Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor

LUCIAN C*FERE
IAVINIA CIPERE
fif..Nu PANAIT
}OAF{ FETINIU
STEIIAN FATRUTESCU
fUR*t PALI?.I
1IIRGIT TEODORESCU
.,,1:rrt;i'
Lucrflrl prfictice ,,n
EF!S=s{F:3F-:r,t€-'qT'fT-',lF."q{1qa:rT.'s' al<f1i.*?l=a:r T:if:'::eFilr" -E3l:a--;!-{nlT:]'
': 'lr"?i
:i:".1:
E:-----j'j*J .*.* ..::,.-.. ----.
Sffi trMtrANAWM
A RAilTORruCKtrTGARMfuffiR
EDITURA DTDACTTCA $l PFDACOGICi., BUCURE$T| - ie85

I
I
t
Iil
Jr,'
il
I
I
ta
i
INTRODUCERE
Lucrarea cte fa!H, este conceput5, ca un indreptar
in activitatea practicd, cle clepanare ft radioreceptoa-
relor qi se adreseazd, cu precd,dere elevilor din ulti-
mele clase ale liceelor cu profil electrotehnic (me-
Eetia electronist rad,io si' IV).
T)e asemenea, ea este util5, depanatorilor, munci-
torilor qi tehnicienilor ilin industria do profil, precunl
qi electroniqtiior amatori.
Prin clatele de ultimd, ord, pe care le cuprinde,
cartea este un instrument de lucru nu numai pentru
lucrd,rile de laboral,or, ci qi pentru completarea unor
cunoqtinle generale in spiritul celor expuse de tova-
rd,ryul Nicolae Ceauqescu la Congresul al XIfI-lea
aI P.C.R,. : ,,Ridicarea nivelului pregXtirii profesio-
nale qi tehnice pe baza celor mai noi cuceriri alo
qtiinlei constituie factorul determinant al dezvol-
tdrii economico-sociale, al f[uririi cu succes a socie-
tnlii socialiste multilateral tlezvoltate $i trecerii
ia edificarea comunismirlui in Rornf,,niatt.
Materialul este structurat pe intrebd,ri gi rd,s-
punsuri, prezentintlu-se la finele capitolelor probleme
tle depanare rezolvate. De asemenea, fiecare capitol
cuprinde o parte teoretie[ strict necesa,r6 inlelegerii
problemelor tratate.
Dup[ o prezentare generald a unor probleme de
bazb referitoare la radioreceptoare, sint tratate
sintetic aspecte legate de aparatele de mf,surat
utilizate curent in depanare, precum qi m5srui do
proteclie a rnuncii (capitoleie 1-4).
Capitolui 5 se referd, la metodica generald, d,e
depanare, iar in continuare, in capitolele 6,7, 8,
9, 10, 11, 12, 13, slnt tratate succesiy pentru toate
blocurile functionale ale unui radioreceptor, pro-
bleme teoretice, lucrilri practice pentru depistarea
cauzelor defecliunilor po baza simptomului qi, ln
finalul fieeS,rui capitol, aga curn am menfionat, pro-
bleme de depanare rezolvate.

Avincl in vedere complexi tatea radioreceptoarelor
qi a sistemelor tle redi,re a sunetului actuale, s-a
introdus capitolul 14 care trateazl, combinele audio
cu partieuldrizil,ri pentru produsele romA'neqti (com-
fini, C"arS - I -:205, frezentatd, in plans-a 2,. si
iadiocasetofonul stereo
-a c[rui schemil electricfi
este reprodusd, in detaliu in plan,sa 3)-
Ultima parte (capitolul 151 prezintd'. tendinlele
si dircctiile dc dezr-oltare in dometriul rldioreccptoa-
relor qi'complexelor audio, menlionindu-sc unele din
realizflriie cele mai noi.
In lucrare se trateazX, exclusiv ratlioreccptoare
gi combine echipate cu circuite rcalizalc cu dispo-
zitive semiconductoare, cliscrete sau int'egrate'
- Avintl in vedere caracterul qi clestinalia aeestei
Iucrtiri, realizatd, pentltt complctarcn' materialului
AiAacti'c pus la ilispozitia i4v[,lirnintului liceal,
autorii vor fi recunoscill'ol'i celor c&re -or reru cu
sugestii '1i propuneri de irnbunirt[liri:.
{
I
t
i
I'
Il
I
:

Ileceptorul radio asigurd, prelucrarea semnalului captat dtr Ia anten[,
aEf,fel ineit,la sfirqitullanlului, traductorul electroacusticreface in{orin*fia
sonorfl originali.
I'eltru realizarea comuniealiei, informa{ia sonori originai5, e"qte tran$-
forma,tfl, prin intermediul unor traduetoare electroacustiee, in semnalo
electriec, care vor fi prelucrate iu vederea emisiei.
Atit ia receplie cit ,si la emisie, prelucrXrile suferite cle scmnai sint
a.cem[,nd,toare : amplificare, schimbare de frecven!5,, nicdulart:, tlcmod'u-
lare, limitare etc.
Avantajul folo sirii undelor eleetromagnetiee la transmiterea informaliei
rint in principal urmitoarele :
- propagare cn atenuare redusI;
- posibilitatea amplific[rii semnalelor ;
- transmisia pe mai multe canale, simultan' a mai multor programe.
Semnalul electric purtS,tor al informaliei este o functie armonici
in tirnp; frecvenla alocatd, acestui semnal define;te canalul ce-I ocupd,,
iar unril'dintre farametrii sd,i variazi proporlional cu informafia util5,.
Repreaenta,rea matematicd, a unui semnal care se aplici la intrarea
reeeptorului este de forma:
e apitolul 1
ITACEPTORUI, DE RADIODIFUZIUNI] - OIIIECT
AL DEPANARII
"f(t)
: -4 cos[<,:l * e (r)], (1.1)
unde fie amplitudinea A, fie argumentul eoeinusului sint depcndente de
Eemnalul modulator.
Oscilaliile mod.ulate in arrrplitudino se caracterizeazzi prin aceea ci
amplitudinea /. variazd, propor,tional cu semnalul moclulator.
Dcoarece a,eeastd, varialie are loc in jurul unei valori medii I o, semnalul
motlulat in amplitudine are expresia:
,f(,) : lu [1 * g (l)] cos (ar, t * P,), (L.Zt
ln eare r
cl, este pulsalia purtdtoarei;
pr - detazajul purtdtoarei fa{[ de originea timpului alea.sf,;
Ao - valoarea medie;
g(t) - informalia utiH.

fnformalia g(t) se poate pune sub forma :
g(t : ?/, cos (o,i * g),
unde :
,n este indice de mbtlulalio ;
G)il - frecvenla semnalului modulator.
So p_oato demonstra, prin dezvoltare in serie tr'ourier, cd spectrul
ocup_at d.9 un astfel de semnal este intre (or
- o)m Si <o" * <o,o. Deci, in
oazul unei transmisii MA ca frecvenla moclulatoare maximd, de 4,5 kif,z,
speotrul unui canal do transmisie se iitincte pe g kIIz.
- Pentru a nu apd,rea distorsiuni la clemodulare, in moduialia MA so
Laqeazd' cu un rhmat :0,8 . . . 0r9.
. .
oscilaliile modulate i! frecvenli se caracterizeazd, prin varialia puisa-
liei radiate <o" in funclie de semnalirl modulator. oscilalia radiat.i se
-poato
exprima prin urmd,toarea expresie :
(1.3)
(1.4)
(1 .5)
receptor const''i in simplitatea, schemei ;si in ligrsa
,,d.id.actieii" u accsl,ui rnontaj este rcceptonrl cLr
f(r) : -40 cos I '' '
+
lotrl
d' + e"j '
0
sau sub formd, de serie tr'ourier :
f(l; : .40 cosfo,, +E pr sin <o,r J * p,l,
und"e pe
- lge- esto inclicele de moilulatie.
e)mk
Prin dezvoltaro in serie se poate ard,ta cd, spectrul ocupat ele osciialie
este inJinit, dar este snficient5, transmiterea numai a unei pilrfi a acestui
spectru, pentru a asigura o transmisie cu distorsiuni convenabil de mici.
Yalorilo uzuale ale clevialiei maxime d.e frecvengii, pentru rad.iotlifu-
ziune fiind de 50 sau 75kEt", rezulti ci indicele de mod.ulalio corespun-
ziltor frecvenloi maxime de moctulalie ntilizate (1-5 kHz)
'are
valori clo
3,3-5; pentru frecvenlo d.e moctulalie mai rnici, aceastf,, valoare poate
fi cu mult depdqiti.
Practic, mirimea benzii unui canal rlfn'este de circa 300 kEz, fiindt
sutcientfl gi pentru transmiterea semnalului stereo cu frecven!:I, pilot
(orRr).
A. SCEEME BIJOC AIJE RADIORECEPTOAITEI'OR
Cel mai simplu rnod. de a recepfion* o ernisie MA este folosirea, unui
reoeptor cu amplifioaro directi, a cflrui schemi bloc este clat[ in figura 1.1.
Flg. 1.1. Schcma bloc a unni
radlorcceptor cu ampliflcarc
dircctd :
1 - etai de intraro; 2 - ampliiicator
d6 inaltd. frcventl IAIFI i 3 - otaj d.
deteclie; 4-emplificator do joe*
frecventt (1./F); 5- tradt(tor
electrcacust ic.
,A.r'antajul acestui
reglajelor. O variant:i
6

