, iegf,tulile intre
ai:csl;efl, plccum qi inlre metale qi pianete au origini str'f,-
vechi. T-Inele sint inlilnite ryi in practicile aslrologilor, altele
sint adaptiiri dupri scrieri babiloniene ale unor gcoli, cutlt
ar fi cr:a din Alexandria, a1e gnosticik:r .si rabiniior caba-
Iistici. Cr-r aslfel ile prcd.use, literatui:a alchimicd a evu.lui
rrrediu a clevenit, ler un fi:sment dat, intr-atit de lncitratH,
incit nici marii iniliali nr-r mai pricepeau nimic, fiecare
autor cr"ezindu-se mai valoros, cu cit leu;ea sd facd mai
iircurcat tcxtui sdu,
Acum apar pe scena magiei aqa-numitii chimicofanli
sufiltori, dispreluili de alchimigtii claslci, de modd rreche,
.l'loii alchimi;ti, in realitale ;arlatani, pretincleau cd pot fa*
b;'ica aur din orice lnaterie" Ei practicau tehnici ciudate,
cie sorginte oriental[, ajunse in Europa cine qtie pe ce cdi,
printi:e care exercitiul respirtrtiei (de unde pi denr-tmilea
de chimicofanli suflatori) ca qi intr"odt.rcerea de excremente
urliane ii"r compozii;iile de tletale tr"ipite.
in acesle foritte, aichimia s*a practicat pe o scari 1arg5,
pin6 in secoli"tl al XVI-lea, cind incepe sA decadd. I)esigttr,
in rindul alchimiqtilor e'rau o muLiime de mincino;;i, rdu-
rroitori ryi punp;aqi. Dar nu pulini au fost aceia care, pe calea
incer"cdr':ilor cle transrnutatie ** catalogate in dor-td secfiuili,
chrisopia Ei argaropia, rJupi metalul ce urma a fi ob!i-
irut .* au cu.itivat.cie fapt chimia, dezvol.tincl cuntrltinlele,
clescoperind elementc ;i fenornerte noi, perfeclionind di-
llcrite tehnologii, fird a Ie tirie in secret. Avincl o pr"ivire
rnai largir asllpra dorneniului in care lucrar-r, alchimi5ti ca
,t{berrtr:s Magnus ;i Roger' }3acon ;i-au irrdtat sceplicismul
lia!5 tle poter:le1e pietrei filosr:ferle. r'enunfind si se tlai
strldrriascS a fal:r'ica acest prrodus hitrter"ir.:. Roger lJitcon
s*a ricli.cat hotdrit impc.rtriva rilagiei, sci'iind ttii vjt'i;letlt
pairrflet intilulat ,.De nullitate iuagiae'', moliv p(ln|lu care
;r fcst intemnitat.
$i a}[i alchimi;ti au suferit represiuni, r:;bligali s;i se
asc';ncl.i penlru a cel"ceta riatitra fennment'k-rr pr-t ciu'c' le
tr'oservau. llra"tafi clrept fairatici ;i viziiinari, pactizan(,i crt
diavoiul, acegtia nLl s*au abatut de la aciiunea it;r lafio*
n415, chiar cu riscul rle a sfirli 5re rugul Inchizifieri.
Nici el.chiiliEiii r:iasici nu erilr-l sculili rie I'isci"rri. chii:r'
cl.ac5 nu se el|rit;eau iir nici u:.r chip de Ja cli'capta lor cl'n*
clin!5. Soiicital.i uneori de rcgi ;i pi:incipl sii*qii ar:ate rn;i-
ir.:str"i:1. 1"r;^nsrri'.riind mctale or:r-1in;r.re in ar-rr sflLI nrgint, .ji au
c;lpntat, ^fire;;Le, ileciare*e ioati,,arta" lol' er"il hiln*:l'icli"
1)'-ipd r"rn milt,niu de glci'ic, alchirni;r ci"ide in cele clin
ttnli-r i.n clcst.l'::ludine, pt'in acumulare clr.. t:r.c,:ciuri qi in;e-
lii.cii-rni, pc cafo nici chi;iri' rriasa i1;noriiriiil" sl,lpir:itd cle
snpersiiiii, n'.i .le mai putl:a $Lrpol'i.a. Llr: cic ;.ilti par.1,e, un
rurrfl.u ni':u silir-i:hlca l!u"ropir" iil'a si:ilitui Fli:na;;ter.'i !. rare
t:i.lirrindea st:colele XIY*,'{,VI, ln aceasl$ i:rcl"road$ sr: [ar:
malils r'lescoperil'i geografice, are loc o nrias,id r..5sLurnnr.e
rla,l
325

in u1tur6, infloresc artele, literatr-lra ,si mai alc,,; 56i11. 1*.
se clezvolth il:rpetuos gindirea folosof.ic$, *r.lrij,r1'p:.,1,," ;;:Concep{ia cnespre h,rnic se
-laicizeazd, ie*Sscind.' Irtr,resui
pentru om, per-ltnrl r'atlrri. trn acest contex.t, alchirnla amfr-
.ca. ca ro cioctr:nI gi pr.acticl lipslt6 de func,l.imunr" lr*1"_
narLs:rrLr1 ei c.[isronr irr margur nraiestuos ar cunoaster.rr -;rirn-
;,iiict,. Par';relsrrs (1493-l J.tl), pcrsonai ul*lini:;'.; ;imaginafrie fantasticd, vinturi*cr^ideea cfr p"r*u*'pi*t o]r-Los'fail;.i ,5i * pe_aceasti bazi * elixirul lr*g*u,it[!iiG-*
ce nr-r l"-a sanr"at rle !a o trnr;ar.1e timpurie) dA ptlmn"{il,.ei;;C
ferrn al dlepbrt:irii dc tradilie atchimist,{ ** puoo*u"$;;;i;;ij:r rl .'rrnr.r1. sltr e 1liil1ir. rccr;noscincl impllq.if , ,rl ?lt.:,i.ip.o1 t'.ir-lnli s;r).c trculler" El va fi urmat'r.le anchir:li:lIi Li,]r;:
r,"irus ii Ve* Flel'lonl. ca .li ire Fleinr.ich c,rne.[ius AEl.rr'ipao,'cn liettesl-le irn, cu r:'r.e sistem;r aristotrii;,i i,,-.";".'':J
piarclir rt,cril'', sf,irpitr"ri sccolurui al xlr-lea *oro nr*rt*oiii
lunor' ,ir'eLr.e'l* .l*ce'ciri, mai .u seamH in ceea ;. lr;i;;;t;;rerr[]'3rea concr:ptuhli ve'ciri de etreirre:r,l:, ciil'€.! 5g ctoveclea
totii;l depirSiii ln faia noilor" cuno;lin{e ;li.in}itice t* :^.0
Xr*_
tr:au ti lgtior':ile. caldano lesll.iicLurea;a elirn:ernLe1* ani [ee
Ia h'ri. Li' ait alrtrrimist, Wiliis {16:12*16?nl ,,*fr,o* nl*"iit**i:k:mcitii.ell'"r., ir:inuLlindu-le la cinci. Dr-lp,[ W111is, *pioltif
c:.c ilri{n{.}rctial. subtil, ugor 5i pdtrr,inziror. EI cilJr'l"re;*.
i.i1,-'al'q' }i clc-:zr,'olt:rre^ distri,rge cir'puriXe anta,qrorUc,: illi,J:,,r.rir-rrr-rl (,o"le*'c'u.*1) se af16 invelit i* c_,Ieul (s,-^1iu1), -l L-iri
*unlli ,,-rpirit vrlatil'" ca excnrpl.u de asemerr:eer nrnt*rle
iri'cl ri're spirir'r,ri de vin, rrire.- ien,-lpAr. adicd oriteoltcl"
rrarf ,;nL',.iLl",i
^SpiritLll .[ix estc !nc[r-,cat dL sir.r.ul.l, lrr*ori". "l-riirrlLrl. sarea cle buc;itdrie eic._ Oleul, ;rt rLrutci firioi"lpi,,rill.ir,-, e;ilei
.cXulr:*, Llnsuros| infleiinal:ii *i pArrr_rnziri"i-' l^,
l':,t "p,
rtrril-riu sinu frurnusetea sau rrrlitnroi;, an;i_nn1eh,;,j-'i 1cJr'ir- qr lLon'rc,Je plantelcr, condr.rct,ibilitiet,pa gri nanlca*
i-;rlilail'n r:r.'LiJiill{?tror" D* as***"a. :flir:J plin c{ii fr,,.
"rrpari,
rjr: inqhr,,|, .tr"r)eiLrtele, Solirielc. ljch,cl+:Jc :,i i4.a;,:e1c infl*m.itiile('i.,i.1"[ t,i,;,rts csplirnate. prin numele ,Jc sulii, ca o r,rrrari,:.cin6[
l, li:r-rlrir-:i r'''e:;peci,ir,.e. In
"re
privi:11c sar.ca, {ia er:.! ilnpar.;iifl
r: ti^ci ,cate.g{.}lrii: fixi (dupn extragereii plincipiii,..,i ,r,rl**
til,:) j r"rcrlal,ilir {ulsr.ri' cle sul:1irna1.) si esrr:itlatir isrrr.,asi, ,nlr^
.cLi. 1r :.:r1'',.1,',r p'ir-l
_c'istali
.li.r). Apa. nrrrrri".:i .r r,,! .:]..ri..
'(i"a Oeiilci,rm lipsit$ cle valL)rr1 r] ;si vaiinriitiial.c,. in icle+le. ili,l;-tts co,i'Xti-trriil.,r: cale o con{in putr..zr:sc, ',L,r.rt.lr;i. {:ra avii)a
roiuil dr riizi-rlrrai't ar srrii qi rlc penet.rant in si:irit 5t olcui.
i:r firne, pranrinturl., dc;;i consir.l",i*l pn*i", frecea drepr in_
ci:sp*nsnirii ck:*arece re{iriea u,*o*e. Ac*astii .hr-,*rir:
*loit-
2:l i
lnie$ va pel:sista pinS Ia st'irgitul sr:coir.rlui ai XVII-lea,
,':i:ae} p:L'cli'ulla *hiar in tra.taie rnt* q:hiinie elabol'ate de Muei*
ri:l'" Feglrin, Lefebfe, Gi*uhrl:, i:3ccl:er, Kunckel qi aifii,
:pls e fi mai apui total p6r&sit& ryi, cu ea, ins5qi alchimia"
:itisti,rjsmul" in acest dr:n:eniu a fost un eeou atr lr*gdturilor
t;;bi.i:ite de nragie (sr-rb forr::a aLcl:iiniei) cu gtiin{,a,-adic6 cu
:,;;nelirea ra{icnal&. Ela de fnpt singura expresie posibiii
.ii.l::ci a u.nei pr*spectii,ri a naturii Ei fenonienelsr ei. IMin-
:{,i} clr/xlen€&,re$ *peeuia tc{r-i}, in }imiteie t'unr:a,slerii" dar
i.i ere& ellr:cui'o ele aeestea, prospectind ipotetlc" Cd aceste
urtrspec'[iuni au dus mai intli ]a arber.alii, aceasta clbservem
;.{tr,r}l'rr eind fe"nar:tenc*le sjnt limui.iic pc: baze temeinic con-
r.j.'clorte. fn rlrice eaz, alefiirnia, cu loaiii'inear:c;itura ei abe-
rantd" a ctat posibllitate clinr.;lr.ti sA pEtrundA in interiorul
r:rinctt:r natu'ii, avinti un l"ol i:ir:r,' tronlurrit in. istoria qtiin-
i'rlor, e,? :ii.lind pr*eut'soarca rhillii:i, s{$a eutll este cunos-
ulS ast$zi"
F6rd tncioial6, impostcl'li au fost ni-Lmc.:ro;1. Se rela-
le;*zfir de pild6, Xntr*un text rnedieval, c6 Ra"vmundus Lul-
ir.rs {131}S**tr;31S), chernat de regele Eduarei al ll-lea al
.rlr:giiiei s& efectueze transrnutal.ii d*: metale ill aur !n sr:cl-
1intr ol:,tri.nerii sumelor nec<:sare penti.u o cruciadf,, a {ost
:r,irrat sS treaei imecliat la fupte. Con:itrins astfel, Lu"}lus,
t'ar:6 de e.Itfel r:t-t credea in succcs, a aranjat ,o scamato-
lie" Astfeln plin inryeJ,Stori*, ex.peri.enla, 1a c;lre a linut sI
"l;ii.ste $nsuqri regele, cle tr;lnsform&re & ph;mi:uir.d ;i m+r'cr-r-
ir"rkll 1n unr:tal.ul netl:il, a pirut o reuqit5, l{umei c6 scrrLe-
tu.l. tmcului i*a fost clezvil"rit regelui de cdtre spir:nii
rai ryi Lullus a ajuns la inchisoere. In tr648, r"ln oari:i1]ilr.e
Itiehthaus*n a convins pe impliraf,ui german Ferdi.nanri al
{{I-lea c,"i etr este capa}:il s5 produc$ transr::uLaiia mercu*
rului ln aur. $-rrvr:ranul a de'rit s[ asiste personal Ia acsasiA
rxtranrd!,narh ineercare, csre s-a desffi.qurat la Praga. L,a
sffuigit, alehirnistul a seos din furnal, tntr*ade','ir: aur, Drept
r,:are, irnpl"esionat, suvsranul l*a recr:mpensnl cu fi lnal:e
sr-imd de bnni, i-n dat iitlLrl cne bar:on 6i a britlrt o med.rlie
i:ornernoraiiv5 din aur obfinut de alchinist. Lacom, ni-rr-il
iraron, eare tnucase toatd povestea, nu s*in rnr-rl.{remit cu tot
{l€ ohtinuse prin fraudd. III s-a oferit sS virrcls ,,secl'i..tu1"
r"'efetei sale n:.irasuloase atit impa*natului, cit pi unor r:r:ari
seni"ori, avizi * au aehitat imediat sumele ccrute,
Iiir$ a se gtneli cH, la urma urrnei, alchimistul putea sir*5r
{ae6 singur aur cit v,ria. CurR a pus mlna pe galbeni. a
piecat din Praga, dispfirin*d pentnu tolcieanna" .jean Gau-
,lna
ALI

thier, baron de Plumeroles, a avut insd o altb soartd. pre-
zentat regelui Caroi al IX-Iea ca alchimist capabil sd facd
aur, el a primit din partea vistieriei o sut6 de mii de livre
pentru a se apuca de lucru. Dupd opt zile a fugit cu banii,
dar in cele din urmd a fost prins, sfirgind in spinzurltoare,
Alchimistul Guy cie Grusembourg a luat de Ia opt nobiti
suma de doubzeci de mii de gaibeni cu obliga{ia de a achi-
ziliona cele necesare producerii aurului din mercur. Pentru
o mai bund. sigurantd cf, istoria lui Jean Gauthier nu se va
repeta, seniorii au aranjat ca alchimistul si-gi desfdgoare
treaba sub paz[. intr-un atelier amenajat special la Basti-
1ia. Mituind irisi gardienii, alchimistr.rl a evadat, fugincl
cu banii, fdrd a n'lai fi prins rrreodatd.
Sint numai citeva episoade din miiie de intimpidri de
acesl gen, care aratS nu numai indrdzneala $arlatanilor.
clai: gi credrilitatea extraordinard a oamenilor din acele
vreniuri,,suverani, nobili sau tdrani, cu tofii ignoranli.
Dorinla- de imbogSlire fdrir munc5. pe c5i magice era atit
de mare, incit orir:e pungag putea pro{ita in voie de pro-
stia omeneascS.
3. Magia t5rniduitoarc
Onrrrl plimiljv' era supLls unor suferin!c Iizicc inccm-
parabil rnai grele ;i mai numeroase decit cele cirora tre-
buie sd- le fac5 fald individul modern. Orice infecfie ii pu-
tea fi fatalS. lJn banal guturai era o problemd. Traiui in
pegterile umede gi reci favoriza aparilia unor: boli grave *
pneumonie, tuberculozh., artrctze grave, rahitism. fJurata
medie a vietii era foarte redus6. Cu greu gi nurnai in cazuri
izolate se ajungea la virsta de 40-b0 de ani, marea ma-
joritale a indivizilor pierind la 20-30 de ani. Din neoiitic,
pjnl dincolo de antichitate, aceste aspecte se menlin, ba
chiar
-
pe alocuri -_ se agraveazd.
Activitatea terapeuticd era efectuat6, probabil, la pri-
mitivr, numai de cittre un membru al coldclivildfii, supo-
zifia intemeinclu-se pe studii privind viata unor triltnri
actuale aflal.e pe o trea.pti in.ferioard cle dezvoltare. Acest
personaj nu iridepLinea rolul unui vrdjitot., ci se ocupa cu
stringer,ea de plante medicinaie folositoare intregurltrigrup
Lin:rsn. O asemenea indeletnicire'a fost observati la unell
triburi de indieni arnericani, urrle t6mdcluitorui nu fdcea
.rqc'
LAU
apel la rnag'ie in exercitarea muncii sale. Acelagi tip de
personaj rnai juca la tribul african Damma gi rolul de
specialist in mincdruri. EI dddea indicatii femeilor cum gi
cu ce sd pregAteascd loucatele gi le gusta inainte ca acestea
sd fie eonsumate de grup. Ulomentul ,,primului durnicat"
era rrarcat de un anumit ritual, ce pare a sta ia baza ma--
n operelor rnagico-timdduitoare.
Magia tdrndduitoare a apdrut din conslderente practice;
f6r5 ca initial s5 aibd vreo legdtur6 cu credintele in exis-
tenla unor puteri supranaturale delinute de diferite
plante. Treptat, se produce o legdturi intre magia t5m5-
dultoare cu aspect practic, absolut laicd gi credinta in anu-
n'lite for{e supranaturale, provocatoare de boli qi de rnoarte.
T'drn6duitorii inventeazd acum procedee de facturi psi-
hic6, aclionind asupra gindirii prin manevre cu caraiter
stereotip, rituale, acte empinice de stiinulare a bolnavu-
lui. Frin urn:lare, ac'tivitatea intilnitd tra mai toate spe-
ciile cle vietSli de a se ap6ra de boli' prin mijloace
extracorporale, devine la om tel'inicd primitivd transfor-
mindu-se apoi in ritual magic.
Cea mai veche dovadd a rituaiurilor destinate indep5r-
tf;r"ii pe catre magic6.a bolilor este, probabil, tehnica de
trepanalie craniand *, observatd pe oseminte apartinind
eneoiiticului. Arheologii au descoperit in intreaga lume
rnii de cranii str'Srrechi purtlnd urmele trepanaliilor, sau
numai a1e lncerc6rilor de efectuare a acestei deschideri
craniene. In Rom&nia au fost gdsite cj.rca douizeci de ase-
rnenea dovezi ale acestui ritual magic tdmiduitor * crahii
{,repanate, cranii cu semnele qan}ului de incizie, culite de
sitrex gi fieristraie metalice pentru trepanatii.
Cercetdrile noi privind practica t[mdduitoare la unele
tril:uri aflate in stadii inferioare de dezvoltare din Africa
de Noid, Africa Centrald qi Sudul Oceaniei au dlis la con-
crLuzia cd trepanalia rituali se efectua cu scopul alungdrii
ctrln trupul "bolnavilor, in special aI celor afectali de dureri
de eap gi crize de epllepsie, a spiritelor sau fortelor ma-
I.lgne, capul fiind considerat sediul acestora. Pe baza cer-
cctdrik:r antropologice gi arheologice, unii istorici au emis
piirerea cd trepanaliile, atit de frecvente ryi de rispindite
pe planet# intr-un anumit stadiu al dezvoltdrii umane, au
lntrat treptat tn praetica rituali a unui anumit cult solar
* Operatie chirurgicalE de efeetuare a ulnel deschideri in oa-
sele cutiei craniene, 4e exemplu pentru extirparea une,i tumori
cerelLrrale"

sa:1 luirair, depliilderea puntirii cl,e amulete binefdcitoare
fLrnC legati tocmai clc acrst rr-lcment al glndirii" O piesi de
r'crfciirr1Ll in sprijinui iprrtrzci respective o constituie ron-
or:la-amuletrr. gisiti ltrtr-un rncln:1ni strirrechi, la Sdrata-
li:ir.rnleoru. prc:levatir dintr'-un craniu irepanat"
Fe nne.le cranii ttr',ivechl ar.r {osi clesct,periie scmne ci-
catliciaie ideriLice Licrei .,T'" de*a lr-rngr;l sutr-rrii. sagitaX.e,
Cru"lsirlcr;i1.ir multl irti.:l:,1c cnlqn-i;rtica, aceagtS opera{ie
* n.r-r incept: inrloi:llir --* arrra L1n sens maglc, fiind efec-
tLiat.;i ploba.bil atit 1;rin iiicizie . <,:ri ;i prir: cauterizare,
Constatiliic omlrlrri plimii,ir.' pri';inci efectcle uniir fac-
tlii sirt-l agtnli iniil"criali (,;iLr:l rLi Li.slji)t& corp,"rirri, fiin{e-
loi r'li in g*ntlir1, au !llneliri,. pr''in lllt-irrn'e. cior-l.i itl.itudini.
F,r'iina, aceea de a g;isi i'irij,Lo;ri:,: Lr:ri.:.riaie pri:rl,i:ri terapie ;
a c,ioua, inceicarea clc a inflirt,iLla s;iu aluni;a boala prin
Illilnopctc' maEice, r.r'ii,j ittrcs ti, Arubcic au ronsti Lr-rit puncte
tie plccarr: :rle Stiinlcicr inri.iir-rilie.
Ft'ofesiunea de talmhcl ,lilor', placl.irill-ii ,,{e rrraci ii $a-
n,lani, s-n n5scut pe tentrir-lr*f,e'llieclir:ilrii nllrai.cc. Cel rr,ai
ekrrr,'cnf a rlovedesc triJ:ilrilq: ausfl-piieire. Ljneie ai-l vraci,
altel"e nu. accastii derr:sel:irr ncfilnci acridr.ntaUr, ci o con-
sieci.r-ltir r conr:epfiei ciillerittl,.rr g;rupriri umane fel!& cle
,,ar[4" timilciuiio;rle" lr{al inirr";ine incfi. r:i diviziu.ne, re*
prezc::llat6 de colectivi{iiiile {:r tccurg ln serviciile t*m5-
rlul,Lt.nrului popular nrimai ciiic[ tri;iX,e tehnicile indeobEte
eutx{:,$fllite de gmp au.fosN t|pL;iz;iif, Ils1c nn cornp*rtamen{.
s[ini.]i.rr cLl al omlrliii rnodcL'n" ta,ts sn ad.rgseaz5 rn*dici.rlui
nunnal ln cazurile cind totnl pl.r.e sir iniiice o boalii a ci'i-
rei vindecare cere cuno"qtjni* si;lr:ial*, I,n gtlnerai, vracj.i
acr,str:r triburi, tdmf,cluilori lai.cr,r., clilpu.nr,:au :rttt de o bun;l
ru;rri;Lmorie gi instinct rne"d.ici]l. cil" si dr prncecl"ee mai com*
pli.ir:ilte, mrrr$tenite cle la r:-Ln'l,r:r fnarle *pnrpiate. Al.te tr:iburi.
lmt,r,efineau pe spezele lnr un 'vrirci, carfi nu avea alt& prei-
oeupare dectt paza sfrn5tfitii gr:uprr-rini ce*l sr,lbvenl,iona.
Toctnai aceste persc.rnaje sint ncelr:a rat"R &u in necualba lor
metnde bizare teatralept,!., ilpsl[e c]Le temei terapeutic, cum
eJ f:i .:sugerea" bolii ciin cr:r:pul bolnar.nlui, cu scopurl im*
pneslonfr.rii spectatorilor la c) ast"fe.l de reprezentafie ,,t&-
rndtluitoare'.. Aborigenii ausj;naiienl firc apel Ei Ia serviciiie
i.inc,n $affrani primitivi t,Srnddultrori, care actioneaz5 asupra
p$llqn cn ajutorul ,nspiritelon:'o et,iptnite, asociete sau lnn*
hlrr"rzite de etr
lLr ipostMa de vracl. atit pritnittvcrl. elt 6i. anticul, erau
glr"rorupati, deein s€ stabilea$ic& mai intii etioiogin bdlii d€
lrr
pe poz"i.{Lile sr-tpranaturale, interogind suferindul nu cu pri-
:r
lre ]a s)lxptome, ci asupra modului in care s-a cornportat
i;ri$ de vls:rrnele sociale, Numai dupi ce erau aflate rds-
;r:,1.ri-rslr3rile ia asemenea intrebirin vraci.tll prcceda la prg-
,,r,i'i'!r:r<:r* l,rrrtamentului, !n care predominau rituaiurile de
Xrru'iliicnrc. fn cazul cind ioate ,,m6surile de lmbunare" a
rrx:riri'lr:l,tir n.u ddcleau rezultate, bolnavul era privit ca o
-per-
rrii;l;rri conclnm.nat$, coleetivitatea depdrtinclu-se de el nul
l.l,l {,*an:n" aontamindt'ii, cdci acest fenomen nu devenise cu-
lir-r$i:'Llt, E:i. rtre teama miniei fortetror supranaturale care s-ax'
i'l putu'u ahate gi asupra celor cu care suferindul venea ln
i r::itact" Ni.me.ni nu se mai apropia deci de bolnav, pind cind
',,r:frjitorul, nu eRn:r-tnica ,rverdictul" spiritelor, care-_- de
r"r:gi.rih ** ei:a moartea. Snarta bolnavuiui fiind astfel pece-
ii,-rii.li, el" ern X$sat sb piar# ctl incetul, total izolat' sau era
,,r:ris !'mecltst de cdtre vrajitor. Din aceleaqi credinle 12r'o-
i i;{ prr*ctica u.cider:ii ctlpi.iXcr ndscuti cu pete pe corp,
.'',ri ciinli sa I cu malformafii. evidente, int]initd atit la popti-
J;,;1.iile din neolitieul carpato-danubian, cit gi la spartani.
hr corrctriliile ctnd cel condamnat de vrdjitor nu murea'
ha t'nai : uit se 'rindeca datoritd rezisten{ei organismului'
{lr} ft'jr& pr"ivit cu venerafie, considerat ca o persoan5 agreatS
dr Bnirite"
Dar ryi vriijitorutr timSduitor era privit ca o per:soairi
,r ,u j,r,:tul aparte ln eoiectivital;e, el avind, pe i;aza. puterilor
r nle magi.i:e, a tregdturilor pe care pretindea cI lel r'.re cu
,,f"ri.ri.tele, funelii de cr:nducere, putind fi ccnrnmitent con-
cXurc,$tor ,*pipttual, ghicil"cr" jr.lclecdtor 9i ciiau. in olire caz,
r;[in pur:ct de vetler"e ir:telectual toti vrijitolii er;r"i supe-
r'.'iErri rnenlbnilor eole,:ctivii,Stii, dispunlnd atlt ci.e calitdti
niltirre etret:sebite, dar qi de o insl,rr-lt:lie special5 care le
g;ermitrGT* In$eleagli mai bine natur:a, in genei'ai, omul,
fin special- Vr$jitorii, t'raeii qi Sarnarii sint autorii multor
,,tchnici", ast$zi ridicetre, dar eare dovedesc, in fond, in-
.rolrponarea unui rnaire efort de gindire' Ei lncercau sa Tn-
l;itfure din eorXrul bolnav duhurile necurate eu' mijloace
'dhrtre eele ruai variate, mergind de la ,,sBerierea" acestora,
?:ceurgind na zgomote, dansuri qi rn$pti infricoqdtoare, pind
la mintnl.u.*o.a feluritetror ohiecte col"orate qi strdlucitoare'
lvtrasajele vlolente aplieate bollravului, ventuzele din corn,
prescr{ei:ea inghi{irii de a$tre aeesta a unor substanJe gre-
{,oase avcnu aaela6i n:ol, &nunne anungarea dln corp a spiri--
tclr:r rele"
d i, "!.

Fiir6 ind'ial5, pi'ezern{a ii,r cdp5tiiur cerur [:ornal., apriica-
rea a tot felul de tratame^t.e neobi,snuite lr" lr""a O! lriu"T*mcdicinale ;.i presupunct.urd, r.itilaiul cu elccte orr,trn'* ,ri]nlcutLir, contribrijau adesea la ins[nAto5iuea bolnaviloi. O
T:ll" !.*.1"_din.procedeele 5i plantele clescoperite au tA*n-_
cr.r[or']t stravechI au 5i astdzi r,rtilizarc,
_,, t:up.un:tq*n,. luarea de_ singe, iincturile qi extraete}e
ctin plante, hrct|otcrapia, utilizarea namoj.urilor terapeutieen
a aperlor minerale gf multe aitele sint clescoperiri:;;;;iljventii ale.magiei tiimdduitoare. Firegte, nr.r
-trehuie
sEi se
tragd de aici concluzia cd v'acii po*odo* nurnai rer:nedii cl,r
vai.r'i .rafi*nale. Lirnitele cunr,agterii ii fdceau tl.ibutart
superstiliiior, practicilor bizare.
O caracteristic.d a magiei tdmdduitoare din toiitq:
ll,,:ll:f, este purta.rea cle obiecte vrdjite,
"o"io*tio"*iudur oscrrintele unei rude sau ale anirnalului toternic. din
raddcini de leae sau dintr*un dinte. In unele t"lfr"l.: A*
".ir_"ll"1l] ,*u
obiSnr-rieq;te_ ca fiecare individ sd poarte mfiptrir sr.ptuI nazal un os dcscinta!, care ar,c rolui cie a impie_
dic;:r inhalarea! o datd cu aeiiit inspirat, a spiritelor iene
ce ar putea dete::mina imbolnAvirba trupului. La uliu
lopl1i.atii.. prirnitive, pultarea de dinfi ca amulet6. estejustifica,tS de cnncepl,ia potrivit cdreia'acegtia ar u""* p"*-
yllefatca, s{ t:rie. ,,flrul i6ului,,. Ca o consecintd a *orti*-tutur cu lumca ci'i1izat6, in diferite triburi africane qi dinjungia ecuatc*ialii a Am-ericii cre sud nu se mai utilizeazs
ca *'rulete"<iy1l!r, ci iarire de ras uzate, Sitt *i- ;;";;;;,r:a gi cele alc;ltulite din cliferire pietricere c.,rorare i" ;;,*i;.gdsite in morminte neolitic-e eral, in giriAirea ;m.,t*i;;i]mitiv, obiecte indispeursabile insdqi uliuf*"1u1. nft;g-i;i_cie scrici vopsite cu ro$u sugerari sexur oi vitahtatea"si c]e
aceea se credea cd pu*tarea Lor cletermina fertililitei re-
minin6, iar
-punerea acestora in rnorminte se:rranlfica re*
l?St"r'gi defunctilnr, Ecouri atre acestor conceplii. extreru
de. vechi se regdsesc 6i astdzi in folclonrl romanesc, Fotri-
vlt.-anumrtor supcrstifii, se leagi la git un c5fel sau o cfi_
Li!::? de usruroi ,,ca omut sf fte r6rit ae 1J*ii-**ilpul-
t?"1.11^ft py., gq"$llgi s.au g simpld af[ de cr.rtoare ri:eie
,.uupotrlva deochiului,, etc. Dcscne pe cc)rp cr-r vopsclc dc
pirnrint,.c? $i tatuajele avcau acelaii- scop rnagii,, cle a
alunga bolile. Tcrapia magic$ imbrice q,i ;ilte "p.o*edee
mutilante, in afara tatuajelor singeroasc ff,cut,e cu acul
sau cu cu{itul lnfii:rilalia qi circumcizia, g6uriren urechi-
krr, pe'tru a atirnn de ele *Nipou*.,
"iroll,
irr*uu r*l*1, in
tae
credin{a rnagicii, de a imbuna sall a lmpiedica actiunea
aducStoare de boii. Obiceiul purt.Srii cerceilor, atit dtr
rlLspindit astdzi, igi are originera, foarte probabil, in ast{etr,
cle practici magice primitive.
In Egiptul antic terapeutica avea o formS mitico*ma-
gic6. Se considera ci boala provenea din vointa unui zeLr
sar-l spirit, chiar ciac:6 era evidentb acliunea unui corp
sl,riin ca lovirea sau tdierea, De aici qi concep{ia cd vit-r.-
cl':carea putea avea loc numai prin indr-rplecarea zeitror sar-r
prin izgonirea spiritr"rlui ostil din corpul celui bolnav.
Aceste creclinle ar,r fdcut din tdmirduitor un itrterme-
cliar intre forlelc nevAztite, imaginare gi bolnav. I{xisia
ins6 o deosebire netd intre t5mddr-litori ,,cll ;coali", dc*
nr-rntifi ,,surlu" qi vlaci!. populari ,,rhu iltt", ambeie cate-
gr:rii prertinzind cd ar: primit cuno;tinfele 1or de la zei,
'Lln fapt demn de rel,inut !l consl.itr-ria cc,ncepfia polt'iv11"
ciireia zeul putea fi ajutat sau infllucn{at sa fie bincvoitol
clacii bolnavul consuma atnumi{,e subsl.ante considerate pla-
tuta divinitir{iior. tce1a5i l:cru er;r crezut ryi in prii'inl:t
spiritelor rele care elan ,.fot'!ate" s5 p6r6seasci ,,locuinlii"
aieas5, adici organisrnul bolnavriiui dacS acesta inghi{ea
.ti se ungea cu diferite preparate sau se supunea anuirritol
manevre. Tratame:rtul propriu-zis era un amestec bizat'
d,e-. plactici magice, r:onstincl din exprimarea unor fornutlE
vcrbale, neinteiigibile 6i fr-,rfarea bolnavilor de a se sli-
pLrne unor e{ortut'i deosebjle atit fizice, cit ;;i psihice'
Raportui dintre tSmiii:-rilcr ;i forfeli: si:pr:analurak'
cra bine stabilit, in lunctie de c;,rlegoria pr"ofesionali cc-l
leprezenta : mecllc, .,'r'aci, I:i:cot. lVJr:dicul apela cel mili
puNin la forlele supi'trna'lnra1e. Vraciui. incer"ca sii eLlungl'.'
spiritele rdufde[toal'e,in mocl violent gi hotArit. Preotul,
diinpotriv5, ruga zeit6lile sh ierrte i:olnavul. Sigt.lr', aceast;'r
est,e o clasifica.i:e genelal[, schematic6, in realltate terit-
rrerutica egipteand veche fiir:d aic6ti-lit[ dintr-un cornple:"r
r:lrprinzind irnplorarea, ameninfarea Ei administr*rea dt
srrbstante. Nici un medicartrent nlt era lttat, nici o acliutrc
fi:rioterapeuticd nr"l era intreprins;i firir ;r fi rostitir o ;lr1ll-
ruitA formuif, magirir.
La sumerienii Ei setnifii din I',{r,sopol.ami;r, popul;riii
iaarte sr"rperstilio;rse, a exisl.at un tip rJr: mcdicini ilril-
ilico*hieratic$ foal'te rigid$, cie;i -- paraclo:iill "*- tot ci :rL.i
fost ;lceia care au i;tabilit rep;'r,rli tcraper:ticr lnliil cljl:r.'-
laNe de supranattual, nortne ce pot lii socol.ite neclir:irrri
rr:piricii. Orice l:o;rlir r:r'a considerilt'a proi.lustti pt'er:enli.'i
nqq
L;t ,:t

spiritelerr reXe in eonp, vindecarea fiind posibild n,;i'nai
prin alungarea acestora de cdtre o putere supranatr,i::'un*i
rna! puternic5, idee sugeratd probabil de o regui..i ia '"-r.:g$*
nr.rli"li. anlmal, anun'Ie eS individul puternic alungii '$ft* rle-'
poreazA pe cel slab"
[n concep]ia mesopotamieni.lor, fiintele supranatur,.r.le
p$t;r'uneieau in corp prin gur6, nas qi urechi 6i nu p::,r;i*
sear-a T.rolnavul deeit atur"lci cind tdmbduitorul lnd.r:pLirrr.;;,r.
ritualurile cerute potrivit rliferitelor situalii, cup;'tn i"l
incanita.{,i1, purificiiri, formule magice, restriclii a}itile:lr'r"',ri:i',
tnglai{lnea unor substan{e teraperitice gi praciici c:i:l'r:L:i:r.'':'
Ca sS poati prescrie tratamentul, temeduil,r:ruj tLel-}uii.r. i;;i
asctrtrte cu atenlrie rnSrturisirea boinavult-ti, it-ii'i.ti:i:;l-ri. r::r',,ril
fac asldzi preo{ii cregtini. Fotrlvit celor m;irtliris:te t'ri':lrt
iir'-lfit" iu'u^'bohi {i medicalia. ln fixarea riatriti! i;'rl[i
si a trataurentului de rigoare, un ro1 de fruirle il i;Lr:a drr"
vinafia, tirn5duitor"ii fiind specializa{i in hcpakrmirrr.frr,".
hidromanlie ete. Ei tilrnbceau, cte asernenea, viseie ;hollla-
vuhli, ale ruclelor Ei prietenilor acestr;ti't' g,hicinei r::'Lr
anLrfile forld supranaturaii a prdVobat rfli-il.
T'ratamentul debuta prin sacrificii nclns* lfld"rri)scllli
zeului Ninazu
- ocrotitorul tlmlduitorilor' Fiul lui I'li^
nazu era, ln panteonul mesopotamian, zeul Ningi.rz:i:t*4,
care pur"t'a un toiag cu un parpe incoldcil pe el. -In er{.}}3c(::)*
jia mitico-magicd sumerian5 pi asirn-babilonialti*, n"':er:ll
pau"pe era simboLul vindecirii' Credinfa tra izvor'.ttd. din
obsirvalia cd reptila iqi'pierde pielea pe::ioclic, rediolilrr-
dindu-qi alta mai strSluciloare, priR ul'm{l::t} d.eve'nlndl rifu:
nou tindrA. Frin similitudine, ;arpele mag'i{: f}cen ca bo}^
navul si-qi recapete for{ele pierdute, *r:nceptie r&'rr) ,$-;r
perpetr.lat de-a iungul rnileniitror, cle'enind, fn perir'a''{t:1ui
recente sirnbolul medicinei qtiinlifice'
Urrndtoarea etapd a tratamentului i:trnsta tn-s',-'1i'L ;"
corpului bolnavuluf cu ap[ deseintath pnr:rrernitii din Tig;ru'
Eufrat sau dintr-r.rn izvor. Pentru irgonirenr spil'itelo'r ro:1r'
tratamentul magic era sinonim eu ae*la *i,ilizat tra r'rrai
toate popula{iile-, aRume administrar-"ea de subs{'anfi'l rrtr*
mitive, ungeiea corpului cu materii rf;'lt :nirositaar:e, Irr-
clusiv fecale, in scopul de a prr:v*ca clergust spirit',.rlui ;i
a-l obliga sd ias6 clin trupr"rl bolnavuh"ri, 0 nitd rnel,r'lt*ii
magice, de asemenea uzual6 [n toat$ antic]ritatea, ci';t
aceea de a aqeza la c6pdtiiutr suferindl"xtrui mlimente n5:et;i*
$unte, in credinla cS spiritul, lacam, v*:l p!.eea din carri,pul
si-llrnanului holnav .qpl'e & se fnfrupta qtin ele" flfnd til,ria*
pa4
duitonul cons.i.dena c[ lnscenarea gi*a f$cut e,[eetul', acope;
nea repede mincarea gi o arunca in foc in credinla c6
-o
datd. cir ea arde Ei spiritul rdu. Tdrn&duitoml lqi in-cheia
rituatrul cu fornruie fermen poruncind spiritului : ,,Fleaeh,
fugi (cutare fil.nfi supranaturata)r dgh rdu ! Pe mlne m&
apXre zeul Baatr,"fugi-de la mine !". Existau 6i.cazr"lri ctmd
t8rnirciuitorul nu putea stabitri care aRllme zeitate fmsese
ofensatd Ei ce spirlt rdu generase br;ala. In acest caz exista
o formuls rnafice in care erall pomenite toate spirllene
educdtoarc de'siilerin{c, care se ittcheia cu fraza: ,'Cri-
care ar fi nttutclc lirr-r" dt:plltcazii-te l''. Fol'mltld pilst{."htil
in rnr"rlte din mari.le religii actuale,
Evident, cr-t asemenea tratamente treJ:uia ea bolna"ouL'ii
s."i aii:6 ,r vitali.tate iegitii clin cclrnlln pcnt'u a rezista bofuii.
ilu 't,oate af,estnao platticiXe vr;rcil*r mesopolamieni- au
;rvr-it 5i o latur5 pozitiva, introclircirid.ln uznl medic;rl rl-ri-
r:cnt, rnenlinlit5 frirri astri:ri, rcgula plirnardiaLir de p6stra-
rr,* oorpttit i i:oliravi,rlui intr-o perfer:|f, igiel'1 qi.
',pLlrii-t*
caroa" !:rin bl{i tier'ui.nli tn sc*p"itr scdcierii fe6r'ei etc' "11+
ia magii tf,rnfrdr-rilori mesopntarnie:ri s*au r6spin$i! i3 n1a-
rupa inticf, exorcismeie, ca.r'c mai aliar 6l asliiz;, iti*roli'-
r-:a {;i cl serie de cuvinte i:izare, presirate in desli'tccclL: ;i
i:lcitEmele ,',.r5jltore$ti exis'l;ente mai ales in tiirile d,itr r:cn'
;;itl A;ti"e*tu1ui, currl &r fi euvi:rtr:le hilca ;i be$n' arr'-
l)srle de crigin"e sen:lit6" Primul.$i ar* orlginca.irl Yc|brlt
lralaqu (el J ielil), al cL:ile* pr"ovitrc de la basu (el s-a I'rt*
qrinati, fbiosi{i t.mlireunA aceryli ter:n:reni. aveag sc:rrnilli:ir'r t;i
irsntrl ue*tqi .,ii*i, ruSineil:&*le 1", 'fc'rmul5 fol*siiii rl'r':
i;imdcluitnr:il"a*tici .1i mr:6te*it6 de cci din e'u]" :rrreii''it
lrr:::r'Lru a ds::terlr'Lina spiritel'e s[ iasfr dir: cor;:r'rl Solnavul'ti;
Cn gi c*lellalte popelare antice, chincuiL privt'*r: br:'lrln
ca efecte aX,e mar"riieulArilo" di;hurilor reltr sar-l ;rlc rninl':rl
yll'{,elltror dirri.r:rLe, care puieau fi inlHLurate insS, ln r:i:'n'
c,:p!ia ace3.rur vi"erni' nutrrei prin mijl*ace magir:c' Pelii '"'i
o,iirilu"ur"*u holnavil:r. vrijitorii, qamnnii qi preofil'"t;[ur.;"r-
,:iiritriri utiii.r:ar,:. tetrnici cle" divinalie, f*rrnule magi*r:r [ri
ineanta{i!.
In afara rllulalttrilor magicc pc cil"*: le e.lectuau, Liirn$-:
cluitorii prescniau suferinzilsr: droguri, descintale ln pneai
hrbil" F{i6 aerernonia.l, niei un preparat magi* 1111 avear
tn mintea cxunez.ului antie efectr-* tanageuitor" In scirirri}:r;
simplul fapt cS se punea tn vasul cu eeal' o bu.eat$ de mS-
rlse sau titrtle deJcintat$ de vnaei asest lichid ere pi:i,'tq
GOE!
,dd