galenf,, clin figura 1.2, ln care ansamblul Cy, L constituie etajul de intrare'
dioda -D qi grupul C, R - blocul rle deteclie qi tracluctorul-casca. Lipsesc
arnplificatorul de inalti frecr.enlX, qi cel d,e joasi frecven!5,. Il,eceptorul frrnc'
!ioneazd, cu energia semnalului receplionat.
Add,ugind blocurile 2 t*i 4 din
figura 1.1 cre$te putereafurnizatlla
iqiro ryi scnsibilitatea aparatului. Cu
to:lte acestca, performanlele sint
siabe qi cletenninate in mare mdsurS,
t1e calitatea circilitului c1e intrare ;
cnm nu se poate obi,ine un factor cle
ealitate Q suficient de ridicat pentru
a aslgura o selectivitate c,rescutd, cu
aStfcl de SCheme, se pot recepliona Fig. 1.2' I'ladioreceptorul cu galeni.
nu.rnlli posturile iocalc.
Pentru imbundtir,lirea selectivit[,tii, dupd, blocul 2 (amplificator d.e
rarliofrccven!,[) se inti'oduce un circuit acordat. In acest caz' apare pro-
blerna stabilit[!,ii etajului, problemd, ce impune scl,derea amplificd,rii
ctajului. Ine,ercarea deci, in cazul unei d.epand,ri, a creqterii sensibilitd,lii
receptorului este contrainclicat5.
Penl,ru rezoLvarea acestor probleme, schema folosit5 in prezent, uzpSl'
in receptoare este cea de tiTt snpterlteterod,ind..
Principiul funclionir,rii receptorului superheterodind, are la bazd, intro-
rlucerea in lanlul de transmisie a nnui schimb'itor de frecvenld, ea,re asigurd,
interferarea semnalului receplionat cu cel generat in receptor, oblinind.u-se
astfel un semnal de frecven!5, constantd, denumit' setnnal d'e frecnsenl,d
internted,iard fi :
fr:fo-fu, (1.ti )
ln care:
/, este frecvenla oscilatorului local;
l, * frecvenla semnalului util.
Pentru a se mentine constant5, valoarea frecvenlei intermetliare, este
necesar ca frecvenla semnalului generat local sd, vaneze o clatd, cu frecvenla
semnalulni util (recepfionat).
Astfel, se poate tcaliza,, indeperndent de frecvenla semnalului recep-
{,ionat, o amplific are controlatd, nsi mai ales o caracteristicd, de selectivitate
constant5,. TotodatS,, realizarea circuitelor selective este mult uqurat[,
prin introducerca amplificdrii pe o singuli frecven!6.
Scherna bloc a unui radioreceptor superheterodind, pentru semnale
nrodulate in amplitudine este prezentatd, ln figura 1.3.
Selec{,ia canaluhii util este eflectuatS, de circuitele de inaltb frecven!6,,
care cuprind circriitele de radiofrecvenlh qi amplificatorul de frecvenld,
ini,erme.fiard,l asl,fel, eircuitele de radiofrecvenld, atenueazfl, canalele mai
dep5rtate de canalul util qi in special semnalele care pot fi amplificate

direet de amplificatnrul de frecvenfl intormediar[ : frecvenla intermediarl
gau frecvenla imagine :
ft-oo : !, * 2K I, (K : 1, 2. . .). (1.7)
In majoritatBa receptoarelor, atenuare& se realizeazra cu un singur
circuit seloctiv Bau, eventual, cu doutr, circuite selective cuplate. Peniru
Fig. 1.3. Schema bloc a radioreceptorului superheterodini pentru semnale trIA
l,-: ctal dc intrzroi 2 - AIP; 3 - schimbiitor dc Irevcng (SF) ; 4-oscilator l6al (Ol,) ; 5-amplifietor
& {rcvcnitr intmodird (AFI} i t - $1T:t$i#:;1.;ff"t1:""ut
al amprificrrii |RAA);8-alp t
atenudri mai mari qi pentru asigurarea unui raport sem,nalf agomof mai bun,
Be introduco un amplificator de rad.iofrecyenld,. Semnalul de radiofrec-
ven!6 astfel selectat qi amplificat este aplicat schimbi,torului de frec-
venfd, 3.
Schimbdtorului de frecvenfd, i so aplici, qi semnalul generat de oscila-
torul local 4, astfel incib din diferenla oelor doui semnalo rezult5, frecvenfa
intermediari,. fn unele receptoare, oscilatorul local ryi etajul mixer sint
cumulate in acelaqi etaj, denumib mtaer - autooscilant.
Pentru oblinerea frecvenfoi intormodiaro constanto la ieqirea schirnbd,-
torului de frecven![, tr'-'buie ca freoyenta de lucru a oscilatorului local sS
Be schimbe o dati cu schimbarea a,cordului in circuitul de intrare, unde so
Belectea,zd, semnalui util.
Tensiunea de frecvenf5, intermeitiard esto aplicatd amplificatorului
de frecven!5, intermediard, 6, caro aro funolia de a introcluce atenud,ri
minimo pentru semnalul util $i d.e a nu pormito treoerea unor semnalo
din afara acestui spectru, asigurind deci atenuarea canalelor adiacente.
Semnalul astfel amplificat so aplici etajului detnctor 6, care are rolul rls
a extrage informalia utii[ (semnalul modulatoq audioj ain semn'aiul do
freovenli intermediari, (purt6toaro mod.ulat6). In figura 1.4 se prezintl
forma semnalului in diforite puncto alo radiorsoeptorului.
Dupd, deteclie, $emnalul auclio esto amplificat dle partea de joas5, frec-
ventd', pentru a asigura o putero corespunz5,toare traductorului electlo-
acustic (casc6, difuzor).
Acest bloc trebuie st, aib.4 un raport semnallzgomol superior celui ro-
zultat la ieryiroa cletectorului, pontru a nu altera performanlolo etajelor
cle inaltd frecven!6.
Totodati, acest bloc poate roalize tliferito curbo de corecfie, necesaro
prelucririi semnalului cu aJutorul unor circuite ds corocfio a timbruiui
I

pentru frecvente joase audio, frecvenle inalte audio, registru de voei,
Jnzz etc.
Traductorul electroacustic g poate fi o cascd, un difuzor sau un an-
sarnblu de difuzoare cu filtre pentru realizarea unei presiuni aclsties
crescute..qi a unei rnai mari liniaritd,li pentru intreg sfectrul de audio-
frecven!d,.
Semnol de radiofrecvenla - purtdtoore
nodulotd in anptitudine
Semna'lul lrecvenlei inlermediare - modu-
lot in' amffiludri're
Semnalul rezultct dupd delectie - infor -
motia audio
lo
, i
-, r i
sennalul apricat difuzorurui
I
F'ig. 1.4. Forme de semnal la rr superheterodind &fA :
. - scunal de nF; D
- scmlal de Fr-aA, , -.ffir.L;:;Hl:ron dcmodulare (iaformafia audio) ; d _scnuar
fn a,fara cSii directe a semnalului se aplici, gi un semnal invers, semnalul
de reglaj a,utonxat al arnp.liJicdrii, ce se eitrage din etajul detecjrir qi di;,prelucrat (filtrat, .?mplificat etc.), comandx etajele "amplificato.,itui
o*i
frecvenld, intelaediari qi amplifib'atorul de inalti, t."c".in1ef as*;i lil;atit posturilo slabe cit qi posturile puterniee sd, fie receplioiaie la aproxi-
mativ aeela$i nivel sonor.
fn cazul' folosirii unor.etaje- oscilator local-mixer separate, semnalul
$e reglaj automat al.amplificd,hi poa,t9 acfiona gi asuprd-etalurui mixer;
ln-ca,z contrar, acest fapt nu este posibil, de6arece'la un^mixer
-autooscilanf
sohimbarea. punctului de-func-gionare, in vederea modificirii ;;pliii"d;iecestui etaj, va conduce la sc[imbarea funcliondrii etajului ca 6scilator
gi deci la schimbarea frecvenlei generate loca,l.
rn schemele mai pretenlioase se introduee qi reglajul automat al frec-
venfei oscilatorului local. Acesta se poate efectua cu o schemi, bloc ca
cea din figura 1.5.
semnalul de la ieqirca amplificatorului de frecventd, intermediarr z
anfioneazi' printr-un cliscriminatot de f.azd,4 asupra u.nui element de reglaj J

al frecventei oscilatorllui local 6, compensinda-se astfel ,,fug&" oscila-
torului locd,l. ln acelaqi timp, cu ajutorul a,cestui dispozitir', se micqoreazi
distorsiunile datorate acord.ului inexact.
Schema bloc a unui receptot Mn este clati in figura 1.6, remarcind.u-se
c6 fa!,5 de receptorril MAr receptorul lIP are in locul tletectorului MA un
discriminator de frocvenld (demo-
Fig. 1.5. Scherna bloc a sisternului de reglaj
automat al frecvenfei oscilatorului local:
t - circuit€ de RF; 2 - ansamblu FI - mixcr ;
3 - deodulator ; 4 - discriminator sensibil la fazi ;
5 - element de reglaj al frecvenfei; 6 - oscilator loel.
dnlator trIl), care oxtra,ge semnalul
audio modulator din semna,lul de
frecven![, interinediar5, modulat in
frecvenfd,. Uzual, etajul discriminator
9 este prcceda,t de un etaj limitator,
ce are rolul de a elimina event,ualeltr
perturbatii ,1i modulalia de ampii-
tudine paraziti,, pentru funclionarur
corect[ la nivele mari de semnal'
astfel incit circuitele acorclate s'i func-
tioneze oorect; o intrare in limi-
t,are a elementelor active d.in blocul
de radiofrecven{,ir, poate duce la
$unta,rea circuitelor acordate. Curn distorsiunile la dezacord d-ate de
rliscriminator sint nobabile, la receptoarele ,l/}l este generalizat reglajul
automat al frecvenlei.
Flg. 1.0. Schema bloc n unui radiortccptor pentru sernnale ,&1F:
l-circuitdcintrarci2-ARF;3-ansambludcekcuitedo RF;4-SF;5-AFI-trIF;6-zn-
sanblu ale circuite de FI;7 - ansamblu de circuite de lnalli frevenfni 8'- OL;9 - discrimimtor de
frccventtr; 10 - AJF i 71 - difuzor; 12 - RAA; 73 - reglaj automt al frevenlei (ClF),
Receptorul MA- MF este destinat recep,tion[rii atit a emisiunilor
modulate in amplitudine, cit ryi a celor modulate in frecvonfI. Partea
comun5, a celor d-ouil scheme bloc (amplificatorul de joas[ frecvcafi, ryi
defazorul) cit qi sursa de alirnontare &r apdrea o Bingurf claf[, in schem&
bloo a roceptorului combinat. Deoarece frecvenlele purti,toare ou c&re so
laereazi, pentru cele douX, tipuri cle mod.ulare sint mult diferite, atit cirou,
itele de intraro, amplificatoarele de rad.iofrecvenfd, cit qi oscilatoarele
locale vor fi independ.ente. La receptoarele mai putin protenlioase, ampli-
ficatorul de frecvenfd, intermediarfi va fi comun celor dou5, tipuri de re-
c€plie, profitind. de ecartul mare intre cele d.ou5, frecvonle intormediare-
0,455 MHz {MA) fa!d, de L0,7 :[[IIz (Mf) - astfel c6, inseriind circuitele
delivalie a,corda,te corespunz5,toaro Delor d.oud, frecvente, fiecare rra con-
stitui un scurtcircuit la frecvenla de lucru a celuilalt.
10

Sistomele de demodulare
0u u-n eventual etaj iimitator
!n figur:a 1.7.
ontena tvil"
diferind principial, r'or
pe calea -MI. Schenia
avea etaje diferite.
bloc este prezentatd,
antend MA
Fig. 1.7. Scherna bloc a unui radiorecr:ptor contbinat IIIA_I.iI'
/ -circuitdeintraresiARF-MF;2 -gix9r_- 4l;s- )L-MF;4 -filtruF/-Mtr', sa'lFr-MF; j-circuitde intrareM,{,eventualtiARF-Ml^;6--ixsMAs;!!Fl':Ur;f -OL Ui; t-)n--trl,l tt MFrg-etal timitaror;
70 - disuimimto;"Y'11;_,Yy":lffi;
'i;!tf; 13 - dituzo'r;
. .Receptorul va mai con!,ine, pe lingir, cflile d.l -R-4:{ ni Cl? specifice,
qi sistemul necesar de comut[ri penti'u i facr-. clisjunc{ia celor dou5,?unclii j
in receptoarele motlerne aceastil conrritrlrr se facc cu comandd, in curilnt
continuu.
ln ceea ce priveqte receptoareie stcrcofonice, schema unui astfel de
receptor este de tipul schemelor pentru receplia semnalului modulat in
frecvenld,, dar, tlup[ curn rezultd, din caracteristicile semnalului utilizat
in radioclifuziunea stereofonicd,, este necesar ,si un bloc specializat in cle-
Fig. 1,E. Schcln:r ltloc a rinni lidioreccp,l.sr. ,41/:
- r,...otorr,r,
/ - bloc l,lUS (circuit de intrare, lllF, mixer, O,l-) ;2 - AFI;.? - amplificator limitator; rl * tliscri_
nlir)ltu de trecvenli; J - <iecodor s"ereot 6iAJI;;Tal S j Z--AiF canal D; & 9'- diiuaare;
c,rrtlarea sernnalnlui stereo multiplex (fig. 1.8). irr genera,l, pentru a asigura
o diafonic corespunr:lil;oare recepliei stereofonico,- conilitiile impuse intre-
gulgf leqeptor sint rnai pretenlir:asc; bincin{eles caiea de joasfl frecvenfd,
va fi dubl*r,tir eorespunzd,tor celor tlou[, cand,le aud.io rezuitate din ctecir-
dorul stereo.
11

Eadiocasetofoanele cunoso o larg$ rilspintlire prin facilit[file caro lo
prezinti qi uqurinla ln manevrare. Prin alS,turaroa unui radioreceptor
qi a unui casetofon, partea de joas5, frecvenfd, aferentH, receptorului esto
comunil qi casctofonului, cu contlilia asiguri,rii oompatibilitd,lii nivelelor
de ieqire ale celor clou5, blocuri (radio qi casetofon). Problemelo suplimen-
tare cc apar lin de influenlarea performanlelor defunclionarea caseto-
fonului; aeestea sint :
- pamzili electrici da!,i d.e motor I
* desc5,rcX,ri electrostatice in mecanismul de casetofon'
- suprapunerea unei armonici a oscilatorului de qtergere'ctin casetofon
peste postul receplional de ratlio ;
- cuplaje paraziLe prin sursa r1e alimentare.
nlotorul mecanismului de casetofon este de curent continuu cu perii;
d.in acest motiv, la comutarea infdqurd,rilor rotorului, datoriti, comportdni
inductive a acestuia, apar scintei intre perii qi rotor. Actlste scintei se pot
transmite ca perturbalii pd,rfii d"e radio prin alimentare sau prin cirnp elec-
tromagnetic. Transmiterea perturbaliilor prin sursa de alimentare esto
atenuati de o relea specialS, tip filtru taie-inalto -tC, prin care ests alimentat
motorul, qi prin decuplarea juclicioasi, a aliment[,rii. Perturbatiile ce se
transmit prin clmp clectromagnetic se atenueazd, printr-o ecran&re cores-
punzd,toare a motorului qi o localizara a antenei de feritS, qi a circuitului
de intrare cit mai distanfati, fa!5, de motor.
lmpotriva tlescd,rcd,rilor electrostatice se iau mX,suri la fabricarea meca-
nismului, astfel lncit piesele aflate in miqcare, susceptibile unor inc6rcSri
electrostatice prin frecare, s5, fie prevrazute cu lagilre puse la masa apara-
tutui. Oscilatorul de qtergere qi premagnetizare are o frecventX, do
40
-100 kllz ; armoniceie acestuia se reg[sesc uqor in banda cle unile lungi
sau chiar medii. Cum amplitudinea tensiunii este foarte mare' putind
aJunge qi la 150 Ynu, asigurarea unui coeficient mic de distorsiuni a formei
de und.d, nu este suficiont6. Se iau precaulii constructivo d.eosebite in ceea
co privegte traseele d.e curent de qtorgere qi d.e premagnetizare, cit qi
-de
clis[anlare a acestora talii, de partea do radio l uzunlraceste legX,turi se fao
cu fire ecranats. In plus, un&rri se rojectoaid, frecvenla oscilatorului de
qtergere in amplificatoml casotofonului, deoarece aceasta, p[,trunzind
parazit,la intrare, este amphfical,X, do lanlul {lo 1-F, astfel incit poato in'
fluenla receplia racUo.
Cum aceste rnil,suri nu sint suticiente pentru a olimina interferentelet
se cauti, alegerea unei frecvente de qtergere, care sX, nu fie divizor aI frec-
venlei unui post local. Penlru a asigura aceastd, condi{,io qi in alte zone cu
alte emi![,toare, oscilatorul d.e $tergero osts uzual prev5,zut cu posibilitatea
schimbS,i'ii in trepte fixo a frccvcnlei, astfel incit armonica ce ,,,catlo"
pe post s5, fie indepd,rtat:i d.e acesta. Cuplajelo parazito prin traseui do mas[
pot ap[,roa ea d"cfecte iu c:lzul unti lipituri imperfecte sau unui conl,ac,t co
prerzintri rezistenlrd,. In scopul r:vitX,rii acestor neajunsuri, se c:rul,5, scpara,reft
traseelor de aiimentare radio-casetofon, decuplarea sau chiar stabiiiza,rea
snplimental'5, a alimentii,rii ctajelol de consum mic, evitarca inchid.erii
traseelar de mas[ plin cornutatoat'e.
ln "*choma
bloc prezerrta,td, in figur:a 1.9 se ccnsider}, iucluse in blocurilo
12, 13 arnpiificatoarele tle jo:rsi, irecveu{ii qi corectjiilt: de frer:vcnlii, (co-
rcclii de ton). I-ia fel, slstemul de regl;rj zrtrl,omat al ailplificilrli ln parto*
de rcr:eptor M:tr gi sisteruul d*; r'eglaj :r.iit'ornal al frecvenfei i;i partea de
receptor .l/trn mr au fost lrilcuts pe s*haura bloc.
'r9

De menlionat cd, pentru blocul /5 se pun condilii destul de severe in
ccea co priveqte raportul sernnallzgonrrof, ni'elrrl la intrarea acestuia pro-
venit cte la capul de retlaro sau de la un mrcrofon fiind de Q'25-2 mV"1t
Blocul 16f amptificatorul <1o retlare/inregistrare, amplifici, semnalul
tlat de preamplificator la nivelul necesar amplificatorului de putere, res-
latoc OG-- -1
tnteno MF
antena MA
-L
cap
s leroere
. caP
tmprlmore
Fig. 1. 9. S chema bloc simplificati a unui radio-
casetofon :
/ -circuit de intrdc ai AIIF ; 2 - mlxer UUS, 3 - OL -urlr4E + a.t. , &
U U S : 4 - AFI - MA-MF ; 5 - upliflcator limitatory
- diq.;iminat^r dr lrcvertl : 7 - demodul,ator MA i I -
-
uuJ; 4 - AEt-tud-tila t
6 - discriminator de lrmvmtf, ;6 - disciiminator de trmvenii; 7 - dedoddator MA t I -
- circuit de intrre l?F-M,{ ; 9 - mixar MA; 10 - OL -
LtA;11 - decodorsterco;12,13 - AIFtl4' 14'-dilza^t6t
75 - pisampificetor redaiq/tuetistrtgi t6 - eTFliltcator
rcduo.'lnregistruc cr clstig reglabil; 77 - sistem do @nl(ol
automat afnivclului iilagistr{rii; 78 - os.ilator do ttergero I
79 - dispozitiv de scbjmbaro e- kecventci oscilatoru.lui do
i tergem,
pectiv capului cle inregistra,re. Acest bloc realizeaz5, qi o caraoteristici cle
?recventd,-necesal5, corectiei ansamblului band,d,
- cep combi,nat, caracte-
risticX, de-qi schimbl forma corcspunzd,tor red.d,rii qi inregistrS,rii. fn plus,
amptficalea acestui bloc poate fi comandatd, in curent continuu. 'Iensiunea
rlo 6omand5, in curent continuu este fulnizatd, de blocul /7, astfel inclt la
cro$terea tonsiunii de ieqiro din blocul 16, blocul de coma,nd,i automati a
amplificS,rii modific5, ciqtigul amplificatorului /6 in sensul pd,stlX,rii la
ieq rea acestuia a unui nivel constant.
Aceasta presupune existenla unui circuit de deteclie qi a unui cireuit
<le integrare cu o consbantd, dc timp de revenire de ordinul secunclelor,
astfel incit amplificarea sii, nu se modifice in timpul pauzelor sau pa,saielor
muzicale de intensitate sci,zutd,. I3locul de reglaj automat al nivelului rlo
inregistrare este l)locat in timpul redi,rii. Grupul EC asigurii injec{ia
unui curent de plemagnetizare in capul de inregistrare'
Le, anumite modele rJ.e rr, blocrtl 17 lipseqte, conl,roiul nivelului do
inregistrare fX,cintlu-se mrr,nual, conform inforrualiei furnizate tle un dispo-
zitiv indicator d.e nivtrl.
Cu toate c5, premagnetiznrea in culent alternativ ofe:"'i, avantajo no-
tabile (zgomot redus, nirruI crescut admis Ia inregistt'ar€, distorsiuni rnici
ls