aa Xeac. Pl'aetici tot atit de bizare c.rau ;i fixarea la in-
rln:area in casA a inscripfiilor matgice pentrir alungarea spi.-
ri.telor, ca qi interdiciia de a lua preparate t$mlduitoire
dacS in prealabiJ" acestea nLl au fost prescrise ryi preparate
cil respectarea ritualurilor magieo*tiimdduitoare.
Concepliile mitico*magice iir domeniul,,artei,, vincle-
c6rii au persistat d-e-a }ungul a rnultor miienii in China,
cu toate cd, spr-e sfir;itr-rl epocii Ciou {sec. IV III i.e.n.}
reapare ca prolesiune bine conturatd tAmsduitorul laic.
aidcrna perse;najului prin:itiv care avea sarcina de a se
{rcupa cu pistlarea siinfit5lii colectivitiifii. y-pen, cum se
nr.rtne;tr acesta, verjllica persnnal calitiifile terapeutice ale
elliferitclor pianr-e dr: care se slujea ln relete. Futern des-
ci:fra aici crxperinrentul, iirceputr.ilile cercetdrii gtiinfifiice
r-lledicale.
Bineinfeles, apari lia prn:fesir-rnii Yi-$en nu a insemnat
rilisparilia vracilor" Insd" confruntarea cclor doua profc*
siuni a avut ca urmare reformuiiri ale glndiril tAr-nddrii-
toruiui. r:are-pnt fi surprinse in yiziunea chirrez6 a$upra
crhjec{ clor' ;i lenomenelor.
O alti etapS a constituit-o ap;rrilia eoncepfiei princi-
piiloi' antagoniste cienurnite Yang ;i Yin. yang (cel ).u*
minat), cltlll s-a mai arStat, era principiul Soarelui, afir-
matiei, actir.'lt6tii, forfei, expansiunii, luminii, cdldurii,
uscatului, pArului gi sexului masculin. Yin se constituia
ca plincipiu al Pbrnintr-rlui qi Lunii, negaliei, pasivitd$ii,
si5biciunii,, contracliei,'iirttrnericului, recelui, urneduluin
ntu'lrclelul irnpare ;i sexultri feminin,
l{rrgia tiuriduiioare chinezd a extras clin aceste concep-
$ii str:anii prirzitoare Ia principiiie Yang 9i Yin ideea legd-
ttil"ii eiculte intre d.iferite okriecte, fiinge, fenom.ene etc.,
ajunglnd s,[ priveasc$. ryi organele onnenegti cle pe aceleaqi
pCIzllii. Di'ept rezultat, epare neintrerupta c6utare a fai-
r"nnsul.ui ,,eli:rir al viefii".
_ nrrr:netica goan$ dup6,,apa vieNii', .s-a r6sptndit in anti-
chilate dincolo de fl'ontierele Chinei, perpetuindu-se ?n
evul mecliu. Un eqou ai idcii respective poate fi reg5sit gi
ln hasmele romAneryti nnde, etteelclat$, eroii aleargl dup5
,"apa vie". Pind unde a rners in C}ina aceastE nebunis a
,,eliNi.r'ului viefii'o o poate ilustra faptul eH qapte din cei
elcufi.zeci qi rloi ile impd"rafi ai dinastiei T]ran au murlt
t,trfivi{i cu... pilule de nemulire.
Cu toate afr. era contalrlinatfi. de oer"lltisrnn medicina chi-
ucr$ mvea toturyi pi tin oarecare d'ond realist, t6m6duito-
?:?{i
nii.*vraci, v-r'Sjiiorii, preofii contribuind la clescoper.Ir,c.a
unei game lar:gi de plante cu insu;iri terapeutice, ia gi Xa
stabililea cantitlfilor active sub faport tcr.apeutic ale uyror.
sr-rb_stan{e de origine minerald -_ compu$i ai mercurulu[.,
snlf, arscnic, plumir etc,, cu mult inaintea farmacopeti
gulcnice.
Aceea;i perseverenlI a magicienilor chinetzi in desco-
per-ilea mijloacelor pentru obliirerea longevit6lii sitll a no-
mlirflii au avut_ qi alte efecte, cu repercusiuni pe pliirn
ptiinfific. De pildi, un prc;cedeii magic de plstrarr: a-aeriuluj.
timp cit mai mnlt in pl6mini, a dus cu incet'_rl Ia clezvolta-
rea unui sistem de gimnasticl medical5. Ideea acupunctuli.i.
s--a
_niscut, de asemenea, clin ritualurile pamanice exorciste,
de lcvire qi inlepare a bolnavului, in scopnl altingirrii spi-
litelor riruflicdtoare. Bxisti chiar o vcche legencl5'chjnel[,
ci,r-r'c pare s5. atesle faptul cii cel pu{in presupunclur.a s*m
nascut intimpi5tor, Se povesl,e;te cl Ltn om oatccilrc, c:ilre
suferea de migren5, s-a lovit putelnic ia fluielr,rl piciorului
qi, pe loc, durerea de cap i-a incetat. Celcetind r:cest caz
** arati in continuai"e legencla
- vracii au concis cii spir.[-
tele r"ele pot fi gonite din cap procedindu-sc la lovirea cu
o piatrd asculiti a punctului respecti'"". Mai tirziu. impbra-
:1.u1 Fu Hsi ar fi fost acela- care a ordonat exlindere;i n-le-
lodoi, cdutarea altor puncte vjndccdioar'e. pr.c(.Llm ;i co,r-
{er:fionarea utlor ac:e specialer de pialr.6.
Forirind de tra c.Sutdr.ile priinitive laice, ".arta,, titmficlui*
tolil:r chinezi a trecut prln ma"gir:;i religie spre a rcctrt"-
l,eni lllic6, dup5. indclungi ;i slnr-roase incer'cari. Itra es.l,e url
r:xernplu concludent al evolul,iei rncdisinei, det la incepu-
tlu'ile sale, pierdilte in negura timpului, pin6 a dci'enil o
qtiin{ii"
Pe Vatlea Indr"rlui. in Pakjst;lnul actual, arheologii ,11_t
6;irsi1. citeva inclicii privitcrale la practici magir:e t;ini;ir:lrri-
triare extrer:r cle rrechi. Frintre acestea se af]il n statuetil
su54crinci c pozi{ie cXasicii de yoga. apar}inind zeului girra,
tria.t, ca 1:atron de vogini. in inverrtai'r.rl arheologic au inirat,
drl asernenea. sila,_qit extras din roci himarJ.aiene, cu ulilizdr'"t
in afecfiunilel cllspeirtice spi hepatir:e, oase de sepi;t c(.rnser-
rr;t'l,e in vase Ele pfunint. folosit,e in tratamente o{tal.mokr-
girt:, ol.ice gi dermatologir:e pi allele, care I'iit s,ii
cl ernr:ns l. reze p::eor: l"rp;i ri c lp.r"e in domen iui m ag ieri tdm5.'.l ui-
lcrarr., ll,late acers;lea ;.lr;rtl ci nu nrr.mai :rr.ir:nii llu fcst aceia
rrilre aLr genci'aL infloliioetre;,r cr.rltr-ri'jr verche inclian5, ci 6i
ck';lr"idinnii, r.rccle palrulatii 1ri:eariene. cu gr,nd in;llt de *t*
otry
L)t

vitrlzalie, euLnl ax.r fost probabil cele de la h'rnlirppa" j',;lo-
henjo-Daro qi Kot Diji. Indiferent insd e:ine Ii q!"]xn ir c,)11-
ceput ideile generaX.e ale artei tAmSdu; ioril.r:r in irni,
r5"mine insS clan faptul c5, la inceputurile $alc, ea sr: ln*
caqle'a in conceptiile generale magico-rituaie a.le l.umj.i l eclri.
In,-u$i substr"atul teoriei practici"lor yoga se aelinet.iite trntr'-u
ginciire r:riiico*rnagic6, Yoga re,rnei o"sum$. ele pJ;:*tr.cr d.e
eeluca{le fizlc6 cu tehnici rneditative, idca}ul"i meta.fi;iere
gi principit rnorale, avind in vedere poterrfarea l'*ser:,,'eT.nl"
energellice Lnrnane in scopi;I dobindii'ii longevit,rifii pi a unei
ar-rtonor-r'rli. spirituale individuale. Deliynitatit de cancepl i rie:
mis'ilice, pr"actica yogind are insd. valcri r*iile, cn nir:ric: er*
ntllxne qarJ.atani.ei, iluzionismului, fachirirnlr"rlni smu ;i,9:r-
nur.njitelor,,fenornene parapsihiceo'.
in viziunea indiani veche, tuilte br:lile pro.e'ntrnu. (1r,r lii
fon{e supranaturale. Tdmbduitol'ii intcrr,enear-l t*cmai iperr:1"*
trr.r in'lpdcarea acestor forte cu oarinenii, re{ilrgind, in ar:,r:st
scop, na arsenal.ul cunoscut preliutinrleni : feirmi-lle ,j-ncarr*
tat ori.i, rj,tual.uni gi relete magiceo'administralea cle exfin;rr:te
vegetatr"e, descintate in preaiabiJ. d"]n mare nu"m,Sr de pl;l.rlte
utilizate in trecutul indep5ltat eie vriljitor:ii gi vracil in*
dieni vor rdrnine in continuare sS, fie foiosi.te qi de rnr:-
dicina rnodernS, ceea ce atest$ nu nurnai valoarea tr:ra-
peutic6, dar gi cunoapterea amAnun$itfl a efectelor Lol" de
cdtre timdduitorii str5vechi. Textetre l'eilice pun tn r:vi*
den{a, totodatd, ideea .vilatrlsrnr:lui magi*. Este vs:l:ri ;1e:
n$te rnisterioase canale -* tntllnite ln mcelicin& Elr'ur'!'t)*
dicS Ei in yoga * prin car€ at"cireula suilurile divint.,,{t,,1-
{a organicii". Concepte)e aSrilvvq4iee ce af}[ in ]*glitr"lril di-
recti cu textele vr:clice, cr: vitalismr"rtr magic. cu rl.etntlilo-
Iogia qi exorcismul" Se spunea cA in tiin{a nr:lan[ cxist$
cinci elemente, r'egasite in lntregul unil'el's ryi *nume t"tt"l*
tul. focul, apa, primint,ul qi spaliutr eteri*, cilrel 1* cupr"'[l:de
pe toate, pius spiritr;I, car$ gi el face p.',ti'te clin na{ui;1. .Ein
spirit ar cteriva i.nlelectul, iar diLr acesta cele cincl cle*
r-.r:r.-nle s.i sinrlurile omuluti. Fotrivil acestei ceina:erptii, spaliuI
r:'cclic intrii in cot*.pcneirfa auzului, vintutr in cea a pip6i{.ul*
lrul, ll,lcr"rl in eea a vfi.zu1ui, apa in simfr.rl gr:stativ ;i p*min*
tui in cel olfactiv" {-In alt numfir magie, aliitru:i d.e cinei,
i..r1.lliz;rt in Agttuedrr, era ryapte. $int gap{:e su.bstarrfie alc
c't"gnnismr:Xui -* sucul organic, singele, carnen, pielea, rnti-
dur':1, gr:Ssimea qi $perma, in care intr$r cele cinci clcment,e.
"Apar apr:ri cinci forme de foc organie * crlre asignrd ct:m*
bust,iil eiLjrnentelpr, eoloreaz,,fr, slngele, aprinele ci*ri.nleie ii:
inirnirL. cndr ascurfime vederii 5i. conltrd strir.lulcire p[elii. pre-
ci.lnl 5i. cincl sulfluli etc. Cifra p1;-r.gici 360 era" d,'^ asernel'lea,
cer res l: r,tJ"l z ;it o :l re A grur,,- e d e i, re pre z e ntind n r"lnrSn tr tr o aselo.r.
Bralanl;lnul. se infdliqa indi;rnr-rlui antic ca om c;u-e po*
sed;i ioaie t:r,i.nele i"nagiei in generill $i ale t.&ln6ctruil ii tra
s1iecial. El std.piirea formulele nragice, descintecen{} $i e};or'.
cisrnel.e r:upri.nse in Athartta-V ed,a necesare r.iilclec6i,ii hcl-
Lilor, cre;te:r:ii llecunditS!ii, izbindei ir:i dnagriste, era t1"x;rc,;-
{;r"u in arta dle a gliici dacd un copil ce urma sA se nasc[ .I
[[ baiat suul f;Lta. sau claci un bolnav se va ins,[nHLoprr.
'"eci'lii el'rei. cr-r toatA sl.ricie!ca retrigiei lor, r'ecr-ll"igc:*:;
arles,:a XaL viaci. r,r'ajitoi i, magicicni qi ghicitori pentlu ,
st:rt:ili {,lr.*grrr}slicul, tlatlimentul -qi prr..rnostieu]. [:o]ilnl ci.:
r:.u'e sLllflreulr. in aljiirc"[i.nea respectivi se I'eg6s€1s.ti., cii ]
f ;.rirt. incitL'c ir i rr lll ilc coi"rcr:p f ii n:a!4 ice s i supei,s til i i plez,.: rr f, i
in nrE:liLillita,l.ilil acestl-li pr.rpol' cu niltic deosebi{;l rir: c*r ,.r
r"ecinlilr,r' trr,rr, pe cai-e cir'1ilo siinte ane r:vreriLtir: o rtlr":tr,:lG
ur.r'lcol'i snb iornrd alegolic;i" fl<-,Lnariii. elirli socr;ti{i imir;.ir r,,
'r:a gi rei c;lxte se atingeiru intimpil"llt.rl sau iroit de;rcelti:n.
.{ixist;iu-t o sr'l j,e de regr-rli cur c:aritcteL de pr-rli{icare lliirgt.:,a,
tnlitrnite rh [ir aj[e popoidi'e vecine, ridicale irm,il ].a ritnq,l[
rtre clognu religioasil. cum ar fi : spiilirllc cr-r aph dr{Xl;,i. r-:r.rrr-
{,ilclui gu c1;rctral.re? cu cxc:r'cmcnle, cu fermei dnp$. tta$t'li.:,r ;
l'csiL'icf lilie illilrrenlale ciiverse. pl'intre catre consuilt ili'riir
r$:^i'iL"r-lr.'il.rir ;'ll'l.i.malelor' .,impure" -.- porr) iepure, eirrrr-ilirL *-
ti,'l gi a singrltri. Sinein{r:les" chiai' l'esp*ct;rtr'c;.l r:'..r slLir-,i,irfe
i:L t,t"riuror p,r"ercepteloL' Iiu el'a de naturd sfr" ducfr, 1a virrcr)r:-
i:;u'ca hol.n;-l'n'i.l.or" Vi'ilcii, Siersoira.je dexurni{,e tr;i nrn l:n,,;,-
ir",rr*nt d:lt ilcreipr:u!i, s."ar:-men{inlt cle-a lurrgul irrii"tg,ii
rstlnl'li ;lrrfiere n evreilor, coe-r,xistinci cu medlci[.
'J'l,l{ruudul * reflecfd o modificai:e de con*epfie f;,r11 cie
.'i'e:lirti.baibr,rn .L{nricluilorilor', aror"dind respecX, lnediciit,r:,
'f'r:rrnluiLcl* n'lagice Si reletele vir:rdecht*ril,nr str.l-r.ur'ii{
l"or fi prehiilte cle inr.-1t*ttirii talmudici, rrle c$r'or succcL+o
nlil'Etct,itro;tse iu ,.aluhgalea deurorrilor". clin oam*ni * 1:rin
[)l'ci{rti*i exolcistc *- au ajuns sS fiel menfionate in sarip*
llul'i, BahirLii condamnau doar fr:nnal magia, ei tn6i;rr gi
,n'l*rr;"ttrri.j. flanlilici 1or pr-rltind trrnulct* ili id*ea cS *rsllel i"tr*'
ii ;tp[ra{t rile hotri.
{"itel'ntnra religioasd a evleilor este Lroga[d i,n sf;lt,ur"i.
l{rl,l!* oli*i.etice, metode terapeutice ryl re{ete tdmirr:iluri
* Opeilt'{ reJligioasb iuclaic$ lntocunitA ln{:re mecoir"ll [T.t t.r: n.
5[ sr:reiiui V' ,.1a,
238 l$s

toare, ca o consecinlH a prescrip{iilor ?slrnildala,i privi-
ltoare la menfinerea crirSleniei omului, deoarece un corp
holnav, impur, nu putea rnenline un suflet pur"
Airtichitatea europeani ar"c dimensiuni particulareo
fiind gi ea dominatd de credin{cle mitico-n'ragice, de ira-
{ional.
Fiinletre supranaturale erau socotite ca aducitoare de
holi, epidernii, nenorociri. Grecii credeau c5, Apollo de-
termina cel mai adesea atit rdzbundri crude, nemiloase,
clt gi virrdec5ri rniraculoase deoarece aceastd divinitate
era, intre altele, un salvator aI oamenilor, cu conditia ca
ei si nu aduei ofense zeilor. Artemis, sora lui Apollo, avea
qi ea calitirfile fratelui sdu. Darul vindecdrii, prin exce-
lenld, ii aparlinea insi lui Asclepios (Aesculapius), fiul lui
Apol1o ;i al rnuritoarei Coronis. Sint numeroase indicii
privitoai'e la faptul cH personajill mitologic respectiv, ca
*qi cultul acestuia, constituia o preluare de la traci, tot astfel
pi'ecum romanii il vor prelua apoi de la greci.
Asclcpiozii, adicd slujitorii' ianctr.rarelor consacrate lui
Aselepios, erau mai mult vraci dectt preoli. Existenta aces*
tor:a r:iirespunde momentultti preludrii practicilor magice
tlimHduitoare de cdtre religie. Tratamentele constil,uiau utl
amestec de ratir:nal ,;i irational. Suferinzii f5ceau mai lntii
ql cur'5 de purificare {catharsis), dupl care urrnau intr*un
lcc ;lnrrnte al templului, denumit abatcn, o cur,6 de incu-
ha,lie (somnotei'a.pie), aqteptind ca zeul Asclepios, sau poate
Apr:llr;, s.{ li sc arate"in vis. Visele bolnavi}or erau t5lm5.-
cite de asclepiozi, care formul"ar-l tratarnentul. Mijloacele
tel'i,rpeutice constauo de obicei, tn incantalii qi purific$ri,
crlncomitent cu aplicarea unol: resi:ricfii alimentare Ei admi*
nistrarea de substanfe tSmddui.tr:rare. Tl$miiduirea ma.qic$
a fost elogiati chiar de Empedocle {c. 490*c. 430 i.e.n.},
inifiatorr"il medicinei experimentale, care compara rnedicun
cLr r.rrl profet sau poet. El insugi se considera un interpret
atr oracoi.elor. Flaton, cle asemenea, mentiona adesea, in
scri.erile lui, rolul pe care il arieau in terapeuti.c6 farme-
cr lt: gi incanta{iile
Civlliealia greco*romanfr constituie tnttigi un exempLu
el.or:verrt al" trecerii de la magie la rytiin!5. Acea*-L"r va cla
pe I'fipoci'at {460---3?5 i.e"n.), ctitorul naedicinei ra{icinale qi
pe Liatr"er:l (13CI-c. ?10 e"n"), care a pus bazele studiulni. ana-
tq",lniei un]ilne, ininiil':,unchind intr-un si*'item tot ce s€ cu-
nogtea La vremea lui, operi ce a coirstituit secole de*a rin-
du] catehisrnul practicii medicale.
Aceeaqi trdsdturi ralionalistd exista qi la traco-ge{i.
Xzvoare istorice scrise qi descoperiri arheologice atestd eu
claritate cd geto-dacii aveau preoli-terapeuli, dar gi vraci
care folc'seau instrumente pentru uz chirurgical, practicau
trepanatii craniene sau aplicau incizii rituale. Dioscoride
qi Pseudo*rpu1eius, Clemens tiin Alexandria, Iordanes qi
altii au consemnat denr:miri dacice ale buruienitror de leac.
Flaton (427-347 i.e"n,) in Bancketul ardta cd Soct:ate in-
vdlase de la un medic, ucenic al lui Zamolxis, e5 ,"precum
nu trebuie s6 incercdm sd t5miduim ochii fdr5 si vindecdm
intii capul ryi capul fdr6 trup, tot arya nu se poale sS incer-
c6m a vindeca trupul, fdr5. si ingrijim ryi de srr{let", suhli-
niind c5 ,,tocmai de aceea sint muite boli la care nu se
pricep medicii greci, fiindcd nu cunosc intregul cle care al
trebui sf, se ocupe". Vasile Firvan considera conceptia tra-
cicd, l:ineinfeles eliberati de nuanlele sale mistice,,asernd.-
n6"toare celei hipocratice. Reiese clar din fragmentui pla-
tonician cd medicii traci socoteau toate lucrurile bune pi
rele pen'r,ru om in intregul s5u, ca venind de la sufiet, din
cap qi ochi, iar de acolo, curgind in trup. Se poate ca
aceastd conceplie sf, fi avut un substrat magic, dar aici
cq:nteaz6 orienialea realisti a traco-ge{i1or. tr}i-rpi cum
alestd Strabrtn, preotul geto*dac era ;9i vrSjilor (goes) .si
rnedic (iatros). h4arele preot f,6cea preziceri qi inlerpreta
ol'acotre, dar invdla poporul pi cutn sd utilizeze pi;lntele tne-
clie inale.
Descintecele, ca $i vr5jile, erau pract!cate, prin ui'rn&re,
incepind cu virfurile cr.rnducdtoare, insupi Z;rmolxis instru-
lnd-u-qi ucenicii in sensul cH numai prin descintece pot vin-
cleca iufletul. Conservatori, geto-dacii pf,sl.rau din rnagia
arhaici tatr"rajul menib sd a1r:irge spiritetre rele, aqa clllr1 se
poate ohserva pe un vas striivecbi, reprezentind o femeie
ir-r simtroluri desenate pe tln picior. Acesten infiligeilzd
Sr:arele, numirul magic' cinci, ctlrsul vietii qi o imagi.ne
zooi::orfd, pilzitoare de boli. Se pohte presLlpune cl astfel
cle tatuaje erau ficute pe anumite pirr{i ale tr-upr-r}ui sufe-
lrinzilor, ca remediu al botii' I-IerodErt descrie ritualul m.lgic
a[ fr;unigaliei cu sdtnin![ cle cinepi practicat de ,gd;o*dilci :
,.Ei iau-aceastd sdlninld de cinep5 rii o a'rutnc:ii p,;- pietre
iielbinti scoase din foc; indatb ce ea aiinge pietrele' r[s-
pinc{eqte un furn ;i nigte aburi atlt dc- clenqi' incit intrer::e
cLr srult efectele unei c[ie16ri elineqti. Il"x-cltati prin aceastf
241240

baie,,ei sliigS c1s'b11r'urls',. Vir.giliu anlinlepte ci.tra dacl
.11;r,, in special ci[. Dunir.e, consiituia eieme*tu1-_lrr;;"il;;
ck: clescint;lt, in fir-re, Cri.ton, naeclicul lnl-nearlrir,l-*i T;;ffi"oi:-serva c6,precrlii gcto-claci atrreau u*,ir""rrJ*;; ;;;;#;oamenitror. de rind plin fapLr-11 ci uzau ,tu ,ro;iL"ri..
-"*"*
V'dj ile e rau f dci te irnp?rtriva,, pnir,.t i d*;;ffi ;iili,:, **"r,_ilr,ria o"r:urnindu-i*se arnr-lletele cn si'etrrnlui"otu gnrlr*tiii ii *rl--treililui, din rn5-rgr:iln si chihlirn6ar. rlacii e;;;;,;;;"i;;-mu1.e rnagice_qri descintece, in ftxnae cale pot
.fl
"*gd*lt.-i*ic,lr.lo'u1 r'rchi romiinesc, pr.i.,-iioa.e la,,.i{,.a
"as.i.
li,",l:reinceputd. la focntr nestins, F,r.oh;rbin ci l[ ia gi,f ;:dri.lcirculLa coircep{ia cir bo}iie constitui;,r.r sancfiuirr. iio, {"l"te-
l,r supl;rnatu'ale, r:d. administrare;r r,,oi *'uLui-;i"'i;i;_per-rtJ.ce t'el:uia i'scolitd de descintece. farrnece i[.,,
-lrr*-
coane {v: ajitol'iiJ. in gener'al, ierb'r'rlc cle reac uitiii"rrf or*
'r'uc.i "gl
pico{ii-vinctrecirtori r}yt:lli ** duipia ourn, *-,r p"t,"i
st;Ll:ili cu miilcilce rnoderne *.* eiecl.e
"*lr'inL-ai,..=r5ri.-lcic:atrizanter. expectoranl.e, depnl-aLi'c ;i anritu*l"l;;;i;;.
Lle il sernqune a. era Ll apl icate i.s icr-"rpu'i'r ei:aper ii i,rce prrcl lL,:e
i'Lninl;rle, or"ga*e, n:*lori. subs r:r*te
-'*ineral*,
pru.",ii .l *p*
mine.l'a1^e,gi terni;Lie , Lli.rcii nrrn-lear-r rii.ice s',*0.*;, r,te, ,*pa *ul-
nel';r16. ,.de u1sata", adic5 izvot lrl ze il.i;1.. Li' c*l.act,e,*;;gi"
a'c-a ryi.a,sa*zisa piatr.ir der na5tele, a ciil-ci irrnl*trii'c a tr.efilf
iu l.ned.icina pnpui;u'5, poi.r'ivir. cri't:,i* felr"re,ik: o,lrrrir,irii-*ii
nlrsr.ii" in tlncul, pe l"tte.ir,
Deqi irirn'c;lr* de. pr acliri mlLqicr-rerligirrasii. orrrpaiiir.
t.i,.iiduiLo; .i,.:' g,-.ro-dit:i. a prc.{il,r, -viir,:l rc.ilcl i t,.,,ii:r. .r
erlem..nle i'r.cipiente dc. 6tiiniir. Ile allfe,l. *.,n."piiii.. i;;:,-
;reutice tlaco:gelice au.IrrsI preir-ra[.e ,5i c{e a.lte' p*poi;1n*
u.ntice {:tirope n e. Ilr u i.z,ii,
-
de exer,.li:'l *, pre1,i.u"ldeau ilTrt t-
n'.,;it-t ,.;trli,r." n:eclical"ir"dc la trripcl.)-roL.r,*r.li. nr"licfr rle la 1,racr,
din calr* sllullei,u cii descincl, plactir:a nor [,cr;ipeutir:a f ]iillei.
i:ri"riiii' dlc a.semiinfri*are cur cei a g*ttr*cl.:cili-,r.'" g"u,nti, l*1"ui
t'lltrle, ctrri:ir' *uilLrJ apei neincepilte {"r"lr,ilr"lilir rie ei sir,. fr,r
ti.nlp ce d;,Lr:ii o nlltrneaLr sai:a]. Ar mai rr.a,bur,,dj;:t;;; ;;ih[i1:rrc:'at a f.rst ucc,nicu] lne:clicullLi rleinfli*ns. t.ri* [1*"*r,i-
Silrel ce*n ce larui. a se dedr-lce cil, cr:l nlu{in in pat:le,
"ri.r:lrr-alillc hipoc::atice al'eau o b;izii tracicil,
'
. l,'lagiu va continua si-ryi jc;rce r*lur ilr art, vind*:cir^i.i
c'hiar Ia marii medici ai evr-ilui rnertri.r.l. cal.c lncepusers ss
faa;+ apel la rationalism, atitudine ce
'a
furlrrtrambnt*" olu-*
l,,llgllX-. timp.uiui, progr"esuX currr,astcrji Cl ,j -i"Jlii..-
6tiin$tfic,eu etri"herat$ de credin[a ir-r sl.rpranatura]., Dan cru-
r"lt:rgtinfeL* medicale ale evuluir lr"lerdiil, ;lle Rcnr:_ql,en;l 6i
2i{.3,
r:hi;rr ak: epocii m*derne au rimas destul cle s5r'ace, pro-
;;l'r:snl in:;laiin dn-se lent, rlnur:rilii ine,risten{ei niij}oacelor
ci* investigafie. Aclicinali 6:norm ar'l:itrariul, intui!ia, tra-
rliira. fn aeeste cancii.fii, pracr,ici.lc magice au continuat sd
se rnen{,in{ vig;uroase, alimentate puternic de credin}e}e
1-rr;i,tl1ar'* in supranatural, de e:onstatarea neputin{ei medi-
llnei !aic* ln fafa flagetrnrih;r rnarilor epidemii care au
lrintr,lil" Huropa scccleior XIV.*-XIX" l'{euicin;r a progre-
r;ri l*:t, rnai cn sei;m$ in acea trist$ perierad6. a obscu::an-
1rr::'riutrui catcli* rr:pr*zentat cle Ineirizi{;ie, in care totul era
rnirr"c'at de clemonisirrl" a$a clu:il $*a n:ai aritat. Toate bolile
'.:u gi insuccesele in tle.tilrea accstora aiung sb fie puse pe
ri(:rii$r:r actiunii di;lvolilor, a vr:S,iitcril.or, mentaiitate care
(r{)n/ernea intr-u"n fel metlicikrr, & e$ror nepricepere sau
rgr.ioli-rnli puteau fl .iesne si lirn:ud 1:ri-rse la adSpost pe cr:i-
1rliu1 amestecului liert;rnei. Ll;rr rreciin{a in diavoli qi in
pr-ltsrea vr5jitoz"era.scl va fi'ice ca pr:'evenirea si vindecarea
},!,rlilor sd treac5 clin competen{a l.Sm$duitorilor, indiferent
elncii aceqtia ela.lt medir:i" t'r"aci, ori simpli chirurgi-bdr-
i"rici'i, ln cea a tl'i'bun;r1e1or inciriziioriille, iar cl': aici la o
rprigi prigoanl impntriva qLiinfei. InsS *ceasta nu a putut
i'i'ina progresul. D;rr nici l'eprimarea vl'Sjitnlir:i nu a era-
r,lirr.t practieil* magice. conflict.r-il ?ntr:e {:unoo;rt*-:re gi ne-
r:un,tag'i;ere rSminincl in" continuaIr: clsjsehis" ceha c€ €X-
p I ii:d existen !a .ri persis ien{;r ir ;; a.-r i s ci merli*ine Jrerotodoxe,
r:llprinzind ns'ri.'tilogia riierdicu.lii, me.:dicjna rpa.giries, radie-
stt:iria, iriciodiagni.rsti,:r.i'!, nai-ulir;lrtLrl. nragneiis*rul animal
r,1t:.. cs gi a :rrirgiei miltrnii!oi' ii'r-cule, i:lbr'&cat.ir unenri in
Ilini:aj sau lr.aine cu nli-n'a. dotl,ir. Acestea e'r'uu tnsf, doc-
f.iinc false, opusc <.:uncrplici stiinl,ilice. cu pretr,'nlii de pa-
1liiceil, exnltinci fr:r'lii de atlacl,ie il enigmaticuXui. sirnl:nlis-
lrir.rl ryi magia c uv'iri lul,r i, pi.llci:c:r vincl.eciitr,l'u h-li miracu-
lu5
-
fie nieclic piofrsinnist slru nlicare lril.ii pi:i'$oanI care
pulra fi uneoli iril pt'rlr-oc, rlri slinf dr: ur;rzicl,.ilie r: biatd
i-,libd descintalo;rre. .lWii;r.iu tintdduitoi,rre, ocutrtis;rnul, pre-
.i i.rngile pinir 3n sernlr,il i,i.i )iX-1ea, cu ti.ratir icrminologia
iii:ir.i'ciri qtiin!illcir folor-.j1.1. i rimin ia ft'l cle 1:irii-lLi.tir"e +i f$r[
r: slrial'c expclrimt'ntrrlJ. ca 1i manoperele r.'rac i lr.,r.' strSvcchi.
iu est.e mai pu!!u adevdr:nt cA. formele ;rctrialt lilc niagiei,
r:il pr';:*tic;.ln{li lcr', atnnci rind nu sint ,qar,'}iitani. pot sugel:a
uru,:,.]r'i Etiinfei elemente inr,:clite, insii efrti'ttti siiini.ci ncce-
si;r'eliberir'ii clr, lr:il;1<fi:l l';,rnlez;iei si al irri$i:)-c;"ri.ri.'ii a tlrt {:e
.1 ,1 r)
-:1'j

poate fi. zaloros din.magie se clovcde;te adesea pr€a mare
in yapor.'t cu rezultatele practice directc.
, ,
Olicum, c.hiar gi in secolul al XX_iea apar.e vizibii fau_
rLit ca anumrte monrente de impas ale meclicinei clasilo
lasa cimp liber de ac{iune o"utfism.,tui, ;."i_fii[tji",naive,.manoperelor magice bazate pe forfa sugestiei, i;i;i_pi ctirrilor nc;tiinfilice intemeiatc pe imlginari;, p;,p.;;_1a[ie, spontaneitate ;i empirism. -
O preiungire a difei.itelor- conceplii vechi, cn caracter
pai'anormal, o conslituie medici,na heterodoxd,. n"
".* ""nansamblu de teorii medicale neacademice, aplicite ;;";";;soane cu sau fdrd studii medicale, ciar qi de'vraci $i id;;_dr-riiori. Aceastd formd de mediciia foarte apropiitA ,rra_jit'riei cuprinde, in general, doctrine imbibate ;;;G;r;;;
:]:"flq:,"; :riperstilie si filosofie icteatisti, ,a-aqii" J;Ji,=(1 llrr antrcc $i meclievale, dar uncori ;;i pr.actici
"_pjii."ce pot fi valorificate de cltrc mediciia-academici.
In acest- cadru se inscrie ttstrologi,i tned,icald. Ea a tt.a_
vei'sat islolia culturii, spre a reveni in actualitet*, i" -".rparadoxal, toimai in a'doua*jtrnrfi"t* a actualurui secol,
caracterizatd prin pdtrunderea cimului in Cosmos. tar""ri;dr:-se in sqggial persoanelor dezarndgite, cu temperamente
slai:e, sensibilizate exagerat, psihopfre sau aflatL i" *ii"n-
{ii limitS, astrologia medicard a se-colului al xix-iea G""*apql, pentru- impresionarea bolnavilor Ei ""g"*""i;r**:Ii:l:lt"] sale ca pr-actici,
l".d*lcoperiri aie tiritii,
"iri-i"l$_l illotoglci, ince'cind .sd le adapteze, si ie r.acoi.O"r"
-ia
dtxtrina armoniei gi a dezarmoniei unive"r"t". not" nilastrofizicii moderne au fost preluate in secolul ul XX_il;de citre astrologi, care pretirideau cd ,aaialiife cos;iiL';;a'ea. rolul de mijlocitor-fizic aI influenleto. rrlrut"-;;;;;;oril-uluj, in-timp ce gtandele endocrine
",
j;,"u";;;"j';i
mijlocitorului fiziologic. Chiar dacd aceste atirmatii rAinir",
in.sfera ipotezelor, astrorogia merricali t"1 ;;;l;-t;ii.ri.oricare pronostic de imbojndvire sau vinauca."- i.&ffi;;fi legat de miqcarea.corpuriior cereqti, ci cle cu i;;i;t';ltifactori, dc mult depisl.arfi ;i studiali O"
"eir""l,ti;il";,":ciicalS.
spagi'rismu,l-reprezintr int -o anumit5 misurd fuziuneape plan meclical a astr:ologiei ;i akhimici. Medicin",p._,gi_
rir:6, in_plind" inflorire in iecoiele XIV_XVII, ;_ b#;,'A
fi astrologia, pe corespondenle, pe armonie Si'd;;";;;i":Pr;trivit doctrinei rnedicinei spugirice, cu r;aecini i*;;;cipiile r:orelaliei cosrnice, fiecari noaii poate fi vindecath
nurnai dacd. este utilizat un remediu corespunzdtor, luat
prin similitudine. De piidd, prin faptul cd. nuca se asea-
m6nd cu captil omenesc, ea ar constitui principala materie
primi. pentru preparatele destinate a combate nevralgiile;
fierturile de raci se prescriau impotriva cancerului, inima
de porc pentru tratarea bolilor cardio-vasculare gi a;a rnai
departe. Aceleagi reguli au determinat alcituirea inlregu-
llui arsenal tdmdduitor al medicinei'spagirice, alcdiuit din
aqa-zise chintesenle de substanle naturaie, in fapt extracte
din materii vegetale sau animale, proaspete iau uscate.
Destinafia fiec5rei ,,chintesenteo' este stabilitd in funclie de
,,signatur6", adicd de aserndnarea produsului de bazi (cu-
loare, forrn6, consisten!5) cu organul bolnav. potrirrit ana-
trogiilor zooJ.ogice aie bolii, boinavuli"ri sau organului bol-
I'lav, medicul spagirist prescria tratamentele in mod
individ-ualizat. Abera{,ia mergea plni acolo incit, pentr,u
cicatrizarea rapidd a unei rdni se aplicau aga-numitele
,,unguente sirnpatice" atit pe plag5, cit qi pe oJriectul care
a produs-o.
Radi,estezi,u se infdliqeard. ca o transpunere pe tilrim
n:edical a tehnicii baghetei magice, utilizat5 _- cum s-a
i-rritat in alt capitol : pentru descoperirea corrlorilor', apoi
-_ prin extensie * a zE.c5rnintelor rnineraLe Ei a pinzelor
de ape subterane. Astfel, dupd cum unele per.soaile se pre-
tindeau detectori vii ai metaleior ryi apei, au ap5r.uf minr"ri-
tori de baghete (rabdoman{i), care afirmau c6 sint capabili
sl pund un diagnostic medical prin simpla trecere a obiec-
tului magic deasupra capului bolnavutrui. Vilva stirniti in
jurul acestei ciudate maniere de a afla focari;J ascnns al.
unei boli a deterrninat, spre mijiocul secolului trecut, de-
rnararea unor observalii qi cercetSri care ali dus 1E reeul-
tate interesante pentru biofizicS. Eliminlnd pr:etenliile unor
impostori gi garlatani, ai unor ,,i.nvenhrtori" de detectoare,
activi qi in zilele noastre, cercetSrile gtiintifice efectr-late
in ultimii ani au scos ln eviden!5 sensibilitatea unor:,anri-
mite persoane la gradientii cimpurilor rnagnetice {oarte
slabe, ceea ce ar explica poate facultS.{i aparent miracu-
Ioase ale rabdomantilor de a identifica resurse mineri:rle.
Dar in nici un caz nu s-a putut confirma experimental I'a,
t-liestezia, iar observa{iile clinice nu au valoare pro}ranti,
riiagnosticul bazat pe minuirea baghetei r.dminind de do*
rneniul ocultismului.
Chirotetia (de la kheir, ,,mini" in greaca v6che), adic&
vil'.rdecarea prin aplicarea miinilor este cunoscuti din anti-qA A
245

chitate, fiincl deri'at5 dintr*o formi prirnitiv5. de rnagie
tdmadr-riioare. Gesturi
-magice de vindecale prin nq*raiun
niiinjinr deasupra c_apului ;i a i'Anilor., pl""urir qi prin lipi-
re;r-1ol de_ trupul bnlnavirlui sint amintite peirtiu prima
oar"i de Hr:me' si Hesiod. Chiratetia constituia unul dtrl
at.ibutele centau'rilui K_heirern, cel mai infelept dintre
acr:ste figui.i mitologice. in mitologia grcacl el icupa un
loc anume. fiind considerat l:ineflciini: si subtil vinclicdtor
a1 oemenil.r:. rJe asemenea, I{heiL,on era socorit i"rr,. ori*i*
d'i:pt invSiator al )ui Asclepir:rs. zenl medicinei. L{itul iui
I(heriL'on estc in rnislrr-iL sA aL.iiLe laptril cfi. in;i;i anticii
vc.ilc.r-r chirote lii.r dr r-.1:l o ;l'rct,ict;i
^magicfi
A*pXllta au
cutur;:slc|eil medicald., prroculf,iil.(] ini{,iati cie eroul civili_
zairl' Ascicpros" cnr'e :ri-lr in{iccr-rt maestml. se:nrrificativ
est,r L.ln i:rrniiuu.nl al initr-rir_ri rrlspcctiv, anume acela in care
se a'.1.a cri. pr-ri,r.l'r.:cr lui Khcir.on cr.a iiestlrl d"e llmil;at6, en
Iusi-l$i Iiincl inr:;lirahil sii se r.indccc. cle rala p'cvocatfr de
o-s;rgerat,d. riti'rcitil. Cil si scapcr cle sirllerinlric etrrni.zabile,
el a. r't:nuniai lu rienlnt,ir.e. cedind-r: 1ui lllomcleu, prefei
r"ini-l nrr-rir"r'lca. sc r"crilinoilsle'.i1st"lle1 pc calca rnilul.uiinefi-
ci rn l;:i chiroic'{,ici ct}:sc::.rrrt;i incd ciin anli lh ilatea irrdendr:-
!,1ii, fe. irale cI gr.r:cii ;u-t 1:r:cLu;rt ac*.rstii. {*i:lr-lii de magie
tan"riiciuilo:r"r'c din oricnlu.l a*lic, chiroietia fiind st-.mria-
iatri in textc r.c:ciri indicnit. chi;re:zc" egiptene, c* ;i ?n Bd-.
bhp Ecou'i ale chi''*t,,.rtie i ne regfisesc ln rituatrui"i c'e$iine
gi buriistr. trAi'ssitii'de*a lr-rr"rg'-ll vi'emii. chir:nietj.a a fogl
r{j.rrtui:"1izat,6-spi'€ sfir;itul see';luh:i aI,XVIII*1Ea, snb in-
fhLcr,tn l.cril'iilcr lul li'.A" },{esmcr clrspre aga*risr.i.tr ,.magne*
ti*rnl iulimi*l'u. Ta,gn:* clrir"oterlir:i,cnilt;r nn s*a nutut lns$
dcti'*li,& filn6lc, sr-il: presiunea fii,iiirtel,;lr me-cllcal* rno-
d{,.i r.iel, de$i nner:r.i au rnai ;;1:iir.ilt ,_rri.ndecfltr:ri,, fn jurul,
c$.r'cr";r s-;i fflcut vilr;ft clatoritd cnn.h,ibi:;iei noasive qi"ires*
piinuabile a pr:esei de senzalie" Hvicltent, esl,e ridiq:o} s6 se
cu'eli'rrlil r:6 pr:in simptra a*c{:rz;trfl a rlrtinilor ileasupra $Eiu Fe
cr:L:pi-rJ. unr,li h,olnav got fi Vinrlccate miiladii microbiene,
pot fi rernediate malformalil , allecfiuni cle orclin genetic
sau al.te asemei:rea suferin$e" ISenefic g:*nte operL aici,
u.n{r#i'i!- autelsugestia }:olr:,avuh-ri, insii pinfi Ia afrun:ile tl*
mitr:,. cl:ir:otetia plasindu*se nrl in sfera mcd.icir:ei, ci a
ocLrltismului.
Iridodingn,asficai esie, de a.$r:rnenea, o rn;,lniel,ii rnodernd
a
"cititului viitorul*i in oehio', ritilizatfi. incs clin antichi,*
tate, dar pi {e c*tre Faracelsus. Iridodiagnostici;l a fost re-
ir"n'entat de lgnatx von pecaely, in anul.lingt, fiind pr:elu*t
246
curind r{e c6tre diferiti medici, dar qi de rnagicieni. Trido-
tliagn*st;cul poate fi clasat in categoria divinaliei contem-
1Jorano, Jorrnula aceasta de sondare a viitorului unui
frElcient oarecare fiind infirmatd de investigaliile clinico-
:,rttrtisti*e ,pi experimentale de dati recenti"-Se face mult
'raz pe seama iridodiagnosticului, ins6 incere5.rile de tec-
leiiz*r'e a metodei avind la baz6 cauze ale modificdr.ilt:r
:irr {:ulcare, ale far"mei.or pupilelor, aparilia de pete etc. nu
lr.l:ristd. criticilor qtiinfiflce. Ochiutr poate da iddicaqli as,.r-
lli'a ut':{}r afecfiuni ^specifice lui, ca .,si tn prirrinla citoL'va
l"rLrll cir.ia sra]:ilite. in nici un caz acest organ nu cstE: de
::aturA s& ar"ate rriitorul c'*iva.
?'eosrrfia, til,tytddu,itrsa,re actunld. repr:ezi.ntd o pre)unglre
r i:on*epfiilor magico*religioase antice qi a superstitflor
':i;,-rlui rr.rediu, potrivit c5.rora erau propovdduil,ci revelafra,
ri;qigj.1;i1g;1, pasivil,aLea in fala destir.:.ului. Din acest punci
tJe l:eldue 'cc$sofia t8imdduitoare capdtA cai.acter cle sccti
ri:r:dic**rerl.igioas6. ln aceastd categorie de pr.actici se ir"t-
r:luri*, in pr,imul r"ind, rnetocla- denumili ,.Christian
liirience", preconi;:atii cle vindecltoarea Mary Baker Eddy
ri:r eilrtra $cdence anri IIeaLth aparuti in anul 1875. Eakei
ildd;; rein fiexe ciin elernonr:logia medieval[ gi fideism" DupA
r'ir totuL ar fi spirit cllvini materia doar o aparenfd, iar
r';.ir"rJ", p$.catul 4ti }:oala r,e;rullate ale erorii umane. In con-
c.lii:;a ecestor consider*lii rnistice se cere bolnavului sd nr.l
rr* rri*l. preocupe ctre sufrr:ir:{;a lui, ci sd se roage, sd fac6
Iri:nieni 6i s.i*ryi ilrcl'nclinfcze soarta in miinile lui Dumne-
,*,:ii, Temeiuri etarecurn similarc au pi unele docirine neo-
1rr':telst;tnte seetanete, c.:il:c propoviduiesc vindecarea prin
post qi ru,gticiune, refuzul sredicinei.
i'[eobudismul a gener.at, i;i el terapeutici bizare. IMern-
hi'i.i nncr secte aparfininr:l aenstui curent r.eligios nu recurg
]a rnsdici ci practic6. !n scopr.ll eombaterii maladiilor, incli-
n'r:rent de earseterul lor, allmentafia sumar5, bdile re;:i:-
frrte, e:.;erci{ii de respiralic 6i rugisciuneo. O metodA a;a-zis
lrrilpclrlicd denurnit& lr,tazdan {Otoman Zar-Alusha Ha-
nishJ Lolosit& in (Jrient se i:axe;lz$ pe tehnici stravechi.
,'4rnclamnate de qtii:rfa medicals. De a]tfel, toate proce-
rlr:ele ler:apeutj.ce cerr"e lac apetr ia eicullism s-au dbvedit
rior:i.ie, u[ilizarea lor, soldinEiu-se foar"te adesea cu rezultate
li'ijgife"
A;rtr*pr:soJda apdrutir la ineeputul actualului secol, cu
rxn lil:xl$ r:vasi-mistic, ia iln considera{i.e o eomponent5 rnixti*
,r curpr-rhrl ornenes{: .* llizieil (somatiefi}. eteiieH (vltal6) pi
247

estral5. (sufleteascd). In funclie de atacul bolii asupra uneia
din pdrlile acestui triptic sint prescrise qi mill6acele de
tratament, care-pot fi de ordin farmacedtic u2ual dietil
3liryentard sau hidric5, exercilii musculare, relaxaie psi-
nICa etc,
. Bigotismul qi fanatismul au ndscut mitui vindecdrilor
muaculoase.- In general, aparifia unor aqa_ziqi ui,nd,ecdtori,
miraculoqi, determini psihoze' colective, mari pelerinaje
dg-orye,ce locul, sub raport geofizic, unde'se p"tr*c ,,*i"u-nile" joacd. in conceplia creduliloi un rol jtit a" ;;p;;:
|a1fa ;i existerrla persoanei care tdmdduiegte in numele
lui Dumnezeu. trn categoria vindecdtorilbr miracutoqi poi
fi inclugi_!_agliostro (seiolul al XVIII=leay, nernaAeite fre_
colul.al XIX-lea), Rasputin qi Achile cl'Angeto 1i" a"t"juisecol). Activitatea vindecitorilor miracut6gi a a""f*nqd
f,dra exceplie, atit credinle iluzorii in rindul ignoraniiil
cit gi..reaclii de protest-ale oamenilor de Stii"F. fil;exceptie vindecdtorii miraculogi au fost implicali in uriage
scandaluri publice, au f[cut obiectul unor imple
"u*p*riiipublicita'e. In fine. aparffi vindecdtorilo, ;i;*"1;$;--;fost speculatd din interese diferite .de cdtre gr""-fi.ti. afaceriqti, Biserici qi capete incoronate. Nici r.In vindec[j
tor rniraculos nu asJirqit bogat, fericit, sau cel pulin mul*
tumit dq.yi1!a lui. DimpotrivE, majoritatea au pibrii in mod
trag'ic.. {iind simple ma'i.nete p-e m:,sa maiilor aface'i.
pecuninre, politice gi religioase.
. Magia tiimdduitoare este practicatd. qi astdzi de citrevindecdtori empi_rici, ocultiqti, vrljitori pi vraci. w,r*ai i^
F p:ta existau, la inceputul'decdniuiui noud at secotu.-
Iui XX, potrivit dateior publicate de ziare, peste 40 000 de
asernenea profesioni$ti, fiecare inregistrat fa fi*c, cu cifra
l.ui
$e a{aceri, iar iri Franla anului"ig8z,
"orpoiatia
vinldecatoi'rro' auto'iza[i de stat grupa 10 000 de iersoane. trn
Filipine_si Indonezia exista Tamaarritori care' p"-ti"O lepot vir:rdeca orice boali doar prin putere" fo" irugri*iir5_
In jurul acesto* vraci se turu ,i-uii"i-enorm5, conpanii de
turism speculind la maximum afa.cerea. Adesea insa- cu
ajr-rtorLrl fiimelor gi fotog.afiilor fdcute i" ur"""r i"".ltr-
:ll.:l!t ltnt,i3ti, ,asa-ziqii tdmiduitori sint d.ernascafi ca
srmplr pi'acticanfi ai unor ritualuri magice vechi, pe care
au grefat tehnici de iluzionism.
Indiferent de foi'ma lor, practicile magiei tdmdduitoare
reprezintd un anacronism. Mariie clescopJriri 5i in general
progresele uriage inregistrate de mediciru; ;i
-f_i;;.i_;
248.
cuceririle gtiinlifice in domeniul biologiei, biochimiei ql
biofizicii sint astizi in ne5surd sd permitd o profundi ctl-
noastere a tuturor elementelor care carac*erizeazd boala,
corpt-rl omenesc qi factorii care condilioneazi sdnitatea.
ln"hi"inu zilelor Loastre dispune d'e un arsenal extraordi-
nar de bogat gi sofisticat de investigalie Etiintificd, inclu-
siv de coniputere, care depdqesc cu mult capacitatea otrne-
neascS de apreciere a stdrii de sindtate individuald' Ea
oferA totoclat5 remedii eficace in lupta impotriva boiilor'
llendin{a actuaiA a rnedicinei este mult diferitd" de trecut.
Itr:r devine treptat o acliune social5, de prevenire a imbol-
nirvirilor, o.medicin6 a omului sln5tos. Fireqte, i1 ac9s.!
c;iclru, in care sint promoVate mdsurile de igiend colectivi
:,i individuald, imbinarea muncii cu odihna, promovarea
unei vi.eli ralionale, controlul periodic al sfndtdtii prin
rnijloace
-specifice
qtiinfifice, stimularea rezis-ten!'ei orga-
nismului ta'tmbolnaviri etc., nr-r-5i pot avea locul practi-
cile perimate ale tf,mdduitorilor de ocazie sub oricare nurne
s-ar'^ascunde aceqtia. In rapor:t cu inepuizabilele posibi]i-
1i!i ale medicinei moderne, cu larga ac-cesibilitate a asis-
ienlei medicale este de neconceput apelul la magie, chiar
sub formele ei subtile, modernizate.
Trebuie insS recunoscut rolul imens pe care magia 1-:t
jucat in dezvgltarea cunoagterii gtiin{ifice, in trecerea prin
obscrvatie si ulterior prin experiment, de la practicile
oculte la qtiinli. lnclinaliei sprg pozitivism, spre raliona-
lism care a caracterizat activitatea a sute gi sute de gene-
r:alii de scrutEtori ai naturii, de neobosili cilutitori ai
cheilor legiior care guverneaz6 viafa, universul, i se dato-
reazl, in fond, evolulia astrologiei spre astronomie, a
;rlchimiei spre chimie gi a magiei tfimdduitoare spre me*
clicin6. De Ia magie la gtiin{E a fost un drum greu, anevo-
ios, pres6rat adesea cu piedici pi jertfe, un drum doar cu
rrn singur sens : lnainte. Este drumul progresul.ui, car"e ntl
suporti intoarceri spre obscurantism.

1 . $.c*ma{or!.il* t nr! irfi t alr"-. }:Eiisf.*rr ir }.r r;r,-: i s lir r.: } iri
tifoetan. ei*r,vigii, ;lci.ririi
L.i:I.iii.f rryll{l t'sle un;1. r-i il.,i'rl r.:i:lc ri;.,i lti,. inr: ::^ irr i
r;;rriiil. 5*irI' I,i{.ri(jn :iF!1"ll,ii:r r.:r*,tl"r'r.'prr:linL.u ir; istu,.:'i,,, r.,,,lj*
glillr: rrr*m*;nirti gL.r:f;:r"ji r"'r'jrjtir-rr"i,..ri p* c;lrr;rt,:i6,i:l .ilr,if
i .jr.{:_
cirin{,r-l nristice" },ii,isr:lll ,in jlibeL. r: l:jnili {tLt rp ;s1.1p.1.;iiii;G rit:
persl'c irn mi.lir:rn dc h;ij.orucir'.l piitlali. ln c,a-l:ie ,l'*r,n,,:r.iii
t'1.';riesc la altituclinl llior:.tautr i.l* pellit: 1:i L.r luii cLu .r,.ir.ril.i"
Liiltti:lsn:ltl unc$le r"it,uri"[e rtr.dricihi .,.0q.,11 .rjr_, , ,i., ;., o;;*
1.11"('"i,r s,piriteitr qi;:raiur:ii, reXigia i:nr"1isf.i. nr;,.1,tr,,,.,r,, ,I ii."ir"il,j:1.o1'i;1" P;rnietunr_rl iamni** este birar, firnci plpull:;t cie
f'lit^ri"* supr;rn*lul"al* gl"otrgti gi uneol"i. i.,,bstenni. ri"r'ln,,in*le
dt: A',':..1 I uki t,r:g'",,si1';1, p:.:cieci ul.uri Tiheti.il r-l i,
Fle<;tii tihctarri $* nunlesc baura {rJiu bla*rna" ",1.rr"c;fei*
qor'_.. .,,rr1agistru v*nerat'u), ial' mareLe pl"c,nt poarb$ titlr"rl
rle l)i:l;ri Lama {in tl"aducere liber& ,,martJ"strutr-*ru*eounit *o}
nrlri pr-ltr:r'nic"). fiind eonsiclerat reinearllal:ea lui Bucle{ha.
Placi.is:ile prer:fik.rr pi cilh-rgfiu'ilor tibetan-i sint, mai aurr"lnri
nliliiic: gi vrfr.iitorie, trncepinrS" de la alegnr:eia unui ni:ru IJa*
J.ni J..rrmil, pin& ln rostirsa rugfrciur:itrorf care
- tn fonet *,
nu sint clccit c lngiruire de feii'n"ltrle nlillXice, ccll m;ri aele-
sen llilr:fi in{eles, fSrS- logie&._ Cea rn;ei irnXlclrfant i i.,irgtll-
eit"in* l;rntaist$., e&reia i se atribuie * pr,licl.,e cleu:sebit!., siii:rl
sstfei ; ,,(), tu, lotusnl eie Ia cilre se afil,i blijLeteria',.
S*a .lereditat ideea cS preo{ii si cfi!.un$irii tibtir;;ini se
hucur$ rie faima unor pensoane rnister:iieiase, care dr:fin
secret* extrnordinare ale fenomenel.r:r nal.uri:i, viefii p,. cris-
mosulul" Renume eultivat p::intr-o ul.j*a$H Litel'ait.Ler$ diir acr;l*
-150
lh5
W,
ffiees$'ftfsFF?q&$ f,*r;m #,$r$fliffi?ffi
tism oriental. Despre aceste personaje ci.reulau, eu trei.slrre-
zece secole in urm5, legende orale dintre cele mai bizareo
uneori cu aspect de groazii, apoi notate in c5rtile sacre,
p5s'urate la mdn6stirea Sa-Sjya, in oraqul sfint Chasa g[
reqedinla lamaistS'ia-si-lhrim-po.
Un iarna consiituie astilzi o reiicvd vie a ceea ce re-
prezentau ln antichitate vrdjitoria gi religia Ia un loc. Ca
sir ajung6 lama" un inrlivid oarecare {,rebuia sb fie initiat
in misterele laruniste, tr"ecind prin diferite grade : servi-
lor, norice, ascet. timp in care invi,ta de la magirytri ,,arta"
{,5mliduirii, aslrr:ir:gia, divinalia, ocultismul de toate cate-
goriile, cele 250 ck leguli. riguroase rle disciplin6. Un larnu
lrece;r drept dr'lin;ltol" al unpr puteri supranaturale oqil fii'.
cttnr de miracole. S'1, rru de pu!ir:e ori, mulfimea se adlt.rr;r.
r:urioas&, la vlet: miin;istirt:, spr.e a veden un asemene,l,i
*;pectacoJ. extraeu't"1iirar. Exislit nlrlneroa$e dEsr:ricli atre
,,minuni.1ol'" lantalstr. Iiri$. si:re exenrpht, cliu'l el'a not;rt,
?n ;:nuL L844. de ciLtr'e misionarttl R.F" Fltle, un asemen€:a
,.mirAco[.", ].4 calc a frlfi{; marior oeltlar, 6l care seamin5 perr-
fect cu cel* des*:rise tl* litei'i:rtul'il anl.icfi i ,.'.,L& o eutitur:'&
;im ajurrs un ];fltrin lrrnta ci;le, avind itl spale o povi?1"i*: g].'r::t,
p5r:ea a m€T'ge cr-l nrult chitr" L*arn intr*:bat unde sc drrce
rii tr-ilm invikrt s$*oii punfr b;l;laiLii pt': ciimilit noastr'f,. lVIt:i'g
la }ias Turen, c$ci miine vi: j"i o zi t:tilr*, r:e:*a rhsi:l-tnt.
tr-In trama isi va alirl,* pt"t'Let'cil $il ; erl se ri;l slniicidc fi-ir'fr
Insii a mru"i. A.in inlcics cii l-in !rri.:r;t t,il;rlan trti:L;iir sit-$i
clescliicl.[ piirteccle, sil-q;l stcairi inlegl,ine].e ;i sti lc rcpun$
i.napoi {iirii a &vei} vl'c{3 ir:fi-t-ren!ft' ;1.$rnltlnc;) certtmtit"rif
*r"bile se rei:clii dc*tr"t} tle cles in ii.trnlsci'ji' Llrnl. rrart i;.i
ar:rt$ putercn, chtpli i:l.iln sp'"ln lor:illnicii, :ll pt"t"oiti'li pr':n-
tru ac*st rn*ment fir*nri 1:osi ind,r:1:-tngai., iiiciucL t ui"lii-
eiuni, in lir:ilten {er m.ii -pq1|:cl."l, {;ir! a i-l.v{:ili:l vi':jo .iirfli-l*
llur6 cri ceilalli oatrtr:ttl, ln ziLta hoi,lr'il;i. r:'[ irl:iit'* in f"rttl
::nr-rlfimii ryi sd uIc;i p* Ll)1 altar l'iclir:;rt iii 1lr,i1;t t'.'rr:plu1u-'
)fr"rllimca il inc,rnjcavfr ::ecilinil ntc;no.1.r,'i:r r^u{r.iici''i11i. mc-
reu;lc':leagi, in tin:p ce lama isii des"[ac* r]e llt ccntu|il rl
sabie gi o pune linga e"i, lnccpirrcl. a treinul;r din i,i.'l ctti'irul,
i:ini aiungr: sH faii, clnvulsii. Curincl, incritatl de 'p;.eofi"
lnultimea lade in ext&2, incepc s6 url.e, sii sh'ig'e' -At"l91
lama de pe altar arunc5 brusC peleI'ina cu cal:f, era invelit,'
seoate centura qi lulnd sabia-iqi inh:edeschide -pinter:ele
in tr:atd Lungimea !ui" In timp ge stngele curge din-abun-.
*len!.S, rnullilnea se prosternoazfi ln fala acestui oribil spee;
taeo lama fiir:ctr intrebat acurn ssupra lttrrurilor viitoare,
?,51]

sau a destinului diferiteror persoane. El rdspuncre tuturor
acestor intrebdri, rdspunsuri care sint soiotite o"".or..uupa ce curiozitatea numeroqiror pelerini este satisficutd.
preolii din jurql attarului reincep- rugdciunite;iilil;;:
cu vo_ce grav5. Lama de pe ajtar culege, cu rnina cireaoti-
f-i1S_glg"ranii
sale, il duce l? g.u"a, suf"tA'd* t""i
""i "u"-nrlrur $r rr arunca in aer scolind un sunet strident. Ei trece
apoi repede cu mina pest6 rana de la pinteo qi tot"f
"u-intr6 ln normal, fdrd a-i rdmine cea inai mic6 urmd a'acestei operafiuni. Se inviluie in pelerind, face o ,"ea_
ciune 6i pleac5. In jurul artarului-ramin 6vlaviorii-"8*.
contempld singele celui ridicat acum la langul ab silnt,
in urma probei date,,.
Examinatd prin prisma_cunogtinlelor actuale, proba la_
maisti apare ca un veritabil numdr de iluzonis* p"o""-
deul este extrem de vechi, fiind intilnit odinioard ;;;;mai in
-Asia,' ci qi in Africa, Europa qi Australia. fehnica
qamanilor qi a vrSjitorilor in acest domeniu este foarte
precisd, necesitind pentru reugita numSrului o dexteritate
remarcabil6" Este un procedeu datind din neoliti", p"i"
care se d5 ih:zia extragerii unor pietre sau tumori ain or_
ganism, manoperd folositd gi astdzi de vracii unor triburi
australiene Ei din Filipine. In deceniul gapte al actualului
secol, lumea occidentald a fost cuprinid de o adevdlatb
feirrd a ,,opera$i,ilar chi,rurgicale fdrd bi.sturiu,, e*"cutaiu
de vraci filipinezi ca remediu impotriva cancerului. Mii
6i mii^de bolnavi, induqi.in eroare de reclama desdnlat5 a
trnor firme de turism, au apelat atunci la serviciile unor.:tAmacluitori populari,
-fdcind cdidtorii costisitoare, care
* in final -* s-au dovedit inutile. $arlatania vracilor'a fost
surprinsd pe pelieuld de c6tre un ziarist francez care, fil-mind p'e ascuns o aga-zis5 ,,operalie cu rniinile goale,,, a
putut reproduce fazh cu fazi toatd manevra iraciului.
Acesta manipula cu dexteritate intestine de pegte, alte
fragmente de organe animale, aidoma unui presiidieiiator.
creind iluzia ed Ie scoate din trupul boina-vului. I"u tine,
aga-zisul singe, ,,ieqind,, din randf nu era alteeva decit o
banald cerneald, care
- in eontact cu aerul
- se deco-
Xora, dind inrpresia cicatrizSrii vertigi4oase a pldgii.
. Preotii tibetani efectueaz5 qi glte trucuri care lin res-
pj1a.lia. ignoranlilo{, ca
- de-pildi
- practica"uu urro"
rateturl pe corp, ale cd,ror ur.me dispar dup6 citeva mi-
nuts, stringerea in mind a fierului lrrr-oqit inloc, umplerea
de la distantd a un,i vas cu apd etc. Toate o.**t*u ,"pu*
252
zints doar numere de scamatorie inventate inci de vra-jitorii primitivi, pSstrate ln recuzita castei sacerdotale ca
o moqtenire a practicilor magice de odinioari.
Francezul Jean Marquei-Rividre a descris in cartea
Histoire des doctrines eioteri,qaes intimprari in i"gai"ir;
cu divergi lama, la care a asistit. Toate alatd cit de"multe
cunoqtin{e-n1ggice, adunate de mii de ani, pAstreazA casia
sacerdotald tibetanS. Descrierile lui Rividie constituie o
trecere ln revistd a evorufiei iiuzionismurui si a vririioriei.
de Ia inceputu_rile ior pind in epoca *oa"r"i.'frf;ii;;.r;r:imic ce {ine de divinalie, astroiogie, ,,ar:td,, t6*A.f;li;;,;;p"ii,olehlie,.substanle magice etc.,- ca'intr_un catal;g bil;sistematizat. Iat5, spre exemplu, o asemenea mosird de
,,experiente", in care se recunbsc eJecte de pirotehnie, de-
scrise de cercetitorul francez.
^,
Dupi qg l-a -primit darurile, o bucatd de postav fin,
citeva. bucdlele de aur qi lcijuterii ieftine, lama'l_a in"ituiin_grota in care locuia spre a-i demonstra puterea sa" preo-
tu1 a trasat, in diferite culori, mai intii- .ur"rri -ogi"",in .timp ce _rostea formule gi mormdia un fel ae cfrt-ec
Fgly,rut, aidoma gamanilor.'Curind, tiniiie
-d;.;;"il-;;
bdtdtura grotei au inceput s6 strdluceasci exalina un mi,
tos dulceag, amefitor. Dintr*o cdluie, agitat[ de lanta. in
trmp .ce rostea rugdciunile sale monotc,ne, se lidjca un
furm dens, inchipuind pe bolta peqterei umbre de animaie
Iantastice, de oameni, la care se adresa preotul, ca Ei cunl
acestea ar fi intrupat zeii ce-I ascultd.-Apoi iama'a de_
pus pe un altar ofrande, s-pice de grir.r, fi/e de iarbi Ei a
cerut.forfelor supranaturale s6 ped'epseascd niqte cionani
din imprejurimi, care riseseri de e[ 6u citeva zile inainte.
Imediat s-au auzit afar* tunete puternice, natura p;r"6
d.e",l5ntuindu"-se la porunca lui. Erau efectele uror:
"ipt"_zibiii cu declanqare prestabllitd, preparali 9i aEezali in
1?lLa^dq el, care fdceau si vibreze ierul, b;b;it*il;;;:plificindu-se pe firul v5ii, spre a reveni'in ecouri. Oame-
1.i1o1
iqqoranJi, dominali de superstifii, astlel ae
"r"nji_rnente bine ticluite le produc teama.-$i nu de puline trivin inspdimintati sd implore preolii, in speran{i cii uceg_
tia, cu puterile lor magice, vor opii boii fi nenorociri sal
vor proteja recoltele. Pentru cerCetdtorul instruit, aseme-
nea trucuri au doar valoarea de studiu.
. Dera.iqii, constituie- o categorie de magi persani, a cd.-
'ei
origi'e se pierde in trecutul omenirii oenu*ii,"a ii,"
ilre provenien{d asiriand, cu tn}eiesul persan actual cle
253

,,pirfs" sau ,,sdrac"" Aparent, dervig!i s!nt c;i.ti,;agdri r.,liii-
citori. deqi inirii.ufia lor, la o analiu5 rnal nlent:i] uu *.ur,ri_
rnall5 cu a,r'haicele societati magice .sec.ir.. .: :.,nt c.i,.;i*.r, :Li
9i au gi ccpii. Nici o biseljcd * budistd. nrrir ,r,i1.rLra,*,1,-. it.*tina * nu-i agreazd. considerindu*i pagini. f*u **"ir":lit,clerul mahornedan ii prigoneqte,
in mod cu totul nejustificat, uni.i s*tqrri m'cler-ni ,:_*u
considerat memb'i ai unei secte n:ILrsu]rll;:rn{i, en reJfiiate
dervigii fiind departe de aceastA religie" gcrivltates t*o ;;aseamdnd mult eu cea a magilerr nheictr.runi, ins6 cereg_
tdr-'i- comparative .gi crri't ice pr.ivinrJ origin*a pruictieik:r ci.ir:-
vrqilor nu s-au {5cut plnil acl}m) *ti:l;;r:iifia conse,*.',ri,iicl
rloar aspecte forrnaie *l.e ccm.por:fumeni*]ili qi obteeir.*i-
Ioi acestor:a.
Asezbrni'tele riervipilor apftr! pinri lrr rin a*nmit g:li.lt,
similare unei institufii rnonahaj.e. Tl'iiles:rLl l.ctu"agi, tn lfuun,ri,
in p$rJuri, e'iep*rte cle sate gi oraqe, c{,1:rcil.l$i otre',xr ,,pjr[u
ei',ucinci o^ vi;,r!d mnti:r.'i*i5 gi spiritu:il$ ct m:r.rr:16" eumi$tia.l
rea. lini$tcr,t, *xlfernici.a, I'eguliie 1,.rr aspytr. st&pf:nese
i'rr{'rste aqr:ziiri, iri crrle pusl.url ,1i yugiicrii.irlra siiil,t mab,ii.g,r-
tAl''l1c t:cl* m*i obilni-rlte"
Dclvllii cur:rilclc.-r'5 cii pr:t r"j,:hindi fcrierir.:,ila nl.rna*rj nrj::
t.(ii'c''r simfur'ilor', ilin acelastei creriinlie l"cir,utrt6 o serr; ,.i,:
v-r,;'firiii:j. bizare, cu rri'i:c{*t elxtrr!n;are citpahitre sft imp,lel;irl*
rr(-rc lre pi:ivi[r:r"ii ignor.ni"l{,i, I}r.ineipatra ;,rtitudine d as-,e,{*
t,or'11 *.r1" r:nedit;r;ia. .lJe,rrrri.sr-tl r.irnine ncrl'lliryci:lt ore trru,i;rep1i,
p;irL'inci cii r:ugciii plr,rf'.lr"rci. Ii,"sd el se glniclegte atunel duilri
(,'1.il'rl -cA,-Si prrciui:rge;.,rsr:d nu.li rnult star.qla alc inrobilitaf*:. f ,1:
asr.'r,11(1t.iea 3;_*zitii se y;r:ate a"iunge nril-^r-l;:ri prin exerci.fii im-
rieilr;1"1.*;iite cle voin!#r, cln sliipinire a ra:ncliilor* o"g*n-lllrro:rr-
l.ul. ctiio,--- practic * t:ade intr*o stlrre r.le nmollire. {Jr:
ci|e.vii; nilat in irnolrilitate se cqlntroXe;lzfr ;ntlt de puternic,
iiti.'ri-*ste eapabil sil l'aibc'le inicpfituri ele aece, ersuii sLr,{)e,i..*
{ic;rrlc" eiupiii"iri pnle'n.cc, rJind i:np'csila e& nu le sirnte"
.tt-:t,:eilgi stal'e se obl.ine de c$.i:re unii cleirl'irri prin suflinn.ea
$n'i:r'-l.ln r..r{)l:n sall buciur:n, ori invirtire ir: troe, pfnfr Ia com-
yrl'"ta epui;:are llizieni" Fieeare clin aceste pl.riceciee confen*
sr ,;nLrrilil[ spucia]izare, denuntit& ca abalre : cllervi,g-ul:1"6i'.:r',
der'r'lt-itrvlriitor ryi clervi6*rf, t;&citor"
fixerr:ilind ln fa$a mullimii asel"]lclnesi m&nevre, ,i$,en-
v$ri obtira eiupd efeci.r: : er:e6terea ereetriil{e,i ful putere* nor
n"!ixgi{ih qi, pr: }:aza a.cest:ai&, ciStlgareu cel(iLr needsare treniru-
lr;ri pcntnur ei ;i farniliile loy:"
25.i
Deosebit de siSrile de imobitrism, der'iyii r:fc;:5 tururi
de ili-izionism. Ei rnerg pe taciuni aprjingi ;i irsi procluc taie-
t3{i p" piele, care di.spar" sub ochii uimili ai spectatori}or"
Allt
"o
manierd, cit ;i cealaltS sint cunoiculc in magie cle
n'li-i de ani, p'im* ffi.tnevl'ii. Iiind facilltath de ,"fr*tori;u ig-
nifuge, a clona dt' cel.neLr.lri speciale.
fr'achirismtLl s-a n5,scr_rt in India, fiind una dintre cele
mai speciacr-lioase. d-ar 51 contr.over:slrte activitfili cu c:rrac_
ter magic orient'ill, I'r.l conceplia ind.ianir, fachiiul .ui* ,r,
asccl, indiferenl,"cle r.eligia cfir'eia li aparline * tlindusi
sau rnusulmanii *. u, fiinfii solitari ce-si 6firne* prezenfa
prini;r'-o atituciinc |]i.,-ainr,ritd. rje misi;er. Fachirul p;.:art6 cu
el taineie un':il' l',inli cre lrirlt tLcr:irlc, inventarul prscti-
c.ik:i nragice aria cLlin erar't in peli*,,irria in care
".,iigia
a
selerclat- qii i:reii,r;rt ;rc,c1e plr-rceri..:e cti'e-i coi) i,irr.,ilu spre
;r Le ce clala ,,sacre '.
!'achirii sin't cr_riris;icrall vieiii sitr:ri:le, l-":xtrcm rl,1:l r.tr_ur*
Fdtaie, gii-iduh-ri riee-rxpr.ir-nirtr ,*j. in iiltim;i exproric" r-rr,ir*
giei" Examinarca atenti a compr:tllimcntului aces|c.L catc*
e,ci'ii de magi o:"'icl"rta.li scrxitc la ivei:li plrriilc.lisrnc Iiapanlc
"iu cgl al gamanitrol. sl rn';ijitr_i:,i1or primitivi. Ca Ei acegtia,
fachir.'ul tr'5ie5te iz:r,il;ai. sc hriine;ie alitel decit ceilalli"oa*
nieni" ale alte cl,c crr) srrlrn. iil !ii,n€.r.al. fine sa fie dei;seblt
de restr,ri sociel.niiil, prri ci]re c implr:siilneaz* prin aparifia
sa. Fachirismr.il {are clc asemr:iLea a.peL la ,voga, sistem str;i-
''-.echi cle gindird n:e1latrt;ir.rii. cxistent in culLurile preariene
;i ariene, constlneX lt')r,r-r,rn iini;.enar:"lerrt cle tip deosehj fi
pentru colp ;i llr.t,erlie,rt:t ha-lzrt pe modelarea voinfei. Ce de-
$a1nna &nurrie clcniln:il"ea ,..v{rga", in trecut, nu se Etic cul
e>;::,ntilaie, c*r'cctitorll n:lr:clerni inlerpr"etincl in mod dife*
t"it textele sanscl'iie. E>;istli nn numdl' l'elaNiv mare de de-
,fini.i,ii, clar" in gcncl';,i). tiutc mentln ca element couul"rl
termenul d.e cunt.oi::ller. uninne. comuniune, ins[ nu nr.irna'u
cu senrenii, ci qii cr.ii i-l:ii.n:."a. prin *Lit1oagl,e|ca- depiinA a
f6pturii Llmanc. ce 5i pi'ln aulurealiz*re'.
Sislefiall Uogtfl. It1,t al'e nimic c:omut;l r:ll dcgrnele, cit ri-
tualur:ile religir:arc,. pe care; rle altJlel, niri nu le :rproi:ii,
dupii cum nici lcljgjrii,; r"ru acorri;i sprijin yoginilcr'. ,:e-
nind din stlirtrr-liiclui'illc cur'l,lilii um;1n*. ca xna-gic imil;itivii
5! tdrnriduittxtt'r,r. )r{rg;,x cLinlltit',a::it un imens ttagaj dc cu-
nogtinfe Ei ol:sei:rrii{ii. asupr';' natulii curpul;ri onlenesc, ct}
qi potente etico-ri:l,.rriiie veri.Licate de-a Lungul mileniilor.
Transmis$ num;rl pt, caleir inifii:r'ilor. practiciie yaga au
fost din'Lotdealtna inv;:r1'r:1te in rnislei'. I'Jiomr:cani*il yogins
4 J',J

s-a conturat treplat, prin experienld indeiurlgatS, dezrrol-
tindu-se incet, secretele ei fiind pdzite cu fanatisrn de
placticantii sdi. Maniera de ini{iere, taina in car.e erau in-
vS.luite metodele de antrenament ale yoginilor: a'ui dat
un caracter mistic formelor clasice de Hatha-yoga, Radia-
yoga, Ynana*yoga, Karma-yoga pi Bhakti*yofa.-De aitfel,
procedeele yoginilor', J:ine cunoscute astdz; ltiinlei, sini
privite incd in rindul popuialiei rurale indiene ca avind
ese!td supranaturald.
Intregul sistem yoga era considerat de iniliafi, in ve-
chime, ca o pulificare, constind din restriclii alimentare,
exercilii de respiralie, igiend rigr-rroas5, concentrare min*
talii clestinatd dirijdrii unor procese fiziologice. Prelun-
gire a magiei, yoga se bazeazS" pe doi factori, anume asana,
sar,r pozilie fizici ryi pranayama sau control (asupra res*
pirafiei). 0 tris6tur'6 caracterisl,icS. a teoriei yogine, in
special. a praclici }{atha-yoga est,e renunlarea neconrlilio-
natd la viala r,'icioasi, inclusirr la excesele sexuale. Existri
o anurnitd gindire yoga, carp. plopovdduiegte abstinen{a
extremd, inclusiv cea sexuirld
- blahmatjarja
- dupd
care apropiei:ea intre un birbat qi o femeie este permisa
nul'nai pentru perpetuarea speciei.
Dincolo de exerciliile de respiralie purificatoare * yoga
susfinind cd omul trbie;te cu atit mai rnult cu ciL respird
mai mult "_ existi asanele sau pozi{iile corporale
- 1o-
tus (padmasana), tron (badrasana), palmier (talasana), soare
(gr-rria namaskar), phlg (halasana), cocostirc (padahasta-
sana), luminare {san'angasana), iAcusti (salabhasana),
cobrd (buiangas.an;I), arc (cianurasana), p6un (mayurasana),
vultui: (garudasana), scorpion (vri;cikasana), sfoara (anja-
neiasana), corbul (kakasana) etc., atlt denumirile, cit ,gi
exerci{iile propriu-zise sugerind imitarea naturii, a fiin*
|elor -si obiectelor diferite.
Potrivit condiliei yoginilor, asemena exerci!ii sint
necesare pentru ,,absorbirea" in coLp a uneli materii de
esen{5 supranatrirald care ar exista in tot cosmosul, de-
numitd prana, capabil5 sE renoveze organismul omenesc,
dindu-i rrn spor de vitalitate, cie folli clivind. Desigur este
aici o explicatie naiv5, mistici a unor fenomene constatate
pe viu de cdtre ingigi practicanlii sistem.ului yoga, anume
c5, in urma exercitiilor fizice, se produce o stale c1e exal-
tare, de l'egenerare. Yoginii nu cunoqteau legile care gu-
l'erneazd complicatele procese de refacele, de perfeclio-
nare stl'uctural5 a celulelor, {esuturiior, organelor Ei siste-
mclol' or.'ganismului Llmiul, ctc aceca ci au crczul,, in n)'-,d
ilrolfat, c[ ceea ce scsizaser'[ referitor la starea de excep-
X,ie a cor:pului, slare realizatii prin exerci{ii fizice ;;i dtr
voin{,d, ilnume vital.itatea, era de esenff, supranatugald. nal
r:ir aceastS stilre se dobindea, potrivit credintei 1or, nun:ai
qunr:scind temeinic anumite reguli rituale aplicate trupu-
XLri, car"e determinau pii.tr:undelea
- pl'in aspirarea in pl6*
iorirri
- a planci.
Prin ar:cste exercitii de ;rntrenare a voin{ei 6i puterii der
ct.rncentrare, car'e nlr au nirnic anormal in e1e, fac]riri! au
n;uns ia anumite perfolman{e, aparent supranatural.e. De:
p1ldd, un fachir iryi poate acceier.a qi incetini dupi dorintr)
lr$tdile inimii, reuge;te sf,-qi ridice tgmperatura coi:ptrhri,
*rri sii ;i-o scerdi pinir Ia cea a rnectriului ambiant, sf,-ryi sus-
irende respiri'rlia un timp variabil, sd ajungi in stadiul
merr{ii aparente, din c:rre si revini singur, treptat etc.
.Aeeasi;a fdr[ a mai lua in considq:rafie poziliile aparent bi-
z;rre gi incorn<lde de relaxare ale fachirilor, cum ar fi, de
pildii, cele numite broasca festoas5, embrionul, vtrlturru),
Iotusul inchis ryi altele, impqsibil de executat de cltr"e un
neini$iat, ryi care stilnesc uimirea curiogilot".
Multf, trreme, fachilismul a fost privit cu miral'e, n€-.
ln{,cles, aprobat de pe pozi{ii mistice sau blamat ca far-
Jatanie. Cercetate pe criterii gtiintifice, ynga qi fachilismul
1i-au dezviluit resursele lor reale ; antrenarea perferctd, n
putcrii de sugestie qi autosugestic, cu efecte majore asu-
pra activit[tii intregului corp, pin6 la pragul reglf,r:ii dupi
dr:rinf[ a unor functii vita]e, practicarea hipnozei, dedu-
blarea eului. Este, de pildi, clasic experimentul efectuat,
de ccrcetdtori ai Acaclemiei de ltiinte medicale a U.R.S.S.
irsupra unui fachir, posesot al unei memorii cu totul ieqitcr
rlin comun. Acesta a fost capabil si suporte, fir5. anes-
l;ezie, extracfia r"rnei mdsele bolnave, reprezentindu-qi in
t;rtt timpul acesta ci o altir persoanir era supusd opera{,iei,
rrl fiind doar un simplu spectator. Tot prin dedublarea eu-
lui, acela;i snbiect a fost capabil s5-gi urce temperatura
lniinii drepte, gindindu-se cS o linea pe marginea nnei
plite lncinse qi sir qi-o scadi pt: cea a bratului sting, ima-
giirindu-qi ci finea in palml o bucatl de ghiat[.
Asemenea regleri la comandd a unor functii, perfect;
rrxplicabil,e ast$zi din punct cle vedere qtiintific' elau con.
uiclcrate manifestdri ale unor puteri supranaturale, fiind
* rle altfel * prezentate ca atare de fachiri. Nu se poate
1;ti citir intcntie cle ln6clitciune conlin asemenea practic!,
r,RA ?5?

ciaL' cslc ccrt c;a 3'r-,ginii le-ar-r clescopcrit rind pe rincl 5i"
ii,-o.i p*tfuclionat, piira c'bserva-!ii empirice atente' firrs a
.ir",r*itu
"eatrrrente
rnecanisrnul pro.ccselor fizit:;logice p*
;;;; I' ilJ-lil$u"' Bitt aceasta cauzfl eri inqiSi
^intelpretau
pi:,'irr;iiu to* pi,tto"*an!e. ca t:ezultat al unei forte supra-
iiotitr*r,, Chriceplin iniiticA pt-ivitoare la a;a-zisa pran:i
e$trc r.lt'r lis;puns nesliintific fa intL'cbhrlie privind esenia
I iilr'.i'i. ;, i,,r1c! t:i I'izrtt' ;i 1:sihit't''^
Derisebit ,l*t :,"**i* ,,spd"t* in iar;hir ism apar" de regrll*'
rllirlri''l'e tltt:fiilc a st,pt',iinri:t t':;irrna trtrrliinrca' t3t" ,nu,,1.tt
1)il11ic ({-}mtriI (jLt '{)g;t- I Ie se r:ons1 ititie" cil practlcl u(' lru-
zir:nisrrr prit'tritir'. spt't:uiatc p-t'
.pIln n'tlst t(l'
Litr,:i]aillra a c{]n$efnrrilt clilliriti: trucul'i llachiriste strl-
,,,,(,[1.- C"* rna i. vest i lir s{]i:Lr11eilr)ir i(:r a f u chii'ilot'. relat;rtli itrc&
il'l -srl'ii'ri'ila untl*c. estr,e irr"rlrlinzirela Serpileir' 1)ansul repli-
le,tor t-:i'u,.,rr *pot*lo,ooi rirspindit' tle altlel^ in intregr-rL
ijrlioinr" el 1iipr1 cr-rngscr-rt in ilesrrpotamiir. Egipl 5i Cii'ecla,
"*,inol.to,
lliincl bnr,:ati pe st'nsLl:ilitirtea utrcr specii la sune-
i*i* o*i** rle insil,r:nie'tele -cl_e,
suflirt sau fJr-lierat. $+:t",;li
.,tifi*iii- un .rstiei cic tui'"Lu"*intii.sco$i. astftil inr:it. ei
;ilru;';;";;- lnofenslvi. $pre. * miiri' efect''i rr:p'ez.,ntaiici
;;;i"i;,;i ;-;uige ia ,rt *i* siretlic' rii agila itr acr
" "::ll.:'
Oi clin eii aparti la piciotrrr.:l* 1r"ri lir Lln nronlont ilnt' sir!'pere-
in pic,aUrril asruns in'tr-ltn lot: ctlnt'enabil' de reEula irr
ll1 l:a rl."-';fui alit ck: vestirii gste sciinrrtot ia c'ulcatul*i pc un partr
,,rr ciirr'" Iiiuirlct* cle 1i,in* it'e pt) t'a inj iPi. uilt'vii"':'t,tr" cit'
ni|ulutt,. c.u v.li Iur.ile ascrrlirc. pe cill'e sc t'i-t lt'a lil('htl Lll
{o,l,l"o"
"r-ri
eicctr-rl, cleasr-11:r'a se ttrci .irsislcntrrl itreslltia'
;,1;:; ;i *ul i [* picpi.. dtrpa car.e :..chirirl sc ridici nc'r'i-
;;;;ri: *rrr,,,rl em*tiona odLui.nid enorm m'l1i.meir ign'-
;;;i,1" iit s,: bara in flonrl pe pr,incipiui r:cpartifi*i g,rr:u-
iiiii:." f i-.,,-r,*
-**i
d. pe scindi.rt..pr.eia ciaar: o pa'te. dir"r
,,,1.u,',,,rt i''i'urtlHi lacirii'i ului. l-a (jt) kilt'grumclt:otp alulr-
'"1i,'i,,'-l':,t rlr r:urtt, pt'csitrtrea nu depiscslc 0'5{10 5il tl'
ll','.,,i.' r'ui. Ciint pli,nschi dispirrre rle 500*600 dt' pi "
;;;;. grerr"ita{elt esit' usi'fi'l rr:pailtizeld inciN omul caro slir
;il;;;p;-. practic trir:! nu prea simte lnfepitui:ile si' gt"r
iiilli-,'i-i *ult. n.,, eitl r,r:t$m't. in ceo;r (re p'iveltc a'i-
."r*,r'ourtl;mentarf, a asistentului* ace:asta sc' pierde pl'itl
J;;iiJt,t;-; mulchilor: tori'icelui celui erEezat pe cuie
ingkrilirea de fr-rc, truc strdvechi".rtispindit din J**it'
nlna iil Gi.ecia. se atla cle asetnenea tn t'epcrtoriul {acli-
,:'11;;;. T; c.l mrisr,,:i irrsfl aceastii s111111*i,,)ri* esle de originc:
qi.(r
Lrtll
iindilans, litelatur,* veche ntl el* suficienle lAmr-rriri. Tolu;l,
nrodul tn eare se proc€da! in general, ill ltsemel:ea scilxna*
torii este d.ezv5luit cte ciitre unii antori antici. cltl:e rela*
:t,eazd despre rel,etele I'rfljitorilor pentru realizarea de sub-
si:nnle cafabile s5 proteieze pieles de arsuri. Accstea avcirli
lla baz* rileiul, griliimile qi piatra acrh. Unginc{ nimb;i, br'r-
;acle, gura eu un astfel eler preparat, fachirui pr-ttea s5- ia.t LL
elinlii t&eiuni apringi" sari orice corp incius la fr"'c, l'Ai'ii a
resliltri vreo urmare nepl5cut5, Tot astfel putea sS me;ii'ga
pe idratic. si;tu sil prindd cu mina un Jlier ineins,
Striipungel"na cu ace, iali r: a"l"tir den:onstra{ie cle f;rchi*
l"ism.. Ccl *are lecufge& lit fisemenea teltipuri ti:ei:uia si cr-l-
nrrfl$e$ perfect zonel.e in care nervii sint mai pu'iin sensi-
I:ili" It'{ai mult, in prea}abil, pielea era tralat* cu un lichid
;{n€stezi*nt. tJn loc obiSnnit pentru execritare:,1 *pei:a{iri
c{e tn,pungere era *rbrazLtl, intr'*o pozilie situath la cloi
,{:cntinietri de enl{ul ttncle se tlnesc bltzele. Air:i' in:punsh-
l.urile unei sule groase de pin* la ctroi milimetri *rsl.c mai
pr.ilin dureroas[ ctreclt a acnlui seringii n:oderne,
ultericrr, nceste h:ucrx'i str'[ve*hi, trlrezentate r:a efecte
"rle puterii suplanatlilalc a lachirilcr, in reaLitate nttin€:l'e
refl,jne de iltiziunism, au fr-rst perfccfionate, iilr reper tc-
:i inl scarnatoricesc irnl:unil.l$lit plin acihllgarea de n*:i r:fer:te
,i'ir dansul pe scoiei ascurfile. strirpun,qcrea trupnlui clx si1*
bia. tngliifirea de ph-rmb topit, mersul pe sfibii' iiclir:at'cit
r:ui'puliii in aer ertc. "I*ale aeesle tntcui'i inciusr: ryi -aritiizi
il'l progran:eie de 41,.t'acl;ie, s?nt dcscl'ise pe iarg in lilele-
'ir,r'a d6 specialitate,
"ti
tohnica 1*r perl-ect cunr:rsr:r.rtii de
iluzii nigiii din in1r"etga lume, exeeuturea cttt'r,:trti f ii'nci o
nrtrtllem;i de t:xurcilii ri dcrlet'ilai:e.
Spectaco)erle populitre faehiliste. roet:hj cle mii de ani,
rluL lost pii,strata piniL r,tstazi pr:in tlattri{ie in Inc|*, unii plii-
ilenioni+li c]e irr;i.ltd ctnsi el'ecti-rind ctria! lurnce 1n talri 1i
pt,s Le h otnt't'. a, iclt:inr ;-t r:c'tietelitt: cie 1 e-:a tn-1.
2- ntuzionisrmul
Tlluzirlni:sxrti"tl al'e o vechlme cxtrat.rt'di.narA. Jiincl utili-
zarL, in mocl t-"ct:t, inca in stadiiie inforioare de organizare
rrq')ciaX6. Ast$zi, iXr.rzionismrtl este considerat o artd qi o
;rtJingfi. avlnc.L ca obit'rt proclucerr:a cie efeete amllzani;e ru
2"19