etc.), la casetofoanele foarte simple se renun!:"t, Ia acest sistem in scopu?
sclderii costului. fn loor:l capului de qtergere se foloseqte un magnet per-
ma-ricnt ce satuleazir, banda. Capul d.e inregistrare este polarizat in curent
continuu elin sursa cle alimentare printr-o rczistenld. Acesl sisternpermito
elimiirarea osciir,torrilili de qtergere qi premagnetizare, sci,zind totodatd,
;i consnrnul casebofo;:.ului pe pczilia tle inregistrare.
Se poate intilni qi o sciu{ie de cornpromis care eonstfi in folosirea unui
i'itp de qtergelc format din magnc.ti permanenl,i monta],i a,lternativ, astfel
inc:it, dupil trecerea plin faia, lor, bancla rnagneticd este demagnel,izatii,n
comhiLratir cu nrl osc:ililtor tle premagnetizare, cle gabarit qi putere no.
tabil iaai mici.
I]. 1'AIiAMET]III RADIORECEPTOARELOR
Redarea informaliei sonore do c5,tle un radiorecoptor se poate aprecia,
cu ajutorul unor par?)metri tehnici care reflectX calitatea intrinsecl a,
acestuia.
o Sensibilitatea. Se d.efincqte pentru o putere de iegire irnpus*.
(5 mW, 50 mW, 500 mW etc.) .si un raport semnallzgomot fixat,la 20 dB
pentru emisiunile MA qi 26 alB pentru cele MF. Reprezint5, capacitatea,
receptorului dc a rccepliona semnale slabe (posturi depd,rtate) ; in acest
sens se poale clefini qi o semsib,ili,tate manimi, corespunzdtoare limitei intcli-
gibilitdlii unui Ttost slob-la un raport semnallzganeoi de 6 sau 10 dB.
c Seleetivitatea. Se d.efineryte la -f I kIJ.z pentru gamele qi"emisiuirile
MA .ti la ;l 300 kIIz pentru emisiunile MI; este atenuarea unui semnal
aflat la ecartul d.e frecven!5, mai sus-menlionat fa!6 d.e nivelul semnalului
util pentru care cste acordat intregul lan! de receplie. Selectivitate& re-
prezint5 capacitatea aparatului de a atenua in timpul recepliei intr-o
mdsurf, mai marc sau mai mici, semnalul provenit d.e la un post alS,turat
pe seari.
o Atenuarca semnalului de freeventi imagine qi atenuarea sernnalului;
de freevenfil interrnediari. Parametrul presupune eliminarea unor semnale
ce se pot suprapune peste postul receplionat, indiferent de frecvenla
accstuia (frecvenfa imagine dependentd de frecvenla intermedi&ril f6oo:
: .[, -', 2 k fo, lt - ls 2) . . .) qi care tot' pd,trunde in calea frecvenlei inter-
rnerli:ne ryi vor fi amplificato nedorit.
c lliieacitatca reglajului autornat al amplific[rii. Se defineqte prin
ccat'tul de lr:nsiuni dc intrare la antena receptorului, pentru care, la iegirea,
auclio, nivchrl r-a,r'ia,z:i cu maximum 10 clB. Reprezintd, capacitatea recep-
torllui tlc a, ,,nivela" posturile pute.rnicc
'si
cele slabe, astfel incit auclilia
se fa,ce la un nivel *l prr,siunii sonore cu varial,ia acceptatd, de 10 dB.
a Atenuarea l[A
posibilitate* apariliei
t4
parazite. So rlefine4te tn cazul recepliei JfI, undo
unuilsenrnai la ieqirea'tlomoriulatorului M-En, datorat

ilnei modulatii MA, este de ilorit si, fie minim5,; este in leg5,tur6 directf
cn capacitatea receptorului cle a ,,neglija" parazilii la receplia programelou
MII.
tFuga in frecvenf.[ a oseilatorului loeal. Este d.e dorit si fie minim6;
.se misoare, in procente ryi reprezintd o m*sur[ a instabilitd,lii oscilatorului
.local, ce se manifest5, prin aparifia unor distorsiuni la d.ezacord" sau chiar
prin ,,fuga" postului receplionat. Se clatoreqte in general instabilit6lii
,cornponentelor cu temperatura, umirlitatea etc.
oEroarea relativ[ de etalonare. Se clefineqte procentual gi reprezinti
:corelafia intre frecvenla purt5,toare a postului receplionat qi inclicalia
.scirii receptorului.
o Coefieientul de distorsiuni. Se poate tlefini separat, pentru blocul
xle ratliofrecven!'i qi cel t1e audiofrecven!6, sau global anteni-difuzor,
,sa,u chiar antenX-nivel .ernor. Sursa acestor distorsiuni este in oricare
,din blocurile funclionale ale schemei, dar este de rlorit ca d.istorsiunile
introCuse de partea rle jo:r,si, frecr.enti s5, fie neglijabile in raport cu cele
int'rocluse de partea de r:ltliofrecven!5.
. Puterea nominali de ie;ire qi coefieientul de distorsiuni al pirlii dc
joasir freeven$i. Sint dori5, mS,rimi legate prin metodrl de m*surare I
rla un coeficient de clistorsiuni fixat in funclie de clasa aparatului OA 7,;
'2r5 %; L % etc.) se mH,soar:i puterea debitat5, pc o sarcinfl rezistivi. Partea
de joas5, frecven![ mai este definiti, ,ti de coefioi,entul de ilistorsiuni pentrw
putareo, stanclard, la iepire, aceasta fiincl o mbsurX a calitf,lii blocllui
,de;11.
c Caracteristiea eleetrieir de frecven[i. Se md,soarf,, pe intregul lan{
de receplie, mai pulin difuzorul (traductorul electroacustic). Mai poate fi
"dcfiniti ryi separat pentru blocul de AI, mai ales in cazul in care acest
bloc poate fi excitat ryi rie alte surse de semnal d.ecit partea de rad.io propriu-
.zis6, inclusfl in receptor.
o Caraeteristiea de freeven!fl. In mdsurarea acesteia se include qi
-traductorul electroacust,ic; din acest motiv, acest parametru se mdsoar[
ln eonclilii speciale (camerd, surdd,, mierofoane gi aparatur5 specializat6)
1i nu intereseazd in conililiile depan6rii, unde o verificare organolepticil
;se tloved.eqte a fi suficienti.
o Efieacitatea reglajului de ton. Este o m6rime caracteristicd blocului
.de joasd frecven!'d, I se m[soari atenuarea qi/ sau amplificarea la frecvenlele
dc aclionare a tonului (baqi, medii, inalte etc.), fa!d, do 1 000 Hz pe pozilia
,de liniaritate maxim6.
ln tabpJul 1.1 se dau parametrii radioreceptoarelor in func!,ie de clasa
de oalitate, limitindu-ne la rr tranzistorizate gi la cele portabile.
15

(t
FarrDctd
iilln lnattl
frecventl MA
umirul gamelor gi
subgamelor MF
mcle de undl
S ensibilitatealla borna UL htvjpentru o pu- lde ante-
terc de 1 iegirelni
III
,l
minirn 4
de 50 mW loarA
qi un raport
semnallzgo-
de 20 dsl-
ln game- lcu antc-
de UL' lnl irite-
UM 9i rJS gilrioarl de
dB tn ga-lforitl
aM lp"yl _
u.s [pvl
ra UUS (pc
300 O impe-
Tabelul Ll
PerforErntc de clase
cleslflcrrce reecptoarelor ilc radloillfuzlunc ilupr prlnclpalelo lor perlormanle
Radiorccptoarc cu lnnzistoarc
ninim 3 ninirn 1
525,0-
1605,0
5, 95-26, 1
65,0-73,0
UUS [ptvl
UI, lmV/ml
UM [kHz]
UUS [MHz]
UM [mv/m]
Radioreceptoarc portabilo
re pentru

r
I
e Selectlvltatee
Atenuarca gcnnnalului
de lrrcventl lmegtnc
Atenuarca
de frecvenfl lntermc-
diard
UL, ULI qt
us [dB]
tEslaE--
tZlaBI-
s IdBl
uM [dBl
DDST,frET-
5 000 FIz
26
-:J4
10
30
18
-26- 20-
6
15
15
tatea reglajului
automat al amplific{-
r!i, Pentru o variafie
de 10 dB Ia iegire, mai
bun{ declt
lentuarta MA tdBl
US [k]Izl
UUs [kHz]
cientul de distor- 200 Hz
siuni neliniare [o/o] ln
amplificatorul db AF,
pontru puterea nomi-
nali la ieqire, la frcc-
ventele de mtrJurat
pe rezistenla de sar-
cini
,ensibilitatea la intra-
ree dispozitivului de
redare pentru o pu-
tere la iegire de 50 mW
mli bun{ dectt lmvl
50
Eroare retativl ite 9ta- IDZ si-a
lonare, procentual tn l^i-garnele l""t tor
t1
90
4,0
10
wl
-J
Tabchtl I.I (contlnuare)
10
- 35-
1
ga de frecvenld a
oscilatorului local
frecventi. Puterrea no-
rninali la iegiro

'i' obetul /.1 (continrralc)
Performalre de 0la3e
Nr.
crt.
0
16
Caracteristica de frec-
venti a lntreglului lanf
de amplificare (curba
fidelitXlii globale) la
redarca acusticl, cu o
neuniformitatc dc
14 dB pcntru frecven-
la pcste 250 kI'Iz 9i
18 dI) pentru frecven-
!a sub 250 kEIz in ga-
teristica cle frcc-
ventl elec.[rici a lntre-
gului lant de amPlifi-
care (curba fidelit5{ii)
pe rezistenla de sar-
cini crr neuniformita-
te de 6 dB la frecven-
[e peste 250 kHz Ei
10 dl3 pentru frecven-
e sub 2ir0 kHz
Ifficacitatca reglajului
de ton ln AF fatd de
1 Off) [Iz. la frecven-
ade
Zgomotul rezitiull de
retea pentru Afi, cu
reglajul de ton pe li-
nlaritate maximtl
r7
18
I
i
Ra dioreceptoare clt tranzistoare Radioreccptoare portabile
80-4000
-80__1trc00
UL, UM qi
US [I-Iz]
UUs [Hz]
1(i0-3 150
16'0'-8 000
1o0- 21100 | tzs-zz+rt
10(,-ri:JO{J I 125-5 600
4i)

Capirotul 2
INI}ICATII IIBTOI}ICE PENTTTU EXECUTAREA LUCRARILOIT
PRACTICI] TN I,ABONATOANELE DE DEPANARE A
RA I}ISIIECEFT{}ANELOR
Lucrbrile prairt,ice de depanare a receptoarelor rle ladio urmxresc re-
p.unerea in funcliune a asestora Ia performanlele iniriale, folosinct o succe-
siunc rle opera{ii logicc.
ru Tcderea realizf,,rii unei activiti,li rapirle qi ccrecto, d.epanatorul
trebuie si inclepline&tci"t, o serie de concii!,ii, rfintre carese rc&minfescurrn[-
toarele :
* -sri lr_osede cunoqtinte teoreticc si practic.e t1e : rad.iocomunicalii,
14,.:mn&lr utilizale iu radiodifuziune, prl-nbipii de funcfionare. qiconstrrrctive
rllc radioreceirloarelor,
. -perforrn anf e ale iaclioreceptbarelor, '
caracteristici
tle tnalilrial -si cloltreniile rjc utiiizare ii, lrnor miteriale, co*iponente ryi
dispozit i',.c clectronice I
*- rill tlispunf rlg scule-, iiispozitive qi aparate de mxsurai ryi control
neoes&re constmcl,ici, reglirii, r'erificd,rii qi clepa,nfrii radioreceptoarelor
6i s[ eunoa,sd ma'nipular."ea loi.;
-- sL dispunir,, in caclrul laiioratoarelor sau aterierelor, de un stoc co-
i'espurz[tor ,!i diversificat dc piese de schimb .
*- sri utilizeze principii si irxltode de depanate ralionalo;
;: s? respecte nt'r'inelc dt, protecfia uuncii, specifice unittrlilor crr
lrrufil t,lc'(,tLotehuic ;i clectronirr.
A. ORGAI{IZAIiE,! ACTIVTTATII DE DEpANA}.?E
^ J,ucr[rile prac-tice de tlepanare a receptoarelor cle radio pot fi
in atelicrc sau lalrolatoaref avintr in vedere volumul de iucrari
efectua simultan pe, suprafafa itisponibilf,,.
. scherna de organizilre r, acestora contine un post fix c,r:ntral de urmd,_
rile, ind.rumare ;i eontrol si ruili multe posturi dc lucru.
- Acolo unde spaliul
-pcrmitc, u'ul sau do*ii, post'ri dc lucru pot fitlestinate uno. reglaje di'osebiic sau rrlsur[ri ttc perlorirrr,n1,., ameiajate
iu eabine ecranate.
tr'iecIrui post tlc lucru ii sint necesare minirnuur urm[toarele dot*ri :
. .- .mas5, tip laborator, prevr,zutr cu lampd, d.e control qi cu suporfi
(poli!e) pentru amplasarea aparaturii de maiurai, *-[i"*r'r de schimb
gi a, clocurnentaliei tehnice; -
efectuate
gs ssr pot
t9