arXuir:cnf;l de misler. 'fehnicile se invatd dupi metocle di-
darctice, existind tirri unde viitorii iluzionqti studiazd pro-
cedeele meseriei in 6coli qii etcademii speciale, care elibe'
reaz[ diplome de absolvire. Xn literaturS, iluzionismul
poarti Ei denumirile de magie simulatS, magie a1b5, fi-
ilc;r amuzantd, scamatorie gi prestidigita{ie, deqi acest ul-
tin- termen lnfiliqeaz6 un capitol la artei respective, de-
semnlnd dexteritatea degetelor in a executa o anumit$
,nli6care. IJenumirea de iluzionism vine de la latinescutr itr-
trusio (ironie, bdtaie de joc), scamatorie de la ardbescul
*carnota (coajd de pluti din care se f[ceau gobletele pen*
trci jocul ,,uite bobul, nu e bobul"), iar prestidigitalie de
{a italienescul presti-digit (iuleali de degete)'
Etnografia semnaleazb un numdr mai'e de manopere
pnacticafe de gamani gi vrdjitori, cercetate la diferite
populaf,ii primitive asiatice ;i a{ricane, asemindtoare teh-
nicilor iluzionigtilor de astf,zi. Tehnicile respective se in-
va[il in cursul perioadelor de iniliere prin insuqire
',pe
.f ulr'ate" de cdtre .,discipoli", de la ,,lrlaestru", deoarece
,cLezviih-rirea lor dii'ectil est-e,5qpusti tabu-tllui' In concep-
fia primitivilor, cdlcarea intdr"dic{iei ducea la anularea ,,ptl-
terilor" operaliilor cu caracter de iluzioniqm' Acela;i lu-
crLr era valabil ;i penLru textele ;i melodiile care insoleare
de reguii astfei de manevre rnenite s5 uimeascd asis^
te,nqa.-tr)ivulgarea directi de cdtre Lln $aman sau vrdjitor
a cr-rno;tinfefor siile constituia o abatere gravd de- tr'a ri-
geirile frofesiunii, socotite-i cauz:ltoare de moarte atit pen-
tot* o*f care a trddat' sdcretele, ctt qi pentru cel care le-a
aflat pe o asemenea cale. Intr-atit de inrdddcinatd.era
aceastir credin!6, incit etnografii consemneazS cazuri de
irnholndvire gtiva gi chiar de deces, prin atacuri cardiace
sar-l sinucicleri, a unor vrdiitori constringi, in diferite oca'
zi'[. sa-si descopere cunogtinlele.
Consemndri vechi despre iluzionisrn e,xistd inc6 de acurrl
6 CI00 de ani, provenind din Egipt qi Mesopotamia' Pres-
Liidlgitalia gi in general manoperele iluzioniste erau 'uti-
tizale in mod curent in temple, fapt care indici fencme-
rau[. de sacralizare in timp a strbvechilor procedee vr5ji:
torepti, intilnite in trecutul indepirtat al urnanititii' An-
tict"litatea romand a cunoscut Ei ea aceastd practicd ; exist*
texte care vorbesc despre acetabulari, adicd acei indivizi
car-'e executau jocul cu zaruri ascllnse sub cutiule. S-"*:
rnatori existau qi in Grecia anticA, scriitorul Aciphron (3fl0
e.n.) l$sind o descriere fidelh'a'unr.li nun-lhr de prestid'rgt'
t.a.'rler, ceea r:c denrttnstl'eilzii l.l'eccrca i6"eirtatii a tlucttlilur.
n'las'ir-:e clin miinile pret.rlilol in folosin{a }aicilor.
ln evul mediu timpul:iu european, cregt,inisn:ui alungd
iluzionisrntrl clin cer:emonialLrl reiigios, el r:[minind o
sirnpli indcietnicir:e a vr.,Sjitorilor' gi. scamatorilor, aceq-
'l.ia din nrm& excrcitind profesiunea lor fdrd a plctinde
niciodat6 c5 exercitiile lor sint altceva decit iluzii. Cfe-
r"lndu-le desch.is, in piele ,si bilciuri, scamatorii nll ccreaLl
irr schirn]: decit alimente sall bani necesari asigur[rii exis-
1r'nfei 1or. ?n Germania, scamatoria ela numiti,,Taschens-
pieL" {cle la .,"Iasche" -* buzunar), clci profesioniqtii i;i
1:nrtau ;iccesoriiie necesar:e numerelor lor in buzun;li:ul
uni-li ryort cu care se imbrlcau. Flancezii ii spuneau .,esca-
lttr)ier{r. cuvint care insernna dettpoli'ivii a ascunde, a face
';;r ciispnrri, clal si a qterpeli.
In secolcle XV-XVI, seamatorji .incep si fie corrsicle*
i';ifi pr^ieteni ai diavolului, sau inspira[i de for!e ltecLr-
late. Opinie imprimatd de autoritS{ile }risericeryti, cale-;i
v{ldealr subininatf, prestanta, cel mai adesea iluzioni;til
imil;ind in derider:e litur:ghia catolicii ,si utiiizind expre-
siile folosite de preo{i. Faimosul hocr-ts-pocns nu erstc alt-
($va decit pocirca formulei litur:gice ",Hoc est coirpns do-
mini" *. Acuzirrdu-i pe scamatori cd au legituri cu diavolul,
p;,Lpa Inocen{iu al VIII-Iea emite in anul 1"484 o Bu16
papald im.potriva 1or, rnisnrd carc rleclanryeazl o crunt&
prigoan$ contra tuturor celor ce prezentau in pr,rblic
numere de iluzionism. Cu toate acestea, plScerea dc a
;,isista la astfel cle spectacole era atit de mare, incit In-
chizitia a incetat. spr-e sfir'ryitul secolului aI XVI-lca, s5
Ilie tot atit de intranpigent[ ca pe vremea papei Inocenliu
.rl VIII-lea.
Giuseppe Balsamr: (1743-1?95), purtincl cerlebrul
pseudonim ,,contele Alessandro de Cagliostro", a f[cut
prima incercare de reabilitare a iluzionismului transfor-
rnind prezentdrile de experien{e in numere artistice. Un
alt precursor aI iluzionismului modern a fost Jacob Mayer
(1735-1800), supranumit Philadelphia, ale cdrui spccta-
eol"e date pe intreg euprinsul Germaniei l-au impresio-
nat qi pe Schiller:. Cu nobilul italian Josef Pinetti (1?56-
1796), iluzionismul nu mai aminteqte nici pe departe de
arta vr$jitorilor gi gamanilor, de la care lgi tr6.qea origi-
nea. Pinetti, fizician gi naturalist, om de eulturi tehnic5,
lntrsduce numeroase procedee, dispozitive .;i apar:ate in-
- ,"C"""r esls e,l'pu). Domnilui".
26I
260t

velr{,ate de el, utilizate incS si ast$zi. El ddCea ln perioari'ia
1?83-1?85 spectacole cu sili arhipiine, la Th6atr:er des
Menues Piaisirs. Pinertli avea nurneroase ajritoa::e pe cilre
ic*a instruit perfect" asigurind astferl pc:ipel,unrea trucu*
litror s*le, ulterior perfcc{ir:nate.
Eulropa secolului al XVUI-1e* faee mari cuneesii ih.l-
zionismutrul, aeeasti artf, dezvoltir:.du-se extraordinar'.
rpar chi.al' tratate de specialitate scrr.ise de Guyot,tl?69),
ilecr"omps (1?85) +i J.W,A- Kosmann (1?96)" trluzionismr-rl
se conturenz&, pri.n umlilr'e, ea r: liizic5 amr"rzant&, iar prac-
ttr:antii ei incep a fi clcnumi{i r:hiar: firieieni, Istsria cir-
r:r"tl"ui menfioneaz* .,fizirierni" celehr:i .l.il r,r'rrnrea li.rr, pritr-
lre care Canus, Olivier. Lerch:'ui. 51i*tfe ryi Lesprit in
i.l*l'loada n*polean.i.;itrii, apoi ('lt-it ttiis Lr:,t';lnlli* Des1isle,
Ierirln gi G*llicy"
C::r:at*rul iluziunismului rn,rchr':r esle c*nsi.cleyat insi
Pr,ri:ert }feruclin (1 8{.15-*1i}T1), p,:' rtun:eltr s;itl adev*rat
.)ean EugAne Robert. Ct.'nstntci;0.]r genial cle aut,:rmelte $i
pl'estidigitalr-ir inn&sru1"r, erl re:irlizr:i:aA i.ntl'e ali.ele ,,sclii-
tclnrl*desenator", o mairinii"dd * $trgcrt'li{i?"Ii;alfi uimitnai'e,
c*pabil& s*i r*spnnd& la tat ller1r.rl cle intre]:iiri, ciii:e a fost
irrezentatil cu Lln ntirre s'utjt'{]s in n1"in'}{-r:ru*sr1 expozi{ii.
Aceast& p$pulli trut{}mal6 * intr;lt ln ist,i:ria te}:nieii ca
preclrr$oare ft nnox tnccattisrult modernn. !'rnl:rug*1indu*se
,Ce pe ul:rna c{:}n$trur:!ie.:i a t*t {'r,'lul cle niitrrtate, Roberl
IIsuqlin ai'l'l6rriilj{iF"zS la Fai'is. ir; 1i14,1. Te;rlrul del serate
ilintnslice, in care prezenla sp*rtll,urlkrl sirip*f"iil1i tr:t fe-
lr-rL dr: nillflere de itritzioni*m lelllxate cn I'iii.ttr.iilr) apara*
u,rlor sale. $arietania vechilrlt' vt'[t.1i"t,ni'i si ici'rmnit:l'i cra
suprirrrat$. 1,*tul intrir-rd acun'l ii: lltnreli rlrec;inir:ii $i a
irnrturstraqiel dt stapiirilr,r tr 1t'hnitii. l.'-rct.linla lul Flou-
clin ctre la ili.ols. in care s*i't ]'c11'.1s ciripii i:i1iva nni dc tur-
nr.'t tt'iumfale pr:in Brtrup;i 1i Amtili*-:a, [Ii{:]i} r:nai riuite
iiir:lierer in carr: el c,rpr:rimtln{iii itpi}r:iite t'lrcirirr: Sl me*
li ir:;rle. flle*&nisme d<'' crrasr'rt'trir.:iirirr e'ic" lJ*' irit{e1. cotr-
stIr"tciia in:0bilulur e]'!t Frr"{:rviiilu1$ fLt ntltltit.iil$(- l'.it!{":alllstlie-
r ol;ot. de esceptie pctr'tt u sr*r,hti slir: 5i de ;inlitl'i.p*tir: pe ntt'u
t,r'l ut'nftilrrl', (:un'] air I'i rrrtl.tirllr;lF P€'lliiu bittiitAt rc. in-
lrerrupf,toare cll arc la instaialiile dt: gaz 5i iluminat, dis*
pozitive pentru desclriclet'ea*inchidt'rea rrpilor $i ferr:stre-
ii,r de la distan!*, adSpdtoare 5i trrdnitoill'$ mecanicc la
graiduri etc., care speriau de-a dr."eptul pt' vizili'rl,ot'i, aiun-
glind a fi rrLrmiti ,.cala cu staf ii.".
Hr:udi.n a fost primul iiuzionist din lume preocupat nn
nurr:ai de perlic{ionarea pe baze siiintifice a profesiunii
sirle, apelind la cunoptinlele mccanir:rii qi opticii, dar gi de
,,:qrrnbaterea superstifiilor. Spre sfirEitul vielii ei fiicea d*:*
':,'nonstra!ii, ar'*lind spectatorilor secretele trlicuriltr sale.
}:iil mai mult, la eererea guvernului francez a p.teca.t ln
"Algeria spre a er:ntracara activitatea marabu.rtilor (vr6ji-
'iori indigeni) care luase o mare ampl*are, speriind pe 1o-
calnici. Demernstrafiile nale, in Africa, au liniptit popuiai;ia
rii,reia marele constr'r,rctftf' de automate le ar$ta, trle viu,
cA pentru fcnomenele naturii exist& expli.ca{ii" }{irudin
c:ste autorttl mai rnult*r c&rfi in care a descris aparir."te1e,
clispozitivele ryi trucurile iluzioniqtiLor, eontril:r-rind la dez*
vollarea acestei proft,'siuni, dar gi la construetia mer:il-
nismelor automntq utilizabile in cliferite derrnenii prac'
rice" In teati:ul intemr-:ii;rt de Houciin au fost prczentale
primele imaglni de ci.:rerna, realizate de Ger:rges fuJelli:s,
unul clin pionierii acestei arte. Tl'ucurile lui 'I{eiudin *u
r'ost utilizale spi:e sfirpitul secolului trecut de *iitre t*t fe-
lu} de iluzir:ni5ti, traverstili in mediumi rpiritir5ti. rnt-ri{i
clintt"e ei cieiuascafi irr carlrul unor rflsunf,fii;n"{: pl'{}t]e$e
:l{r n-a 1e.
' in g;ileri;r inirtintlli,r;ri1or celebli, cu contt i"otr"[ii f un-
riiamenlale in arla itruzionismului, se inscriu de a:,tlmene?
..noscph Fai,ttier' (1848-1*003), I{ar.'l-Compili"s }Ipt'mirnn
Itrll18-*1ii8?). Samueri Bellach ilirt?tl*183. ), Eitr,ri;llr
Scagnelo {1840-1ii96) *t altii"
Un tr:ttc der nun'e ele;ct, invttnlat de l,1as Artzingel:,
sr,tpranr-tmil Ben-Ali bt'1t. este',Cabinetnl n(').qrll'i. Ar:esla
lepr ez-inti o incitpcle tapttatf, in ttr.rgt'u, absulut nelumi.-
rnalri, in rli'(:! L)pei"i:ttori ii:rbrdcirti. iir intregiirre cu halatt:
-*i rn:iFli negl"e fac sii apat',{, s6 dzr'nseze in aer si s;i dis*
par'd difelji.el rjbiecte fosfttrescente. dupi cr-tm le ac{rp{lr6
:ii le dessapelA cu o invelitr;are nelgrd de eatifea-
Iluzionj.smul a t:Ltr-rusc:Lit, mai ales dupi cel cle*al clriilea
r[zboi mond'rer]. ri putr,'rnic* rflspindire" Prr:fesior:i6tii
;,lcrestei irr"te sint pl'ezenli in moci cttrent in spectacole dti
rrare prestanlli, la teatre qi televizir-rne.'Att loc numei"r:rast
,:oncu|su|i inte|nafionale gi {jon!{r'clse consacrate acesNei
acl.ivitlti agreat5 de mai'c'le public. care nu mai vecie ln
{:'a (:eva suprail;rtura1" ci t,'r:primare* unei miiestrii care ln-
intd si itintcslr'.
t-Ini-rl din malii nr.ti$ti cle acest "qtn ai lumii contem-
p()l'al-)c es1.e .{. Ioserlini t:are prin ne,'lntrerupta str miries-
2ril26:

t.t'!.e ir lirlicat prestigiul artei rom&neqti. Apreciat atit in
{,alir, cit gi peste hotzrre, A, Iosefinr se plaseazA in rindli;
celor rnai ingenlopi iluzioniEti ai lurlti" Autor al citoru';r
t'o'lume de speciatri.tate, ca si de dernascare a 6nrliltaniit..;r
ghicitorilor, ocultigtilor" etc:. scriitor de lileraturrir lreIe-
tnisticb clin via{a circului, A. Iosefini este totodatS un
creator in profe,eiunea sa, lui datortndr:-i-se o sel'ie de
procedee qi tehn'rci noi, care au irnbrrgirftt artil ituzionis-
rnului.
B. Spiritirmul
Totul. a incepirt intr-o searil c5iduloasii cL: r,ar'6, ir.r
anutr 1.84?, la Hydesville, corn!.tatul WaS,ene, statul, Neu,',
York. Nori lntunecogi vesteau apropierea pioii, a$teptat;i
de fermierii din partea locului, ca gi de locuitorii acetel
apezdri minuscule, in care prea rar se intirnpla trreli{l
errenirnent, cum fusese, de pild6, dispari{ia misteriuris,r
a unui biet negustor de mdrunfiqnri, Charles Rayn. lntim-
Xoia'r"ea avLlsese loc cu ciliva ani in urmd, dar inch se rnili
f6ceau tot felul de presupuneri privind soirrta acesturi;.r,
cel rnai mulli, in frunte cu gerifr-rl Jakab, fiincl conr,'in:ri
c6 Ra-vn fusese ucis ;i apr:i jefuif. La aceilsti rrarian!;+
surbscria gi Michei Veeckmnn. prcprietarul casei lcculilr:
cinclr,a de cel dispirrurt, flr'5 a-gi da seama cai astfel d.:
,opinii :rvuseser5 drept i"i:zuitat pierclereri tutulor chir"ile-
6i1r,rr, c;ici oamenii din Hydc+sville eraur stirpini{i rtre su-
persli{ii, de spaime 5i nicicind nu le-ar fi trecut. prin minti,
sit locuia.sc5 intr-un e,rpaltament de acest fel. knol.ritrul a
s[-a,i astfel pdrdsit !-1n iln, ba chiiir a fost occ,Jit cle vecinl,
ptrlil cind s-a mutat acolo famili:r Fox, proaspiit enrigrat',
diir"r Clcii'mania. John Fo-r era piisl,or al Bisericii episcti-
p"'rlel melodiste, post pe ciire ii cipirtase dcstul ile u1or,
'r:riei majoritatea celor din Hyclesrrilic ii eriii.r coreligio-
raari.. Sigur, casa ce-i {usese inchiliatii, la un pre[ con-
venakril, de cdtre Michel tr'eecirman, il sdtisfi'tc<.ra, cu at,it
ruaj. muli cu cit avea suficiente camere pentr:u intrearXa
Luii familie, sotia Maria, o {emeie qtearsii $i cele douir fir.ci,
{V[argarette, de 15 ;rni ;i Katirie, der 12 ani.
Fasi,orul Fo,x trrcca drept un om citit ih ainclirtr enriri. -
6iltron. rru frica trui DLllrnr:zeul, dar nirneni nlr ;t,i; c;i hl"rrlr,r,
s!.ll.jitol';lL biserir;lr. rniri area qi atrte prerocup;iri in rlfiiit;,,
26{[
textelor sfinte. C;rci el rllftlelg;r pc ;lscuns c, cilt,tc irclLrsli ciin
li)uropir, un volum intitulat Teoriu itttriltlt*rii clcspre slti,i.itr:,
scrisir de medicul J. H. Jung-Stilling" in 1i108, caic-l con-
vinsese de-a l:inelea cd existd fantome. Intr-atlf ajtrr-lsese a
crede in existen{a spiritelor, incit nu se sfia a volbi despre
;rceasta in fala familiei, care-l asculta lntotde;uuna cLl
rLimirc.
Deci, in seara aceea cdtduroasd de var6 din 1847, familia
parstorului tr'ox s-;r dus mai devrerne la culcare. Luminile
s-au stins una dupd alta gi calmul a pus st[pinire pe in-
l.reaga casir. Cele cloui fete au quqotit o vreme, dupfl care
1i-au urat reciproc noapte bun6. Fereastra era inchisd ,1i,
prin geamul curat, pdtrundea in ?ncfipere o lumind slab$,
intretinuti de felinarul din strad.A. Ramurile copacilor se
rniScau ritmic, aproape fantomatic, agitate de Lln vir:t
stirnit deodatS. Apoi se porni ploaia, bdtind cu picirturi
mari in geam.
A trecut o vreme, fdrd ca nici una sd spund ceva. Vintul
s-a potolit, ca qi guroitul apei, cum se intimpla adesea in
mijk:cul anotimpului cald. Erau gater sd atipeascii. cind,
iimindouA au auzit in cameri nigte pocnituri puternice.
T{athie qi*a dat cu peirerea ci acestea nu puteau fi cleclt
semne ale spiritelor. lVlargarette lnlemni, socotincl ca o
asemenea intimplare era posibild, din moment ce pr"opriuX
lor tatd le vorbise despre sufletele celcrr morfi gi maf iilcs
d"espre cel al sdrmanului Charles }layn, Kathie, mai cLrr.;r-
ioasd, gdsi de cuviintd cd, de vreme ce si,rfletul lui Ravn a
dorit sd-;i viziteze vechea Liri cas6, bine ar fi sir irrcerlc;cr a
itrtra in legdturd directd." cu el. $i, cum 1;elcgi'aliul lVlorse
tocmai incepuse sS :tie ia rnod5, a ciocirnit in titbiia patuh_ll"
$i. ca un fdcut, dlrlapul cel nou din camerir er tr.ozirit vio-
lernt. determinincl pe fete s5. creadd cd, ?ntr-aclevir'. bie,i.u(
srrllet ul mortulr"ri hdiaduia besrnelic plin incil:clr,. -[,ir tr
:rst{el de incercerre n-;rtr mai rezistai, s*au lidicai imectiat
ciin pat qi au inat-o ki goarrir, opr.iirch-r-se clrept in can:tr.rra
1:iri'infilor. Dupd o clip5 de chibzuire. tatirl. arborincl o
mimicir grav5, Ie*a bbtr"rt pe umeri incurajalor', decrelinti
r:ii Margarette qi Kathie au intrat in legliur.i. cu spirtfut
ILii Ravn.
A doua zi. aduniracl enoriagii la bisericir. le-a tintit, o
predicii, povestindu*ie ne rn ;tipomc.ni l,a intimpiare cliri r:erira
lui, pe care clt tol;ii o credeau actrrn hintuit$ de stafii. Llurtn
printre cei aclunati la biserici se afia 5i I{arcl;r. cie profe-
si.une repnrter. ;ruerstr-ria i-a trcrcut irr"leriilrt piin miirl_e,. s,6
rrl:F.
ilrL)

spt:c:lll{irzc r'cii}ta},t)a pa$lorLl}Lli, sc}riind Lln a'r-u'.icol de
st-nza Iit..
Vilva slirnit& de indrlzneful zlarist, ear"e -'* bin**
fngeies ** inflorise pe cit putuse faptetre, a fnst imens6, eu
toite cd -c-au g[sit destr"ri oameni lucizi capabi.li s6 puti&'
sul: semnul intrebdrii realitatea eelor scrise" !"ergussor:,
negustnrul de rnoi:ild ilin Hydesville, sustl.neer, pe bun&
ch'eptate, efi dulapul cel nou al pastorului Fox poenea e&
oriCare atrtul, deoareee lemnul se usea, jurlnd eb l"a el in
pr:dvlilie toat$ nnaptea puteau fi auzite sssmenea zgomol,e"
iar doctorul Vanini era de-a dreptul-lndignat pe ziar"lsl.
ealifieind artieolul drept baiivern6" Ins6 opiniile lor ne
pierdeau ln corul imens al celor ce vr:iau s5 auci$ din gura
fetelor eum convex'saserd eu r$posatui Llhar'les fr.ayn '5i lnai
ales ee spunea aeesta neferitor la eursul evenime::te1or,
llar:dy a prins irnediat pulsul muttrimii, propunind p:tsto*
ruJ.ui Feix sA facii un turneu cle ennf*l:'inte prin to*i:a
Arneriea, angajinclu-se a tlrganiza chiirr el tctul. erim niei
Fox nu er:a ilpsit de sjmt practic, treaba i se p6r'u plini1 ck
avantaje. l{u a stat mult pe gtriduri spre a pi:imi of*r'ia $i
au pornii intr*un iung vr:iaj" de pe ulma cirutia s*att ai"ers
cu ii;iigul:i bunitele' Har:d5z a ieSit cel m*i birie elin coir.r*
binnlie.--r*nunltnd dellinitiv Ia meseria rtre repr:r'tet', pli.nf-r
cle riscitri ln acea lume pestrit$" cu i:;1t*upi 5i' pistolali, ei
-qeculuJlli trercrrt. Al'ind 1,in1p, s*a apucat si stttt'{) crLl 1r
Ln care lr ;rr;itttl. pe lalg tehnica *onrrersiltiei ctt spiriicie,
Tocmai atunci s-e"pctrecut un i$pt insii d"in r{irllr-lir'
Tntr'-u bunir zi, un inclivid s-a prezenlar 1a ser:ifnl 'Iakali iiir'
T{vdesr{lhl^ crl'inc{u*i ar:estuiil s**1 arest*ze. intrutit sr i'i'*
n:'.inoqtca rrin*v;rt cle ucidet'ca 1ni R*3'il lr"rdirridul tt'enrLrl ii
cle Jli.'lcii" fiind *onvjr:s r* llilnfrrm*'morluli"ti i] r'a pctir-'l:si.
ir$ur cum ilu;ris* ii:r predieile pastoltth-ri I'-t.ix. lt/Iai tnl,ii. tqtlt'il"r'll
}-a hrat clrept r:e6un. dar, dr:p5 ce a ciestropei'it cirdavrui
r:r.lui asasi,nat. ascrins in pivni{a c*sei }.t-rcuite de pirstor" l-;r
r'lat pe mina judec$trirr-rlui" Sigur, oricine igi paal* cla sealr-r;i
r:d asasinul fusese influcn{at rie propr:ii1e*i sp;rinrt' e-t{-
,r:erbate pi-in vilva stirnita itr j-rrrr-rl dla-zise'1oi: apal'i'{'ii iie
spit':ite iil cssa victjmci sale. lntt-asa t) miistrt"ir. incit r'l
lnsr.lqi s*a *ttnt'ins c5 ..'l) fi groaznic pr:depsit clc: t:t'l" uleis.
Criminalul a luat deci cll'ttmul puqr:6riei" clin pt'trprin ir-ri-
{iativh, spre a sc6pa ele remtlScdri, in timp ee-paslot''lt} "b'rrx
.yi feteie lale au devenit vedete in intr:eaga Amt'r'icfi. ;li't'
tnrnee au ineeptlt. umpltnd buzunal:ele famiiitri. cl;:r ;i aii'
$ntreprinz5trlrultri }"{nrdy" T6at[ Amrlir:g il lost ("r{priniri
26S
dcoilal.il de iuriir spiritismr"tlui cuti sc intindea c:a o erpi-
dcmie. Lr.i;rre* parci inne{runisei. Peste tot se fdceatt ;cciin{e
cle spiritism, fiecatr: chen-lindu*6i rudele, prieicnii dccedaJ.i.,
voinel s& stea. de vorbfi, cu ei, dt:rind sii*pi alle viilolul. A
l1;sl inventat chiar un alfabet, aga*zis tiptololr:gic, h.tindu-se
{';a rnodel cei creal eie lMorse pentru telegrat. O loiriluu*
in rnasd reprezenta. de pild*. litera a ; ciou& lt"rviXr;ri * li-
r.era tr qi arya mai departe. Nu existA deserieri, in litera'ruld"
;ile $edinielnr de spiritism clin aceie t'reiruri. clar" se pot
iesne inchipui tamlamurile in mese, duruitc cu inciipl1i-
irare de participan{i. in ,,conversa}ii}e" lur cn morfii, Cr:l
inal adesea, tn fruntea spiriiel':r invocate cra Eenjamin
i"l'antr<lin, fept care a stirnit in.clignarea oaiuenihr de cul-
iirrA, cansiderind aceasta o prafanat'e * Itlem{lriei marcli.ri
,:6rbal ar"rrerican. Sc:andalul a ajuns tulr-un ascntene-.a sL*t*
Ciu incit auturi.tSlile federete au hutiirib insiiturire;r unrir
lr,rnisii care sfi analizeze aciivitx.tea, familiei li'r:,x. a carei
,.rir*Ii ir:cepnse r: fi obieet de pelerinaj qi ve.n*rafie din p:rr'-
ir:a a mii de flarr,atiei. Super:ierrii p;lstr:r'r:liti ar: gfsit prirtare;r
arestui;r incompatibil$ *u funetia ele.sir-ijitr:r al Bisericii,
c.ccluzindu*i clin rindirrile elem]"ul. I:gorrit qi din Hydcs-
i'ille, Fox s-a refugiat la RaeJrester. flar nici ilici n,-L J*au
1-r.t'in'.it eneiriapil, fiind abligat sii se aseuncl.d. la Nqrr' Yorh.
i"us;i morbul spiritismuiui se ir:tinclca ca Llrr fliigel, pini pi
in c*l.e n"lai ruici tirgr.rri, spre rndignnl'*a {}ar1rcnilql" cr.r ca-
1rr"ll pe umeri. cec* ee n det*rminat pe guverni:torr.rl slirl,uiui
4risr<insin 6i pe plerfesr:r:ui" S. I*. Fr^i|lr,-.n *ii ndurre Lltl llti*
;rt5r imens cie semniiur"i pe nn nien'lrlriu ;ielr*sert. in 1i154"
ilsmcrei reprezenlanlillr f*.ti'.A. pcntrd a ce!'e accsii:ia sa
,::e rccieue sititatia ni s& ia n:asr;r'i de clrdirie. [n ;rr'r'La5i {rn-rir,
|ir:risiliul lr:gisiativ ai Statr"rlui Ali-l]:irnra" $pi * it pololi avir*
.i'1....4r Spll'itrSm.UlUi. a eiab,:ti,] tln fr(:i ]1ili iirillir' lil irr r';i, r'
rlri.erzicea 6rractirrtlr"ea gcdinfeltlr" de i.l'rr:oc:ilrr: u nrLn qiltrr'.
i;ei care incilcau pl'evr:derile lcgiiLl: .liind uoncliimriit{.i la
1 i;lta uneri an:enzi dr:5i1il de cl*}rrri" Cu loiil.c iirusle ruiisuri.
,-lelirul a cuvltinuat" pinA la ieblrenir:r:;i r';"izbrriuir,ri rivii clirr
li}6 1, clr"rpi tr.rilttjirlrrsil r-'5r"uii,r. in trB$5, J.irri r-rlilc s-irr.l ririii,
dr.rlnr-r111..
Insir, ti ii*r16 inventi.r{. spi.r'itismi-ii lrecr: r,rt:earrul. pirilun-
rind mai intil in Gcrm;rniil. la Brcmen, clr:pI rarc.. in 185i3,
:L,iunge in Fr"anfa qi doi ar:i rnai tirziu in ltr"rsia, Cu incertuJ..
iu'uct.ica spiritismului celpiit6 tot mai muit t,eren qi se ltis-
lindei;tr: in intreaga iume. Se scriau <:5r|i. se iiclui:ru nt!
.telhniri" ri rnijlriar."<. maleriak: penh'r-r li se iuiril irr lcplatu-l'&
2fi7

cr.x spil'itcle. Bietele cXomni$oare b'ox, tiitate c1c mult, i'ttl
larnas nigte mari naive in fala avalanqei a tot leh-rl de
",neediumi" -
persoane ce pretindeau cd erau singurcle
in misurd s6 converseze cu mor{ii. Mai mult sau mai pulin
nnfricoqaii, antatorii de spiritism, la in-ceput in majoritate
femei,'se'a,gerau tn juruI uRei mese, iqi atingeau fiecare
vecinul cu un deget 6i a';teptau, ln tdcere,- sE se invirte,ascS
nrobila din fata lor. iJnul, ,,mai versat" chema cine qtie ce
pcrsonalitate locali, ba chiar P! Nero, Voltaire, Napole.on,
r"r, pe regina Elisabeta a Anglei, care
"veneau"
cuminli
se miqte fresele, dar nirneni nu-gi punea lntrebarea curn
ele erau atit de docile aceste persona[teti ale istoriei, cu-
noscute prin intransigenla ip timpul vietii-Ior. Nimeni nu
fdcea apil la vreun dram de logic5 ; febra fantomelor vorl
bitoare cuprinsese continentele.
Hyppoiite Denizart Rivail, ziarist ca 9i lntreprinzitorul
n*eti"^an Hardy, giseqte acum cf, teatrul vesel parizian.
.,wl*"igni", p"
"it6-t
cbnducea, nu mai era rentabil qi se'
irotdr5"rste i; ia pe cont proprig I noui -afacere,
ac-eeaia spi*
r.itismrilui. El scrie la iepeze.dl5 un volum intitulat Cartea
upirtntor, apirut in 18bt, in eare fdcea apoloqil spirl-
tismului qi incearcA sd dea o noti savantS teoriilor sale
absolut aberante. Imediat dupi editarea c5r$ii, eare cu-
,.roaste o male publicitate, demnfl de un produs comercial,
njv;il clcvine 6elebru. El a dovedit o perfectS intuitie a
rnomentului Ei a puisului cititorilor, _aflafi in covirqitoarea
k:r majoritate intr-o penibild stare de-igno.-rantd. FYU.lu-
nrele, de lmprumut de a[an Kardec, Rivail se autointitu-
TcazS ,,apostblul bisericii spiritiste" qi ,,intemeietor al filo-
soliei'spiritualiste'0, ajungind o,,autoritateo' rnondiald in
materid de invocare a spiritetor' Mergind cu lndrdzneala
pin5 la capit, noul aposiol pubticS.editi.a a d9"1.3 bibliei
spiriti+tiloi,'suslinlnd ci i-a fost ,,dictatf,, revizutd, qi cori-
j:rt* cle spirite".
De acum, spiritismul devine o noui practicd mistic6,
neacceptat5 inJa Ae Biseric5, respinsb , ca- ,,wdjitorie".
Mediuirii nu se sinehisesc insi de opreliqtile canonicilor'
Ei profeseazl mai departe, se lnmultesc, iqi afirmd restin-
rJh6rili ,,puterile" de a sta ,,de vorbl" cu^spiritele. Incep a
fi eAiiairi reviste, se scriu noi c5rfi. In 1871, potrivit apl-€-
cierilor oficiale, num6r"ul c5rtilor gi broqurilor spiritiste din
Statele Unite ale Americii se eifra la peste 100 000' ceea ce
reprezenta, desigur o performanf$ editoriali. Pe de alti
pa-rte, totaiul volumel,:r .de literatui€ gtiintifici nu se ri-
968
dica la mai mult de 5 000 cle e,xemplare. Spiritismul era o
afacere atit de binoasd incit un oarecare b. W. Steacl in-
fiinteazi la Loridra un ,,birou" de comunicare cL1 cleceCiiiii,
la care putea apela linirstit oricare amator ori de cite ori
dorea s5. ,,converseze" cu rnorlii, binetnfeles contra unei
!axe. Afacerea prosper'6 mai departe, prin intermecliuL
lotoSrytrp!. Ijriliativa a venit din partea unui fotograf din
Bristol, M. Beattie care a publicat in revista ,,nritist*
Journal of Ph-otoglaphy" din 28 iunie 1B?2, apoi'imecliat
11.,,P]rotographic News" din Londra doua imagini de spi-
lite, fotografiate de el" Cazul face vilv5 extraordinarf,,
-cr.l
atit mai mult cu cit fotografia, ca mijloc tehnic de virf la
acea dat5, venea si submineze pe toli cei ce contestaur
spiritismul, cataloglindu-l ca qarlatanie, escrocherie, ga*
lnaniryn sau .vrdjitorie. Alte reviste s-au grdbit sd repr.o-
duci fotografiile respective. Beattie, deveiit qi el cele-bru,
persevereazd gi, la 15 iulie 1872, publicl in revista londo-
n-ezd
-,,Spiritualist" noi imagini, mai detaiiate, dupd. care"
aite_fotografli ale aceluiaqi autor apar gi in diversb publi-
catii britanice insolite de articole care descriau, sud sem-
nStura lui Reattie,'modul cum au fost efeituaie cli;eele"
Apologelii spiritismului apeleazi tot mai mult la foto*
grafie _spre a-gi susline afirmatiiie lor. Ur:rii 4u ajuns pinil
acolo incit au mdsurat ,,greutatea spiritelor',, cu ajutirru!.
unor balan{e ; altii au conchis ci rnediumul pierde, prin
echivalenli, in cursul unei ;edin!e, o p;itte din greu?lteil
ctrlpolall.
- -Avalanga
de ,,dovez.i" a foststopatd in anul 13?b cind.
la- Paris a avut loc un rdsun5tor proces, avlnd ca iraplica{.i
pe Leymaire, adept al lui Allan Karclec, directorul lrulili-
catiei ,,Revue Spirite", pe americanul Firmann, consider"at
cel mai sensibil medium, gi pe fotograful francez Buguct"
Froccsul venea patru ani mai tirziu dupi prima demasceire
pr-rblic5, fdcuti la Londra, a mediumuluf D,D. Hume c&
$arlatan. Cu aceastd ocazie, profesorul blitanic W. Crookes,,
un fervent sprijinitor al spiriti;tilor a fost considerat publie
drept credul, uqor de hipnotizat, demonstrindu-se cd opi,-
niile sale ii erau sugerate de Hume, care il influenla psihic"
Afacerea" incriminat5. a lui Leymaire debutase prin infiin-'(.ar:ea r-iniii ,,birou" in care se puteau cuirrpdral la cerer€,
f-otngrafii. inf6ligind spiritele rudelor defuncte. lntreprin-
dgrea ntel'gea de minune qi toatd lumea era mullurnit5"
pind intr:-o zi cind, un cumpdrdtor s*a sim{it spotiai de cei
tt'ei Sarlalani care-i vinduserb la un pref exorbita.nt o fotor
269

gra!ir {re nu rcpl'czc:r}ltt nltceva tieci{ o b*na16. p;lta alh5,
il*veditd in euriul. extrlertizelnr a fi produstr pyin v,rrilna'ca
iinlLenll.trnali tr llilmului. Lunti in primil'e cle ;!ridecator"*1
ctre ir:r,rli,r:ucfie, r:ei trei pii:ifi s*au bil"r:iit, s-nu contrazi:s,
si"irqind prfn a reetinoaqte c5 apariJiile de spil:itc' [otog]'ir-
f iute;i vtndute ca reale, erar,i in foncl niSte ti'i'ie:;rit: Dl'cli*
ilarer. Eviclent, ei au ajuns la inchisr"tat:*,
Cunclamnarea Lui Leymaire pare s& fi d*rsiupat min'liJc'
r:elur clispt-i5i sA cncadf in spiritisrn' I"a Berlin, d.rrctoi'ii
Clhrisi:iani ;i Krclneker clescoper& cai'ilL:terlll frauch.llos rl
aqa*ziselor Lxper:irncnte demonstrati.rre {ir:ute de Clr.r iirt:s,
Siade qi Zerltrner, soc'tifi ,,aut.ritbfi" i* mate''ie d* tc'r..:*
ttli"*"- 6t poputaii"at'e a spiritiFmulur' ln I'Bt1{1,
-G" .Stiw*li
g;"K. V. Bt ik d*o*ase& pe rnedliun:ul" Flnr:enc* Coerle di:ept
*Ail.,ritn*t* a .,txateriafiz*ri1or" spii'irului iui Katie l{in.q'
ue cr:nstituist ribieetutr teoretizhvik'ir num crtl;ilor apologeii
"i
-girtti-":uir_ri. Anril 1884 ncluce ei dernascare a _ryarlata-
nkd:,lui i* mirlt'icr de spiritism" lV. liall"e*baeh di 1n
vi.leirg la Vten& irlitnoperele mediurnr-ttrui Bastian, ea]'er s-ii
dovedit a fi r-rn grr'latar: orclixar. Trei ani mai tirziu' pr'"-
truisor.r-ll a*rr:r,iian FLitlert*n din Philadelphi:r. examir:iri-
,ii,_l **oi*al p* Zollner, ii gasegte dczechilil:r'at mintai.
T.in sr:itndal c1e nri:t'i propLlriii a izbucnit in 18$3 la tr'or'*
nra. gr,,ii.na erril dc ir*eista date c-' femei'e, Annie 'At"rhoT{'
";,i; ;; pri:tindera :'ediurn de exceplie' Nurnflr'tt] .fir'te ill
ri er.a c1*mons1r.a{if, *A sub acqiunei spiritelor: ea fdrce;i rit
o rLll.ie i:nerlillica. in greLit'ate cloai' de r:itev& 1til'':gr;'an:e' si'i
"* pr*r,a Ji u|njt* ni'''i clc pase blrbali scilizi. E'sperri'trnte)r:
,r',,rrd;,rr*r,t.ri ;bblrtt e.,rau itrnrdrii-e cie rnii dr' *:r'tl"i6yi' r:1c:
iiviilcl troc in|r-o salf, anume anrer::ljat5, tax;,r cie irlll'at't:
liincl clc 0li|ir, sunr& {elarte ma}'e ilr ace]e v:'t:mtll:i' Lln
rl.rl'ist *srioti clc la ,,Tintcs" a ccl'cctat podeaua silli" cons1il-
tlncl ci rrt'ajilrr:area m.L)ntase ir: dlt,sntrlea Ui: t-ltctrolla*gne'1i'
,t,.luotc put.*'nic, lare a*liona in elipa eind era eonrct';tt c'ti
a.i*t,r,,ril unui [*].ldr la releaua c'mun;i" Det:laserata cil $al-
ffi;r;. iri.,aiurr-.ul Annie nbbott a llerst n*r'r:itri s.1 pA-r:*scasra
.Anglia, stabilindu*se in eanada'
ku sint sin$urlare tleeste tertiprrri la t;-ti't.r se dedarri
asa-zisii meciiumi. LTn oarecare Cti" E1dr:ed $e comporia
fi;-;;',;;i ii;;i'rrist, scolind dlnti'*o traps a fsuoliu.lu!
r*t. *tna grist'a de cuviinlf in tin:plrl Pcdinfelnn de.spit"i-
:rsm, rn5rsti., fi+ii d.c mdtase albd satr de voal ncgllllr bi)rbr"
urr:rr"rci. b'a ehiar 5i smneuri de p$r Llman, pe eal'e"ntl si;r"e-"
::*;; p" n-tota, ,itt'r:,rl ineit, dupf ee lun'rina e':ra api'inss' i:cj
?TO
prczell{;a sS cuend$ ca aparfinuser$ spir.itului irrvocat. El.ing-
ton 6i Davey au fdrcut bani cu scrisori adresate de ce.l
rncrr"fi participan{ilor la Eedintele de spiritism" proccdrul
era si.mptru : in td'blia mesei de spiritisnr er* fixat* o ff,*
:"irnh ele mi*5 de creion peste eare, in tirnpul ."transei',,
inediulmrctr plilnl:a o fnaie de hir"tie, r:htir:dnctr'astfel ui-l cu-
rint, o r:ifr"S, sau chiar o plrrpozitinr"le, in fun*1ie de do-
rlnla cuirr-a" Binein{e"lcs toath .Lurnea c:reclea in aceast6 dr-
manstrafie, pinfl cir-rd poligia a dezvfiluit trucul. Or.icunr,
pr,rrfeirrnanf* de a sr:rie ast{el este remarcabii*" ?. S" I]ai"is
avc..a al.t'true : se lfisa legat cu o fringhie 6[ se d*zlega de
,.,r r.'u ajutorlrl"." spirileir:r. In realifatc el produrcea o sca-
nurtorie, tnv$lat$ de la dai iluzir:r:i6ti, fl.atii 'Dav*mport.
Anul 190.5 a f*st plin de proees* $i <JemHsc$ri de mr,,-
iirumi, tr,a l"ondr&, Sl.lde * f,nst prins in t,imp ce irrcerca sit
llrin6' pe rnas* o pl&eirl$ de ardezie .geriss e1e ,e1, po c:ir.,.:
rntenf.iona s6 o decl,are drept nnes*j ;a} spiritelnr. Tot iit
;,+ncira, in tin:1:ul unei ryedirr{e de spil"itism, aol.onclr-r[
.I,Ia[5'ew, veteran cie l:Szberl. tn t,lnrp ee asisla ia a gedinir'r
Je spiritisrn, s-a rielieat ryi a h"rat in brnte fantorna ciir,{.1
:'.rcmai se ,,m&teriatrizaseu', strtngtnd-c cie git, [,a horcrijt.-
ii}.t: disperate ale ,,spinitunuiooo eineloa a aprins Lumina, asis-
it-n{il coRsiattnd cu stupoare cS spiritul r:ra !n realitate pro-
1.rn{etarul easei, Crnddocko *are s* prei;* lla asemenea in-
rren;ir:i, spre a stoarce yrsivilor: eite*-a lire pe zi" ArRel.iclanui
tiil-iiilms fg.l,osea cicela,qi lrr.l* penibii" Lr:l i:fiXer fl surprin;
jl citsa ct:l.onc:l.ul":"li fran*eu cle Rocl:*is pe nlere,l.il_arnu1 Vii*
ir:11l,i11 agitirrrlu*5i. in timpr.il g*:elir:r{eh.rr c{* splrit:ism, pi-
r,ruarcle il:c.{llatcr cri ci{-rrfipi fmbii:il1;i in flslinr" in scopirli
i.l* a pLt";duce ttf ectr* sli'ariii pe i.ntunrl.ic .Arne.rr:iL:;lnril
llhstciu a f*st derni:sui:t, r& Serr'liltilr: J;r Br.:r'lirr, in tirnp ct
,.iilntlrrna" inaterializaUr c{e cl s-a rior:*dil ;i li o }:iini,llai
irilpurgE fusfol'escs:nl.a. in a'.t'elnlr rrn. mcdinn:i..ri Fil-vbi clirr
:-',,darey a iust trimis tn li*fajristifiri ia rlil.rnr: peniru in-
:rriiilqrie. F.retfnzind c;i in" i;tal"e de tl'ai:s.. ei 1:cl;rte arlLict,
iir: la ma.r"e dislani;A ci:icci:e $i *hiill' ;lnin:a-{i:. *u ::jr:iur'";l
-.rrrr':lr.L-rf, 1'eU$eii sa stIing;r () l]')ilt'c asrslt'n!;i^ ft.:lq-.;i zil-
lrua a sp*ciacr:}*lor" tale 'iijnC sr.rl:slnnti;llii. Ai:ratrrii pu-
rr,*arll cttrrrpdra ccle .,acl'-rs*t" de n:,:diun: ht pr.clur,i fubu-
.,;use. Llnui ai;tfel de r**r;:Ariiior i-a vrnil icleea siii vrrl,-
i'rco autenLicitatea inscrip{i"ei babilaniene. fiici"ll,e ;:c u la*
.'rlit-il Cel pflmint, despre care Baylei sr;sti:rea cd: ar a1:ar[ille
.1riritului regelui Sargr.rn. H,rpertiza,a cerlificat {alsul. Kra
rirlr'-arler"*r' o tr"irbiiti de pirminl. dar nici pr: departe l"rahir,
.} ,:1
LI L

lonianii. Fr.ls in faNa eviclentei, piicdlitul s-a aclresat poli-
{iei, care, in urma investigaiiilor, a descoperit cd tnate
*;i:iectele ,,aduse" de medium erau manipulate de acesta
pi:in manevre iluzioniste. Expertizele ff,cute la British
Museum au aratat cd piesele pretinse a fi de origine cgip_
tr,eand sau indiani nu erau altceva decit nigte jalnice ir:r.i*
t,a.!ii, prost executate.
Un alt medium celebru, Eusepia Palladiiro, a fost cer-
cetat6 in anul 1908 de cdtre un grr.rp de savanli englezi,
care au gisit-o bolnavd de isterie, iar aqa*zisele sale co-
municf,ri cu spiritele_erau pure halucinalii, spcculate de
impresarul trcr:steia. ln acelagi an, la paris, un boglta;,
(iustav 1e Bon, cetnvins ci spiritisrnul este o mare ;arla-
tanie, publicd in ziar.e un anunt 1:rin care fircea cunoscut
c.ri oferi 500 cle franci aur oricsrni medium ce va putea
transporta, Iiir* a-l atinge cu miinile, un obiect de pe o
mas6 pe alta. Cu trei condi{ii : s5 asiste personal la de-
monstralie, tcltul s[ se d.esj]dsoare Ia lumina zilei ,5i sub
obiectivul unui aparat cle {ilmat. Cum nu a rdspuns ni-
rneni ofertei, Le Bon a mdri*".pi:'emiul la 2 000 de franci
aLrr, sumd exorbitantfl pe atunci. Tot fdr6 r,ezu]tat. Con-
clr-rzin decurge de la sine,
Dupd polifi.e gi justifie se sensibilize;rza qi Biseric:r ca-
'Lolicil, interzicind practicarea spiritismului ca fiind de
escnlii diavoleasci, vrijitoi:eabcfi. Deja in anul l8til, epis-
c,rpul de llarcelona ar"sese in piata public6, unde se efec*
tuiru prin tt:adilie execuliile criminaiilor, peste 300 cle
.-rii"i,i Ei brr;uri spiritiste.
In polida clovezilor evidente cI mediumii erau ;iu.'la-
tani sau bnlnavi n:intal, in anul 18Bg are loc la Palis pr.'i-
nrul ,,Congres mondial spir:itist ,si spiritualist". In cuvin-
taren de deschidere a lucrlrilor Congresului s-a comunicat
numirlul adcpl,ilor spiritismului : cincisprezece milioane,
in inl,reaga lume. Curn s-a calculat cifra a rdmas un misfer,
clal oi'icnm. spiritisrnul atinsese o extindere fantasticd. Ra-
n:trrtorii la congres au prezentat ,,dovezi" ale existcntei
spiritelor", de fapt, istorioare absolut necontrolabile. Din-
eoJo cle aceste naratiuni banale se desprinde acum un fe-
nomen nou in domeniul respectiv, anume acela de a trans-
forma spiritisnrul tn qtiinfi. Ideea a pornit de la fizicianul
englez C.F. Varley care, in 1874, a lncercat impreuni cu
profesorul W. Crookes sd ,,inregistreze" unele ,,matefia-
liziri" de spirite cu ajutorul instrumentelor electrice fo-
Xrlsite in laboratoar:ele de fizicS. Se propun tot felul de
apilrate, de procedee ;i sisti':nre, cie inslruinellie bazat,c pe
realiziu:ile qtiinlei ca acclea r:tilizate pentru mdsurat'ca
nndel.or, a par:ticulelor: de lumind gi e$ldurd, a el.ectricj-
tdlii, magnetismului. Se vor:beqte despre substante, fluicle
;i i:rlte forme pe care le-ar avea spiritel.e, asernlnitoarc cr,r
radiatiiie chimice, catodice qi undele hertziene etc., incit
un ncavizat putea crecle c[ se afl[ la un congres de ;tiinle
Jiizice qi nu la o dczbaterc desple spililism. Tot ;rtunci s*a
emis teoria cd mediumii ar avea puterea de a se conl-
porta aidoma unor captaloi'i naturali ai undelol etnise de
Jpiiite Ei de a comunicit cu dr:cedatii. Bineinl,eles, toale
elemascirrile qirrlataniilor acestor mediur-.ri erau ignolair'.
In schimb s-a prop.Lls infiinfar"ea ttnci organiztr{ii practicc
;r spiritismttlui, cu institute speciale, in care mecliumij. sii
tiie adunali spre a se puteal clectua cu ajutorul lor: stuclii
clxperimentale.-Congresele
au continuat,. dtl-a lr-rngul anilol', dal rezu]-
{,atele acestr:r efolturi, demne de o citLtzii mtri bund, lrr-t
s*au arltat. Cdci nici un aperrat nu a putttt inregistra pt'i'-
zenla spiritelor'. Cr-r incetul, apokrgetii spiritismului it-tcr,'1r
si scadb. A venit primul rSzboi mondial qi lumea nu niat
avea timp de chemat Ia taifas, defunctii. Nurn[rul amaL{)-
tiior de ipilitism scade brusc, continuind sir se rnic-$oreze
in anii dintre cele dou5 conflagratii nrondiale. Moda ti'c-
cuse. I)ar ritmdsese preocuparca pentrtt transfrlrmarea spi-
litismului in ;tiint'[, cttltir.'a1.6 cu pe]'severenfl mai-ales in
Fran!,a. Considerind clcgladalti o asemenea atitudine, in
irnul'1923, participanlii la cel de-al doilea Congt:es inttr-
nalional cle gtiinle psiirice de ia Var;ovia protcsteazi in-
tr-o moliune, denunlind ca falsi apropierea intle spiri-
tism ryi
'gtiinie.
Ceea ce nu l-a impiedicat pe fi:ancezul
R. Sacire'si suslini, in 1928, Ia Congresul international cle
metapsihicd de'la Palis, ptlsibilitatca transformirii spiri-
tismuluri in ;tiintd expelimcntali.
A fost ultima ineercirle mai senrnificativir dc acest fetr,
cileia, de altfel, i s-a opus intreaga lume qtiint[ic5'.Un
rt,raio bine funclamentJt, sub redaclia lui G' Danville,
intiiulat,,Misterttl'psihic;' (1930) reduce- aqa*z.isele
^fett'r-
mene spir:itiste la fraude, inscendri, q-ar:latanii 9i, in cel
nnai coricesiv caz, uneori, la simple coincidente'
Se poate pune intrebarea cum de a putut c-unoaqte
soiritisirul o
-ascrrtenea
evolulie explozivi Ei o dlinuile
infloritoale tirnp de mai mulle deccnii ? Cauzele sint ch-
ffi;;. il;}ai'a horei ut:iaqe d.e ignoranll a masei amatori-
273
t.g*
2,72

lol de {omunicale cu moriii" de imil"afie colerctivil" de ati-
tudini gi acceptare nrcriticf a Llnor opinii socotite la rnod6,
un red puternic In supravietuirea spiritismului l-au evt-rt
diferibele stridanii alle unor necrornanli de a implca spi*
rilismui cu gtiin{a. bn, mai rnult" de a tncerc* justificarca
aees{,ela prin explicafii extrase din disciplinele rililsicel -**
fllonrrfia. chimia, fizica. lriologia, medicina etc.
Ic{ena de a da o haz$ rStiit'tlificd spirilismuiui cret rn;ri
veehe. Ea a venit din partea mislicrrlul sucdez $u'eden-
borg. la rnijlocui ser:olului al XVIII*iea. om ale cdrul mi'r*
nife'stiri" studiate plin prisnt.t cuno$tintcilrti' actuale me-
dicale" inclicau dcmcn{a, rht+ra1,iiic Lui Sr..'edcni:olg au fost
per:sililate de fiiosnful german Imruannel l{ant {1??{-^*I804),
l[)ar" aceasta nu a impi.edieat aparilia tn Etr.ropa tceidentatr&
a unei inlr'erg:i. Literaturi pr*spiri1.iste, &Jifilenfate *i inspi-
rlile rie oper€: mai vcciri, untle antice, re{eritoetre la su*
tlr":t. spiril gi Iantonec, c5rora. cltr *lltfei, le*a fost tril:uku'
ql Slr'edc,nborg. Prinire ele vom g*si r:ug*t*rile lui Leu<":ip
pr. Den:iicrit (sec. V. i.e.n.) despr* lratut'* r::aterialA a sufle-
tr-r'lui, alc6tuit, dr-rp& ace;ti filosntf, diir ntomi, fiind asem&-
niitcrr fncului. Apoi Plr"rtarh. tn cciehr* lmei"are Vie+;itre pa-
,t"$Iv:!"e ale aanuenilor ilzt6tri, (s*c" I e.ir.) se relerti la s1:ir:ite
gi 1a previxir-rrril* acestora. Taritus, in Ancle (sec" II e.n.),
lr:tateazii ciespr* practica unor lrragi ryi ttdjitori eare utiii*
zt:;r;:A rxesle inrrirfil*ltl'e. P*rph-vriu*. in Vif Pk:fdtti {st:r.
Ili *:"n,), susiine cS sufJctul pr:ai* aelionil der la di*tanki.
A'."icr:rina pretinde. ia atr'.ttr liXlf], c* iiuflrrti"ti plrseciit c, pu*
tclc ubsnirrt$ asui:ra tlrl ,.ri:'ol ctllilul'ilor suhlun;rlr:. Toura
cl',quinr.r reiil ideile lui :rritel'rna, in tr25i), pel:tlrti intcr-
pret,i'lr:'ta prariicilol riI'Aiih;reili. Iiugei' Hrtcein sc'r"k:" in 137{.}
jn OIr&s ??Io'il{s, dcspre inllr.trrli.i:r L*rapcitttclt ;r pulerilot'
siriletutui. Ilcm'ich CorncJIr"rs 1gripp* v*r: Nc'tlesh*im rc-
d;irtcazA ia l{i.}ln f,)i:i.rlta Fhii*s*X:hic {1511.3i. considct'ind
rri pri:: puitr'*;r sl"lll.ctuir"ti st po;rt.e *xi"tlir:;l nla"gi$" Ct:va
mai dcpurtt: rurlrge c:u spe.:culiiiiile Fitltrc Pompona;rzi in
Jlr: irtr"nnl.d*treb'r.rs (1Si:ii) r c} lrcrept{ r:h exisl.ii ..filntol"n{r''.
irrcerrcrind s* deia chi*r csi:rii:it'tii nl'ai.a.n5ei dc istolioar:'e
cliL'e l"rin1.ui*u el,ul nieclrr,l clcsple asetneneit aparifii mrti
cu spiitrra in cas;e 6i crasteit' pir::i1sit*. 0 colccti0 cl{] pcir,'esti|i
tlesple iantrttncl {ace $i R. Bnxter in anul 1S!}1 in cartcei
Scrden.fa sdprlrd. a lli.'tzii spirite[rtr apair:utir ia Lr-rrrclra, ii'r
carp clesrrie apari{i.i de fantome. ..trocile" acestoi'a, vrii.i I
6l clescintr:cer pcntru .tmirui:area it:r. La incep'-rtul sec*lultti
al liV[{.Ilri;1. {ihr. Thornesilts entrntir idr:t'a cfi ,.spiritut'.
este o ei:liitale blctlnrensionalii, iar in' l?6.{, Cahlet sc;'ie
o ciiztrta{ie despre apari}ii c'l.e ingci'i. clcrnoni, spiii"ite gi
vampiri. fi. Sw"cdenbur'9, clabtri'ind t'irruea C*r"ul ,yd iil,fer-
riltttr, apArutd la tr onilra in 1?58, pregiitc;te terer:u1 pentnt
'i.rrlnt,nl;i.y'r:a. ter:riei spiritisn:ului" IIX t-'ste ttrrniet r.le
,I. H. l'nng'Srilling cu Scene din dm,pcrit* spiritrlar (1?$J?i
9i T'e$rio inuilfcitu,rii de.spre spi.rite {1808), dsl "I"
F" von
I,[;r,yr:r ru J{ades (i8i0) ;i J, Ennemuser eu lstirrin tncgiei
(fS44) in c.:rc face * apr'*piere it:tre ncciromaniie ryi sorli*
rt*lrrtlulism, cil"rNi ciin cale s*a *cl5pat insu;i pilstorrei Fox,
alireotrat ca fjinc{ r-:r'eator al spiritismului. degi *** tra ,r pri-
r,ire ilr:alil,ic,li *- el nu a f$cl-lt allcer..a decit sA tr;rgfi fl,r-
l erasele rn ateri ale al e tu.tu rr:r speeu la li i lor pse Lrclrt*lli i c-qo.{' i rt
r,'cchi in cluineniutr neeromanliei.
Dupd aparifia eirr{i1or iui A"J. Dnl,.is" Sl.aintcin }.duses
ryi Allan Karclec, eonsid*rati el,asie:i ai spiritisn:ului, taL:-r-i
lnh$rr"rafi la carui *:rpiica!iil*r, clinh'r,: r:ele m.;ri stupr,:-[iiintt'.
{lir.n}en; aparfinind ceir.ri' n:titi diverse eattng*rii sqrcialt',
incl.risiv cerce{,irtori iitiinfifi.ei, ame{ifi fie de vah-rl opinili
gcnci'ale llavorabile *piritismului., fie cie $irerlli*t"tl'ile rnt*
r:li'.rmil*r" Aceqtia devin apok:geiii fiej. mai. {ecunzi ai ..nr:ii
,lNiinfe ap.licati've". Se ryiie c[, in utrt,imii ani ai vltlii sarlt':,
s.r'r-iclitul Bogdan Petricei*u I'Iasdeu {l 8:lti*1${i?}, sertsibr:
lliz-*t de nt*lulc:r fii*ei s.iile hilia (186S*"18{Jll), ci*rvitr* adepl:
ul spilitisrur:iui, sct'iind iritre atrl.ele lucrarea ,Si,l: i:rir;i[o, r:itl
ilirt;t ut'"1 rnis t ic[.
"It-r'elnnl il f*st plegi.tiil si cie liluaturi'r bclcll"is1,it,li. ir-r-
'rrt'pincl ru f)diseect. ;i Eircltln. treeir:cl pt'in pr.lvr:sfli'ilc pripil*
il;lli' clespi:e liantome. $ple a enlmina cu upere4.t: .liti Unil1.c,
$hlriirrsl:trar',,', Gorii:ie, $ciriller, Clr;lleaubl'iand. trJ;-liz;tr':"
i.,amartine, I'lugo, Ilc.rino, Hr:t'{milr:n, Hlninescti si alc lrllrit.'
coi:ifci ai literatur:ii univcrsale, eare in'ilcau ariese;r s1-ri-
ritele penlru a cla culori str'5l.lteit*ar:e pagiriiiot: l(lr. Rcr-
nlantismul., nri.5c;rt'e ar"tislicd 5i litci:nr:ii con$tituit& ]a sf ir'-
gitul seccrluh.ri al XVIII*ica in Ar:rglia si t}ermaniu, i,tp,ri-
1l"l secolul al XIX*lea ln }an{a 6i ulir:i'i.oi'in aprrlilpt-'trtill:t:
fiiir:ile lunrli, etultivind far:tasticuL, gi'otesr:ul, mechialtii;
grav;i, 1:oeiria rttincleir ,5i a umbrel:r:. a n<ipJi!. a visultli, a
r."llisterutrui, nctezeryl,e gi el. teren.nl penil'u sprritism t'ari'
asthzi se afld intr-ttn puternie declin. l.enornenrll este' pe
eneplin explicabil nu atit ca un rezultat aI actlunilon.r"epri*
mante ale autorititilor laice 6i inftruenfel Eiserlcii' cal"t
consicler$ spiritismun coirtrar dogmekll" sa1e, cit prin rel'u-
e'url rnasiv sqrcial. Aceast6 atitudinc ,;rrtlnstituie o ul"trnal'e
n-i 27fr

lcigicir a creltcrii nivcjttlui gelnel'al de cunoa$tere a feno-
n'l'ene,krr viclii, precum 6i a convinge-rii socials: ntasive,
bazate pe dovezile conct'cLe furnizate de ptiint;i 9i ir:sLifie
c[ milnopelerle spirililtilor sint pure in;elhtorii"
4. Secte gi socicti{i oculte
SIit'iitul secolului al XVI-le;r 5i inccputr-rl secolului :'rl
XViI-lea gisesc l{uropa in pline frimintbri economic€r'
politice gi
-sociale, pretutindcni avind loc lupl,e politico'
"religioase. riscoale pentru ci;tigarea unor drepturi 9i li-
ner[atri civile. Pe plan cultural, gtiinlific ;i tehnic..aceasta
tulbuidtoare peri6aclir este dominat;i de pcrsonalitati a1e
umanitdlii ca
-Tycho
Brache (i546-_1600), Gicrr:dano !tyl']
{154s-1'620), Francis Bacon (1561 1626), 9gliii" Ga}ilci
iffrO+*l.O+Zi, tom,rr"so Campanella (1568--1639)r Jn!?l*
rn** Kepler
'(1571._1630),
R-ene Descartes (1596--16q0),
tslnise Pascal'(1623-1662), apoi Miguel de Cervantes $ar-
avedra (154?-1616), Lope de Vega Carpio (i563-1.635)'
Wiitri;rrn Shakespeare (1 5 64- 1 6 1 6), Irier.re Corneille ^(
1 6 0 6*
1684), to{i reprdzentanli de geiriu ai umanismului' ln acest
conte,xt c1e clescdtu,;are a spiritelor, de luptl impotriva ca-
t6licismului qi absoiutjsmului incep sd ia fiin!5 tot feiul clc:
grupdri, asocialii, ligi, "societ[l,i
care $i desflqoar6 actjvi-
iai"m falil, unele lup1iild cu arma in min[, sau in mod ctin-
spirartiv, pentru instaurarea unei lumi mai bune.
[n "seco]ul al XVII-lea, atit de bulversat 9i plin de cr'tr-
tgercliclii, se dezvoltd, cdp[tind pr:oporlii remar"cabile in
vr:aculile XVIII*-XiX, noi forme ale magiei, cLr preten{ii
rnaiole, r-rniversale de reformare
- pr:in mi.jloace subtile -*-
a Lumii, organizate ca societili sau secte nereligioase se*
cl'et*: : ,,Crucea de trandafiri" (La Rose-Croix), Francma'
soneria, .,Triunghiul de ftlc", ,,Fra!ii crucii de aur", ..Secti-l
iLur:nina!j.1or'" ritul masonic ,,Hius Cohen", secti) maltini;-
tilor etc.
Cea mai importantl dintre gruplrile cu c;tlacter i,rcult
din secolul al XVII-lea poate fi consideratd fr"anctr"lasone-
ria care .1i-a propus inci de atunci si modifice ;i sA cou;
ducfi lurnea dup5 precepte proprii. prin infiltrarea menl-
bt'iXor sil in virfurile conducitoare ale societirlii. Originile
acestei societS!.i oculte, cnrc an:lintc;te de arhaicole ils'.)-
ciafii ,sccrt:te, Iegate de crcdinte magico-religioase irni-
miste qi vrajilorre;;ti, sint obscure ;i controvelsate, ca. de
irltfel intreaga ei evolulie. Istoria francrnasoneriei este
considerati de majoritatea cercet5torilor a debuta in pe-
ribada regelui Numa Pompilius, succesorul lui Romulus"
Atunci, dupi tradifie, constructorii de temple, ziduri de
t:etate gi monumente erau grupati intr-o confrerie eare se
conducea dupd norme riguroase, bncurindu-se de o juris-
dictie anlrme, ca ,gl de unele privilegii, printre care scutirea
de contributii pr-rblice. Aceste confrerii, irnpdrtite !n trei
grgde * ucenici, companioni qi maigtr:i * se reuneau de
regul5 seara, dup[ incetarea ]ucrului, intr-o baracd airre-
najati ir: apropierea construcfiei, unde se discutau luu'a-
rile pent;ru a doua zi. hotdririle fiind luate prin consens
general. Adundriie eltru condttse de mai marele maiptt'i-
lor, fiind precedate de ttn ceremoniai nflagico-reilgios, mog-
txmit din perioada cind numai preolii se ocllpau de an:e-
najarea templelor" Echerul qi cumpilna au fost -qtal:ilil,e
drept simboluri ale acestor confrelii cu caracter magic
care s-au rlspindit de-a lungul secole].or in ir-rl,r'cgui irn*
prr.'iu, cipittnd mereu noi nor:me 6i forme oculte de ini*
liere. Confreriile ronrane de constructot'i, ajunse in Bri-
tania, dupi anul 43, penlru edificarea de caslrre, tcmi:le,
clrurnuri, poduri, eciificii, 1:[i, monumontc etc. ar: {losl eolu*
pletate cu localnici, care s-all supus r:eg'ulilor ryi ritul'i1or
magice al.e acestor asociatii de zidatt. Creltinizarea anglo-
saxonilor 5i intemeicrea primei episcopii la Canterbliry, Ia
sfirqitul secolului al Vl-lea, aduc modificiri in normcle
confreriilor de constructori, vechile rit;ualurj ca gi regulile
de initiere c5pltind tormule adecvate noii religti domi-
nante, fdrd ca prin aceasta s[ se piard[ manoperele oculle
* semne gi procedee magice, secretnl qi ceremonialul ini-
tier.ilor etc.
- ,;i nici traditiile dc' soiidaritate qi intr-aju-
torare etico-profesionalI moqtenite din antichitatca r,r-
man&. Dupi secolul ai VII*lea, in confrerii nu mai puteau
intra decit oameni liberi, deoarece doar ei se bucnrau de
privilegiul circulatiei nestingherite dintr-o loealitate in-
tr-alta. Cum acegtia erau denumiti fr:ee-mason, adich zi-
dari-liberi, asociatiile lor au inceput a se chema masoncrii"
Fiecare grupare masonici a crlpdtat termenul de lojI. In-
vazia danezilor in Kent, Anglia de est, Northumbia qi
Marcia aduce ruina ora;elor ,5i a bi,ser:icilor, astfel incit,
2'.16
2'-17

dupa lbillrllia dc la Bt{ingtorr ryi alungarea danclziir;r din
J,,onclnt clcl cAtrc Aifrecl ccl Nlare, rrgele Wessexulni (*nulr
ili}iji, asociatij.le de masani cap*t& din r"lon amploare tii"
plivilr:gii. datorit$ cel'erii rnasive de conslrilr:{ii. In arrirI
!)l}n, regcle l{ltrelstan confirm[ privilegiile lerjilor ma-
scrnice. dindu-le un regulament (eonstitutia de la York).
I:r nccrlagi titnp, constructorii i6i a.[eg ca patron pe SfintulL
Ioan, dcc$:'ece s$r:b*torlrea aeestuia eoineidea eu solstiliult
cie varii. momr.rlt asfi'rynomie eciei:rat prin rituaiuri ma,-
gic€ d{* cdtre rnembrii *anfreriilcr de zidari inc* din anti-
chii,ate. Drept urmaref masernii vur lua nuniele cle frali ai^
Sllinlujr-ii luan, Conti:eriile de zidari -,Fragii Sf. Ioan".se
lirspirudese arnrn pe eontinentltl european, edp$tind din
1:uriera papilor pi:ir.'ilegiul de a rirJi catedrale" pr:eeum 6i di-
pinn-ur crarrr le scotear": cle su]: iunisdier{ia loea}S 6i a edicte-
inr rcgale- Aee.tte mar! aventa'ie deterrrnin6 pe muiti oameni
dc arr* gi ginditr:'ri sa eea,r$ a clerveni nnetnbXi ilsctciafi ai.
loiilor: masonice" pl"ofitind de {iaptul cf, legis}afia vremii
1rrer.'ecle* nl:ligaiia pentr-u fiesa.t'e bi.rr:gheu de a ti neapf,*
lat insr:rls intr*o breasi*. Intr?t{tt'tn }njile m*soniee, aceqtia
iru adr:pt*t insignele. terrn*nli rneseriei de zirfu.rr qi s-au
suptls regr.rlilor cle breasl*, eu seopuX de a putea dezbertt:
ncrstingheri{i, ir: merd s$leret, 3.n adun&rile oculte masonicre.
idei filosofiee ti *6i de refo::rnare perlitiefi a socief6{ii. }li'a
o ipcistazdl nou& de exteriorizare a uRor- n5zuinte eatrer ex*
pi:imate pul:i.ic, deschis, ar fi fost ecinctramnate atit de autn-
lilatca rng*lH, ctt mai'ales de Biserica catoiicd. obsedalfi
r1e idr:ea *reziilc;r pe care le rnedea in ovi*e inE:ercarq nolrtr-
toale. I',"enr-rm*nul are ca urinare transfcrmarea unor ioji
rnaspniee ce actir,'an ca asoria{ii eie breasi$ ale zidariicil:
intr-un fc+l de eiubur:! d*:sf,figr.rrinel in aparent& ei aetivitaie
dcc:larat& cle cercetare & naturii, dilr avincl. in secrel. cr
serie de {,*}u;:1" pnliti*e 5i snr:it}e.
Ciii:rce secoir:l al Xr*1e4, Ii:rjile nr.nsgni*:e incep. sd se
ctrcistr*lnre, persev.'utate stn"qeros de cat$licism sub ;rcuzatia
de propov$duii:e a el'eziei +i schismei in BiserieA. Drept
urrnare! eonslruetiil€ ilnot' impun$telare catedl'alc Ai edi-
ficii laice stagneaz&" In finr:, Refo:xna lui l,uther din se*
co.lLll al Xtl*lea d5 n nou& lovitrirfi corpor.rliiioi' maso-
nice, crlre se descompun tn toatd Eurcpa, cu excep[ia eelor"
din insulele briturnice. Decapitarea regelui Carol I (l649)
pro'roac$ reactivarea puternic* a rnasonilor din Anglia gi
Scofia ear"e, in se'eret, ari hot6rit sit rcstabilcascd tronuL si
toi.orlai;fi sS sulernitaeze ;iutnritatea lui Crornwell, dind url;r-
surner"irei uI-I. crlr"*et{lr puin exeelcnlii pcliGc qi r:rgalrizinrJ-o
conspirativ pe rnai multe grade" rctiunilc ;4n-aigilur
rnassni aeeepta{i" aclic5 a acelor mernbi'i ;ri confrer"jilr}x' uale
r."]u €c"au arhiteeti sau consitruclori, eru ca rezuit;rl prrocla*
rnax'e& lui Ca,r:ol al il*iea ca rcse al ;{irgli.ci il$ rnai 1{i{i0)
;i batjoenrirea rnorrnintelnr' lui Crotrweli 6i lreton. Car"qrl
nl trI*}"elr, primit rnason in limpul exilului, i6i vr-l aliita re*
cunnqtinta fa!6 de lo.ii, acordinclu*le gra{,ie gi oneimri, prj.n
el rnasoneria primind de atunei gi denutnirea eie ,,Al'tn
rega}A", eleoareee contril-ruise in rnccl special la restaurar:*a
trrcnului. Acesta poate fi socotit momentul in caire rnaso*
:ileria s*a fransftrmat integral intr-o societate *er.rltd cu
car;rcter strict politic, p[rfrsind definitiv vechiul ei carac-
ter de *on"llrerie prerfesii:nalE. Slnt clillerite opinii cu privile
Ja modul de evolulie a rnasr:neliei, toate inss eu c.tracter
'r.ne ipotez&, deoarece n.u nxist6 cl**unr*nt* eei'i"t ii'r clolRe*
lliul respectiv"
f"a inceputul secuJ.ului trl XVll*loii, {r}it$ufteriir sc f;rans-
lqrr"rn$ in organiza{,ie politic& *u cairacter rnir:rna{k:nirtr.
fivenin:entul., pentru car"e existfi nnele atest[r'i eiercumren-
1are. s*ar fi petrecut ln anul 1616, tiind marcilt rle regi:t-zisa
inifiativ[ a alchimistuli"ri Valentin Andreea de a d;i nrasq]*
neriei clenum.irea de ,,Crucea de tv'audafit'i"*. Acelagi rall
ii esi,e de , asernenca atril:uit anticamlrri efiSloz El,ie
.Ashnlule. re-fornrator in anui 1646 al. riti:aiurilui" io,jitrcr
loncloneze. aeerstea e$piitind fast, noi f ()rmLlle de esSn'irneii'e
rnoi1gicii", al.mrJs Ler'6 de mister.
llxistfr m;li muite sr-rpozi{ii cale*i $(rcolcsc r,a Lni!iat'.rri
'pe medicui &lir:hel l,Mait:r. plr.:dir:alullrl pi'rlterslant Juscph
.5ac:l1at,us. Lln grup de trr,.ri:rr:ri dc lt:osol'i clin WLir: ts-rrrri:el'g,gi
pe Pal aceisr-ts.
Frin tradi!;ie, ins&, n:ra${}nei'ia cle tip elr:lual :ll I'i ;rpilt rit
c.Xatolith luri Chl'islian Ruscirkreui"z, la inceputui sr,,culului
*r1 XVII'lea, Dupd toale upai'en{e).e a*est nume :'r"pi'e ';rintd
o aleg,erlie, in eul:eaplia .n:asonilr:r L'r"Lrcei) fiincl sirnl:oitil
unii'ii saule..i.al tr:anctr;rfirul cel al eliscreli*ri. ul t*inei,
(iL'r,i{:(?i.} r.le tranclaiiri avind deci sensul cle ,,conh'el'it: si.rt:r'6,
a t,flcerii". F]xist5 insd *i :rlte accepfii;ni. aploxinurlirn slnri-
.lu.re cu trlrlvire la simbeilurile respect,ive. Cci't esie r.fr" ?n
$y:g- :..lidrnlald. r"gudr-rit.ir de lr"rpte $i de abuziri.ile ca-
r 'litr.llatnra simtrnlizr:nzd nleleipt;rrea unol: n()i r:on*eptii llt,ulte,
ra $r a unei baze tre()l'r,l ice inte.rrnriltti g:o lilosofii.r nrnlelirriiista t
lul Frsne"is l3;rrsln.
2?E
??s

loiicrsmului se vorbea nrrrlt $i cu oitrecare teamd despre
rrrganizatia s€cretil ci,u'c plriJlicase dc.ja, in 1623, Lin lrrani-
{est (Fama Fraternitatis) arcl.resaL nobiiimii gi savanlilor. ln
rnanifest se vir&:..;lc c:ilacterul pr"otcstatar, anticatolic, cu
nuanl[ lutcr:ani. 5i anli-papal, de esentd germanii. tr'oarte
probabil, ,,Crucea de trandafili" este totuqi o operl colec-
tivii, creat5. treptat, in timp, a1 cdrei apogeu pare a fi mar-
cat in sccoh"rl al XVII-lca, cind gruparea secreti cap[t5 un
ro1 v[dit anticatolic qi politic subvc'rsiv, plstrind ins[ toate
cat'acberelc sale oculte si ritualur:ile de facturi magic[
inspirate din crcdinle gi. supersti{ii orientalc, in speciaL
egiptene qi ebraice.
ln secolul al XVIiI-iea apare o nouii grupare cu caractcr
ocult, aqer-zisa ,,Secta a ilr-rminatilor", care tet-rnea teosofi,
cabhlipti gi arist<lcra{i. lntr'-un vc'lum intitulat Escu wsupra
Sectei thtmina{ilar, l,uchet enumerd peste treizeci de prinli
ryi capete itrcoronate. membri ai acestei organizalii cu ca-
racter de magie. Printre figuriie marcante ale aqa-ziqilor
ilurninafi, cu veleit5li de intemeietori de secte oculte, a
tusl +i suedezul Emmanucl ''sivedenboi'g (1tiSS-i??2).
F ecund autor de literatr-lr6 mistic6, el a grupat, Ia un mo-
rncnt dat. admiratori ai sdi din Anglia qi S.U.A., organizind
troji cu caracter ocult, care trebuiau si se transforme in-
tr-o Bisericd swedenborgiand, a c5rei doctrini era cu-
noa5terea nemijlocitd a esentei supranaturalului, pr:in
irrtermediul unei ilurniniri sau al unei anlunite intuitii.
Un alt grup ocultist'a fost intemeiat spre sfirgitul sr:-
col-l1ui al XVlii*lea de citre Dom Pernetti, la Avignon.
Dorn Feruetti, figuri tipici de aventurier, cdlugirit in ti-
nelefe, a pilrlsit Ordinul benedictinilor, spre a-l insoli pe
navigatorul Louis-Anloine de Bougainville, la bordul co-
rabiei ,,Boudeuse", in acel memorabil voiaj in jurul lumii
{1766-.1769). Gr:upul denumit ,.Sainte Parole" era alcdtuit
ctrin ,,iiuminafi", in majoritate nobili, cai'e practicau magia,
r'ribala qi alchimia.
La Copenhaga se dezvoltd in aceeaSi pei'ioad6 ,,Loia
iitrnrinalilor" condusir de Carol de Hessa, a c6rei activitate
era asemindtoare cu a unui oracol. Adunirile lojei aveau
troc periodic, incluzind un ceremonial inspirat din cele ale
preofilor antici ai templelor lui Apo1lo. In tavanul sdlii
cle reuniuni se afla o l:rmpd care sugera Soarele. Uitindu*se
l"ri ea. membrii lojei pllneau diferite intrebiri, astfel alcS-
turile inr:it, r'ispunsurile si fie ,.da" sau ,,nu". Afirmafia era
I {-.pri_l;rclii.lflii priLrtr-o puternica 5i pcLsililcntir ilttminl|e ir
irir:rr.lii. Ncgalia sc trach-iccir pl'ii:rti.-o luminl slabi, inter*
,,",iii,rt,i. in fu.c{ie cier aceste sgmne" cei in cattzi luatt cie-
r.'iziik: pc care lc considct'itu cuvenitc' Sigur, accsta eril tlll
,r,r,",,al,i sccrct dc irrfluen[arc . cr-rn'1tiin{'ci, cunosc,-tt cloar
ot* aiiio,o iniiiali. avinci ca scop lealizarca planurilor tror
ocLrite prin intet'mecliirl nreinbrilor loiii, in maio|itaie per'*
:i()a1f0
"u
l,cspur-tsi,l]ilit[li publicc. unurl dini|e cei cale cl-l-
l',ir;Leau ,,seir"etttl" limpii dirriuat,are (in
'ealitate
tin
sin-rirbi br:c cu guz do citrl:Ltn'e, a clrui luminozitate ptttea
i:i rl[gtuLa cle la"clistanlti, prin m;-irii'ca sau micqorarea der-
lrit.r-rirri combtrslibilului) i'r fost pastnrui pi:otestant Lavater'
,,i i".ri,li pfccursor al meloclei cle ghi.it prin zrnaiizarea fi*
,,i.,'omie,i Llmane (iizi'nomisLica). Lavater intre{'inea cr
r,iisLir coresponclenfb trr capete incotonate, Sefi de guvel'ne
,'i .:rltc ircrsi,ur',u cu milre i-nfluenlir,,sfatr"rrile sale de ordin
prlitic iii,.d, d* rc$ula, urmate-cu dncilittrte' Cit de puter'-
,'.rin* era toitra tui'-lavaler o ilustreazfl Mirab'eau : ,,4n1
,,irzrrl" scrie inarele om polltic flancez, dep-ege aie lui La-
.".ulc. adresate citre su'Je'ani, sub acest protocol *.dragu!.
,,reLr !* Am v[zut suverani iSspunzindu-i, admirindu*tr,
;rsculi;i'du-L devenind lributarii |-ri ! Arn v6zut partizanil
,,tl care{ considerau ca pe un Dumnezeu p€ p6mint"'
tn L?54, Martinez de Pasqu"alli a tondat in Franla un
lit masonic particular, denumit .,Aleqii ,C.of"ll' (Elus
Cohcn). avind ca loji mai impoltante-pe cele ale ilumina-
.rilor cle la Avignon,"ale alchimistilor d,e la Philateles Ei aler
..Acacierniei
'eiil;abililor
*asoni" din Montpellier. In acti-
t'iiat"" m;ri'tiniEtilor, stttdiul ;i practica magiej- ju-ca.un rol
Iti-tpottant. Pasqualli 5i principalii s[i discipoli, Willermoz
ri blauctre de Saint M:rrtin, au inLretinut o vastil corespon-
den[ir, care permite astdzi reconstituirea doctrinei ritului.
r-rir arnestec
^de
magie, inclicalii mistice gi practici d.e viu-
rlecar"e a bolilor prin a;a-zisul magnetism animai' ln ge-
"**ai.-""ta.tinismui
era inspirat de lucrdrile lui Swedenboi'g.
lclepiil ritului magic avind dorinla de a-qi dezvolta in-e't
tncu.ltaXi misterioaie ,,adormite"' capabile a-i pune in le-
girtunA cu spiritele Ei, pe aceastd cale, de a afla viitorul'
bpne c-leosebire de masonii obirsnuili, care intrelineau ri-
tr_lnturile rnagice clasice a1e loiilor, martinitstii se reuneaul
?nr gecXin[e spre a invoca spiritele, avind credinla in rinate-
Lrlatizarea sufletel.or gi obiectelor. ceremoniah:l ritual aven
na,,c !n intei'i.nrul uirui cerc rnagic, marcat ele luminAn"i
2E:0"
280

apl'insie. i* crniyuL accstui spaliu fiinctr *r.sei tiimii.. ;,a,lflan,
ii*l;:r: dr: gi'i1clin6, cLlifr)ale ,si scortigr.rari, eeea ce -crea o at-
mosi'u'i prr,ipice declan;[rii de stii:i psihlce anorrnale.
Ci:rtmr"rniile de ini{iel"e ayeau, de asemeRea, un aspect bi*
zar, fiinci inspira,te de teE:riile swedenborgiene Si nresm.:*
riener. Astfel, eandidalui trebuia sd tinf, un anlrmit negim
ajimer:lar, pnstind in xile stabilite prin ealculul *str6lo-
gi-c, s5 recite ln fiecare difnineat6 aqa-zisul .,Oficilr eri
Sfintul-ri Spirit"._DupA indepiiniica aceslor furmalitdli
plcalai:ile. nt"rvicele se prezenta in plenul iojii, tmbr6cat lir
ntlgru. dur {f,r6 a area nimic m,etafie asilpra sa, nici chi:u'
un sinrplu ac, El trasa in jur,ul a$r"r uR cerc, spunea currin*
trle-ma,gice ,,RaF, Iclb, Oz. Fan*, indiefnd cele patru puncte
er:rxlinaJe. apr:indea trr:mlnirile ctrin jurul cercuh"ri nragic ryi
produsrlc puternic mirersitoare din eenLrr.il acestuia, dupri
c:ri'e pr'{)nltnia so]enin o anume frazA ritual$" Ceremonia
s:r iirr:hr,:ia. prii.r stingclea pe rind n. luinlnfi;:ili:lr de catre
riovice si prosternarca acesl,Lria pe du5r-rmei:I, cu {a!a in jos
5i bralerit: intinse l;rteral, inchipuiird o cruce.
-[tarlinisl.ii si: recl-tno$teau"'dbpd bijuteriile mili;-lce pe
t:urc }e plr;'ktr-r. ca qi dup$ preocupfi'ile lor i:cr"rlte. Ritl-rl
nrasirnit' mar,i,inist il cunoscut o larg.I extindere-, influen-
1,ind rnirll, ccremoniahn.ile francmasoneriei moderne, Hl a
r;rrui, ctirrl.iLruu aderen!i rccrutati din rindutr rnilr.ii nr:bi*
ilii'r'ii. polit,ii:ienilor'. litet.alil_ri-, pregir.!rrd nr:i:idep{i c*r.r,r
prcmiteau s;;. ocupe lrtt;r"u.i de {runle in societirtt,r.
in |rt cr-ri.sul. secoltrlui at XVIII*tea, plin cie frAmin-
liii i 1-:,Ii1,ir:t. s'ciale si economice, care iru cr"ilminiit etu lttt-
rroi,.ili;,i it'aleez[. sec:ic]e de tip ocrijt. masonice, se r()r
cler.r,'oli.r ne(ont{Jnit, nrai alcs in Flanfa, Germ;rnia, Atrslria
li lllisia. nvilrd ca cctrtlu frai.isi-rl, dr unde emallil_l iclethlt:
clucl,r'inale gi .liormeJ.e rituale.
Ii'r'anrrnasi:neria a inspii'at cl,ear.rr;l Llnor ustlci;r{ii lear:-
jirrn;ir"c ct.r cr,rracter secret ln secolele XIX ;i XX. cal'e 6i-au
l.n'(.!plis di: asemeRea teluri politice. Printre areslea se nll-
mai'ir ..Kr-r*KlLrx-Klan", cl.e faclnli rasist;l, ee:nstituil,ii in
li U.i!. in X865.
in .:c,r de*,a doua parte a secolului XX ilj fac apa-
;r:igiar o scrie de grupAri ne,tmasonice, sprijiriite clirect de
qrclcuri q-rccidental.e Interesate, eu scopul ocult al imixtiunii
in evoluliu politicfl pe plan intern gi internalionatr" Cea
rnai virulcntd se_ pare cd, este arya*zisa sectil ,,$tiirnXa inte-
rllc-entt'i cre&toare" cr"eratl in S.U.A. ?n anul 1{}DS. Triilia-
2S2
tu-ul rreeslei conglega{ii neomasonice r:ste considerat finer-
soful inrlian Maharishi Mahesh Yogi" In realitate. lider:ul
grupbrii respective. organizata pc scheletul unei sec.l.e
nesemnificative. din categoria aqa-zisel<.r religii sdlbatice"
denumite .,5piritr"url Rcgeneration Mr:vementil, este omutr
r-{* paie al-unor grupuri der afaceriryti, apropiate merfiei in-
tei'nafionaie 6i neofascismuh"ri., care rnane?reazd. din um*
irr."E intreaga activitate a ."*Ieclitatiei transcendentale,n curn
a inceput a fi denumit5 in ultin:ul tirnp aceastA gr:uparr:.
,cfiunile,grr,rp5rii. cire $-a infiltrat tn sirra g0 cle-i*ri din
irrtreaga lume, sc desf;ignar$ in eonformitate cu pieverdt:-
rile unui plan secret, aEa*zlli n:qrnclial" Cirup;lrea"€ste (,r,-
ganiznt$ pe ,.centre de medita{.!e"- cone{use de unul siru
rna.L multi .,instrucltoriu'. cill"# acfir:neaz* pe baza untl,
instrucfiuni strict ser:r'eie pr,ir::ite din pait.err centr:ului
{(]*n1r'ut* moltdjaliri cu nediul in Hirr*lin. ltr{j1rx1i.1 de pir-
|ilvan a grup5rii &r'{i rrn |aIircter srirl,ailt nclcbudist.- hr
lcalitale, rrreasta rri'indre;te $nbrninarrea ai:cli:rii snciale sri
;:olitice a stateltr irr eare iir.Tiorreazd, in scc4:ul pr"tlr_rAr.ii
puterii de citre licierii ,.Meditatiei tl:anscencjentalr,,'," I)e
irltfel. conduefitorii sectei c*nsiderE e6 dac5 l0 tra sut$ din
p*r'iioanele influente ;;rle unni stat ader$ ia prccepiele l<_rr..
prr.rcesul c1* modificare ocr.rJtfr a pcliticii iirter rie a fir.iir'rsp.eci;ive esle asigur.;rt. Secta a foi"milt uil ,,glrtrrern mdrlt_
di;rl"" precum gi ,,gurrerne naLlinnale,, secrete. jlk: c$l,or: dis-
pr:zifii sint obligirtarii penir.u tofi aclererrfii. Adun;irile
,.centrc-rllr cier medihllieo' F$ dr:sf5$oirrr pol;ril;it rinuri ritliirl
lri:r,.rr inspii'at dilr pr*ctlcile rnagiei. zrl* f;rcirir!jor Ei ve_
r'lri1'r' 1''gini. aspect care induco 1i11co'i in eloltr.e: alrto-
.it6{ile. h: u}timEr} tin:p. insir, atii; Maha'isl:i fuIahesli
Yogi, cit tri gr.np:tre-:ii ntrdnlasr.lrrlcd pe care o criildLtr.e -u
fost obieictr-ii unol llisulrirriale procese jr-rclir:iai."e. solcirri,i,
cr-l intcrziq:ere;l aE:tivitrilii,.ftrleriii,a.tici tllnsr:cnclentale" ir-r
rnirjotitatci-r thliloi' Lr-rnrii" cL.i lirr:rrrttritleil sari t.-r[i1117;11 q,g
., irtstt'nclolilor irr1t.r'niil irrriaii',
'Irece-'rfla in rerristt). lr ucestol socir:tlfi si scclte oculte"
{:or-r1ptr!'a1'ca activitalii }oI cu dcsf*snralea irnpetilo;rsi a
isl,r"rriei sint in nt;isuri sd arate cd. nu grupuri sticr"ete. con-
ciuc[torii acerstora sau cer.cl.lt,i aflate in unri:r,a unor a$;1-
zili lideri dctermind progresui eeonomicu-social. ci lcgile
ribier:tir.e de '''clez'oll,ilre a societblii, Aceste lcgi nir'pl-lt
fi suprimate, dirijate sfiLl madelate dup& bunirl plac al
cr.riya. x.)nr'. stil".in pr,rter"ea oamenilor si ie cunoi.rsid si sF,
ono
4(t t:)

alclionetzer, ust{cl, tn conlor'nritaie clr necesitalea islrxica,
;rccel,erind c:r atare mersul evenimentelor. Din aeeasti ilc-
f.ivitate conrytientd, conformd cu mersul oJ:iectiv al istoriei,
rezulti forla maselor de oarneni qi a oamenilor cle searnfi,
care pot deveni factori acti.vi ai istoriei numai daci ideile,
aspirafiile gi lupta lor exprimd corect nevoile dezvoltdr'li
economice gi sociale ale societitii si sint puse in slujba
ac'estei dezvolt5ri. In acest amplu proces ocutrLisnr'.r1, I'i-
reryteo nu poate avea decit i:n r,:1 de fi:ind si de intufie*
t:ar'(' a t'orrltiirr !elor'.
fr,snc[reiere
Fr.'ogr"esu.rL 6tiinr[ei. atr civiliz:rliei, evolu[ia conq;tiinfe!
spre rafiorral, rnanifest"e irrdeosebi dupa marile inven{ii gl
ctesaoperini ale secotrului XX, culminate cu primele incer'*
ai{ni de cucerire a spa{iuL"ri extraterestru, indepirteaz*l
omenire& de practicile nnagiei, fiind vizibil c5 fenomenul
vnf,jitoriei a intrat ln agonie, dupd ce a stdpinit gindirea
nllt cle ani. ln abelaSi tirnp, magia este suprisd unui exa-
rneua arnptur de c6tl'e gtiin{d, atit sub raport exterior atr
manifestdriterr sale, cil. li din interiorul ei, cu scopul infer*
leger"ii evonr"e{iei gindirii, a omului insursi. Aflat sub obser-
vagiia oneuLuli de $tlint$, actul magic a fost demontat piesir
'r:ut pies6 tn cele rnai n"lici amlnunte, cirutindu-se desci-
0.rarea intergralf, a mecanismelor sale. Acest efort de cui-
noa6tel'e a avut ca rezultat o conturale precisl a ce€a ce
eepnezintd in fonctr acest felnomen umalt. {n primul rind a
f'os[ desprins roXul pe care l-a avut rnagia de-a lungurl trc-
autuXuri omenirii., fiind un fapt unanim acceptat cd prac-
ttclne reragice s-au n;iscnt qi au persistat in trecut datoi.itt-r
tendin!;ei Llrrlane spre ciutarea de explicafii privind exis-
ten{a lumii inconjur$toai'e, a fenomenelor naturii. L-r ai
,doltea ntnd a ieryit hr eviclentl c5 omul, punindu-;i intr:.c-
hAri. asupra naturii diferitelor fenomene, actiuni, for:lc
etc. existente in naturdu caLe actionau asupra lui ,;i a tot
are Il' inconjura" pi-a rlat rds.punsuri in limiteie cunoagterii,
a$a .eurn se afla ea in diferite epoci. Aceste rdspunsur'I
foante adesea au avut un conlinut irational, fdrd a pdrds'i
tras$ logica, mecanLsrn explicabil deoarece relalia cauz&-
efrect et'a fie ignorat5. fle priviti intr-un mod eronat. trn
nll fineitea l'ind. explicarea d.iferitelor fenomene, a naturil
:insilsi pnin actluni ale unor forle suprilnaturale, a$a cuffr
oocLL) t,