- cablu d.e anten6, provflzut cu mu.fo la ambele capete, eventual eu
adaptoaro qi atenuatoare, cale si poatfl ficonectatlareceptorll depanatt
precum qi la sursa de semnale I
sursi d.e alimentare de la relea (eventual red.resor sau baterie, in
cazul receptoarelor portabile), separatfl electric d.e aceasta, care s5, permiti
alimentarea simultani a receptorului, a aparaturii cte mdsurat qi control,
Brecum gi a pistolului (ciocanului) electric cle lipit;
aparaturil d.s mh,surat conform lucririi practice in curs qi metoclei
<le depanare recomandate, prev[zut[ cu toate accesoriile necesale cupli,rii
in cliferite puncte ale receptorului (mufer cordoane' fiqe, testere, crocodili) ;
- un anumit necesar minim do sculopentruoperaliunile preliminare
d.epan[rii, pentru inlocuirea sau remed.ierea componentelor d'efecte, cum
*"?i r oo .*i de cleqti woLali gi neizolali, pensete diferite, setdequrubelnile
diferite, oglinttX stomatologicS,, pistol sau ciocan electric d.e lipit, cositor
flud.or,'colofoniu, qmirghel, dispozitive pentru ilezlipit circuite integtate,
pomp[ absorbantil d,e cositor;
componentelor suspectate de defectare ;
- do.o-"ntalie tehnic[, scheme, caiete ,,service" ale receptorului
supus operaliunilor do depanare.
Tla fieeare post (mas6) de lucru, in depanarea profesionald,,lucreazd o
singur[ pursoa-o6, dar pentru lucrdrile practice de depa'nare cu profil di-
dactic pot s6-qi desfS,goare normal activitatea pind, la trei persoane.
In unels cazwi, ctatorit5 unei ctotiri mai pulin complexe cu aparaturi
{e mfi,surat qi control specializati (vobuloscopr generator multiplex etc.)t
posturile cls iucru se poi organiza specializate pe anumite operalii, defec-
liuni sau etaje tipice ale radioreceptoarelor. De asemenea, linincl seama
ile clefecliune, posturile cle lucru so pot tliversifica gilnfunclie de metoilels
d,e depanare folosito oare, chiar in cazul aceleiaqi defecliuni, permitrezol-
vare& avariei cu cliferite tipuri d.e aparaturd qi po cd,i cleosebite.
Pe 1ing5, aceste posturi de lucru propriu-_ziser se recomantld, organizatea
in l&bora%rul peniru lucrilri practice-tle depanaro a radiorecoptoarelor
a urmd,toarelor posturi :
- un post central d,a urrnd,rire, i,nilru,mare gi' control, cw aTsaraturd
etalon, aapabild, sd asi"gure aerifi,carea performanlelor radioreaeptoarelor pi
control,ul, cati,tdlii, repara!,ii,lor I de asemenea, postul central va fi dotat cu
un rad,ioreceptor etalon d.e calitate cit mai bund,, eventual stereofonie,
pontru d.emonstrarea efectelor reglajelor manuale, prezentarea qi identifi-
carea simptomelor principale survenite ca urm&ro a apariliei unor d'efec-
liuni;
- unul sau d,ouit, postari d,elu,ctu, tlesthtate depand'r'ii comhinelor muzicale
sau corry)onentelor spaci.fice ocestoral
* Qt'tL post d,e lucru destinut clepan'tiri'i inctntelor acustice 1
unul sau d,oud, Ttosttti da l,tcru destinate et'nor prabe d'e onduranld,,
reglaje deosebite etc.
20

B. PROCESUIJ TEHI{OIJOGIC AL DEpANAnrr
LucrS,rile_ practice d.e d.epanare a unui radioreceptor dofect impun par-
curgerea ordonati a urmS,toarelor etape:
- preci,zarea si,mptomului ;
- analiza schomei eleatriae p,i a parti,cularitd,litor aaesteia, eventual a
modificirilor ad"use ia depan[,rile afterioare ;
- stabilirea performanlelor globale afectate fl,s llsra,jament 1
- stabilirea tronsonului deJeot pi,nd, la niael, d,e et tj saublocfunc,Iional;
,-.-,, , stabilirea performan,tei, afeotatd, de d,a'anjamentlaniuel, itebloc func-jrcnal,, ctaj saw subansambluri 1
- stabilirea etajuhti d,efect pi, a defectului 6n ucest etaj;
. - repararea defectului;
- constatarea dispariliei defectuht i.
o Precizarea sinrptomului se--face obiectiv prin mfsurir,ri de perfor-
PanF, _iar_ subiectiv- rlupd, manifesti,rile acustico sesizate auditii prin
intermediul difuzorului, precum qi la manewarea unor disporiti"i-au
comandi qi rcglare.
o Analiza sehemei electriee a radiorece_ptorului osto utild, in diagnos-
ticarea defectului prin stabilirea legd,turii dintro simptonr gi cauza-caro
l-a provocat. Cunoaqterea particularitd,lilor schernei, a mottificdrilor aduse
Ia,reparalii anterioare, anaLiza caietuiui de serviciu qi a documentatiei
tehnice md,relte eficienla procesului de depanare.
, o stabilirea.performantei (performaufelor) gtobare afectate de simptom
este concludentS, in procesul db depanare numai in mi,sura in cars ac6asta
sau acestea sint specifice unui etaj sau unor blocuri funclionale, ca de
,exemplu : zgomotul pronunlat de- relea specific bloeului'cle electroaii-
rnentare sau radioreceplo3u$i- 1!a!ionar, eficacitatea roglajului do ton,
de v,olum, reaclia acuslicr,, ficlelitatea acusticx, specifice" elajelor aAn'.
Pentru performanfe la care conlucreaz[, rn:li multo etaie, accasti deter-
rninape constituie o verigd, intermediarr, in localizarea defecbuiui.
o Stabilirea tronssnului defect.pinl Iq nivel_de etaj sau bloc funcfional
so face pe, principill binar de impr,rfire a lanlutrii ae semnal in douri
"tronsoane qi in continuare tle imptrrlire a tronsonului clefoot i1 alte dour,
tronsoane qi de eliminare succesi'i'X, a tronsonului cu perforrnante neafec-
tate de defect.
. o stabilirea performanfei (performanfelor) alectate de defect se faco
pri.n mS,surxri obiective asupra, ]rlocnlui funclional, etajului sau subansam-
blului.
- suspectarea, do defectare a cornponentelor sau a pieselor, corelind
rolul acestora in mctlificarea paramelrilor blocului fnridtional dt
"t*;ot"isau ?.r, subansarnblului, leelamii, cunoaqterea parbicularitd,titor schernei de
ofi,fre depil,n;ltor,-cuno;tin1,g dg fiabiiitate, cle tehnologie, cil ;l o u"peri"n6
bogatr,. leqiri:a clin l,ulclaulre a com_pcnenttrlor electror:ice gi a, pidselor ;u
f_un,;i'iuni rnccrlnjcc, li,fecte:Lzi, parlirlsau tol,rl perforrna,ntele. po^sibilitatetr,
tlc riui'er:l.lr.r liil crt,.,r.(rJo:tiir:ritfcl cL sit'n rlc iivosfig,r,re pJirle fi resbr,ius.)i,
!a ii'cele ctiinpi;itei:.be cii solicitlri electrirc ;i rrecanioe rn,ri iir:r,ri. ,Vc4ificarea
|t3I'3trlr:fi'ii'r.r l)('l.t:p pct'sisf'.t in timp,..priate vl,ria, in birup s:r,u lroiate ap[rea
aleatorru. In rnulLe cazrlri, modificJ,rilo interyin l:r, viiarialii'rle tem'pera-
ZL

r L.lr:i, ir-', suprainclizirea piesei (coruponentei), la qoeuri mecanice sau tla-
torit6 condiliilor de lucru.
o Stabilirea etajulni defect gi a defcetului din aeest etaj este eolc-
latl cu c uza d.efectului ,;i cu cfectele globale ale acesteia :
- defcctarea unor componont,c electronice pasive qi actir.e;
-- deteriorare& unor dispozitive de co:nand.5, qi reglaj;
* intreruperea conexiunilor de legXtur[, clint'le cliferite blocuri func-
.tionale, contacte imperfeete, exfolicri sau intreruperi ale cahlrriclor
irnprimate;-
- scurtcircuite intrc conexinni ,1i cablaje imprimate, datori&i t1e.Erir,-
di,rii izola!,iei, a exfolierli cabla,jidiii sru a piitrunilerii corpurilor rne1,:,t"1ice
intre cablaje.
I)rrp5 .qlabilirea cliagnosticului qi a cauzei defectului, urmea,zd, inlocu-
irea componentelor defecte sau ieryite clin tolcranle cu altele iclentice sau
eclrivalente cu cele ini{iaie, rcfacerea conexiunilol rupte sau intrerupte,
inl5,turarea scurtcircuitelor, ia,r piesele mecanice deteriorat'e se inlocuiesc
sau se repard, potlivit gradului cle degrad.are qi posibiliti,tilor clepnnatorului-
o Constatarea inldturlrii dcfcctului constii;uie frza finalir n dcp;lni'rii
qi consti, in m[surarcil pelformanlelor afectal,tl iltilial c1e deranjarnent,
cit gi in verificarea de rtirrat[. Aceastd, etap5 este necesaril deoarece prfnlul
simptom poate rnasca existenfa 5i a altor simptorne, care la rindul lor
urmeazd, s5, fie analiznte si rezolvatc.
De-a hingul plocesului t,ohtrologic de depanare, din momentul semnali*
zd,rii apari!,iei simptomrr-lLri fi pin5, la stabilirea cauzei, depanatorul efec-
tuea:rilb serie de verificdri 6i mflsur*ri al cd,ror numi,r 'Jepinde de : dotarea
cu ;lparaturd, de mX,surat a laboratorului, gradul cle cunogtinf,e teoretice'
exper.ienla acumnlat:i, ingeniozitatea ryi conrytiinciozitatea' manifestate'
rle depanator.
()arna ,1i s'.rccesiune,'l veriiiir:irilor miniurale impusc in procesrtl de
depariare sint :
-- informarea clepanatorului (iLe la posesorul radioreceptorului) de
rnorlul ;i condiliile in care a ap5,rut defec!,iunea (simptomul);
- verificarea raclioreotrptorului nealimentat printr-o examinare vi-
zuafh a montajului electrio gi organelor accesibile de comand.il, gi reglare ;
- verificarea radioreceptorului alimentii,t prin rn[surarea tensiunilor
contimre, alternative, a curen{,ilor qi a elementelol cle cilcuit;
- m:isurarea sau aplecierea unor perlormanlc globale sau pilrliale
qi vizualizarea crirbelor ryi formelor de und[ pe bloculi funclionale qi pe
etaje funcl;ionale i
- mi,surarea paramct,rilol cotultonentelor presupuse rlefecte ;
- inlocuirea componentelor presupuse clefecte cu altele iclentiee sau
cchivalente, cu toleranfele irnpuse celor inifiale clin montaj'
Verificarea vizualir a nrclioreceptomlui nealimentat se irnpune pentru
a se evita aparilia unordefecte suplimenta,rc in cazulpuneriisub tensiune
a radioreceptorului. In urma unui control vizual exterior qi interior se pot
obl ine informa{,ii privitoare la : starea butoanelor de comand5,, funclionart'rt
cornutatoarelor de game Sau a claviat'urii, indicatoarele scd,rii d.s aenrel,
starea bucqelor, a mufelor, pozilia sclrimb5,torului de tensiune, starea sigu-
ranlelor, marcarea polaritd,li]of pe suporturile bateriilor de alimentare,
coniponentele gi cablajul cu defecte eyidente (urme de earbonizare, intre-
22