Ir'o1fun()a .qinelire;l nrirgi{6, nul a pr.rlut sartis"filce pi niei
ltrpica r"*iionamcrnl,utr c'iric, qtii*lific, pe care I-a Gffirnit"
{)rcpt Li1'r}t;lre, ciiutind adevdi:ul, rnintlle }ueide e[in toate
ir";rpurilei s-au elib-cr.at_-de ila{ionalisni, deschizind por{ile
r:rrnonglerii lr:ale" Xn sfirSit, ln fala ar.gumentel*r $tfiri1*ipr'ir'lnd jnconsistenla magiei ca praeticS pusd in spnlilnut
cr-incxl;tel'ii, a probelrrr evidente e5 mir;rcul,rsul nu are o
tx;ur5 real;i, fiincl o pr"rr5 ficliune, adeplii trbjitoriei, ai
nreultismului tn ansambln, s*nu v$zut tli'ipostaza stranie
,rie a-;rpei.g tra I'a{,ional, deci tra ;;tiin!H, spre a srisfine'ira-
{ionalul. Bineinleles tt:ntativa a losh de 1a inrnput sortiti,r,rqeculuii eleonr"ecc. acf ir:nea m;rp1ic6, intemeiati pf, slllli.r -
ri-lr.}l.'ma1, nu are ni.nric ccmun iu experimcntril'"qtiirxt;liic.
iunclamentarea ei t*rrretir:;i l:azat$ pr ialionai ap$iind etreo:i
. a impr:sibil6.
lncepind eLr r:eil cle-a dt_rua jr-rrniitite a se*olulili al
XX-lea *r.agia este abt'-d;rtd plr-iiidisciplinarr., ca prol:}en:ii
{r{)mplexd,. interesind deopr:trir,'5 fitrosuful, antri:pohlgul,
r'l nograf uI, iingvistul. psih"ologui, srrcitrlognl, istor:iiul'!c*
ri.[;:gogril, muzico1e,gul, cugggr,afril. plasticiantrl, biolo$ui"
nredicul etc., ur,rndrinclu*se clarilieal'ea unor aii{,udini
trr1l-coogti, intelegerea d*plind a exlr:'a*r::r!i0naiului, ln sco-
pr.rl utilizSr^ii mai rlepline a tesr"ir:selor rationale.' I,lnr.gia.
cron$;derat.il pl:e,_stiin!5, crrasi*$1;iin.t5, pli:a*gtiin};& este clo*
X,nqaiil^ in serolul al XX-lea, de istoria r:eiigiilor ryi plas;ltri
lii t'r'ontielcler dir:rtre ralirxral ;i ir"a{ionmJ., chiar clili:d-uneoi.i
liite grcll a se distir2ge din primul moment undr se lri.-
niir;-1 m;lg,*ia;i unde inccpe +tiiirta.
Sigul, rcu.ltismul i$i al'e incri aclepli,1i ilr iii cur.X ulul
r r oii:rt s;i se creadd c5 silcictiitca cuntempcrr'airI. cie;i br.-
rr.'i'ici;rzil rlr: t:erle trniii avans;rle cuceril"i ale {"ehnicii, s-a
r,liLrcr';lt 1n tolalitatc. de nrctihrlitu{ile veaeurjlor ante*
rliriilrc. cle igirr:ranli ;i ;;iu.liLtar1!., sau cir ar: disp6rut credu-
.l:tultla, naivitatea, prostia, bigotismul. tln exermpnu de
prt'r'sislen|d a mag*iei intt',o larh eu o civiliea}ie tetrniui
rrclicirtra"il constituie S.U.A. Aici, in anul 1981" existau
Feste 25
!)00 de r',rargi t5m5duitor"i, 1 ?00 de astrofu:gi, pre*
,rrrrn "5i circ;l 1"6 000 de ghicitori inregistrali ofleiali, plAti*
:i rrri de impozite. Erau, totodatii, numeioase r,$colisu $l l,uni*
vt:rsild[i'o de r:cultisi:n, cele mai importante fiind Xa"New-''::r:1r
{$coala-de ptiinte mistice; rcanUalah 6i astrotrogie;
Centrul- Gur"djieff ; Institutul de qtiinle oeulte etc.),*in*
'h'eprindei'i cle turism specializate in olganizaree d,e vois*
1,"rri 1i pelt:rinaje nristiml ir: trndia, Nepal fi Titrei,. nrlage-
tEfi
zine e,el'e deslac recuzita necesarfl magici, aslrologiei ;i
cli.vin:rirci. Ncrv Yc'r'k-ul cxceleaz* in vinzarea acestor ar'-
iicole. stliizi inti'egi in Cartierul de West gi East Viilnge
rntncl numai magazine specializate in domeniul magiei" De
asemeneil, la Washington, la Little ltaiy qi ln aprr:pierea
ijniversitAlii Columbia sint organizate aqa-zise,,tirgl.ir[.
lrsiirice" unde igi desrhid tarabe ghicitoare, astrologi, pro-
Itrfi. rrizionari. Revistr:, ziare, un num&r impresir:nant de
rfu'[i consacrate ocultisn:u].ui ating anual. tiraje de necrc-
zr:t. Aceast6, industrie a magiei este explicabiiA" justifi-
rat[, dac$ se tine seani& de un sond*j G;llkep {197?}, care
at'at$. cd 1l la sut5 din popula{ia ,$,U.A, praeticii sau crede
cu putere in ocultism, Fran{a contemporan$ este qi ea
urarcatb der acelearyl relicve. $int circa 30 0t)0 numai vin-
crlec6torii, f5r:* a se socoti magil, ghieiterii Ei i,lstralcplii,
care i$i f;l* o reclamd deq6nfatd spre s atrlrgr clientii. Ir"r
1$Jii0" tn R, F. Gernnania existau pe$te i{100fJ de persoaneu
;r cirror pi'incipald ocllpatie er* ,,goniree ei*r:tonilor" din
lucuinte ri din pers$:lne ,oprls€claten'" Rukrriciln de iislro*
lngie oeup5 spalii in mai tcate rel.istele 6i sr:r"plirnciri;e1e
dr-rminieale ale ziarelor din Arnerica, Enr'$pa or-'cidr:ntrijii.
{)r'ientutl Apropiat qi alte zone, Asirr:}ogii rr:i:i.rlg l;r cele
nrai rnodel'ne mi,jk-iac:e pentru stal:rilirea hr.,r'r,:rr:+irpe:lol'. il-i-
clt-lsiv cillcul;rtoarr,,lc eler:trnnire. {-li.lcl.rle sin1.. asilrlria-
{t:le -_ ghiciloilre Solr"ir:'e in }i}nnta .li {.l.,idil-1rr in S.il.A.,
cari: dispun de cr:nrplrtt:r'e de tnalta' e:li,rs;. r'r.1r'it: cle n-ltrga-
zii:rr: 5i ediii"lri speciillizntr: ir: n:lrrgi*
An.;rliz* ace*stei sl.iiri cle lirclr-li'i sctulr ir-, t'.,'ic.lr,:r1ii frip-
tnl ci prat:tic;1.'t:li us.:i;ltismr;lr"li cr.insi,i,tr-ll*' ir'r i,,ulett clpi-
lalis|d un fcncntE:n sr;cial (.vasi-{:r{.rlt*l;tn'{." ;ii r,'zt-'r:i.irrcl ins$
ri seric dc prllicuiiri'itr,lli rn*i ntr-ill sau mlu ;::::::::::::::::rr"r!i;r
plegrranleu
5.ixrcr{ic{] unr:i *nii]]lite cpuui sau. r.1}:r{.i1" ftnrnie popoitl'e.
iistn 1i e.xplici*bil, deusreec crectrln{.a in r:r'irJi1.nrie, sr,r}:
r,r'i<'t irlrrna. ;s-ar ut*Ri{e.fita e#, e*t* un pi"tr$ui, psi}rosociatr
irrr;rn;ri iil ar:elnr" so*iet&{i tn e*l'* nestgm-'an{* si alicn:lrea
r r,1.;r'r.zintfr pellnalteRfe, int,refin lldrA cpr.ire r.r pr.esiune psi-
iritii ;rsupra ir:rciivixjlor" "5igur" pl'act,ieile **u.trListil sint, prin
esenf[, antiltiintifice ryl prnllund ar"licuit*l;:]e, dar exis-
tcnla lnr suger:eaza cA rnr-il1t indivizi din lirlilr", r:11:ritaliste
se n"rcnlin ir:tr-un r:limat .de adinn r:bsr:rr_rr,;rntisln 6i igno*
i'irnta. ca ur$lar€ a sisternulul general ecunornico politico-
irlerl':gic, a aprim6rii, a aecesului limit"qt la inrrht;imint,
6liinfa 6i cultur:S autrentlce, a lipsei de prnter:fie in fa[a
,.pr-orJuselor'" negatire cotidiene ale societii{ii cnpilrrlisIe*
2t7

Pe de all,i palte, aceltaqi car"irctcl'ist.ie-ri illc soclctrii,i.i
lrrrp;ir'!ite in clase antagoniste nclioneazii ci] rir'r r.'ecu1 5i.
;lsupra unor indivizi instruili, clezarmali insa ii'r fa1,a rri-
eisitudinilor de tot felul, cai:e gi-au pierclut inclederc:a in
puterea benefic[ a ,stiinfei, a teofiei po]itice, a ideo]ogiei,
il culturii in general. Aceasta este baza obiectivd a vigorjii
eliferitelor folme de ocultism ale lumii capitnliste. De6i
ru:e un cornportarnent sociatr adaptat epocii actualc, rlcul-.
tismul prezint5 ;rce1a5i cillacter retr:ograd, antlcr:.lturaX gi.
ir rrti;tiin {ii'ic.
Spre deoscbire de Occident, ln centrul 91. iu rilsiil:ltull
elrropean ocul1;ismul marcileazi un vddit rJeclirll cJup$
anul 1950. Fcnomenul este datoirat uilei anlpie opcre de
*ducalie ;i de instrucfi.e ;colar"5 permanent;i, -qjsl,en:aticr
rilganizati. in m6surS si inldture ignarirnta, rel jcvele,
iri:acticilor ol:scur"antiste. In accst pl'oces es't,e antl'enat6
intreagi.r ma,s5 de o;rmeni ai muncii, fapt care a clus ]a
dezvoltare;r puter:nicd a congtiintei. Un elenrent clc fl'unte
in proces."rl innoitor ii constil,uie, de irsemeirea, a.mplifi.ca-
r"ea metrtrilitilii ateiste;i lealisl,C care a pus tr:t n"lri! n-lulXt
sl,iipinire pc mase din ce in ce rnaiJ:rrgi.
In oljcc caz, ocnllismul se prc:;inti in falra tt.iiiltei nta
cum es1,e s:l ln realitate, anume o pl'acticd lipsiiii d.e supolt,
rafional. Concl.uziii esle ferm[ gi globalfi pclr:tr:u ccl:r:et&*
hrr, anumo jiaptul ci in lume nu existi nimic s'.;pr:anatu-
r:irl. Lip,sind vrhiitoria de acest sui:oi:t, lirtregi;X cs;rli.rentlj
;rl gindii'ii cilr'c ir sus.{,inut-o se oriiburyeqte.
,-.J -..,
Vr'[iilotia. considcrati pe plan gtnerill, sc afll irlt.r"-i.rn
iicclin permanbnt. Aceasti decddere, inceputei cu Renag-
tc-.rea, este sincl'onir cu progresul cunoaqtelii rytiintifice
rnondialc, cn rvolui,ia, in ansanblu, a clr'ilizatiei. R.lgdsit
doar in zone marginale ale societitii acest fen.:men ce
irirar[ine trccutului omenirii i5i triieqte ultimele nt: mente,
iiind tol mai rnult respins din punct de vedere social ea
paradox al unui secol in care omul a fdcut pa6i uriagi spre
{ :Lrnoa$terea natLrrii,. spre cuccrirca Uni.versului eu. puterea
ruintii qi a faptelor. Cercetdri ale etnologilor qi socioktgilor
uontemporani scot in eviden!6 faptul ci gi in caclml. poptt-
l;rtiilor aflatc inci intr-un stadiu inferior de nrganizare
trconomico-social5 din Asia, Oceania, Afriea qi Anrcrica
de Sud apelul la magie este din ce in ce nrai redus, suh
presiunea cultur:ii ,,si civilizaliei actuale, care iqi face loc
in moc{ ferm pretuti-ndeni ln lume. A.nalizind proce-'sul res-
pccti.v se poate considei'a cd rrriijitrrr:ia a ajuns na sfirryil;ul
ooDSrtu
uLtirnuluri c.! stirdiu. Chiar dircit vil rnai subzista 1:i'obilbiil
in lume un 1;imp oar(tcaire r:il cste il'emediabil condanlnal.ii
;ltit de istorie, cit Ei cle coirstiinta snci:lld, sfir$itul ei fij.nqi
pe c!eplin previzibii.
ln !ar:a noastrd, rrrirjilor.in poate fi consj.deratd cil Lrn
{ennmen eradicat, in pofidn f;rptului ci pot apdreil, cu tiltr_ln
izo7.at, unele manifest6r:i ale il.cesteia, ca expresii ale une:r
rncntalit6ii perimate, anacronice. Uriapul efoi:t .fiicut perr-
i;:u ri.diearea contin.u,$ a condiliilor cc,tnomico-sociiilce elc
l;ririi, pentru r:ducar:ea ini,r:egii naliuni in spiritul ;;tiin!el,
l[ eunr:agterii inainti;lte a fer:r:menelol vietii 6i sr:cii:ti{ii,
r,lezrrr:ltarea conceptiei materiai"isi*rytiinfiliice, a gii:cLit'ri
:r'r.eiste au fost in rnilsur*. sii deter:nine i.espingerca irr m;lsb
i.r concepliilor inapoia.te. a misticismul.ui qi ocultismului.
Slgu^r, nu trebuie uitatir aici activitatea prodigirtas$."
adesea er"oic5, a unor personalitfi{i ale rytiin{ei qi cr,rltur:ii
romf,ne;ti carc qi-au iirchinat o parte din via{i comb;ll,erii
ocultismnlui, ca fenomen social, in cadrtrl h"lptei de ieit iL
din lara noastr'5,
Astfel secol.ul al XVIII-lea, car:acter"istic petrtlu corili*
nentul european prin expr:imarea cu hotSrire qi curaj. de
cirtre mari personalitdti ale qtiintei qi culturii, a unor c*n-
ceplii ateiste, a unei glndiri filosofice r:alionaliste qi n:ate-
r:ialiste, a reprezentat gi pentru l5rile romAne o perioaclA
l'ccr-rndf, in atitudini gi actiuni cu caracter iluminist .gi ateist.
In aceasti, activitate de promovare a liberei cugetdri, de,
afirmare a progresului se distinge $coala ardeleand, re*
prezentatd mai ales ele personalitbti ca Gheorghe $inc;ii,
Petru Maior qi
"Samuil Micu care, deqi instruili in gcr:lii
eclesiastice, au criticat cu hot$rire institu{ii cu caracter
mistic, au comirdtut ocultismul, superstitiile, ignoranfa,
propagind idei lnaintate, rnilitind ln favoarea forlei rali-
unii Ei a educ[rii realiste a poporului. Gh. $incai a scris
o carte remarcabil^ir in acest sens * Inudfid,turd. filea.sr:cl
s pre serparea superSti.giei n orodulu t .
De la inceput, programul de lupti aI pagoptiqtilex' a au-
prins acliuni politice fundamentale antireligioase, anti-
obscurantiste qi antimistice, conditii necesare pentru pu-
nerea in aplicare a mdsurilor sociale preconizate. Nicolae
l36lcescu, Mihai Kog5lniceant,l, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac.
Slmion B;1rnu!iu, Ch. Baritiu, Costache Negri, frafii Grl-
Iescu, Vasile Alecsandri au actionat pent'ru riclicarea eron-
gtiinici poporului ronrAlr. l
.]$rh
:-l}:

Irleiacla revolutitn;lrik:r' a fost urmiLtii" in a doua jumh-
tale ir secolului tr"ecut, cle per"sonlrlit;iii i:roeminente ale
;tiinf*i ;i cultilrii ca Gr" $tefirnescu- C. Istra{:i, P" Vasici,
St,. lVtir*i;lilescu, Vasile Cr:nta. c*ro s-rlu remarci'tl attt prln
,',o,,,r';.t L-rr'. cit si prin activismul care i-a i.ircul sA relspingi
irr m.,el eleschis, public, nr:ultismul, sd crit'ice stilrba {e ig-
i:r:i'r:ir1& in care era l[sat peipeir:ut. sfl se ang;rieze in luptl*
ne,niru Lr"rminarecr rnaselorl. d.emasci'd noci'ita1;ea crediri*
ieit,r: i,, r'r'Sjitorie, in ..leacnri bl.ibc5ti" 5l in forie.sllprflnii-
iir.,rt,r. Vanile Contil indeosr-'lii' pn|r:cliN .,pi'Ltri;rrhr"tl ateis-
m,;lrrL clirr T{,rirn"{niitr'0, a rrcliorrlLl lli,rrl:r.rsit pentril dezrrolta-
ri=n, tit n"*i er-rgetiiri, riezviilrtiird ba.zelr gtiostlt;lrasi*e ale
rrliq-ic:i Si misiicismr:lui in ansiirrllrl,-i. lVIa'cle fiiosc'rf s-a
u,,r':rnr,t,."{, .qtuelierii fenornerltlt"li ri:1i5iiris. ul;rhor:ind numt:-
rltrslr luc:r'ilri teciretice ryi pleipa{andistit:e in favr"ta'rea ateis*
nrirlr"ri, printi:e care Incerr:d,ri. c].a meta.f'tzit:il, mrfteritilistd,
in cittr *trage atenfia c;i 9i drrpir disprtr:i{'ia {ricii de n€cu-
nils.1r" reijglile s-ar pltea ry-gTline a't,ificinl. ca fenomen
scci;ri,, *atJrit$ cultivarii }:li iie caitre cercuri interesate.
{Jn alt git:ditoi'. Gh, Panr-r. sustiile vigtli:o$ ader'[rul ci
6re*ir,_l liildttrrarjea concep{iiXor mistice, r"rbscurilntiste este
irec,eis*16 s:ultivarca maselor. ar*tir:ld cA ignorAn!,;t sel men-
1inu, tloar prin pet:manentiar+rea ei de cirt:'e cci'cur"ilei con-
illr;,i!':a.i:e'cle*ui'ece ,.p.e cei ce se tem de l']ecunilsi:ut u;or
" t" r t tll.tit'sti.
('
l-.'i Lict':$tea s*au atri'rtr.t'r'si. filte *tjliuni perrt:'i-t cumi:atelsa
ocr-rlt,i.srn r-rl.ui, In s*tpuL ""l r int t rtiir ii pripoi'uLui"' dupi exple-
*ir, irii liirer:rghe Asauhi. in ..&lbipa rDtn*rieix$*4" sint in-
s,rrrrl.,r rncr6. elf'la infiinf*r'e it$3{i) articoie pe aceasti temi'
ii, l' l{li}4, Snc:i*t*tr"ra eie n:recliciL $r. naiui'irli*ti ciir.r Iati ini-
il.i z.i c,:nferinle *u cl:rd*ttrI' peiprtlai' peni;rlt ,'a urma de
oo,l,,,,o* inaintarile $tiinleL''. attncl c:,) o,1lq;rlril i pc nrr:dit-j"i
iJ,, "fr'Cinrrc 5i iVtilrtril Z,rtra. 1,1 'J-1';lpsilvanrrr. f intr'tci Ci-
1:*r'iu. (,1**r{e Bar:i{.iu ti .ton.Pu+qarir'r' alli mcmbri mar-
iir*l,i :ri s'eiet.iifii ,,Asla",.inf ilntrlt* la $ibiir in 13ti1, dcz-
iirrL'., ., i,,,:g.t pubirr.'isl'ira ir arl ivlli'itr. t:ulltlt;ll-:rriinlil'icd
lir ,rl.,rs<, si iate in scgpui .r-rml:utct'ii trb.,'Ll);,illisrltrtltti. ll-r
oi:*"r*ii plrioad& pt'*tuerg*t;oare ulnitfi lii ir;'rtiun:rlt- ir llilrnA-
;;;;i'1;h$fi-*lgta) iau nJrytere ttn nurn;ir irni:ttr'la't dc so-
iieLaii si asociatii eulturil*qiiintillice catre*"ti f*.c un punc[
io ,tioul'* din lupta irnpotrivr* ocultisnrulu"i' cliri propaga-
rcn r:ur:oa6tert! ptlintruice gi fnl5turarea ment:rlil.titilor
re1,r,r=rgirade din rindurile maselor. lntre altele, iau fiin-t& So-
"
::ir,'infia gtiinleln' nr+di*ale din Hu.*r'e5ti (lf:t5!i)' publica-
2gCI
{liiXe ".{ievis'i.a romr&.nrl. p('nx.},Ll ;11in{t:. ii.tere ,si arte,, {Buuu-
reEti, ltltil) qri ..AhneuI r.rirrr;in', (na;i. 18d0 5i Bucur,e5ti,
I 866).
trlemiu'caliil edte plr,grrrmrrl Socit'iAiii ctrc. 6tiinle naturnle
cik: la Bucure;ti {1864} pi baza caruiil sc urrgrinizejazS ciclur:i
eile pl'elegeri Ia oi.a;e 5i sirtr,r. ilvind un rorp iiustrL- de con-
1'cretnliari, pi..inti'e rare C" lisilil'r:lr, r"A. Ur.echia +j. Emanoil
F3acalo;4lu. De allliel. acctitia vor fi si n:t..mbrii fondatr:ri ai
Srrcietiifii pent,nl invitare'n popomlui rrrmAn (1866), caru a
orgir.nizat qculi pentr"r.l achllJi 5i cursnri pentru muncitr;ri qi
rrnici meser'iasi. Tot aclim sint ci'rate $ocietateta corplilr_ii
eilidiictic (187?), Socielartea clc .sl!jnlg gleografice (1iJ?b),
S,:rr:ieta"lea de ,ttiinfcr fizir:e din Bucure$ti (1U{J0). sociei:atea
.Amicii gtl.in{clrr matcmatici-, clin But:iri.c;ti (1894), ,su-
clnl,ia rr;mdn5 pentlu inaint:rrea 1i t';lspindii'ca ;tiii:1;r,:kiu
(tsucuregti, 1902) gi a11,elo t:;ri"r,-' dcsli;rsoara cu pr.edilcl.i,ie
l,r c.rli u n I anticbscui'anl j stc.
De acrivitatea ciii'i, acrit:.;ta pt'r'icr:rciii penfu'u cumbirtr:i,r,:il
or:rull,ismului, a pl'actil.:ilnr t'gil'ttgr:ade, pentr"u liriicar.eli ni-
vel.ului. cunoa;terlii gi ;ii rorl5liin_tei popor,uir"ti rrman sint
]cr(ate ni;umele unor sfi'ranfi ca Similn Meherciinti. l.A. gi
Cl|r" C. Cantacuz.ino, Iacnb Felix. Cr. $icLirnescr-r. I,{. Kl'i.l;zr-l-
1,r:scu, Cal'r,il Darriia. Y, BabcS, G. "lli:ii,inescu.
(lr. Rlricllu,
t'l.l{inovici" St. T"Iiipires. tr. }L'azt.r', Spiru ll.aret. C. Cc;rnclei,
Gh" fiteicu. F, Foni. Gr.. Antipa, A.D. Xenr:pr:i, C" Dobr"o-
g.:alnr;-G1:er*a. r'.i[. Ki,igirl;riccanu, N, Ir:r'ga, 1,i. F&r,van,
(,1h. ){ur"gou1, D. Furnpeir-r. C. Ridi.rlescrl*JMotru. I). C':sti
:: atr1ii.
In perioada lntelbelicA tlIIB*1{'}.+4)^ invf,t[rnin1,r,rl. uti-
rni,i1 hi cultura ron:i.neascA se dezrrc.ltd ln riti:r rnai int,eirs
;rii unitert', r::ompar"*t.iv cu deceniile anter.ioar.e, inir.e-r ail,ele
'j€r coniititLrie Sccietatea rle qtiln{e rtrin Cluj (1i]:0), fil,e$e-
lhnteie Em. Racovlia qi Societatea rermflnS cle geolilgie
(iS30) cqr"rdusi ele I"" fttli"azec. 0 vastd aativitate de rflspir.l-
cliircr a cunoptinlelor utiinlifice ry! de eornbatere a ncultis*
r;nrLllui clr,pun acunt, lntre allii, N. DAni16, Fr. Reinen,
l) Fl.r.nmr"r:zescr"r. D. Blrtcscu, Oe.:t. Oni{:e'scLr, T,fl, trli"ltu-
r,rri:rrlu, A. Irrlpnvirl-B*lzne;;eanLl? I). l)anlelopoir;, G. Spaeu,
t(,i lrLstarr FXaltl'irh" n P. ,i:lt*sti. Al. Rol"r-a, N" I{ortr:'lr-,m*i,
V li,.llicJ"q,:ilr"r.r, F. Anclrc.i. 1.{. Tiaiea. E. n"clvinerscu., G. Cj.iji-
r.r.l1le'1.1, il. ,Iiiinu. P.P hiegult':Fcu, r]itr. Iiis.rri*ln, N. Titeriescu*,
{.,1, Zan{'," li. C;ul"1ut1an iri ;llte forfe nlr., ginrlir.ii rnfionaiiste
I (-rll,l'li {.in{:rl1- i.
*sl

Un rol primoldial ful orgalrizlu'c;r l'Lrptei filige, neclrt"r*
fiitoare impotriva ocultismuh-ri, rnisticismulul, ignoran{e,i
I'el ar"-r"lt miqcarea socialistd Ei rnuncitoreascd, l,rl.eismul filncl
sLrins iegat de obiectivele luptrri politico-economice ;i ideo,
Iogice inaintate. Presa socialistS, indeosebi revista Conte'nt-
paranul s-a remarcat pritr for'{u cu c;}t'c a pus ii-t discr-ltie
mari.le probleme ale vie{ii 1i socie.:ti{ii, a rispindit cu-
noStin{cle gtiintificc, adtrcind argumente cu plivire la ma-
teriaiilatea iumii. intre mtiili a1fii, P,aicu lonescu*Rion,
Constantin Mille, &I.G. Bujor. Iciitn Nideide. Sofia Ni-
ele.lde, Ottoi C51in, N.D. Coceri,t. C.I. P;ir'hon, Ilie Ct'istc;.r,
rnilil"an{i de frunte s:ru simputiz:rn{i ai' mi;cirlli socialiste
6ii rnuncitoreqti, au desfi;ural o lar"gii activitate de prcrp;r-
gare, ln spirit materialist-dialectic ;i istoi.ic, pt: l:aza ai'-
gurmentului ptiinlific. ;r ideikrr ploglesiste desplc natuttr
pi societate, supunind criticii ttsct-t{ile concepliile neEtiin-
$itice. rristice, oculLisle, religioase. Cur atit rnai nlare ap;lt'€l
colrtribuil;ia acestor mililanfi ari liberci cllgetirri cu cit in
acea pelioerdi cercet,irrile ftiintificc desprc' nirtur';i 5i viafit
se aftrau la iuceputttrile 1or, cind mtrsc l;rrgi ale popuriatiei
[iirii eri'ru dominate de supet'sti{ii, preitrdecSli, oct-iltisnr
gi misiicistn.'
llot acum, sr-rb influenta unol misicirri ateiste ciccidt:ir*
talq:. iau fiinll organizatii de liber cugelitori la F]r'rculeqrti,
Ia6i, Claiova ;i PloieEti, grr-rpiri plogresiste care s-ztu in*
trunil. in citeva congre$c gi atr edit:rt levista Rali'ttn'ea'
Prersa s<tcialistir, printre care ziai'ele Acle;ud'ru'l qi Rornri-
nts tnu,ncitoore, dcvine centrul lupLei lmpott"iv:r obsculan-
tismltlui, ocultismului, misticismuiui, fiind o consecvenlit
p[ elicace armir ideologici pe frc'ntril lr'rptei de idei.
Fe c tr:eapti superioari se insclie in acest domeniu, sutb
tnt"iurirea operelor lui l{arx Ei Engels, ale lui V.I" Lcnin.
presa iri p;indirea mar:xisti din tara noastr5. Din momen*
frut creirrii Fartidului C'munisl }iom[n critica concep{ii1x:'
n:istice, obscurantiste se iutensificir, luinil r"rn profund ca-
racLci' stiint.ific militant. cducat'cil atcisll a masclo't' 5i I'iir;-
pii-tclilctr cunoqtin{ctol Stiintifice flcind parie din pt ()gr rt-
mul de activitAti.poiilico-sociale ale comnniStilor' Prcslt
eonrunistir, pr"intre care ziarele Scti'nteio qi Reporter, re-
vislele LupLa cle c'lasd' Miqcu.rea sociald., Era n'ouit. Koru'n,li
pi Vdafa romdndascd, a organizat carnpanii sus!.inute impo-
triva misticismuhii, ocultismultri. religiei, promovind con-
ceirfia materiaiisti despre lume qi societate. Pe pozi{,ii ferrnr
ateiste s-au situnl" ;rj-il ilr paginile pr:esei comunisl,e, cit qii
2$2
ilr- divei"sc
-acfiuni
publice, F. Consi.air.linescu-layi. Octav
13inciLi, L.D. Piiti"ii$citi1u, I}ic i.losc,rvici, C, Sterr*. 'iircloi:
'fcodorescu;l3r;rni;te, C. Costn-F.oi:u. Al. Sahia, tvi. I?. pa-
iLrgchi vcsclr, N. Po1:i:scLr-Dclrcanu $i al lir.
,. I?,Je.i revulu{ia dc ciibclrrrc strcialn ryi n.afionl.ii"i, rntl-
i;tscistii $i_antiirrrpcrialistir dc ta 3B August tga+ par:'ticJ.u:L
co'runist lionrsn rr acord;rt o clcosebiti atcntic cle:zvoltil"ii
:-"u,,:luli"i,";tiin.lci, invrihirnintului- ti culturii, fact.or.i i:r,i_rrr,n'clirrli ai pi'o.qrcsuiui ;tocict,al;ii. Iri ,iorrte sferelc cjr: actj-
vitats: s-.;ru pi:oclus deplasirri ample spr"e pj:ogrcs, clr l;;i.3i
Itnplicirfii ectlnornir:'-sociale ryl
-clemograi:ice.
TL,a'sLleililx
i-;irri:] indlrgi.:rie lrl ur.tol rnase inrpoi:tantr'prtpulalior *Jc. pl:ut-
t:r:-*ul
'nrrid.
de urbunizal'r. ri,t: riclicare a'rriveh-rlui n:arirri;ll
a inircgii tiri detci:min5 atitr_rdi*i clc facturfl poziUil;.
-0,
'r;:i icii norli"i itSUllr.ir lctrgmcpuiIui yiql.ii.
.lr.r:c.slCa, ca Si rnoclif icar.ilc i.acliclrlc (:Itl.(_r ;tLt l{)c ir.t t!}i:.},(.
sectr-ra'ele vietii, la:'gti raspirrdire il cr:n'5 tinlel*r ;r,l l n l.lli ce
il'- mediul u'ban gi rural,"intregul crch:ri organiziitor.ic in-
stitu{ionalizat peiit'u a*uiiltti'"i*o eiiu caliei ryi invri{,i|mrn-
l,t.tlui pe'manent, cliseryi*at"pini in cere niai mi.ci coli:ctive,,
gt:nrralizu.ca invii{imintului nbl.igatoriu eic 10 o"l ** c,i
i't:zultut mutafii psihclsociale profuncle, dezvr:ltai,t-et u'ei
eorr6ti.inle inaintate despre lume.,si viald.
,,1VIarilc tr.ansformlri re'ohilio'1a'e d.in fara'*i_rs.i.l,,ri'- tu'atd secretarul. general al p.C.R.
- au clus. in ;icetras.i
f,ir*p, Ia profundc schimbi'.i in conccp{ia, in nive}ul ctc coir.t-
ltiin{d socialA qi politici a oameniloi muncii, a maselor-
)i,rrgi populare. Activitatea teoreticd, ideologicd, poliUc,l*
t:d.ucativd a avut un rol de rnare insemnltate
-in
inrlrmau..e,a
particiului, a clasei muncitoare, a {dnflnimii 6i intetrec_
tua,litdlii, a- m:rselor largi populare c'r.l inlelegerea rytlip*
t{lqe q i'e.alitdlilor socieialil sociatiste romsnelti, *
"**H-l.[!ii vielii internafionale'contempor.ane. Aceistfl activi*
t irte a contribuit la ridicarea niveluiui general cle cunoq*
i;intc al oamenilor muncii, la ldrg^irea orizontului lor cul*
tr-rrll,'lu llormarea conqtiinlei ,iinuful nou al socletqii
t.toastrett.
Dispdruti acr-irn definitiv din peisajul social romsnesc,
vriijitor:ia nu mai r:onstituie decft un sinrplu obiect ale
st trciiu.

F'est$afuA
IfD{:a .J,.i lslt'lr,! lLt ir:iiir'lri1lrl,+.:ri gt r.li ll. intr'-' r1"}it:;i srli i,.l.r,
J)es;rl'e p; rr;illiir.i it.:itri i'r ,r.,rl)it , ,lr1r,lt (.,it ".tri;i,.:jil iji.t -..litl.
cr)tr'sit,ic C{ir..i;fel. riicl |;j ::-:tit ul .}il'.il sitll ii{:(ir,i rlJ,,t)Jl;... ji).1.
,.pl"eri'r.it:ti'' sl ..ci:li'r't:tzt,lirri,ii in ,,.is'". tn c:ilir1i':r iii:il.(,tii{,jiil,.
rilr-r il.r,.[ 1l'lsu$ii'j ilpill'lp ,ri i stiiLr{,a-su].lerIiriiti.;i. i:}.r 1:i ,!1 il1.:f ,..!Lj
i,*t'rlrtri oiinit:rii ..cie, r.irid" i i ,.nt,.irirril1 i:i i". ..ilir-iir.,11 r.rrqr.1ril
' : t:[.t t t';r lr,.it,ritil.;,1 t i i.,.r1,,iiL 1,1 r:']. -i;ii:inii ii,,ri : .. ri
crind r: pu-s in misc:irlr,' cir.t r:.llta {-ril il iliis{tit".
Iitltrilme;titi t.ir ;liitf'('. fL.ltiIr-1, r,:i-i. ..:.r: 1;ir;t'! r' it't iiiilirl,.t Iir
lLlirlelt-' dintt c *.,iso slr. iii, s('nri-ir ii r.ur-r ./.(,.', it.{'l)L; ii. }li..i.;i tu
1ol'r,rcicliir. 11 Ii,iic"l s{t -il }t('ri;.i lusrir,r r,rn 1,;.r.li. ;rl-r..sll,i rlr l,lr-
elille (..t.u!i. $i1lt cr,'t rr-;;li Llrul'ii at,c,itp1;:'t.6 r.isl:1it "lir Liir iiJi._..-,
,r.t('e;t t:t}. .,1;ice ctr ]uc.:i'utl $il l;r1:;r-11';, (,'} e?ittc <:il_ 1'.iji-rtl r.rsiil llr,r
'k- lireir.rl gxpt'r^io;r1+--i'') si c.lt: .,i:eri nrli pr.et.r_ti:.i dit:1.1"r: iur,.-
ril!*i (i'lrr:) clr.rcl,*'A (-rii trr.:rriic sii nr: r,l1:!r..rcirn'r c:r..1 n^,ill1il irlL',i.r-
t,ilr tisirpr';,r vi;relnr"'. ot'i. d.impoi.i.ir.,ti. se.vi:r uci:rplir (.i.t LllLl-
n1llr1,li. Jlrsl ..itt'g,ariil'cii r:i'e't.r;-ri i Ci:1I2(.1 [i1* inlcnr,:1t.11 c1 i;pii
cii.r'e -c-;{l'pr:1r'*ce itc()ii:,tit (i.:r,olir:1,11t 1.ri'irr r:is *-- ri.n.} i';.:li,si
ap:lrr'l nq.:iilclt {lrrc;l ; c:iti ii $usiino r":il riir"'itritali_,ii t, cr-l
L:l.rrt" ti'iritilt UilLii r"r:tti i::riiitii, ir-] ;ti'ur'a ir"Ititi ii1,.lr| c.1t
-i.lr-
'lr,itrir.:, o ;ri:si:t L,iilu1,<. ;:i ;rliri ili,ctt:l (;.1 nu-l i.i..i;n ji.it i..lli,;r. ittai
{'rilni 1i chibr.lirii. t:l lil ;ni.in:p.lrle".
ilLiic-:lr"r1.ii i;-isA t,llc-:lirir l;'l'i:iiii.:ti fjt:. ltrt'1r;clii.l:i.,i nr,i
-rr-'r.iil.it:ii. in rri:,rlLll ci iltl,r'!i;cl g;"1 incli t.ptc blire nt1r.rlr,;, irrj
i'i i"r bii $ r-tii l-i
t.:r "ii:lt: j i ; c'1 ei.';.i 1 n.
i-ltirliJ ii-l :.t.':rltl;i :ii {} pl 1sttp1i1..ct ct :i ll}lii^ cii,',1:i ;; tlir ..i".i-
ar,q:J!' Ll{).i slr lrc :ji:'fltitI si tai.ii:et". clat' ;t c;l clr'r iiu ;ii.t] t{t Lii.:
!-,tt':;;i.i r:li','iit.:l;[i lrii:i:nt t:a tr',t i:i.L.i {r ic}tliiii'illiLit: !,i.1]lti.i.
.rrl'lslrrlr'tr. rlt;,',r('j;.1 lltt.; r: 1'r'i:r)rntnitJ lrXlj.tl.:1il r.toni:tir'{,;;t ::i ilt-
:gs

tcrr[]r"eliil'ite ultelinare. devittt.e 6i deviante de ia r:eatr. E[,
gll'rn ,Lu'inare, dircea clistlrrctia dc tnl nercers;arfi itrtrc cl psihcr-
firicrtrc,gie ii visuluri 1i o ,,arti al inl,erpretitrii viseIo{"""
'oneirul';'ttl.ihe, strAvecirt, dar prin aceusta nu qi cu atestat
di: aclcl'ilr.
.,f:lste rin {apt, prcvine m;rrelc intelept al greciior" c:i
rrr.l;;cari{e ce se ivesc in noi de-a ilrngul zilei r5"min i}scunse"
$,n clrznl cil tru sint dcosebit de intense, ln comparatie cu
mi;c6rilc n:ai mari ctrin timpul stirril de veghe ; in starea
d,c se-rnrn insir, dimpotrivil, cerle inici par a fi pulernice""
Aga se tirce, b'unicarir, ci ,,boli. ce stau s[ se iveilscii in
trrup" pot fi visate inainte ca crle si se declan5eze. ln accst
caz, eite el'ident cii visril este un semn, a cilrdi semnifica*
$ie 'insir nllrn&i cel priceput, medicul, va f! in stare s*o iden-
tifir:e. {.a {e1, cu sens numai in limitele naturii umilne!
vrsuLl poate fi qi cauz5 : .,si procesele din somn sint adese:l
terne"rurile faptelor din timpul zilei pr:in aceea cd gi gindul
!.c,,r este prefigurat".
Fe ci{, ins$ psiho-fiziologia,visului ne duce la adevd-
n'r-rli cXespre acestan pe atit oneirrsltritilre ne lndepf,rteazd,
i":rr practicienii ei amdgesc pe cei mai creduli clintre se*
n:leni"L noqitri. Cdci ,,prorocii" gi ,,clarviz5torii" sint lip-
sr.[i de o gtiin{l tainicd a vise}or prin chiar faptul cd visele
nur slnt prcmonitorii altfel decit in limitele naturii umalle.
frL tr1ot, ce-i drept, sf, aib6 o sensibilitate mai aparte, cu
aauit6li gi intensit6li .mai putin obirsnuite qi, din ,,cauza
inapr:tr.iozitdtii cu care se avlnt5", pentru cX ,,pornirea din
e[ nn este intrSturatti de vreo alti pornire", se intimpli s5
ajr.rngfi ].a exaltare. UIai pot fi inzestrati cu multi imagina-
[[e gi iscr.rsint6, cbci este nevoie gi de una pi de alta pentru
n deslupi acolo unde este multir ,,invdlmdqeal[" o logic6
mai puternici chiar decit cea a reconstrtlctiei ralionille a
lucrulrilt,r lumii.
Dar oricum vor .fi fiind, cu ser:sibilitate acuti gi impe-
tuo6t. imaginativi gi iscusiti, prin firea lucrurilor, ,,ei ob-
{in succes", deci pot sir fac6 in aga fei incit premonifitl
eitit5 in vis $i faptele ce se produc si se potriveasce, doiir
,,ci-{i"n au a1{ii noroc la zar'., aclici intimplfltor. ,,Aga cutn
se qi spune: dacd arunci des, iese cind una cind alta, la
fel se intirriplS qi in cazul acestora" (Aristotel, Pcrrt;ct. na'
tulrw,ia,5, ,,Despre profelia iviti in vis").
Peste citeva secole, in plin ev mediu, de a':uma' lntr*rl
sr,li-glener.is ,,scrisoare deschis[" adresalir papei Nicolas al
I{[*tca 6i superioritor ordit-lultti frarrcisc:rn pl'in care se
90 t1
cXisculpa .de a sc ti .o<.:r-rpat r:il rnirgi;r, Fludcr" Brluon. c{<.,pir*
5!irdu-pi d''ama, clerci. trecir"ld cii'colo dc o itirre plri'ricu{ri.ir,
flormnla o criticb cle principir,r. clin perspcctr,iv* 5tiinicl.r r"ri
indel.einicirilor umaue, ;r pr.:icticilor ocultc in dilerr.itclc lqir
spe[e.
, Scrisoarea {Epistolrs_.frotriis .f?.rtgerii I]uurn,is) isi annni,r
clin tith"r chiar ihtentia de a pune in cipoziftc opercle cxr..r-
ciliilor mintii omenepti Si ale naturii cu nrapfi.i vidiL (Dc:
secretis opelibus artis et naturae et de nulilatr-, masiae)"
$i nu nurnai atit, ciici Roger Bacon incrimineazii tsiscrica
liirsigi pentru a fi incurajat practicile ocultt-. : .,in rn",ri
mulie t5r-i. spune eI in scrisoare, se crecle ci prin iol felirt
de formule se pot dcielmina fielul inlogil,, apa qi cerlclalle
elem_ente sl ajr-rte la descoperirea qi pedepsii:e;r rriitoyat,ri-.
1or. $i toate acestr,.:r se fac sub autoritatea Bisericii si a
preotikrr c.are practici ei inqliEi erxoi:cisme :isupfa apt:i bine-
crrvintate".
. . Magicic.nii ,.se increcl proste;te in puterea inr:nntnfiihrr,,,'
bizuindu-se pe virturtile ascllnse ,,ale talisma-ne1or.,,, pe
,,spirite'o sau pe ,,reve15ri1e" astrelnr.. ,,Se incred prosteqter,,
ci inqi5i gi mai determind qi pe allii i-o facir. Adeviral c,ia
numaj pe neqtiutori, fiir,dcA doar acegtia mai pot fi uimifi
de miracole ,,care nu existir" sau in care ,.nur exisla irici
o ra{iune filosoficil. nici o art5, nici o putere natut'lrljl i,:r
joc".
..
Magicienii, de fapt, ignord ,,secretele natulii. qi ale ar-
telor" sau fac din ele ,,secrete magice,' pentru cei iterytiu-
tori....Dispretuind_,,legile filosofiei qi meigind contra ra{i-
urnii" ei invent& la nesfirrsit, dar pe cit invc.ntA. pe atit tgi
an:6gesc semenii.
. Or, in contra lor se poate spune ci deopotrivA., insuflLe-
fite qi neinsufletite, ,,lucrul.ile se conduc dupl legile tur*
turii qi nu dup6 puterile formulelor gi caracteietror ocnlte,,.
$i incti, in m6sura in care omul este in star€ si proclucs
,.miracole", gi este, faptul tine numai de cunoagter.ea na-
turii si cle inderninarea sa. Bun|roarfi, inv$tind cle la lucr"u-
1i1" hulii, s-ar putea construi ,,ma6ini de navigafi.e,'
{instrumenta naui,gandi,) de a,5a fel ci un singur om ar: fi
in stare s.il le dea ,,o vitezd mai mare decit dac6 ar fi pline
ele vislaqi". S-ar mai putea face ,,care f5r:5 tracfiune ani.-
malS gi cu.o vitezB considerabil5'o gi chiar o ,.masirrii cle
;ilcurat" cu un om ,,a;ezat in centrul aparatului., 5i clir"c,
.,fircincl sii se invirteasci o roatii", ar punc in migcarc ,,arill,e
aripi cr-. arr lovi aerril asemenea celor ale plshliii ir-l zh[,r.,,.
:;flr

lX'sit &sernr:l:)ei.l s-i{}' nti;:i ptltt',tl tonstt''.ii : .,un rnstl'l-ltlttltrf
ene rnir:i dimcnsin-rni citl'e ]:oalc ctbiil"l
'qi
ridica gl:elufi.rii
fluarle mi.ll..j.'"...ilpi{iriltu i:u (':ti'c omlil sii $e piinlil{r pt:) stlii
ap;1 liiil:r l"ii.ci un pct'icrl.'' si ehiar s..lrr ptl1:eil al la mij},:acelr
rr-lclnittr nux r"lttnt;ri stl t.lust.ti't,zt.: r'iafil qili.riui r:i si s*i] pl t- -
lurnqeasc6.
X,tagicie.:t-lii s{rc()le$f r.:;:i ditrat'A rrit:1ii nrlastl e.: ;it' i'.i delt:'r'-
mlnatd q;i cir.:ci t'nsclisu in astrr,:. IJirl'stll'1.irltlt'i t:.i" tlt piiti;i.
nu dcpinde tk: ;r1i.cr.lrra dtttrit citr ."tln lt:gim'nill;lin5l.r:s". (.:,
lrl"irtai'e, *unust:inci'-t-sl m;ri bintl. tlruui vi] l'trtir,i si-)-;:i pi r,-
llirngttascii niaia pitii'r. irr 1 tlil0 clt ri:ri" sir.'i'i-t. pi'('i1 r.lpt'ii!1).,'.
]X()gcir Jir*on. Il-rsii c.l.irrt:oit: clt n;iili.1 i'i1!i{,' lLri ;i in l:t*ltl drr:
r.urtrir riLe t-'1tor:ii, llt-i::t1 ,Julr.rri Vel'rrc i-rl. 'r';'icui',ii ui Xlitr-lr:i,.
rfr11,rffi trvgii .ii*j ctt';it:1.o,.;i.zt:z.i: i-ln Iii6r'lt;.1 1't'ant:cz clin rrl'tt:ltlri',
:r:o;tsir"5, cls.lf nir t i:tiollrti'. luturIj. Ii-rcicl.
lrrrr.rlllualir'. r:l st: sLli)l'atvcgiln;tzii t'liirtttitl. il;i.lu,:.[ !rLt;i1
Ilur;.t1,c si spuiia (:L!:ii:)jlijit iji!,iLrj';, c'li: ircl,:t'irr cii cir,ll';.ll.i+ vl'-''iii'
r-lrr crsic in cir:1lcnclr,::r1.;r dt'iirfilrr',ilir:-;islir-:i:r li iisfl'erlt):l'.,,i
de viai:i't insa;i::i" iit':i in;iilitririti: li;rrii,e, clc,iiiiirli,t trutrs-
l,r::i. ..11i:merclitil. sc|iil [1.{)ger E:lcun" rr| li rir:ijlt tleil i.'r}jr-t:); ;,
hul.ii, cec'a ce ]l:'{:i.it.lii',li"i(l Ltn rc{iint cli,istli.lil pl' 1,o.l, c!"i!'bi-li
vir-ll,ii : $i ln ccra r:t: pl'ivc5t,er . l"irinci.ii't'il c.i;r.i ri j][tti itt ir'
sr-iirtnul 5i vr,t;;itttit" oi:iiprlf illr: si l'cplitlsul, *-'-(r'o1iit :i s'-r'" -
f.iia. atr:r.ii;i piisiunilt:". Cirre tra rc'splri:1it.,un l:lit: icgin'i ii(i
'rzil{d",..va puieli 1,1'A} ll'i1 cit ii vrlr pr,:t'n:ilt'ii!1i,clc:{:lilPllii'11'
*,t:cdit;..t'r:er pi vri it!t.tnqc pinii ]il limita t'1it'nlrl p-i>:i ri'
nax't.u|i1".
;l'"51r s1,i..t-lcl lirt.:t'ttt'i.lt:. r.lllial in tit'di:tt,::l o€li.l l'iii.ii t-rlig1,r'r l-
lr;.1:iii. a r:iciii'in qijnL'l'c, ir r,'iel,ii nlltcne:;ii in 6:itl:lilluir,rr
,,.ursi,* inirtil sd ne- ac!,i:e:siint n:ag,iei ; iial-Llra fi ftiinl;ck' nr
sin{, suficiernft", incheierell pal"e a Ll}ri}i p'i-^di*oll }xtroti"::'l'i
1i e:-i1e. ctc ii:;it, ciilcii icle.:ji ckr t:r.tdcl'nLi.iil.r: ii i1:{!r{:j.rnl e{ii:-
.rii."r:Utr. {Jr. Clin it.,,i:{:riii. pi"ltici, clc veritr-'l",. jfr.,ilr:t i3iitlr-l:l ti;1r
cillrrlr"c qinditr,rl'ii pfl tnl'e <-rrir:c r:J:r-ir;i l;1*i sirn{;c {jit ps ili siii
In fine" pcsi-{r ellr.: {:i1tr.';i r"c(:{!Li). ull lilltt;l:iilt tr"tti-llirl-:.
G1:tt-rrgirt: liintli, ill,rlli si. i.,ll.rii'i-i,r',.".'::. i::1.re;;nii l.li{l'i.,1
L tii'3 '" rii.lpil Fj,:,:icci, l!r'l rri irl';';irI il,'lnll,t'r I'opLlii:rt 1r: tli:rrrri,
1 l-l-. lIq.:.lmrrth, ltl.r.:dtrrlrsrd J'ii'cn.scri slr'c ::ilr l"i){irr'l7 s"rrrrPi r:' , -
ti,t.i nr.:t'nclulul,. ineii. ei;ltril iru^ mclel!,,;':t'lLli,ilit irl iri :riitlviir ill
y-"nl:I3:iiutea 1-icllli:'Lt lidcv;ir pe (iir'fi. le prir:tee nl;,ti't it'
* rtq}a.sLa e.qte rli.tli!r'r-:i! ill"ttlixt.ri.i de *i.ill,.t 'i rl:,ltLi'.lriollui ;r '
*Sinr;ri. Dtti-rlrtLu i.,L^r;* 5i i:'r;r'r'l.1ii)i'-i'J'e'rLlt'r'i;l "91:tr'rJl.ll
jr'irr-rljlr':l:'
ta.trrir.'c!fflurn ilrr'rrscri sir'l'e $lii$iir{tn. srrprr'*r1'uictri ttttrA|iuLtt"t,, ll.,t
ilru'e qi1riin-t!firlii. 1g-$4" p. ilt.
e&rtr.t"ar. tr;rr pl'in i{ltrit"rdoLiil. .lnurj{dtiirlu.,. e.rl11 nlfl.{ru iic-
Iualir. curm. ttit ac:1n:il estc' $i lrmi;nisrnu.l invir{al"u1r-ri t,nrlu
* r;c.iu i-ila oame:nii sA fie r.:clitrrniil gi indr:stuiltll. iror-ltru
rA Stiin[a li.zicei sau inr,.itatura lireesr:A r"nirrlritr,: clc 1]ierste-
tdii'* cl-o fi'ir;:l r:elr filr';i de l.lp:i, ?rr crr.r.rlin irt':tiiniir irr.l
razur 5i-i clir clrplinit;i inriin*cit asuifra rlitirci'ei *,rli pl-gnb.irsii pl.'in c;rr^r rlilea mii cle.r rr;rm*iri .!)(: ri'ir., ,,1r.,;lel'.
Inclt:;llht*i" in pui.r.r,+ir ..ii:l,iiti'rir-llii 1.1.:.r:sti... ;rclicir tr sti*
in!ei rr;r.[.uiil. L}hcu'gh.* $irr.iii vlriir s*r) inipin:istascr, i,-r*
1r,rr'o1' 11Ll penl.l:it sir;i1rli.rl ftpl. ;r.i. cLiltli,rsL,::i.1i t.i. r:i. a,;i+ tLrtrr
{) :ilf,r"inr e1 insrr;i. in r's,d,cr'*;l .,rninri"iir il rlt, i,iriicii'ik: irr
('are din irr,:giilni;i'' s,lr irlunr:ciil. c.liil,nit:i .,rniirluir.ci-r cir:
: lltiir:ili '' )rLr (:i'a ulrilrirl r:ii. stt,rp. ri cjtlei' , t,1 rr,iii in)pr.rr'1irnL.
.,Fulcisul" eri *ell nrlri rlarr: el'i, ..ia {:{:{:}nr-}i.i;lii1",. adic;:. nrai
exa{:1. sa clee .,stiin{ii (siit.tlni1or.. p{.1.}t.lt.l.i <,.ir :.rir|s1.r.ri..lr. ir *rla
;rdlcseta ctrrle*
- fi.ri.l d<.: ii*pi lr_icl'*,,i.r ini.ri l:in,;r 1i,ri.iriile,
rir a-5i -*ir1i gi inmr-ll1i cr: i,irtrJ i:r.ril f,,;t i'eliuj r.le pnmi 1i
plinrr':" Si cL: a*;i aglr:nisi r:cle rrriii sin;ii,,:;rss,r 5i nrai trr.ii-
nol.sc.n*trtte p* sarna d*biioilcelol s;rlcl.'. ln rlie cLrvinl,e,
srr:rl:r-ri e|ir p|aclie. t-'l ii'ql:riirr sii liic pi'riul ir: llcilii.ll cii sr.r-
pt:rstifiiier in,scir an iipii.rut;ri s-riLr mc,r':tiur.i1 ii.r r-rr.nrr'rlca
;,i in vecir,:reij ullfit nd:1'!"oj s](.r r,'ir,:iii.
Ti'*buinrl sd vin* in ilrtinipin;lr,r.ra Lrr:esi,ri.:r. r-liLi. neve-
rrirrcl. $a1L! ritr"as;rr-tnli:inclii-ls,: opl,:irtr dtr.r L,J:uri j-rirr.inclLr_le
i't(jc{;!st.l} sple salistrnt:er'€:r.r .lor. cl*viinctrr^.lu in r:rlr, ,:jirr r-n,n'rii
cie lii. sr.:rtsi-i] ir-rr iiuttrrl,j.c. sr.lp:r:r'slii,iiic 5(r r.:t.i-rit r..spin*e
lu,qindr.ll l;-r r.rih.rl Li)i,nrj&eljr in vi;r!,a iiirr;tnh in Lnt.iiil.a-
Iea ei. clr: l.;r gestr-u iir uji-ii.ulltc: .Iii ur:Ir: nlitir-ri.e ,:rr uiuuld
t'tzonanl.ii stir:i:rlil, Cir"rclir:cl ;ts1 ['c:.-']. ciir'1.r-rrrrr.lii iurrrirr ir;l vr,iit
r:i far:ir o1,lei'ii clcl r,rdur:tr{ie 5liin{i1.icirpfrnlr,-i.r r.rrli:tc;i{it: prticr-
ticii. deci a rr:r-ttttii,$t t(rtlrp{)f1i,rn1i:,r}'1:il}ili r:ii.,ir: li nit,r.a[.
" tlei super'sti!iile de r.rlict* .!'t:}. eie lfi ",rr:Ejslr-s-ri.l,iil r-it: al'1e{a
plc onr prin l.ritiilut,il":it. plil,,..:{ii:{::){1it lrt.lr-ri t..rrvin.l,e,,
1ir c'cr:tin1* irr pr:l*r"ile niit.;i(.Lrl()hbr: nJr nirill,ii ".cr,rft de
q'icit.". ..l'inel5t mei.lilririlr.rr., :ri 1;{.)il"}orj}t, cr:t}r,: ciip pantint,,,
cle la ".pro'n* de;lpi" pt..irt i:;ir.e srir inc,,rr.r:;r.,v111.r:aliit <ili-l
nlvinrn'i1i;r'' lii..n*1,:rin!fi'' Lrirre aii.Lrr.:*.,11liil'ii J:iiguira;i
rtlicul'ca. tinrlr"ilirr" inrelali ..cr: istniii. de i1u-,s{.r:ii', rLln.r ci,i
vt'iijitor'ii p(il (:Ll 3,ii.i1,ry.11l eljin r,lrrlr-ri -*;i stir.ir*lsr:;1 I'i"lr.tl,rni"
cle lil ..povr:;l.ilc'" prir:iIr;ri c 1;i for: usj ll.Asi]rtt lii rclt: ci;r.e
s1.;nrr ca plur:te1r si llsl.i'el*. in gcnr:r.e" uLr ..inlllirx in miri-
It';t. Iltt1'r,t:it'r,;i ;i itr,tirot'oCit t lr t-rlunCfrilUf."" Cil to;rtc ar:r,,Sleit
si ;tr(:t:r itjii,li't-.tst:mt,1ri,iJ cjnt vailt-l"u.] e.st.c gt.ct.t dt,pi'oi_xtt
:.r cl.lrto:rs,tr'ili. ll.,T:ri gi Lru. daI nrai imJ:ol.1.ani. cste sii clot,r:-
29{N
s{14

ricryti ,;i sI ct.ruvingi c[ sirlt 5i potrrvnice vielii r:mcnegti
;ruieirt!.ce. Mai greu, pentru ed lipsiti ele o ,,iirvAldturd fi-
r:easci"; deci de o ,,qtiint5 a nattlfii", oamenii au ajuns sS
rrread[ qi s& practice in mod obi;nuit superstitii]e ; n'rai
rmportant insd htrucit toate aceste ,,boscoane" (cuvintul
este al lui $incai) au putut sd ail:[ urnl5ri nell;rste gi s-a
i'mpiedi.ce omul de a qti '5i ele a fi in stare de mrli mult
ai clc mai bine in viag* si in lnlttrca slt.
' , Ciii oameni dilepti n-au pclit pl'in pr:oba apt--i" ryi cili
,,de vii nu s*au ars" sprc ,,tt:lai lltitrc I'ugine-nu,lrltnrai a
tri'e5i.ir1irtillii, ci 6i a omr:t:it:tli", pl'jn pl'oba foculr:i ? I'ar
etrir-l supcrstifia c6 o,focttl de tt€znet" se si;itrgle nuntai n,-eln
laptc", cite case din ccle .,trizniter" n*illl ars spre 1:agubtr
*lmulrri ?
$i inc$, inir"uclt purlclea noasi,r'ii .sub n,ocit:rtuilea J'a-
turiior". ;rdic5 in dependent6 fatalfl do astre, ne
-ajul;ei
sd
rytim *i s[ putem mni mult ? Or, ,ci'ne inr'rlld nlai dcasuprir
,,"liiltr-ii'ile",- deci mirye&rile natttrale ale corpurilot: ccr:eqti
gi. irt gettete ale mecanicii iulflii, ,,tare se impotr:irre,ste 5i
f *r;rrte
-
str:icd virtulei", previne $incai cr-r initllepciuire.
A;adar, trei rnomente din trei epoci 6i spalii $e c-u}-
tur'6 diferite : linul din antichitatea grcacfl, altu] din An-
glia meclicval6 gi, in fine;-cel de-al treiica din istoria rno-
qlerni a RomAniei. Trei tnomente despSrtite de muLte :
ctre tirnp, de stil cultural, de niveh-rl de cunoaqtere. social-
rnente liorbind, de mentaU.tate, dar mai in adincime tlnite
sau rnai bine spus articulate in aceeaSi istorie. Cdci dincolo
cXe ceea ce faptele istoriei in general, ale istoriei gild.ir]i
In particular, par si fie ,,raiduri ale unor cavaleri r$tdci-
torii care se bbt cu toatd lumea din jur, se obosesc fflrd
rost", astfel incit, ,,unutr a niscocit ceva aici, iar clilcr:lo
trn aitul in chip arbitrar" altceva in realitate, in ordinea
unei realit5li elenliale, ele sint prinse intr*o mi$qrye
,,coerent6". inaintarea ,,se face aici rational" (C.W.!'. lle-
grul, Prelegyeri d,e istarie a fi'losafiei, Eclitura Academiei
R.S.R., 1963, vol" I, P. 29).
,,Coerenla" qi ,,tnaintare;r rafioiral5" de cilre vorbea
X,'legel nuraesc cit se poate de potrivit tocmai logica suc*
*'esiunii faptelor istorice, a istr:r:icititii viefii Llmane, acea
llgicl in virtutea cdreia, dincolo de ceea ce le separ$,
, liircikr sint snlidar:e in prociucerea r,'alorilor: 5i prin prodti*
. .-"{rr ('U l(ll'.
Cr:elafie valot'ic5. perpe:1,u6, isillria cste marele 'c'jstern
,,1 val,rt:ii6r !tm&l:tc. ln accst fel" san 9i ln acesiit, ctinr:e1:t'tl1
de sistem al istoriei aI trui Ortega y Gasset cap5t* o tegr'ti*
mitate in plus. C[ci ceea ce s-a intlmplat mai inainte ca
adeudr, ca btne qi frumos, prin aceasta, a intrat in siste*
rnul uiterior al valorilor. De aceea, o epocd nu rdmine sau
'nu cade intr-un trecut ca in ceva rimas in urmi definitiv,
Trecutul, ceea ce numim treclrt, intri prin valorile lui
in eristenia qi congtiinla umanului, deci este o realita,t.e
mereu prezent;i. $i aEa fiind, mai este Si un lndemn La
adevhr, bine s,i frumos, la mereu rnai adevdrat, mai birte
pi mai frumos. Un indemn dar si o gal,an{ie de autentici-
tate penLru ceea ce intr:eprinclem, ut:i indemn dar si urr
argunrent sau un sistern der argumente menite sd ne achrc;-i
un plus de certitudine.
ln fzrptul ci Aristotel incd divulga ira{ionaiitatea cli,
vinati.ei. buniroar'd, noi, azi, nu r,'edem o simplii secvcntir
inlr-o istorie de mult trecutfi qi car"e este a altor camcni
din a.ltc timpuri. Faptul ca atare ne spune mai mult qrl
are pcntru noi o importanfd care depd;eqte s.lera clinoitg-
terii unei epoci anume. 81, ;ii asemenea llri 5i multe allcle
din antichitate silu evul mediu si din perioada moderi:l,
probeazei existenla unei indelungate Ei irogate tradilii ra-
lionaliste, qtiin{ifice in respingerea ocultismnlui, ceea ce,
pentru noi are o imensir valoare in ordinea chiar a le{i-
timitfitii criticii noastre. Cdci. opunindu-i*se incft cci
dinaintea noastr5, cu atit m:ri. mult avem noi dertciria s-o
facem. Din critica 1or, prin ul'rnare, nu Luirm nnmai par*
tea materiarli, sensul, ci ,si pe cea formald care line de filp-
tul de a fi fost ficutir. Astfel c5, fdcind-o Aristotel in ve-
chea Greci.e, f5cind-o Roger Bacon ln evul mediu, fircind-e;
qi Gheorghe $incai Ia incepuLul secolului al XIX-lea, pen-
tru a r5mine in continuare la aceste trei momente, cta
atit n-rlri mult se cuvine s-o faccm noi. Existcnfa r.rrrt:i ti'u-
dilii, aSadar, se convertelte intr-un argument de nercesi-
tate. Noi, altfc.l spus, sintem cu atit mai indreptdtili s-er
facem cu cit au ficut-o inaintaqii noqti'i. iWai indrephiti[,i
$i mai r:bligati de pozi{iar pe care o avem in istor"ic., de
interogt{iile si comandamentele vrernii noastrer.
De veacul lui Aristotel. IV i.e.n., sau cle cel al lui Rcr-
ger Ba.con gi chiar de cel al lui $incai nu ne desparte nnmrri
o duratir sall o tiietur5 in tirnp mai mare sau mai micfi'
Ne despart, de;i in acelaqi flux istoric, deci ne individu-
alizeazA, dal nu ne izoleaz€r de tl'adi{ie. mai mr:lta ;tiinld.
gi mai marcil 'ptftere tr;rnsformatcare, de umanizare a lu-
crurilor' |:mii. Cr:ea ce. in planul luirrii cle cuirriltinli de
:1,1lirt{l

nqrri ilii-r*srnr.:. *c l'efiecta inti'-r-tr'l cr-,ncepl, a} lstr.n'ici ;r 4.1 detn-
:i:rti,ilrii.. a"l rialor'ii nt;as1.i'e mult rilai prog:r:ir"l"
Cu sliin!;: ;i pi-ll,er"ea Ia c;tle a ;ljr;ns in seec:lLrl al
XX*Jca. (inlLrl ijste nr;ri in star'*: t:rr oi'icincl s;f st af,ir:ne
plcnal cii liiitf;l delerminairtii iu ordineil exis;ten{ei sale"
c';r fiirti.ii cc i;i i'aiii'r:stt.. pl'in sine, d*ar destinul. Fl'in sinc,
;.rrJlra plin {-'c,r.rl L1(' r'slc. i;r nrrid aLttcnlic crea!ie contjr-rua
c'li*: r,aloli.. ]tlin sil'rtr, adirrii pliir a,,rfiunr,: gi gindire, prin
i.trtilr]reir t:au'e in (i(.iitc:elfti-l-l ci rideiviri ilt cste de nedesp5r'{ir
clr .,i-nint.c;t omcrrtt:'L$tii sirn5.l.oasAt', pe;rti'u :r zice ca llegcl.
ir plin gint.lire cale,r in al:senla firi:tuirii rla pul'lct eie ple-
rlll"e si :rcOp -ri-n1 jtjo|cit] si sensul iii t'(Iiiltl,
Ir-.1i'c c irrrlcro si.{. 1sli, rrbi$ni-riar,r sa:r spund prirnii nnr;-
cliel iii" nrr e-rislri ri-rpLr-r.r'd siiu .,cenjugarea'i ltl' irlr est,e pt-
si'il.,i1i"; rntr'-o clesp.it"iile tulajd, ,,$tiinfa ;i pntelr:a omului
-:r1int r-r ilr:l si iit:c.l:rsi Jucru, lliinclcii necuno:rStercia cauz(:i
i'urr: sil dtlii 1it'erp erl'ert:tril. Natura n.u es1,e invinsd declt as-
c',-ll1,il'rcl clc eil ; (:t:i]il ('e rs'Lrl in. "sfiinlir t'ste cauz6. llr pr"ar:-
' r ii lsi' r't'qrilli'' (F'l'aiicis Bdlirn. Norri o'rganoii, L i).
Jlutrerc* Jui a .lti in legi-itui'f, au et apu,tea li"r..l act de o
:riare. clc irrcruri r:senlriala ;rentru fiinta umulni" Cdci a llti
s..li il putea nu sint optiuni san acte earle se l.eagH ori nu" Els,
siiirt clouir :nuclr-rri de el Ii. doui l:rtur[" do',.r[ funclii *]r:
f,iintei no$i;;;rc ralc clc ne-m: lipsi, an:inclouS si;.1,r nurrlili
. rr i:, lif.- rr nf pitlt'Clr".
l''ii'nitl is1;oi."icir, rli:ri r:rc:atoare de 1:alofi" om.ttli, penti'n
ii("(.'i1sta, trebuie sil valorizeze teorclic gi plactic lur:lea,
( r.rr"fi. (-r(1 prcsuplrile r.lnopotrivil qtiin{a elespre lunae qi prl-
1r,:r't:tt flsllpril-i. lstorjir intreag5, istorja t:ltA este ea cu m&-
r rlis: ei izbtnzi ili *hial' cu. e6*:curile relative ale omul.ni,
p.r'ubeazfr. unitate* cle neclesf.Scub a ;ti.intei ;i puterii cie
;ri'tiurne in f.iinla no:"lstr"i +i prin aceasta sporirea continri&
,r c:ir;t*n{ci qi congtiinlei Liine.ne. }f,r"ogresul istol'ic, pc
sr-r.r'i'1," cl* orciinul cvidentei, aui- este un atestai de exis-
I(:rr11!5 lJiJiltl:u fiin!* i:roilsl,i:h ca tiiniir placticir q;i teol'ctieir,
lrrt nrtril noi in *r:ndi{ia actrer,iirului.
l-lru dilra afa s'tall .nucrul'ile, Ei a;;r st*u. cEtutinuind sS
qxl:;1.* 1;i lnr:S in ft.il'mc r:nai sui:tile bl l"nai rir"f.i.n.a.tet dcr:it
r,t'ir: Lracli!irlifale) ir.li.r'*un veac in cax:e pro!;r'estll istcric
t,,r.r1.c perceplli:iL irr'1rl eviilt*nta lui, pl;lt.:ticl.le cculte ttl-i icl
ln ainl"ir i;impuLu:i, [ir"e51c ef nll in al]*ra celui cronctro51ic,
ri n aurci.rrlifl al Liir-iit.r"iit""l{,ii, in a*est .,c*;ig" ustral. a.i ei I
lr:ri;l't''ibrilea ar"pt.ili'ix sih [r;tt'& l't]tior"ic*:i ar fi r-ilc;L n*itr cia
explesie unei sl5ri de lucrur.i paradox;rle gi daci n-ilr lr_la
in seumd tocmai grirvital,ca aceiteia.
- Este, nu incape indoiarl5, n situil{ie dintre cele mpri
contrastante ca tr] v:eacul al xx-lea s6 mai c.xistc crrrn-
p'rtamente ca acel.e;r surp'ir"rse de 'rheci{r-asi;. erlevul luri
Arist-otel" inc5 intr**nur clin cnrar.,{'erere sale : *por*ll-
fiosr-r dacH, ,oun $oarece i-ea rrrs saeul eu fdinii se ducc la
pi:ezic$tor 6i-l tntr:eab6 cc*i de f&eut.." ; dae& aucle cir*
cuveaua in drum. e cuprins de ne}ini*te pi nu cuteazfi s*
go1'1i.ea-se-a mai deparfe decii. dupd ce"a r*stit cuvinteli: ,;
Ze:if5 Atir-ena, atorputenrii.t:ri ! Ilsic& a nvut *n vis. coiindd
pe la_dezlegdtorii cte, oisen pe la ghieil;riri: ryi auguri.la s6
afle c*rui zeu qi cfirci zei!* s* i *n iiirchirre".
Estc straniu cii rnni elrstli asFfite!.le* (., lirpr)l,tirm(.niq
{ar, a6q cum eonstater tn ur.n:ut cu pu{ilii aru
"tin
reput,ai
glqnilt- francez, fost profos*r, la Iior.b*na, Fi*rre-iviaxim;
Schr-lirl, e mai nelini$titor ftip,tul r$r ,"nun:e*r*se ziai:e itu
cr:loane consacrate astr*logiri" horosen,tpel*ro'. r:& ,ri
"t*reviste onfoarte rdspindite e;: e1e pilcli .ftkrnefe lac
'cnl-tismului un loe considerabitr.'*, eii se inrnul{esc *oi prospeld
pe seama credulil.r ,,eahinelte de eonsultaEii speciaiizate
in acest domeniu tndoielniil', {Actuulitg eic
-d,rpii.:urisriae,
in ,,$gyge ph:ik:snphique de Ia tr"rl:rtcct eN cle I'dlri,rngcr,,,
no. 2125S).
Este straniu cFi rn*i exist;i rri:r.trr:li. tlal. i.i:i'l r*l;i gr.av
estc s& le vii in inlimpitr:llr. Cu:rr iu-ca e:^;isiil si asr,ti:i.nla
nefaste initiati'€:. tr,-el:uie sfi linr*r $(:ri;.t11& ck,'ar-,.st {apri,
a$A culTl *u f*eUl*c lit.r*1,*rlr:t:a l(ir r".in irisir:Lr:1]" un li.ogr,:r
Yu:otl,_ un Gheorghe-$in*ai, IJa, in 6r nrat m*re masu'i,S,
datoriLd p'oliferdrlt Jl*rmeir'.rr.', |'rrer:si.[-icfil.ii pr'*pagilnciei
scultiste,si rafiniilii nriji*ilreii,rl smil,chni,:ili,r. cte'',*oti-
zal'c a prr:grametor.
Cartea c&reia aceste rinrluri ii sei.,r,esc dt, pristli;ri:&. car-
tea. aceasta, ,aqadal', srlisir t'r.rnvi.rlgihru 5i clilr prrnct Je
vedere-m*terial, adicd al pI .'belar' ic[tr*e,"1;i d.in"cel 1or-
n'raI. ai demonst'aiieL ch'
'(ihe'l'glle
Br.ireit'Ll. ziirr.ist t.r-r-
i"'t(iscut pentru irrdr:lrrng;ltrr *;r acilvir.are i,rrblirist:it:a clcs_
tfuuratfl in paginile riivisteri r:faqa:,.1ru. r:i g! in ate alterr
gazete sau in cil'li, adttr:t',r rrrr.iltin.rr dc d,rr.r,zi (,iir.(r, u1(,s(A
starea paradoxal& a ocultismullui,
,..Potrivnic gtiinfel cn itilumar.e r*fionald * lumii, ci<,rci a
gtiir{ei .
autentice, oculrismrrr 5i-a pelfectat terrniciti rIlirgil .r'izr,rrlul cie cuprirrd.e'e tocnrai pe searna a c,trrr re
r:nnleslir si 1rr c<,'1t' riin ur'rla. uzur'pii. Bun6otrr"il. a.*itr,,-
QnItrJlr.lI li'-!

logia mcclicalii se .,innoi.eqte" recurgind ia radialiiie
coimice ;;i la sistemul giandelol endocrine, astrologii- se
folosesc de mijioace moderne de calcul in intocmirca ho-
roscoapelor, magicienii ingiqi se sprijini pe rezultatele gin-
dirii tehnico-qtiinlifice etc. '
Dar cu o istorie intrei'lg[ dc egecuri, istoria s;l 1i, rnai
eu seamd cu o istorie, istoria autentici a omultti, ilccea el
cunoaqterii qi acliunii transformatoare tmpotriva-i, cu
tqate acesleaj in lumea occidental5, eicultismul contitl-ll sfi
prrrlifereze ryi s5 se iutensifice in inod surpi'inziitor. Acesl
;lripect este, cu siguran{5, cel mai paradoxal.
I)e bttn6 searnir ci o prirnir cauzs estc tradilia. eil pLl-
1;inctr sil explice menlinerca ,gi cir!"ar intensifical:ea ocultis-
inulni, atit dilr unghiul de veeleie al factorului recr:1:tor',
i:a,sirr. cit gi din aiela atr agcirtului, deci al elcmentiil'i"ti
;1r: t i v (rnsl4-Ll l, prezic5torul, astrologtl l).
Cu o istorie indelungati, chiar dacf,, pr:in act--'asta, ltu
yi prot"ranti in ordinea adevinilui qi _utilitittii prezLtmate
iati r"cvenilicate, clin interioq"pTacticile oculte 9i c:'er-lin-
lele oculte au putut si iiitre in tradifie lli 15 sc..transmit[
ilncoli a1:roape mecanic 6i f6r$ urmdri cle dr:rat,I. Ciucva,
c1e pilddf vari[ sarea qi in viltutea trnui autotnatism, parc5
;i cle ginciirc 6i verbal, presnpune, nu artlreori in glum$,
irninen{a untti itecaz.
Cind ins[ p€ un fond traditional, neactiv. se aplicir -o
iriitiativd pi iricd, dacd.'acetrst'a' se aplicd ,,orizontului de
a;li-.plare", pentru a zice ca un estetician germa-l de azi,
I*rb;rt Jauss, ceea ce era latent se poate actualiz,a. Aici,
intervin cloi factori care pot transforma, a;a zi.cind, posi:
!:ilitatea in reaiitate : ilactorul agent 5i meclir:l, micro sau
nracrosocial.
Factorul agent (magr.il, astrologul etc.) tlire, fdrd in-
etroiali, un rol-important in activizarea, ce-i drept nega-
t,i.v6, a unor cunoglih$e ca qi in relansarea unor forme tra-
elilionale divinatorii, rnagice.
-El
poate fi un fanatic, deci
pr:ate sd se identifice ira!1onal cu programul la care aderi
i*tn p" care iI invent[.
'Dar,
curn se intimpld adesea, el
poate fi qi un imPostor.
Gheorghe Britescu detn'onstreazk, in s;:af ii largi' cunr
furc& din riechime qi-a ficut loc impostura carer cu timpul,
a devenit aproape-dominantd. Azi, cu- deosebire, este greu
*a p""u,tpui Uuite credinl$ intr-o iniliativd de acest fel'
Sl
"friu"
'presupusi, ea nu poate fi trecuti mai departe de
ii*pti intentie. Cici, in epbca noastrd cu deosc6il"e, ocul-
ti.smul a clcvenit nnul. din prinr:ipiliclt- n:ijLl;rcr,r cle martiptl-,
Lar:e'i.l compr:r't:rmenlelor, !r. r'o])1.'(:r7"r)l1t;iliJ.or in gen-ere ryii
in par-ticular a aspiralii1or.
Cunosculul sociolog fl'ancez P.H. Chombart cle Lat.lrire
se intreila .,dac[ manipu]arr,ia se limilcazf, hl trcbuirrtc, ]a
n:oderle de'ci:rnpoltameni, l* sistenre tle i:eplezt-.nt[ri '*i
d.e valor:i, nri el.nri se extinde ;i la ilspira{ii". ,,Prin dcf.i-
nific, seicotca el, ilspjra{iile nu ar tr.ebui sd poatir fi maniiru-
late, dar ele pot fi dr:rricte sau c:i.naliztte. Subiectul poate
riii sc ilnzionczs rlsllpra i.l ceee r:e e.:1 cre:de ci sint aspirir-
tii'le srrle" (Cttltltr"u qi ptd,et'r:a, Friitrii'a politicir, 1982, p. !66]i.
Iiutincl rn&ner'a 6i trebuin{elc ;i moclerlelc cle compo}'-
lamcni ,si sistcmcl,e de rcpr:czcr:trii'i i;i de valoli, }-actrlr:'ul
agent de care vorbeam este incir rriai maligtt :liiilil ci.l aspll*
ral;iile pc care nu numai cE lc de:r,,iaz[ snu lt: c;;tita]i:reilv-5
rlilr ]c iri n:anipuleazi. Cici magii" prcziciitrl'ii, ilstrotogii
s-au aplicat gi se apiicS in ccin.tintiitrt: accstei dinrtnsiul'li
atit de susceptibili de modjficirri gi de scmnific[ri, el]ff]
elste cea a aspir:a{iilor indivicli"rale. Ili se situeazir. cu ilte-
c[dere, !.a ]imita dintr:e rea! qi prlsibil, specuiind intcils
asupra p*":ibi)r-ilui,.tracllrs",,.dec*dificat" in conJiormit:lte
r:u prciectlrl de manevrare c;ll'e poater si irpirr'{in[ f;rcto*
r:ului agent sini;ular (banala, sl zicem, ghicito;,x'e de cdr'{i)
sau celui exponenlial (ca in ci:zu1 ses:telor Ei s<teicrtElileir
rrculte).
Dar aici mai inlelvine inci un i:tctor, in ultimft in-
stanf6, hotdritor: pentru mcntinc*r'ea qi intensificarea Llr:e-
din{elor Ei practicilor ocuite. Este vorba de factoru} social.
C[ci, p*rafrazindu-1. pe Marx, putem spune ci ocuii*
tr;ismul este ,,o conceptie rdstur:nat6 despre lume" cincn so-
eietatea ins5qi este ,,o lume intoa'rs5 pe dos".
Bund.oar:d, nu ne va fi greu sS indelegem rmecanisilIrltr
relansdrii ocul'uismului in lurnea occidentald tu'nind ntl'
mai intrebdrile parcd progr:arnatice pe care Ei le pune sau,
ne pune un cunoscut sociolog gi poiitolog ameri.can, Alvin
Tofller: ce rezervf, viitorul apropiat, viitorul redus ade-
sea literal la miine, citim in ,$ocutr wi,Ltarului', pentru ,,co-
piii care la doisprezece ani nu rnai au nimic copildresc nrl
ei", pentrn ,.ad.ul{ii care la cincizeci de ani se comport$
ca niqte copii la 12 ani", pentru ,,noii nomazi", ,,migran$ti
tri;l"i", pentru pei cale sint inchiria{,i ,,asernenea autorno-
bilelor" ? In ciulil cr dc locuri de rnune5, aceqtia, eitim
in eontinnare in lrtc;:at:e, a;iung rcpede tnti"*o stare cXe
3r,4 305

,,iinxictalr qi dcpr.'t:siune", ;i. pc nrisur$ ce se sirnl mai ne-
irjulor;rii, tind s& se lei.r:igA in sine ori sir evadeze intr-o
llilRc ili,lzor"ie care s5 Ie clea sperant& compensatorie (,$ocru{
'rzitrtru.htr. Editr-rra p*litic*, 19?3, p" 2L*22, gg).
$rx:uJ rriitot"uiui 5i pinii l;i. e] ,s*t;ul prezentului, atrrin*
clnuir. in i:rtnvel'genf*, duc !n li-rntea or:cidental5 la grave
chr{*r'inlirri aier fiin{e.i utr}i}}"1{' irrdividuale tot mai instrfii-
natir r-le t.:undi!ia *'r. 1,r.it rnai ."c.-tz!"ltFt" pentru a rtor"bi in
Limbaj r':;lslr:trfiirlist, ini.t'-rr luttl.r,' ..inautentie*''. Tofller in-
sr-r$i. clr: lrllicli" spuntla cii iu derscvicrea unr.lr ".peisaj atit
Cr: sll'a:riu" simti nr"vliiil $ii rer:ui"gL .la ..r:lil;ttle surubre i,rle
er ir,.t'l i I r;, i irr rt tll',ti''.
".tiirzulir". ..itlunr-:itt,[ irt li.tnte", it:tr."-o lltme prof und
;tlienalA^ {'iinfai um;rnA inclivirj.r".t,ttlit c+sl.e teil mai. mrrli; im-
pinsir i:irl"r'c 1r:t:rea ih-tzorit: ;i ,.par*ctisulul artifi"cial", ,,9b-
{ilrul'' plin n:iileicirea drogthii" a drngulni pi'r:priu-zis, dar
n:ai ;rk,s ir drogulu.i spiritual ; ,pt,isti*a, ocultismul" I$u este,
cle acrr:a. greu de explicelt, Ill ar*st cr:ntext. prolifera.r:ea
sci:l,clor' $i a soc'is:tf{ilclr *crrltr: r}e celq: mai eliieril.c orien-
tiiri" ..1n ple;:r:nt, m*.i eonsf*tt& Alvin Tr:fll.etr'. rrr.anifesta*
rile liukrntc ale lev*iufiei sr:perinrtuslliille fli:le li.teral-
nronlr: sil r..*;pi.rlriezr* sr:s.t:iet;tteH " Acr:str; en(:i;rr.'e sociille, tr:i-
i:r.ru'i i;i lnit-rir:ulLe sn inmi.tii;tl*t' aI:lirltlle ti.,t *1'lt 'Je re:pede
cir 5! oplir.ln.iit pentt'" 'gt-t1ss1ll'.,i:iJ, Ae*.:lei:1r lir:t'fe dcstiin-
dlin'di:.:atr.r calc l*t"gr:sr g{tuiil' ptl$!trilit}ti1*r' dlr ;r}*gere in-
dir,'idrri:]i, ir: ciome'nit:l nriltcliitl $i crili.ul':rl elr::sl.anclilrdi-
zeazdi gi strrirrlr:ril.e sl:ri;{l.e'' dfc[d?i1. p" 9?t];.
ParLs rliul:'-un ansfinlbiu els nrljit:irlc nterniLe i;* suJ:rsti-
tuie v elii re;ile ,,parilcli*ul tlr'1'lficl*1", ocrrlIisrntt] este el
tnsu$i .,ttl:ium penNru p()p(u"'. $t:+';rsil ;i gst* {rrrnt:lltzia c[r'
lii liiii Chenrgh.n trSritescu. C flr.:r:s.rluzi{:} tjilt'r vine fil"esc,
di{n dssr*nstratii ca $i diir plobe, diri dt:tltt:trsl.ra{ii perfect
riguroase ti din prr:be hine- *l.estr in *r'dinen puteil"ii de
**rntri.fi**re, iar nu pentr"ri a*i far:e s*rrin;i us,i*arii.
Antorutr oetie e;lre esle fJritefea faptr"riui sr*nr.niiiealiv
pi, ca rlrnrare, e(!nr'oaf$ nun:e:ro;*fl€ pl'r:lf,e cu l'ril{rat"e crll-
cialA" IIu procedeazA, asddar, la o inventarit:i"e, nici 'nu
aiege pe cele mai {acile $i ntt are in vedere un pt'ezumliv
nmatol: de fapte mal pufi.n obiSnuite^ ca cititor" F$cirlcl o
st,it,ctie. cirt'i prnbele p*r'r[ fArli de nr-tnriil' impunearr: ele
Pf"*f* o aLe.gierfl, Gheor.ghe El"dteseru ;ii-a asigur:at cr"edi.*
'bi.nitaica Xucl'irrcj ill exig:en!elc o,lhiesrl,rii,"iltalii fria.xin:e, ale
,'biectivir bi [i. neer"*du,e.
Scri*{ eu patos, dar rigulroas$, in acelapi timp, eartea
ac"easta, aarte de atitudine q;i cne cnemonstralie, esi,e une
dl4tre ceir": xnai. reprezentative cXin liiur:lr.atura consaci.;it6
acestui domenir-l eic 1* r.leii li nu nunrai. Lectui:a ei, cie
a(teear inr., i:rsd crLr lnrplr'si;i ..1rrcr"uluii hinc fdr:ut.,"
306