rupere a oa,bliljului, exfolieri, spargeri sau fisur[ri a,lc pliicrilor de circuit
imprimat'. urrnc ale unor interl'cnfii antcrioare in rartioieceptor).
DacS verificarea t-izuald, nu a condus la localizarea tlefectului, atungi
radioreceptorlrl urmeazia sit fie alimentat. prczenta uuor scurtcircuite
pe-c.fi,ile de electroa-limentare impunc luarea de mi,rluri tle probejare a circu-
itelor 9a de exemplu : reducerezi terrsiunii la jumiltate diir val'oarea nomi-
nal[,, inserierea de siguran{,e fuzibile, calibralo corespunzr,tor, mr,surarea
puterii absorbite cle la re{ea sau de la sursele de alimenlare. I)ac.ir, consumul
'.este mai mic tlecit cel nonnal sau in toleranfx,, atunci se recomandil, inainl,e
"tle a sc trece la alte investigrrtii, md,surarea'tensiunilor eontinue qi alter-
natiYr:. rl, tensiunii de retea ,li, pi-r,r'l'ial, a curent,ilor. Mentionfi,m cir, ihtlica,l,ii
corecte pentru tensiuni-se
-obtirr'numai
daci, rezistenia internr a voii-
rnetrului este de 10. . .20 ori inai mare dccit rezistenl'a componentei pe
care branryeaz5, voltmetrul. Valoriic mlsurate se confruntil cir tensiunile
,specificate in documentalria tehnicir,, scllema, eloctrici,, caietul tle service
etc' Abaterile anormale sau lipsa de tensiune sinb un inhiciu cii un elcment
serie (rezistenfr,, infflqurare, contacl,) nn asiguri continuii,atea circlitului
sau cii, un clement deriva!,ie (condcirsator, iranzistor, dioeli,, circuit, intc-
grat) este in scurbcircuit.
If[,surarea curenlilor este la fel cle importantx, ca ,1i m[surarel, tensi-
unilor, cu plecizilroa cr, instrumentui trebuie conecl,at in serie, fapt cc
{{nPune deconectarea_ componentelor sau a cireuitelor supuse mi,sririr,rii.
Datorit5, p-ericolului de erfoliere lr, cablajului ;i rr pastileil inij,slri,rile de
'curen$i trebuic lirnitate numai la acelca itrict riece-sare. I)aci, se mir,soari,
1t+'ellli_continui qi circuitul cste str5,bi,tut qi dc curent aiternativ de c,F'.
lr qi RF, atunci instrumentul va fi tlecuplat cu ajutorul unui condensator
de valoare rl. . .50 nF pentru nF, Fr ql d6 o.r. . .l"pF pentru dF. 1o acesto
,situalii, conectarea_ aparatelor rle mx,surat
'pentru
cti.cinfi se face cit mai
:aproape d6r punctul de mas[ sau de sursa d]e alimentare.'
C. PBOCEDUIiA DE IiEAI,IZ:ARE
A I-,UCRARILOR PIiACTICE DH DEPANABE
A RADIOIiECEPTOARDI,OIi
.tr'deind abstracfie de activitatea dc depnnare profesionalx sau de ama-
f,,ori, lucrilrilo pr_actice cu caracter didactlic sc d6sfd,qoar6 in caclrul unui
proees continuu de instruire, ale c[.rui etape pot fi cele oxpuse in continuare.
1. ETApA pRELrilrrNAR.[ on pnecirrnr
. Aceast'i 9t?p[, absolut nocesarl in crrlrul unui proces instructiv-apli-
'cativ trimestrial sau anual, trebuie sd, cuprindi,, urirftoarele :
-- cunoa$terea laboratorului_peltru lucrxriic practico cle depanare a
radioreceptoalolor, a dot5,rilor sale qi a posibilitXlil6r de lucru in clonditiile
.existente t
- reimprospS,tarea cunoqtinlelor teoretice referitoaro la structura
qi funclionarea rad.ioreeep_toareloi, a aparaturii de mx,surat qi control din
dotare, preoum gi a metodelor ryi tehnicilor de md,surare;
23

- instruirca elevilor privind normele de tehnica securitS,lii muncii in
;tctivitatea de clepanare a{ftS*Brcceptoarelor qi exempiificarea cu rnil, lrile
de securitate asifurate prifi ti6tarea in laborator.
Desffi,,5urarea ctapei pleliminare de preg'i,tire se recomand[, sir, aibi o
tluratd, de 1-4 ore la inceputui unui ciclu de lucr5,ri practice Ei de circa
5 minute la inceputul fiecd,rei lucrlri in parte.
2. ETAPA PRIiLITIINARI NN NNPEWENN
Fiecare lucrare practicil de depanare, cu alte cuvinte fiecare lt-.ctie"
se regomandfi, s5, aibd, o duratd, minirnir, de 2 ore, aceasta putind fi miriti
in funclie de conlinutul lucrflrii. Etapa preliminarX, de depanare, carc
urrneazi, celei preliminare de pregd,tire, nu trebuie s5, depdqeascl in timp'
10-15 minutel in cad.rul ei efectuintlu-se urmi,toarele operatiuni :
- anuntarea subiectului lucr[rii practice, a- tipului radioreceptoruiui
Ile care se va efectua, ace&st&, a proeedurii de depanare ce urmeazd, a fi
folositX etc.;
_- prezentarea demonstrativ[ a simptomului sau simptomelor caro
fac obi?ctul lucrd,rii practice, comentarea efectelor asupra radiorecepto-
rului, a blocurilor func!,ionale ;i a etajelor acestuia;
- recom&nddri asupra tehnicii de lucru qi a perioolelor tle aYarie",
rna,i ales in cazul simptomelor cale pot fi urlnate de distrugeri ale unor
componente scumpe;
- precizarea obiectivelor luc_r'ilrii practice respective- qi a rezultatelor'
finale iecesare (misurd,ri, metodX,, interpretare' echivalenfe de compq:
nente, verificare'preventiYt finalil etc.), pe lingd, repararea, propriu-zisi
a radioreceptorului;
- predarea cfltle fiecare post de lucru a radioreceptorului pe care.se'
va efecltua lucrarea, a aparatulii de m'i,surat qi contlol, a documentaliei
tehnice necesare qi a setului ele scule qi accesorii.
Pentru desfdqurarea in bune condilii a lucrdrilor practiee simultan,
la mai multo posturi de lucru, considerd,m utile urmitoarele proceduri r
- execulia simultand, a lucrdrilor practice de. dopanare asupra unor
radioreceptoi,re ce prezintd, acelaqi simptom exterior, diversificarea intre
posturile de lucru efectuinclu-se pri! recomanclare& unor metode de veri-
licare diferite (organoleptici, substitulie, staticd, de c.c., staticd de c.a.n
dinamicd,, injeelie, urml,rire) sau prin utilizarea unor radioreceptoare
diferite (stali6nare Bau portabile, monofonice sau stereofonice cta.) ;
- executia simultan5, a lucrd,rilor practiee de dep-anare a radiorecep-
toarolor cu Lceeaqi metodd, de depanare, asupra aceloraqi simptome, cu
locallzare in etaje iblocuril d.iferite qi pe radioreceptoare diferite;
- oxecufia simultand a lucr[rilor practice de depanare asupra unor
radioreceptori,re ce prezintd acelaqi simptom exterior, dar localizab_ln etaje
d"iferite qf pe rad"ioreceptoare diferite, notarea putinal line seamd de meto-
diea alei,sfl pentru depanare qi de eficienla acesteia;
- execut/ia simultand, a lucrS,rilor practice de delanare asupla unor
radioreceptoire de acelaqi tip ce prezintd, silnptome $!erite'. dar inrudite
sau din aeeeaqi categorie {i Iocalizale ln etajo (blocuri) diferite (d.e ex_enplu I
tipsa aud,iliei'impre-und, ev lipsa audiliei.pe.gama uu,B,lipsa audiliei' pe
gdrna MA, audifie elabd, audilie slabd' pi distorsionatd,).
24

3. ETAPA DE DEPANANB PROPNIU-ZISA
. Desfxqurarea acestei etape, cu o pondere de circa ?b-g0ord din timpul
afectat lucr5,rii practice.de defaaareiare loc po doud, direcaii,'iL iun"ti.-d.
subiectul care o executd,.
_._.Ttj:^11.(practicant"J)-va lucra confol{n procesutui tehnologic al depa-
naJu ctescris la paragraful B, consemnind in scris concluziile sari rezultaf,elo
olasurarilor tiecd,rei etape, precum gi concluziile intregii depandri qi a
verificd,rii finale.
. ca o sugestie cu caracter pSeneral, se recomandil ca in materialul scris
elevul sd, asiguro r[spunsuri c]t mai bompleto la, intr;btrile ,
- crcm, se manifastd, pi, eum se iilentfficd, sirnptomut,?
- care este influenlo sa, a,Euprfi parametritor- railioreceptorutui,!
- .la'ry st'nt principalele oauza posibile de ilefectare pi care este cauza
ao ncr etd, d n c azul r ailioreceptorului,
-
r esp eetio'!
---"--.
c.are.au.fost cdiler_motod,ele de iilentifiea,re a, caQtaelor gi aparotele ilo
m ds ur at
_folo site p entru ilep anar e a ilefectriuiii 1
,^_?_""ltf,"l',ages^te intrebd,ri vor reveni in cadnrl luorflrilor practico de
depanare tratate in cadrul capitolelor 6
-14, c& un leit-motiv dl rezolvr,rii
defecliunilor in funclio de siinptomul exterior.
* _Iltqqxtorur (instructorul)*va tre,ce succesiv pe la posturile d.e lucru,
^T.:llr_.i"$
desfd,ryurarea lucr5,rilor, concluziile otapelor pr6cesului tehnologiti
:rt depandrii, avizind inlocuirea unor componento pietonlioase (transf6r-
matoate, agsambluri^71,_ transformatoard de put&e, ciicuite integrate
etc.) qi, in final, verificind ratliorecoptorul repaiat.
4. E-rApA DE VERIFICAIiI: $t FIXrrnE A CI]NOSTINTELOn
^
Dupd incheierea operaliunilor _de depanaro sau la epuizarea timpului
afectat acestora, .u I? iltienrps.a,riment?,rea la toate
"aaio"ecepto;.;1. $li
aparatele d.e md,surat d.e la postirrile de lucru, cu excepfia, ;d6.d"pi"*i.iipenlrq demonstralii, amplasat ia postul central.
lndrum6torul (instrLrrltorut) laboratorului de lucrd,ri practiee de clepa-
:?t"u,
u radioreceptorului va faco in d
-1 b minute o anafrzi comparativ? a
ttesra$rtrani operaliunitglla poslur-ile d.o lucru, va evidenlia metoda optimd
[u^ *!u-t Ie, cu eficien!5, maximi,, va comcnta erorile'do prooecluri sau
rnterprotirile-greqite ale unor verificd,ri qi, dacd, este cazul,^va d.emonstrr
practic, cu ajutorur radioreceptorurui etlion sau al proieciiitor, c*"-u*t"calea corecti a unei.depand,ri domprete gi rapide. oe aienlnea, ya comentil
rezultatels vorificdrii freventive
-finale'
a r-adioreceptorului aepanat. -
Proced.eur recomantat in aceastd, etapd esto coilbio*"n exlunerii cu
rdspJirnsurilp elevilor la lntrebXrile afuesaie de indrum*tor.
-ur rrnal' 8e v& tr.ece la-prsdarea radioreceptorului, a *paraturii qi &
sculelor de la posturilo de lucru.
b. ErApE DE lNTo$[[RE $l ApnEcIEnE
a REFERATUT,UT r,uffii,Rrr DE DEpaNARrr
r,a sfirqitul lqcrd,rii, elevii intoomesc un referat po puncto precise, caro
eonlin scheme do funclio.naro, tab-elo cu date,
"ui*ciuri*tici,
precrim qi
eomentarii sau rd,spunsiri la intrebd,ri, caro so bazeazd, in iitiegim;p;
25

interpretarea datelor prrrctice oblinute. Referatul se poate int.ocmi in la:
borator san acasd,.
Pentru a corecta rapid rcferatele, este bine ca profesorii sir, aibd' pregil-
tite referate rnodel cu t'a'bole, graficc qi scheme corecte'
Aceste referate concise 6f6rd, posini[tatea unei evalu[ri opera'tive a
actioi:t*,1ii elevilor. Acolo unde sintlneq.eli, profesolul va qti ce nu au i-nleles
**u
""-u"
gre$it elevii, f5,cind intervelnliile riecesare pini, la reluarea m*sur5'-
;il;t. Ptdt altd, parte, acolo uncle rezirltatele sint corecte, prcfesoru!-Poate'
cere ?irgumentaiea a'ceStora,, explicarea lor, pentru a favoriza' fixarea
cunostintelor si deprinderilot'..-..
Ii;tFtitea"cazurilor' ohiectivele se lttrepd'truntl'.etapelo lucrririi
servesc siinultan ma,i multoi obiective. Profesorul va putea in-sd, aprecia'
cale obiectiv nu s-a realizai sau s-a tealizat doa'r parlia'I, verificind refe-
ratele qi colaborincl cu elevii in timpul lucrd'rii'
I)eoarece caracteristicile compdnentelol qi circuitelor diferi' cle ia'
pfrtfor*A ia ptattormd,, este indida,t-ca profesorii sd, realizeze ei-inqi';i, in'
ir""f*Uif , toaic t ucrlrik,, co m pletinrl tabelele qi con struin1l,S1a,fi99,3,l3.*;
ioorXtoor" pe platforme, -carb_
vor servi Qpoi ca material de reterirtfa''
lentru evahiarda rezultatelor oblinute tle elevi.

Capitolul 3
APARAIUna $r METODE nB MaSUIiARE FOLOSITI
Iu nppAuAREA nAI}IOTTECEFTOARBLOR
. ,II'ARATE DI.] }f-[SURAT SI TE}iIFICARE
1. GENEITATORUL I}D SELTNAL
Generatorul de semnal este unul din apa,ratele cele rnai des utilizate,
carc furnizeazir, semnale eleetrice variabile in tirnp, cu anumili parametli
precizali : formfl, gam5, cle frecven,te, ampiitudine etc.
a. Clasificare
Se po:lto face o clasificare a lor dupi pararnetrii principali :
r llupl forrna semnalului general, deosebim :
- glen,eratoare de sem,nal sinusoi,d,al (nomodulat, moclulat) ;
* generatoare de impu,lstt"t"i (dreptungiriulare , dinte rle feri,gtrriu etc.) ;
- qe.nerntoare d,e zgomot.
o Dupfi gama de freevenfi a semnalului furnizat, deosebirn :
- glenerntoare de joasd, frecuenld, (l Hz - 1 IIHz) ;
* generatoare de rideofrecttcnld, (lO Hz - iC l{EIz) ;
* qenera,toare de frecttenle 6n,alte (100 kIIz - 110 MHz).
Arnplitudinea semnaluhri de ieqire poate varia, rle la 10 pY l:t, ilute de
volt,i, semnalul avlnrl o puterc micL (de ia 2 la 10 W).
b. Generatorul de
In fignra 3.1 este prezentatf
sinusoirtral de frecven!,e joasrr, ln
semnal de frecvenfe joaso
schema, bioc a generatornlui de somnal
care etajul principal (o.<cilatorul pilot,)
lesre
L- ts-<
-*---+-
Fig' :).1. Schctna bloc a gcncrirtorului de scrnnal sinusoidal de frccvenlii joas{.
cste cel care gonereazil, semn*ir:I. fnrlependenta, functioni..rji liii lairi, tlir
regimul do funcf,iouarc a, etajirlui final 6ste asigur;ltf ilc ctajul sr,p1i.ritt,r,.
Dispozitiv
de stcibilimre a *._J
Aierui:tor
calitrxt
zl

Disnozitivul tte stabiliz.ate a amplituclinii aparo numai la generatoarele de
;;";i7y-. Amrrlitudinea oscilaliilor se stabilizeazd, automat la schimba'rea
irecvenlei, fiind un circuit de reae,tie negativi'
Pcrformanlele generatorului sint :
- precd,zia d'e1eglare I l. .-.Igo/";
- iensiunea tle {esire: l0-5 r - zeci de volli;
- distorsiuni: ]--z n/", iar la generatoarele speciale : 0,1-0r2o/o;
- acord,ul, continuu al"'frectenlei generatorulu'i, re*lizat pe benzi de
frecven{5 adiacente, cu aeoperiri la c_apete de la o bandfl Ia alta.
Acedte generatoare sint,^utilizaLe li mdsurarea amplificd,rii, a, caracte-
risticii de fieeren!6, a faetorului de distorsiuni, reglaje etc'
c. Gcneratorul de semnirl dc frecvenlc lnaltc
Spre tLeose,bire cle genetatoarelc de. jcasf,, frecven.tE,, acesta are un volt-
m"t"ir-etectronic incoipor'*t, care incliC5, nivelul tle icqire-, prezinti' o sta-
iiiiii.rl* rnar.e a frecvenJei, clistorsiuni mici qi positrilitS,li de I'nrialie zl Sm-
,i;i;i
";r
niodulalie p"tittir ill-4. sau ,a tievialiei tle. frecven{ii pcntru ,}I1l'
Scherna bloc a g6nefarcrului so prezintii' in figura 3,'2-
Oscil:itorul |llot qi etajul separetor _au accleaqi-funclii ca la genera-
toarele tic joasl ft't'cientI."Etajul modtthtor (care luereazl cn rtn ampli-
iicatort rcilizeazra urtrdularea il arnplitudine a semnalului gcttt'rat, cu lln
;;;;i A" i. f.g, furnizat de oscilaton,l de joasir frecvcnld sau cu un sennal
FiS. 3.2. Schema bloc a generatorului de
semnal sinusoidal de lrocvenli tnnlti'
m a./o
Modulaiie
internd
9 tr,trcre semnal
I modutotie bxterna ]
Ilertre s.
de jaasa frecventa
extelior provcnit de Ia un alt generator qi aplical, la }orna de motlulalie
iiterna.'Gractul de modulalie .te poatc iegll prin rnodificarea nivelului
semnalului modulator. Voltmetrul-electronic incorporat m6soard, nivelul
tensiunli cic inaltd, frecvcn{[, nemodulat[, inairttc de ittrarea in atenuator.
Gradul de mr:drilalie se poate deterrnina rnirsurind nivelul semnalului
modulator. fnstrumentul indicri, prin comntare. nivelul tensiunii de inalti,
frecven!il sau graclul tle modula{ie. La ie;irea neca}ibratd, se obline sem'
28
Voltneiru
elecironic
Atenuotor
colibrot
continuu
si in trepte