&iih,[fograffr e se,]ectiv*
Airsaliov. .{1.. .:t.rijlrtsrrt.d dt spiriii$lle, Ira.rls. iliUti.
,Anranclry. P., L,q, nlo.ntique apatlan;icrre r! Delp"!r,es, parjs, 1010.
Anagnosti
- l.l*dreniiia" T.., Mysfh.eres des pelasges, Corfor_r, {.a.
A.lrclronescu, I1", Cadrnos ** .scar.fti t:.s{nrie c scri,su,Iui, I3ucure$trri"
1 966,
,Arrestin, V., fn lunr,ea s'piritelor. "lstoria mnn.ifestuli,ilor .spihi[i.$te
tluptt s cr oi,to t' i, s pir itisti,,tn otler ni.o B ucur:e gti, 1 !) I 1.
Aranr Il., LlIugi,e uncl, Zauberei i:tt d,er tlten Welf, I3etlir-r, f.a.
I)'Arianys, Caurs de Toute^Puissance et, d,tzs Xthenomenes prorioqtrd.s
par &e l3agne, Toulouse, f.a.
Arter.nidous, 8., [,e liure des sori.ges, Danr.as, lg{i4.
Asandei, 5., Ateism qi religie, Bucureryti, 1000.
Babe,s, Al., SJitlttd, ntit, legend,it, ad,euitr, Bucure tj, 19?2.
Babeg, &'1., I)ramu reli,gioasd, c, omuluL Elemente de filosofrio cul-
tut'i,i, 6i, antropolagi,a religiei,, Bucure6ti, tr.9?b.
Balaci, A, Mic d.ic(ionar mi,tol,ogi,e greco-raman, Buculegti. l-06$,
Faerrval.d, t7., Alcul,ti,smus, Spim,tistnus ,lirzcl ulrierbew:tsle Seclerr-
zustiinfi,e, Leipzig und Berlin, 1920.
iSaltrusaitis, J,, Euul mediu f antasf,ic, Bucur-epli, I$?F.
I3arbegueire, J. 8,, Lo m,agannerie rnesmeri.enne, Arnstei.cl;r.rn, l?{}?.
Barbarin, G,, Diew est-il cns,,thematieien ? paris, 1941.
Baudelaire, Ch., Les parnd,is afi,iticigls, Paris, 1936.
Eecleanu lancn, Aclela, Spiritu.alitatea rantd,neascil Fet,maneny;ii"
tieu enir e, Eueurefiti, 1980.
Belenlri, M. S., Despre,mita|ogi.&
"si
filoso_fio Bibli,ei,, Flucurcgti, 1{il}3.
Benet, Ar., .P.roces xerbal tait pour rlelir:rer une ltLte ?ros.scclelc ptrr
l,e malin e,sprif, Paris, LBB3.
Berar', F., Umatfism gi o,teism,, Eucureiti, IfillO.
Berar. P., Religia i"n l,umea eantem.porunri" Br.rc&rsft.i, i$llil.
iiercitr. D." Zsril.e istari,ei i,.n Cu.rpati 6i La Dund,re, Bueur"r:sl,i. lt!(jti.
3ilIl

Berrrrald tre lfrevisiul. T'raitt de la nalure dc l'oe'r*;' Ff;flosoplaeo,
Paris. tGl.i.
Bernardy, J., I"'crt d"e t'i'ret' las crrrte*. fittnrtre;rl" 19?1"
ller"ai'<l, O.. Sorciets, Rdr:eurs et lTemoni$que,s. Fral"is, l$:(!,
Liessr:c. i{., Le toten?is?7le. Pa|is, 192$.
lSiberi" I.. Visrll qi strtlcturile sitl?i:cr?rrtie?rf,rrlri. Bucnreqti. 19?0.
l3inde'.I, U.. Lrl$ eletne'nts spiritzr'els tlu.s narnb,res, P;rris; 1{Xi0.
Binet-$angld" Ch", Lo fiie du se*rc{, Paris, 1.c121.
LlLor:h" M". Les ro{s thafi,rnni'r'rx$lr.s, Paris. 196.1".
Eoir';rc. 8.. 1.,a ytsq|cholc,ylie imcanrtzre. Paris" 192{i.
Botri" I!f.. (.,'oceultisme d.exn,n,l. Iu seiettce, Faris. f.i)S1.
JJul<-rg;r". V. {gl colecti,}, Ilttfiritl nteiicinei i,nirer::*Le, Br,rcurepti"
1g?0.
ggi6rtrfil, V., Lenghel. ,A... Ji'r'agnzerrl,e pentrt retowsl-Ltu.irr:n tn,edtcirze.6
6i i"ttienei fra'pul&re in Dacia preronzanii, Cluj, 193$.
Ileioga. V", Fio*'ile splttattle a'le rnedidnei poptr,Ia.re in lumi,na
,sriirilai, Rucu|efti, 1926.
l3crlog;1, Y,, t'r&jl, bctr;e ,sz nrcrl$s a4i. r1r od,itrio*rd,, Ctuj. 1g?2.
Eiologa, Y., Elernen:ts de m.edi,cine h,ier&ti,ques et ern.tpiriques d.ir Ld
'tbne l)aee, Bucuregti, 1958.
I3nloga, Y., trlu.portu,l dir? .I75{r'u.I nnzti tltirurg ge.rnr{ln d,vspre cre-
dii ele'r om&niLw {rsuf)f {t m.or ai!,tst', I! uc tir.$$ti, I g;+8,
I]oroneant, V.. . t'ls riapestrd t* 'peglera (]u,ur* Clt,ittdLeT, eamuna
.fiescord (iu,iletul. fir,rn*t*Seoe.r"lllj, in ,,n(:vista rnuzeclol g.i nronu-
mentelor de artA", nr. 11197?.,.
tricruehe-Lecj.r,"rcq, A", L'usttoXogie g'r (.qu€, Pa ris" l8$1].
Eout:he-L,ectrereq- A., Hi.$f,nire d.e La diriewtitttt doi,;' I'a.rLtiqtrit't,
Farls, 1B?9*18S2.
Bcrrrlanger, .I., Ifn.strcrdam.us ef sf:s proph*ttes, Faris. 1f),*3,
I3cruteiller, &L. Chalrlorz,isnz* et gruerd$$on rncgr.iqr.te. Fnr:is, 1950.
Brirtescu. {}h", Procesele rrrdjifofi.relor. Futrure$tl. 10?L]"
I3r'enle, H". Qaatre cemf.q sde("ferr d.'nrt purieto,lc, Dordogne, 1$n2.
Erierre de l3oisnnont. Des h.slluciftatian. Fsris, l8{il].
Bri*son, .I A1." Les phenttmenes dits de m.qtpritri,$a.Li{}rrs. Pa;-is, 1921,
Brunton, P." liEgppte e*<'re{*, .Pi.ir.is. i11lJ6,
Buftreetrea. $., Arliitectrri'a r,iplir. 13rii.rrlt:prl 1it??.
(lsrrnrn*n" F., Cl:liin.datrtl. Id r'tj1nli'ili, slari gi le. o,lt,t. pl;:ncre. Bucu-
re1{,i. ifr84.
Cnsteit;rt, J., I,a "!nbrit:s.tittn c:ltintirlue de l.'or. D*nai (Nolrl), 19:S"
Cazatr.r. (}.. IJe 'ut'mtlt (1rr)?ie,rli{.irri anim(rleltt, Bricr-lt'e5ti. Ifi?:!.
ill.Iyerlelir.e",l., Heslrst 1r{}r"i,?for?isR1 t{./ui sail irrdo.ilri .t<rltt,e Ant.i-fuI&g-
rw:f irri, Ci;rLrNi. .ill}f}jX.
Cdrriprn, Irl. 'l'.. L)e lo poplrasul lS,hincl la. {.oitclrtro.toirll elet4."'oa.ic,
tr&1cure$ti, l0?5.
Cdmpineanu-Cant,t'i-rrir'. L. )ioli, sftu tltguri c'le lrr.bire, llltcul,r:fl,t. n$24.
Ceau;t:ScLt, rltricola.r:, lilrtintiirin pc d;-lrir&i r.lirrstrrr,iri.i.s,cleidadi:so-
cia,liste ntu,!,|i',atera.L tly--t'ttllu{r, r',1..! iI!t{i!}}, p. 217. .it!l}, {i1:t;
vr:l. {i (11}?!). p. {:i60. ri?l*(i?2: r.ol. ? {i$?;i}. p. iit i voi. tri {t:.i?!i),
F" 542;vol. 1{} tl$li{}). p" 25{};voi. 1-l (1t}ri3l. 1:r.5!}.
Cer"rrtr, C- &.. Zci, tll{)rirlnlle, r,d,t't.urori. Iir;iri*.rrul nrircuiol;il,r. liue u-
reFti.1968.
Cernea].1, Il", (-inr:i ,set oIc rie rrj,:br.ri scr.rcf.
C:hampign.l'-, ,r. lI., l-r.J l|i/{l;liri,r.s et fu,s
Pi;ris. l94l .
Chatt:rrrr'i:rtt, lJ., lllil th.us l..et'i, irtll(.i1rl trl{..kr
ll1-i("LrroIti, 1!)fill.
tirlcl ri tres' {,..i{ }i 0 ri{l'lteii,
ue ! tst:t:ttLt istr)r,'. !);rl is,
n $26"
Ch;rr:oux. -[i.. /-e Iir..r'r.t ]]rr]-ldri{rr,L incron rru, })li.r.is. lt}fi!},
Cheir:era, 1.. {t'edin{t.t si. r,iitlt't legtilt: c{e loi:, apri.si i_rdrrrlrr iil e,4tr-
turn uec:lte .rottt(r.neosc:it. in V.rl. Jlrr.fi&rrs .ri r'i'r,rliritiri, llLrcur'(-e1i lrii];:1.
(lhcr'1'rl<. [,.. l, htyp;;,r..,, I-,,.r pr',lir/a)]r,r.s r]jr {ii,,1r1,,i,s r,t I , J{ill/lrLl
Faris, i ${i3.
Cjcefo, l){r l{x {i.tr-liudlii.(t}i. ilr{ dctlin., i:rirris, i*ij,
Consttntiiir-.scu. Al. ii." Spir'itilef ii. (.li.lSrnri. ri.ur't.t'ina., (:itli tii .:i L::olnft-
bat er e a, I:3 r-i<:ur'*5t,i. 1 94::X.
Crahay, R.^ l:-d lil"tertttttt'e orii.ci{.1{ir.(l t:Ii.ttz I-lt,:ytxl.t.tfe, pults. 1i$id.
Criryan, l. H,, Mcdicrnn i.it. tant.uttc. y..ri'ir;r.rt:ir:ri si ki geta-rdua:i, l:]uq:u-
rerti. 1{}?2.
Cris'tescur-(iultipellira, $1... tlo:ir nt,itlt.ic(ltiO]rs. i. Xtieliie?l,ts rrfrr]giirlt es
ricns lcr.'ui.e spi,t"ii;it.itll.rt r?.es pnysans rournciiir ric: clii:erstts regdce.ns
til,w paEs, 2" La :llnet.lu]cle potr.r t'Atu(le drl.c ,!rirf).U#lrcs rrl iii:dttques
wt u.gique s, E {J{:ure$ii. l.f)4{}.
Curcii), I!{", .I-e pou.t:oir' "}{r.lgiqfie, l,ftlr,tt'cal. llllli.
Curticirpear:u, D. Oclo}.rescu, I.er;turs .foryneltn" siruitrulice... i:iri!.!,iltrf.ti,
1S[12.
Diti covici u. FL. J-.t*cii. Ili.r cr-r resti, 1 9{ill.
f)aniel, C., Arieti.ta,lirt, inr,rcbiiic, $ucureFti, t$?F.
Ilirtienn*, lti", Lri notir)?r. {la lllr{imatt diJr?$ ds g.rr"rt}r,erg.;o.r.i.siite ,i,i,{ri.ertr
trrr is, l9{!3.
Danzel, Th. 1V, ];!u,gie e.t, :stitn&: secrile: F;iris" ilil.g.
Debir;', A., ,[Ji,st*ire dr,'.r 56'14;p",rr ur.rrrlf:es dpv,rti:i l ar]lli{rl1r "r.,rqi:, Q
ws jaur" l]alis, 18U9.
trJr.rjaux ,"., l)osrlrr:le $rltrti.e u,Ie istoriei, Au(,uresti, lg?t).
D*jcr;ult, i'tr., I-lr;phaisdt.t$ $u il, legewcle dtt fir,o,.rticiefl., tsru",r,. Xtl.lT.
Dconna, 1,V.. Le slirntroli.srne d"e {,,aeil, Faris, J.$ti$.
flcvreux, J. trrl, Xegrtru{"le ej,e tn prophrlfes.se eei,,Esomdre. Ft;:r,,s,. jl{lr4?.
[)exl,er, Liv., ]rr|r]lo?i.$ ,'fnelic Spcrets, J..r)ndon. ig.{.i11" -)
310 311

Dlir:ntra, A., lstoria cultuvii gi cittilizn'{iei, Bucure;{'i" 19t14'
nlr-rrrritlescu, V1., Atts' pteistctried' in' flom&nia' Bricure'sti' 1974'
L)r-rr'1ilreim, Ii., Les fornres eLermerttaires d'e ta xip religieu'se' Paris'
r.{J{j0.
Dnr:t,llle, I'1., Coars sttperiettr d'i'rtfuence persotelle' Paris' 191(?'
Dr-rrvil.le, g.., rlistoire raisottvtae d'u magnetisrne et dtt psacltisnt'e
{.11'&tique, Paris, 191"4.
-Eliade, M., Lo nostctgie d'es origi'rtes (m'ethartologie et llistoire des
t eligio ns), Patis, 19?1.
EfiiLcie, M., Trait| d,'tt'istaire des religiott's, Faris, 1970
Ii1iac1e, Nl.. Technicytes d'e I'extase et latr'guges sec?"ets' Roma' ng5'?'
illiade, M., De la Zaln"totis la Gengis-Hart, l3ucurc;ti' 1900'
{lliacle. M., tllchimia aszaticd., Bucuresti, 19;15'
Eliild*: M., La sorcellerie csnflque actuelle, Borde:rlrx' tr9ti?'
Fjliircle. Lr{., Le createur et son.,.Antbre", Ziirich' 1962'
Eliarlc, A.{., L€s re7';'resetttntir'tns d'e la nort chez les ?11'i'nritiJs' Faris'
i9l{.
Eliade. M.. Le chamanzst'ne et les tech.nitlues archaiqtjt:s de I'ettase,
Paris, 1951.
:r: '
Engcls, 8., Attti, Diihr'Lng' Bucnregti. 1966,
trngeis. F., Origineu. fant'ihiei, a pt'oprictd' t'i prttate ,si ri sfotuitt'i'
in K" Malx. F. Angeis. Opere, vol. 21, Bucure;ti, 1965"
.Frure, I{., Les inuesti.ssen|ents d'obiet d,ans le regu psihaticltt'e"
Faris, 1964.
Figueir', L., l"AlchinxLe et les alchnni'ste, Paris, 1860'
Filasolie ;i, reTi'gie i11 g7ta7'u{x6 cultut',li raxnane$ti rnoclerrre' Anto-
lcrgieFistudiuintrocluctil'deSinrionGlri{[piDurnitruGlriSe"
tr)irculcgti. 1984.
Flcrlrrmarion,C,,Lesfarcesntttu!'elle$zncowrues,Paris,1909'
!'itrurnoy, Th., Des Indes it la Plan'ete Mors, Gendve' 1910'
I,'ontbrunne, I*s Prophetoes d,tt Mai'tte lVosltcdnlr:lus, Paris, 1939'
Fossey, C, LcL nxttgie ass!)rienne' Paris, 1902'
FrlucartP.,Des&ssoei(fiio1lsteligi'euseschezlesCr.ecs,ParisoIBTS"
lfu'anfcr,, L P., lstotid, ttniuetsald'" vo1. I ;i IT, Bucureqf i, 1958*1959'
Flirzer, J. G., Les origines tnugiques de la rogautl, P:rris, 1920"
!'razer, J. C., Le totemis'me, Paris, 1808.
Flazcr,J.C,,LeRoiNlagicien,clnnsIaSoci6t{pri'tniti1)e,Pdris,
r"935.
Fritetrnu. 1 ., Ct'l'tica gindirii nzitice, Clu.i-Napoca, t[)Bt]'
Freucl, S., I)ie Trau,mdeu'tttrt'9, Wien, 1950'
Freucl, 5., 1/oilesungen iiber rl.en Tt'avm, Leipziil-rieu, 1(l2l'
Freuci, 5., Totem et tebou, Faris. 1924'
Friclret. I1., d,0, med,icine et t'accaltisrtre en Chirlt:" Pilris, 1011{i"
Ii'r'oelich, .r. C., Att'nrisnles" Prris, 1964'
Fundo, C" A". hilagiu ntadt:rnii. Br-rcut'esti, 1!ll]0.
Girrqon, N{. et Vinchcin, ,L, Le diabl.e, Filris. 1926.
Gautlrier, L. h., Recherciles lrisforiq?ies s?{r I'e*err:ice de lo ,arie-
d,icine tlans les temples, Fatis, 1-844.
Georgescu, Fl., Societate .yi religie, Eucuregti, 1933.
Georgiade, C., Origznile ntagice ole min.ciultii 6i gene.zo girerfur'iii"
Bucure6ti, 193f1.
Gerin-fiichar;d, L.. Histaire tle l,'or:ultislre, F;rlis. 1936,
Glieorglie. G., Mitttl'potapului, lnurlterten"te itt intet prelal"ea
gi.oasd., Bucureqti, 19{i2,
Gheorglriu, V", Ciofu, L, Sugyestie ;i, sttglestibilitc.le, Bucr-r.r'r:gli.
Gherasim Luca, Le uatnpir passif, Faris-Bucurepti, 1945.
Gibier, P., Le spiritisrn,e, Pirris, 18fl?.
ri.ii "
1.q$2.
Gibsur, W. 8., The science of n'atncroktgg. London. if)50.
Giur'6scu, C. C., trstari,a BucureStilor, Bucuregti, 1964.
Ginilirea teuolutiryord, d.in Homdnio despre religie (Ditt trnrt-ittile
concepti,ei materialiste esuTri' & Iumii), l3ucure5ti, 1983.
GodefroS', Gh. Fi., La din&rnique ntenLa.le, P:rris, lg?6.
Goiogan, G. D., Spiriti.smlil $i tnintLt'tile &|illtLLilorului, F3ucutelt[,
19:!9.
Gordon-Childe, V., Ir ti'urir ea, c'iutlizu{ie i, 13 ucui'e5ti, 1 9[i{i.
Gonriet, J. 8., l,es charlata.ns celebres, Paris. 1819"
Gotrspeyre, Ch. J., La ui,e des pierres 'precieur:, Nice, 1942.
Graur, Al., lVa.n1e ile loc:u|i, Bucureqti" l9?2.
Grasberg. B., Sur les guerissettrs ef $?rr la nedi,cdne d,es printitifs,
Paris, 19?0"
Guilbert, CJr., L'ilusion d'u merxeifieue'. Paris, 1913.
Gujdu, J., Iaccibescu, Gh., Pasrirea de J'or, Bucure;ti, 1968.
Gulian, C, L, Origi,nile u,ma,n,isntu.lui Si al.e culturii., Bucur"egii, 11167"
Guliau C.I., Lurnea corntntei primitixe, Elticurerqtri, 1983.
Gurirey, lVlyers el Podmole. Les lmllu.cittalinns telepaliqae.'', Par'ts,
1892.
Gusdorf, G., Exqterierice ttt{ln&ine d,u, sacrifite, Paris, i94ii.
Gusiirve. trV., i,es (roya nc(s prirnitit.(s, el leu s sirruiz'n nr.es. F*t'Is.
1960.
Flangiu, T., Sacietdti gi asoc'l.afii qtiitzlilice. Rucul'eiti. 194{.
I{ainchelin. Ch., ()rtginea reltgtei, Iucuregti, 1956.
Henry, Y,, La nzagie dans I'Inile e,ntique, Paris, 1904,
Henz6. P., Irakirs, .funl,istes et c-te, Paris, lg$8.
Ilotrdirr. R., Pcusin, I. N., Baaul nl"isteri.os, Cimpina. f.a.
Htrtin, S.. L,es prct1theties de lVosfro.da,mu,s, Paris, 1972,
Iluvelin, P." I-es tabl,ettes nta.giqten et le dtoit romai.tL, Fat'ls" trp${.
ql r)
*L6 J(,:t

i(nnbr:i"t-,cr:ga1. "tt. R- L,'ti.s 'screntres ocl'tiIf,es rL .sotlt pas rir,r sdtr.errce.)-,
.!la lis. l.l)5$.
)or:rescu, llh.. lVf lcd enl:t,rktltetl,le ori,c)rtldrsrr,ftir. FSuculesii. I l-j?5.
1o$4,$*u, G.. Ce e.Jl.g l,$ili()?Jdtologd* ? Br,rci-rre5ti, 19?9"
ll(!1'].*s{1-i. St., ila.rpte {itx}r?stecui clr"act.lon ill trdhile onltfiirbt1).- BLI{'11-
rlriiti, l!]114.
!iJtot"ia ganer{{ldi cr $rli.Ii.{{rirr,rl. ', si 2" Buri.uelii. 197{i*liiJ''il.
.1"-qti:] rid ft1. t d i {:ilre i're; rrld nssl: i, IJr-tcu rerttl.'1 f}?-.
,iul"nc$. li.t)., 14"qtfurr.J rll rithes tlrtn,v lcr proth.c-r;rrant ilrrr;r:'ir. l)ilt'is,
.lt,{i0.
,,lr-rir"ry. P.. 1-es,ph*nr]rrtenes'irJi/(ih.i(;.acet: ec.!.{trlr.ln.rrr}ndu.r'. P:.r::rslt-}l)lJ.
,"1(.!riefini..".., Siririiisnt.ri sr,et'rulele fclr:Izirrlor, Eiucuresli. lr!}{i2.
,,rrrseiirri. ,,.. 21.i00 rte ttrt.i. tle cirLt. BLi(,ufe$i,i, lflrjii,
.Ji.r.sellini. A-. Curr, lthi<:i,rt, rriitorul ll Br-rcure;ti, i91i1.
.llqrsetiirrj. A..,$arlot*ntile 9h,ir:ifoi'iir-rr, trlucr.r)res,rii. lgriil.
K;lir,rs. V.. 4 nt.or pviit trlugb(, Llr.rlgr"at1, 1illl5.
F-.;llrJcc. A.. Ln ge?1e,{e. I(s t'nira<:les el lrts preclir:ttll*1i.:, tj{jy',o}r ful
!,prf /IrNilie. PJr'rs. f .il.
K. cln l:ar.: h. i.. p.[it ilri i d e.)-e n 1 io le,'Bij"l urtist i. I $]Tij.
K,i.rnL,'aci'1. V.. Ddcltolid r d,e m.it$ltlgie gen.urttlti. f3u(:{r}'{:jt:i, l1}l.tli.
Kelntr;rcli. V., Bj"sr:rte* i.rt itturstwtie, Buciirest'i, 19tl.l.
Kerner". ,J.. l,*. Vayante &e Pret:os{:, Paris, f.t-1.
Jdeyserling. K. [X.. If,as Qkl;rtlte, Darrnsl.ac]t. 1t!211,
Kieserrvett:er". K.. Der Octrifi.srmus eies ,"llfprtrr.rlr.s, Le'tp;119, Ititilti.
K i ri i,re, 1..
" fuI ltrtholaE tc. Burureqti, tr-924,
Kr;yre, Al., flIi.srirJues, i:i/i'fituel"s, rrlchtni,i"*e.s d.t+ XVl-i)tne sr,btle
,tl.l,c ftt n. nd,, F;rr:i s. 1.955"
ilir.i*, ld'" :1., I-egeldele 6i ruiiurile tlreeilei, rurltice. Bucure$ii., 1951i.
il";rneelin, tjil., l{i.stolre rfilJthiqu,p. de $lintrun"..f)p La l.e.gend,e nu.
dltgme, F*ris, 1$03.
X.,e Erand, u.l.nua,nah des .srlr.g_;es, Fa-ris. Lt]{j.q.
],egriAn, 41., Le sortitdges rle I.n scLe'nce, Irarl$, lti1n8.
t7-,es cfu.drlalons erdLibrcs. Faris, lflI"9,
,l,d.s .J()nales et le$ pr"d,{dSes, &Tontreal. .t9fr$"
,t.-,eriin. V. L, NInrx- E t"tgtr€l$-n?.ertrrs?n, Buc'.r r'rbri. 1 !)+l)-
il,r:lrin, V. [., Opei'e {:oniple?{r, iril. tr,1" Er"ul,-ri'r:r,ti, i{}it},
il.,*nin. V^ I.. Materiali"sfix $i, enifn'{iotriticistn" .flur:ul'eS1.}., ll.9?2.
il.,enr:r'rn:in1.:, F.. I"es sridl}.{-'€s occrr"ltes e4.4.riiidl, Feir:is. 1S?11.
ll-sr:i" !1.. l,,a r::le! des g'r*rrml'ls m.U$te"res sui,ij{rR.f Ilettnth, Al,;r",ilr*rrr.
.Li il r m ps T'ri.$tt.eglsf ?s rrl Sirkr'nl op., Pal:is, tr flf.!?.
l{.,r:r,'i, t)., Flistoire de 0a mngi.e, Faris" 192!.
J r'rr,.i -.$trauss. Cl.. {i dnel,irpd. sdl,bfl fer{i," Bu*tr'€$1.i l li?0.
It-,errrintrr.rrier, Il.I".Fi...ii.'r,.s 4iiimd;.{,r "fru.rl.fn;i1iic1ior,'.1
t'rli 5!a,1it'rt ':gt:,
:1'r'rnlnr"rse. 1$5S,
Lexa, I.,ii I'.. tr,a ntaglirt drlls l'i)931iie aitti.qwe ropl*, F';rr:is, !"$01i.
fe.y, W " " () bser'rd. f orii c ey uI Lfi , .f3 ucru'cgti. l tifi -
I,hcrtn, 11., ['texctLe din Tassrlt. F3ucure;ti, lgfiri.
L,1ssner, 1.. Culruri eniy1ntatice, L3r.tcru.cgti, l!.)?2
L,or:rhrr-rso. C,, I{gtrlrroti.lrne tt s1ti't'itix.tnp, paris, lg.l 0.
Luck:ies. G.. l,'sxef icn (:,1 viil.i, lltrcurcrgli. 19??.
Maghiar, lii., Oitr:aLru, 51.. 1)i??. isirtria nt.jn<tyitLtlui i,n Iirrrrrrirl:i;l
llucure;;ti. 1F)?{}"
M:rgrr-.. M.^ &fngiciels et iLluninis. Friris, 193{J.
l,faguien, r.. l-es ln.ly',lrr{?s d l.'lcrsis, lturs origittr:.s. 1e riluel r{e
1 e urs i ni titt |xrrn"s, Par.ts" t !)!!).
.l!'[aisflo. J,, I"a I'ranctte.c.)fi:nrlll,'it , .Falis, 1g]5.
l{aiiai'ius. fi. L.. l.lrrigline de l'er;r'opcr:ie et d.tr, ttrtent,isnre^ lllris
i961. :
lV{alacar:, A,. L,r soruptlerip el les .sr)rcieri- {i{t?ls l,#eut.re *t Xa
Pen;:,6g. d',{nrbrnisa Pard. Ci.rtcnssonne. 1 51,
h,I:i.1l.ir:ger, J.. P?iCh*gorn e'f le$ &{?/"stdre$. Faris. l{J4-1.
Maird1cs. G.. C'it.:ili.zatia ,si cu.lfrlr.c A.lricii t."e<rhi, Bucrir.elti_ 1.{t$i}
I'{irntlron. R.. .iitogistrot.s ct arollie r.s afi !,',run.<s ttu, XVII-ime siic!,e,
Traris. l9$ti.
Nlalr;rltl, ]1." I)g la pierre ythilosopltttle a I'a.t.t.tniB, I,iiijs_ lgi.j.
1'{;rr"it-rescr-r, Ch.,4rufr.r.';cr,pi/', {lulo}trtrisrri.ci so?tt.i?ctr;{;uiisrit," Buctt-
rcsli. lll i5.
l.1arrtr,ras-Ilivill'e. J.. 11l,1,oire des dci:1r.jnr:s esoltritlu,:.:. I,rrr:j:. 1i]40.
'lllarqur:s-IliVieril, J." dritr.iclis.i. ttrlisril/lns et pf.r?.tor:J(f.J da,n.s Xes
1?'fi difii{r n$ rtlie lf o.les e l ot t::irJp r't lttics. Pitlis, .l $. ;{}.
I{:r|tirr. f}.. Zeii $i. r<tl.t.{ti.ile * il"eoiii ttlt: t,tu.u|entl.tsr, iJr.rlurulti, lgTi,
Il:rrx, K., !)lgr:ls, F.. (71tr:re s7jp.sir, r{il. 1" Iiui:ulr:rll.i . 1lJlfr,
Marx. Ii.. Flngcis. F.. ()pere. r'i;l. i.].4 yi !1, l,tur:r_rr"csti. l9D4; 1{}t){l ;
i rD;1"
I"larx. K.. Iirrgels. I,'.. Sr:rie ri .litL tinere le, lii"rculcgti, 1g{i$.
'&f;rlx -
Hngcls -" L,enin. Dcslr.e t'el.ig1ie. )-jur.:uregli, l$?4.
htassonrreau. 1! , 1..,a rrt,ttgit, du tts I'ttiltirlztlte to??r{IiJrc. pirris. lgil4
$Iuitei. D,. {}riginik' nr.lri, Ilucurt$ti, 1pBI"
l'Ialel, l1- C., (ittilizt:t.tiil luyn.ii tnrLit'r:, Hrrcu|e5ii, I (){iJ.
Mirver"ir. J.. I.a nt.ed.ilin,e herntetittue cles pltll.ttes ah l.e,t:t.racti.(,m
d e.rr rlui ilfes.re nt e'pa, t a.r ! -t 7t tt E y r ique, Far.is, I !]i12.
hla,iurrll. J.. La Diri.niltiot"r. hla.gie el rliitil,ol:iorrl.. Arls rJ.i.r:i.nclnires
p I f)t'{tp1t,Atiq r"Lrl. f',',rris, 1.12?.
l,rleni1. F." fli.sfoile de lu drt*ce r1 fr"nrrers lts &gies. pllis, {.ia.
Mir'heiel. ,1 .. 1,a sorr:i.i:r'e. Fari:t. 1ti6:,i.
iTihriilr:st:u. -.. SNrrcfrr'rt fir.l.r$.!l:ol{1gi(:e Ai lapie de cledirrJd, in v,,_r-
iilr':tr1 Rrliiu:rr,sf r:redirlri. Rucuresti, 1{tr{ii!.
:ti;,)iri'

$4ilreiicescu, 1,, Istoria rcIqiutlilar iari-rli., B-ueure;;ti, tr!)38.
Milanov, A, Borisova, I., Yogo, BucureSti, 19?2,
i$Iinovici, N., Pericolal s,ocial a.l, practicd,rii ocrrlf isnr,u,lr.r,i" l:luclue;ti,
r s38.
Molitfelaie" ed, a $*a, Bucuresti, t9?6.
Montet, P., Egiptul pe urewred, rJ,trrlasti,ei Jtol?ricri. Ruculeryti, l$?il.
Irtortilct, G., Mortilet, A., La vie preistarique, Paris, 1!}03.
Moscr, F,, Der Olelcultismus, Zririeh, 1935"
&Iu6ir, Gir., Di,n mltolagia, trncilot, BucureSti, l$fi!.
)!Iil6u, Gh., Zein eroi,, persan$ie, BucureXti, 10?1.
Neagoe, M", Pogdni legendare din istaria poportrl&i ronrrin", llueu-
: n5ti, l0lt1.
llebunelle. T. G., Ilonto aaro1dului, Ga!a!i, 186?.
l{eg'ulescu, P.P,, Gtnera farznelor euIlurii, Rucurc;ti. 1984.
Net"iesheinr, A. {r'on), Die Caballa,Stuttgart, 1.855"
Nieolaescu-Plog:6or, D., Volschi, W,, Elemente de derrlo1rcrfde ,si ri-
t:wal lurcrar I,a populagiile ueeh,i din lTom&ni,a, Bucure;iti, l$?i.
liicolau, C.. oewltismq.tt orielrtal, B-peuregti, 1936,
Nicolau. C., I)escoperirea comorilar, C$mt)ine, 1039.
L$icolar-r. C., F toncnrc.s oner La, Cimpina, tr029.
I'licolatr, C., Iltpnoti.smal in m'isterele ocultiste, Piteqti, 10:)7.
Nicolan, C. K., Ocr,r,lftsnz'ttl, hipnatismul, n'Lagnetismul, spiritisnluL,
telepatia, htagia etc.. Birlad, 1025.
Nicolau, C. K., Banul nti,sterios, Cdnrpina, L929.
Nico1au, C. R., Bagheta magicd,, CArnpind, La.
Nostradarnus, M., Les oraies pioph,tifies, Allrsterclarlr, 10ti?.
e)esterreich, T, K., Les pnssedds, Paris, 102?.
r-)ipteantr, A,. Qrddina ile dincalo, Zoosogthi,a, Cluj-Napoca, 1980.
Pamfilie, T., Mi,totrtgi,e ramAneased,, Bucureqti, 1116"
Pascal, I. S.. Cruce, 'rugd'ciune, candeld,, Bucureqti, 1981.
lravelescu, Gh.,,,Posdred, suilet". Contri,bu$i,i, pentl'u eunoaitere&
ctlltul,ui mor]rr,lor ta rom6'nii d'i'n Transi'l'ucn'io, Bucuregti, 1942.
Pavelescu, Gh,, Cercetd,ri astt'Vlra magi,ei, la tomd,nii din Mun{ii
,4 paseni,, BucureEti, 1945"
Iiavelescn, Gh., Monr:. i'n folcl'arul rttntd'nese. Contri,bu$i'i pen'trw
otneaqterea magi,ei, Sibiu, 1944,
PArvan, V., Deeid,, ed. IV reva.zut[ gi adnotatd, Bucuregti. 196?.
]lensa, H, Sorcellerie et reli,gion, Paris, 1950.
xretrescu, Gz,, Zori,Ie chimiei, gi alehi,mi,ei,, Bucure;ti, tr925.
Iiiobb, P. Y,, Eormulaire d,e I:Iaute Magie, Paris, tr93?.
].!ii:pidi, fi. M., Sfudii de istarte a relLgi,tlor anti,ce, Bucur"e;ti, 1|)69.
l?lutarh, Ilte$ile paralele ale aamenilor i|u1tri. Aleuandru, ce.l' Mare
*i Caiws Julius Coesor, Btrcrrregti, tr93S.
Fopa. V., I{icolescu, R,., Dui'lritrescr"a. D., Ciiirzi.i. pisrlc.iXe pd no.d, Z vot.,
Bucuresti, lg?8.
Pcrpescu. A. N.. Semper fid.eLts, tsucin.egt,r, lg81.
Fopp, M., Obiceiuri trad,iliounle rom,&.ue6ti, Buci-rre5il. tS?6.
Foti.ier, R., In'iti,ation, d 7a med.icine et it la magie en {slo,m, Farjis
r9;it).
tsresa ntunciloreascd, ;i soctalistd d,in P,amdniw, Eur:uresti,, j.964
privat, M., La fin de notre siicle, Paris, 1989.
Probleme filosofice (rle. medicinei, Bucute;{i. 1961}.
Fi'oliop, A., Medizi,nisch er. Okkultis,mus. P fl.r am r: d.izi.n, Jena" 196?.
Psantir, 1.. Fermecdtorul..., Craiorra, i886.
Pufan, P., Stri,goi .5i fantome ? Bucuresti, 1S65.
Rarnacharaka, Y., Fourteen. lessorrs in Yagi Phllosoph.rT atul, Arientn!
Occultism,, voi. 1, London. 1904"
Regnard, P., Sorcelleri,e, ntagnetis'me, ntol'ythiniusw.e. a{eni,re de,s
grancleurs, Paris, 1887"
trliemschneider, n{., I"um,e a hittitilor, Bucureqti, 1$ti?,
Rony, J. A., La magie, Pai'is, 1950.
Flossignol., J. P., Les met&u:r d,a.'ns l'arfiiquitd, Parris" 1863.
Roure, L., La legend,e rles ,,Grands Inities", Piiris, 1936.
Russel, 8., De ce nu sint cregtin, I3ucurepti, 1980"
Saint;'vss, P., Le$ notion de temps et d,'dternit€ darza la rwagfi,e e6
Le reli,gion, Paris, 1019.
Salalr-ben-Abdallah, Le m,agisme. Gs'ande i,ni,tiati,otr. Parls, [85'3,
Sirhleanu, Y., De la magie la er:yterimentul ftiintifi,c, Er.reuregtio
1978.
S[vescu, I. 5., Nli,nunile ontenirei, I3ucure$ti, 1904.
Slriescu, I. S., Secretele ntagiei, Iapi, 1926.
Scheffer, T. (de), Mgstires et ora.eles h,elleniqups, Paris, n$43"
Sclropenhauer, A., Ossci sur les a,ppsrit;xons gf of,r?r,sc't{,les d'iuers,
Pai'is, 19I ?.
Sclrneider, W., Omni,pt'ezentul Babilan. Ara1ul ca destin al aarwe-
nilo. de ld Ur La Uto'pia, BucureSti, 1f)68.
Sclrur6, 8., Pitagora. Misterele de la Delfi, Buci-rregti. f,a.
Schur6, tr).. Les grands ittidids, Paris, 1931"
Schra,abl6, R., Le proltlitnte dw n?ol, pafis, LglL,
Seera'ran, O., Mathologie der Gri.eche'n un Rdrner" Lelpaig, i.91@,.
Seldcrn', M., Les illupi,onn| tes et.leurs secret$ d,e leur uze f&ntestiqu€
P:rris, 194?.
Serurionov, J., Arseti,le piLnliiltului. O geograf"ie eco!$offi.ic& pewtru
aricine, Craiorra, 1944.
Simenschy, Th", Cultur& gn lilosafde indlsn& AxL fuftte" Eueu',re5tl,
1f,?8.
dr.l t)
a! ?
rJ!l

$jvlrlet., A. F., 'fhe {)ccr{it World". llonCon, iiJ$;}.
Sper"a$tia" In.. Condribtat[i La I'ilhsafio Mog'ie{" F.iucut'e$',ii, ].9ilii.
$ii;efan, L il., Adcrdru,l" d"espre ndl,uefui. l3uculeryti, 1961.
$tefirnescu, A1. ilt., Ad'eudrul 6t gtid'rufele secrete, Bucru:eqtl, 1$1ii.
Steiner. R.. Ei'ne Olekwtte Play.sdolog'ee, ISerlin, X.S2T.
S'tci.ner^ R., Lc. scicnce ilcculte, truris. X922.
$temtrrlinger, 8,, Arrtifue und ntorlerne Volk.)*nlecliein, Leipzi,g, X9!5,
Sternplinger', fi., Arl.td/t*r AhergLouhe lrt m.nt].etn Aussitoh,lunEtln,
l"-ipzig, lDl2.
$rfoiceseo, C,, I"ei rnrrgr.e dans I'ant icn drttit rnm,ait?] 11ax'i9, trS16.
Surlre, tt^, Trnitd de purapsllholagie, Faris. 1ll5rj.
lit:,oboda, K., Lo d,em'arutLogte ete iVJi*hel Fseilos, Brno, 19??.
Sq'edenborg. E, {de), X.cs mervei},l.es du ciel et de t'enier et d,es
'lr,rres plqnetrrirss e0 asdrales, Dcrlin. l?S?.
g."iilrrrcei, Gh,, frt.trdfdtrt.ra.l'irecsr:d siore sitt,r'prli'e$. su,per$i-i,lde:i maro*
dulri, Rucr,rreqti, 1964.
.['irndse, -i., Cullr,r.rri 9i rr-'ligie" ISucurctai. 1t]i'].
'.Iieod*reseu, N,, Chip, Gh., Cerul-o tori.rrri dteseifratd,"," 6ucure6{,i,
]l $)82.
T'eodcrreseu, I'I., 13!tll.dtr trecu"tLtlu,i, p?e.ee'nl:ul.t"tL 6i uiitoru'4url'.".. Bq>
rr,9aui.1$22.
'lf'Iretard, II., X,* rneyt:eilleuse fuisfilir{l cXa cirque, Faris, 1l{)4?.
Ti.ssandier, J. I1., Des ,scrienr:es o(1ctll*e$ et du spiriidsmae, Pu.r'is-
f"cndre, ttlti6.
Tokauev, $i. 4., Iieiiptei 'ln 'isXori,n pdp(-:o.;rel$.ir lunrii, Bucuregti., tr9?ti.
1[''rrlstov, S. F., fftnogrofid confi.'ilerutelf-}r. Sftrdii de etnagra{i,e gs-
wer ald,, Buelre$ti, 1 95$.
T'repteni.cu cel,u 'rn&te ps,ntru Cocufe serryaruele oe $€ fuc lu prn '$'d co.fe
$r,|tt de la na,turd3 qoiliq-i1'q 1889.
Tr:ineius, R., L'lt.typnot,is'me et sG tlf,dr.fi,E'$e. Nlor"lt,real. 19?X.,
Wrseanu, f", Janegic, C., lonescu. L,., fst*rdo haleittlui, Bue,uregti,
rl{i{i?.
V'asehide, N., Sonr,nul gl ris'al, Burcure61.i, trt)??,
Vasclride, ilr., Piercln, hL, tr",a {ra!l$,'nee ri ler trcr.l,eur praph*dtittue.",
F,,ris. i90l-1902.
Vaschide, IrT., Fier<-:r'1. t'tr.. tr e vdue n:nofrft,sltrque cXrr'ns les trutli'f.Lons
ders peuple* so.u.urige.9, Frris, I!.J1.
/,as il e-ct:u, Em., lslo rdm r e!.i g iil,ar, lij'u c:'r rest i.. 1.{-iil2.
ny'eghe" 'J-, ?cinn flil,lriti,. Pf'or-)rolit"lig ltri Nt;r;rrirrd,llitrs, F,.rr rltelti,
n (}40.
'iissac, X,[. ride], .Alle"qcl'rd.es ef sgna,lloles. Ir-ugrrnes. Ora.ele"s. X]irris,
1fl',t2.
Vi.rai fi aror"eo v r d. j;rtoat e l,a r, Erbltra, I 94 !.,
ylbd&u" I{,, MdstereXe gdlnei negrc, Cirnpulung-trWuiscet, Igi3r6.
vlildu{escr"l. Gh,, fofem,isr?}u1., Bucure$ti, 196g,
Vlidu[escr:, Gh., Filosofda En @teclu oeehe, Bucrrrelti, !gtx4
Waite" A. 8", flae Secret, Tradttion in Alchirng, Londnrq ng6g.
Wald, f:t"" Resli.tnte pilimbaj, Bueuregti, l"r)ffE,
{;ebstero ffl." L* Tc.borr, paris, lgSZ.
Wier, ,tr., lfisfoires, paris, lgES.
zahania .flri..
l'!.ourtea gi credinfn in s*ttrr,d. suJtet gi ile$rurdre, B-si,-c,re6ti. [9$[
Zwer@'ffi2, (1,, &,fo.gde, Sfcrac{,aeglnuflre" S;6d.rifdsr,rewsu tr"efg:z.i,g-"trremia" {]0.1,r
31R

Gheorghe Bratescu - Vrajitoria de a lungul timpului

More Related Content

Similar to Gheorghe Bratescu - Vrajitoria de a lungul timpului

More from Robin Cruise Jr.

Gheorghe Bratescu - Vrajitoria de a lungul timpului