nalul de lnaltd frecventr, cu amplitudine mare, iar la ieqirea de joasd frec-
venfd, un semnal corespunzdtoi. Rolul atenuatorurui calibrat-este do a
arigura o atenuare in trepte decadice qi varialie continud, independent de
frecventa semnalului generat.
Generatoarele de radiofrecvenld furrizeazd, semnale cu frecven{,a
cuprinsS, intre 100 kIIz - 30 MI{i, cu o stabilitate a frecvenlei de
e 9,gql--0,Q5, _c-u
o ampliturline intre 100 mY qi valori cle ordinul vbtlilor.
reglabilS, cu 60 dB. Aceste tipuri de generatoare sint utilizate la m[suiarea.
peCormanlelor radioreceptoarelor.
2. OSCITOSCOPUL C.A.TOIIIC
. osciloscopul catodic este aparatul electronic care, prin transformare&
semnalelor electrice in semnale optice, permite -vizualizatea lrnor fenomene.
Aceastd, prezentare vizualS, poate fi-analizatt, studiatd,, rn6,suratd, fio
direct, fie prin inregistrarea prin fotografiere a oscilogramelor.
Dupil pcrformanle, osciloscoapele se pot clasifica astfel :
- - oscilosco,alle de serutcin, cu sensibilitate de b0-100 mV/cm qi bandii
t1c frecven-te de 5-10 MIIz;
- : oscil-oscoaTte d,e lahorador, cu sensibilitate de 200-500 pV/cm gi
banda de frecventd, de 30-50 tr{Hz;
- osciloseoape sXteciala- cu sensibilitate pin5, la 1_0 pY qi banda de frec-
vcnte cuprins[ intre 100-500 MHz.
Pentru md,surarea cu precizie a duratelor, unele osciloscoape au un
9,Ja1j Senerator de marcare a timputui, care genereazil semnale cu perioacl[,
fixd,. Aceste semnale, sub formi-de impulsuri, se suprapun peste Jemnalul
reprodus, durata acestuia determinindu-se prin numS,rarea segmentelor
rezultate..qi inmullirea acestui num5,r cu peiioada marcajului (care este
cunoseutd).
Oscil_oscopul este utilizat ln mdsurarea amplituilinii,
semnale.ior, a defazajelor, a graclului de modulalie, a
O aplicalie speciald a osei-
loscopului este caracterograful, ;----;;1
duratei, frecvenlei
distorsiunilor el,c.
destinat s[ traseze automat ca-
racteristicile diodelor qi tranzis-
toarelor.
3. VOBULOSCOPUL
Yobuloscopul este aparatul
care traseazi automat curba de
r5,spunsaunuicuadripol, ampli- Fig. g.3 Modul de conectaro aI cuadripotului
ficator sau circuit fasiv. Vo- la vobuloscop.
buloseopul prezint5, b bornd rle
ieqire,. o borni, de intrare qi un osciloscop incorporat. La borna
de ieqire esto furnizat un semnal de inaltd- frccventd. variabil intre
anumite limite,.cu modulalie de. frecven!5. Acest semnai r{e aplic[ cuadri-
polului studiat,iar ieqir,ea a-cestuia se conectea zd"Iaintrar* oot'olo*.opului.
Pc ecranul oscilosco_pului va ti viz:ualizab rd,spunsul cuaorlpoiui"i 1" t.""-
y.enla baieiatd. lrodul d.e conectare a cuad^ripolului ta vibuloscop este
ilustrat in figura 3.3.
29

Banda de frecvenld, a vobuloscopuiui d.epinde do destinalia apa,ratului ;
el poate avea qi un generator de marcare a frecvenlelor. Yobuloscopul este
:utilizat in practica depanX,rii, in reglarea circuitelor cle frecvenld, inalttr ryi
intermediard,, acord.ul discriminatoarelor etc.
4. FRECVENTTIETRUL
tr'r'ecvenlmetrul este un :rparat destinat mi,surdrii frecvenfei sernnalelor.
Cele rnai moderne frecr-entmetre sint nurrerice, prezentind rczultatul
mrisurti,rii sub forma unui numi,r scris in baz:a do numeralie 10. PrezintX,
toate avantajele aparatelor numerice : reduce erorile subiective, md,reqto
yiteza qi precizia milsurii,rilor. Poate aveapatru, cinci,qasesauchia'r noufl
cifre, cleci o clas5, de precizie cle 10-a-10-e.
Funclionarea se bazeaz, pe m5,surarea perioaclei semnaluiui cu
frecvenfX' necunoscutd,, ini,r-un interval cle timp bine determinat (cle excm-
plu, 1 secuncld,). Semnalul stucliat poate fi sinusoidal, sub form5" de impuls
sau sub orice forml de uncLi periodieX,, cu frccvenla cuprins5 in domeniul
de lucru al aparaiului tsi cu o amplitudine suficientd.
Cincl comr.rtatorul;l-B sc afl5, pe pozilia.P, apa,ral,ul lucreazd, ca frec-
ventrnetru (fig. 3.a). Pe intralea .4 se aplicii semnalul transforinat iri
impulsuri, iar pe iutrarea 3, care comand.ii inchiderea sau desch.iderea
circuituiui poari,5,, sc aplic'i impulstrri cu perioada, bine determinat5, (in
oil,zul acesta, 1 secuncli). fn rrest interval, cind poarta e"qte deschis5, im-
pulsurile cle ia borna -4 trec prin poart5, pi sint numii,r;lte c1e nr-rm[ri,1,orul
ilecatlic. Cind poarta este incitisil, rezultal,ul rn5,sur5,rii cste afiqat sub
llormd, cle cifre. Pe pozilia P a comutatorului, aparatul funclioneazd' ca
per"iod,twtrtL,. Comanda de inchidere qi d.eschidere a porfii o 11[ semnalu]
rle perioadd, necunoscut5,. Poarta este deschisd, pe d.urata unei perioado
borna C sint furnizate impulsurilo gencrato
Ille sint numlrate rle nurn:'lrltor gi rezultatul
5. DISTONSIOITEI'RUL
Distorsiometrul este aparatul care permite mlsurarea abaterii formei
-*enlnalirlui, in timpul trinsmitcrii iuf pi'intr-uu circuit, fa{il de forntr'r
inilialit.
3€
rrecunosoute, titnp in care la
Iocal, cu perioada cnnoscLtt't.
este afiryat.
-10
3..!. Schcma bloc
Irt'cr cntrnctrului.

Distorsiunile armonice sint introduse de circuitelo neliniare, care de-
termind, aparifia unor componente de alte frer:'vcnbe in semnalut de la
ieqirea circuitului. Analiza arrnonici, demonstr,eazra cra sernnalul rlistor-
sionat poate fi considerat ca suma dintre semnalul cu frecventa sennalului
nedistorsionat qi :lrrnonicile acestrda.
Gradul cle distorsiuni armonice reprezint.i raportul dintre valoarea
efectivri a arrnonicelor osi valoarca cfectivS, a sernnalului total :
(ail,p
t:
u--"
i (a7YP'
i:t
in care Uo este vaJoarea efcctivil a arrnonicii de rang f.
Pentru a milsura gradul cle clistorsiuni, se va supr,ima complet funda-
rnentala cu ajutorul unui fiitru, iar armonicele sint l[sate si, treacX in
mod egal. lllsurarea con!,ine doui, etape:
- pe pozitia 7 a cornrrtatorului 1f "qe stabileqte niveiul semnalului la
intrare, as.!!el incit acul incicator al instrumentnlui sx fie la capi,t rlc
scari,. Astfel, se obline :
U46: ctl
-: pe pozilia 2 se citenste pe instnrrnent f/, : &Uetarm: a.}U4ro,:
: -fi 3,, in care c{, este atenuarea constantf, introdustl tle fiitru ltentm
armcnici, iar 1l este o constantd,. Deci, scara voltmetrrilui poate fi etn-
lonatri rlirect in valori ale gradului de distorsiuni.
B. }IETODE DE }IiSURARE
A T'ERtr'ORMANTELOR RADIORECEPTOAREI_,OR
Pentru a lncadra radioreceptoarele in clifclitclo clase de caiitatc, csle
necesar sd, se mS,soare perforrnanlele lor electrice ;i acusticc. in r:orrdiiii
similare d.e lucru.
Ilescrierea metodelor de incercare pentnr determinarea cantilativii, :r.
parametrilor atit pe intreglrl lan! MA gi 1111, cit ryi pe lanlul ,4-tr' sc facc
avincl in vedere urm5,toarele standarde d.e referinlI :
- STAS 771L-72 (Clasifica,rea ;i parametrii principali ai radiorecep-
toareior) ;
- STAS 604819-72 (Perturba{,ii radioelcctrice. Radioreceptoar.c ;i
receptcar_e cle televiziune. Lirnite adrnisibile ale pert,urba,tiilor qi coririilii
speciale de incercare) ;
- STAS 862+-72 (Receptoar.e de radio Ei reccptoare rle televiziuno
ttlb-negru. Conclilii generale prir.ind rezisten{a la solicitd,ri rnecanicc, cli-
rnatice qi electrice);
* STAS 8766-70 (Receptoare cle rariioclifuziune qi reccptoare de tele-
viziune. Fiabiiitatc. Prescriptii).
31

1. PRINCIPALELE PERFORIIAiIITE ALE IADIORBCEPTOAIIELOR
Performanlele principalc ale radioreceptoarelor sint urmd,l,oarelel
o Puterea de iegire estc putere& electricH, aplieat5, difuzorului. So
definesc : puterea nominalX, Po ca fiind puberea de iegire maximS, pentrn
un coeficient de distorsiuni de neliniaritare 8 :I0o/o, $i puterea, stanclard
Fs, aleasri convenlional :
P, < 0,1 Y;
o,1w<P"<1Y;
Ps:5nW;
Ps : 50 mW;
P" < 1 W; Ps : 500 mY.
c Scnsibilitatea este proprietatea rad.ioreceptorului de a furniza &u-
ditie satisfd,cd,toare pentru un nivel minim al semnalului aplical, la intrare.
llatoriti, prezenlei perturbaliilor, ald,turi do semnalul ubil se tlefinegto
se'nsibilitcrtea limitd, d,e zgomot ca fiincl valoarea minimi a semnalului in
anten[, pentru care la ieqire so obline puterea standartl cn un raport
semnallzgomot de 20 dB (MA) sau 26 dB (MI).
o Selectivitatea reprezintd proprietatea rarlioreceptoarelor de a separ:l
emisiunea postului receplionat de celo alo posturilor vecine (acliacente).
De asemenea, este importanti m5,surarea pitrunclerilor pe frecvenla
intermediard, qi pe frecventa imagine (Im: f, + 2f).
o Fidelitatea caracterizeazd' capacitatea rad,ioreceptoarelor de a re-
produce programul sonor cit mai aproapo de forma originald,.
o Distorsiunile do neliniaritate sint apreciate prin conlinutul cle arulo-
nici ale semnalului la bobina mobil[ a tlituzorului.
o Zgomotul ile relea (bru,mul) este un semnal parazit cle 50 IIz (100 Hz)
intlodus t1e reteaua cle electroalimentare in difuzor'
O Puterea consumatl este cleterminatS, prin mlsulare cu un watt-
Inetru (sau, in lipsft, se mi,soard, curentul preluat de raclioreccptor).
o Ratliafia radiorcceptorului prin anten6 sau p-rin
-rcleaua
d"e distri-
butie est;e tlcterminatS,
-t1e
frecventa, oscilatorului local sau de frecvenia
intbrmedi ard,, tlin c rt.ta ecranajului nesatisf 5,cd,tor.
o Reaclia aeusticir (miffofonia) estc fenomenul d.c au"tooscilalie_.in
l;antla audio, prin reaclia tlin-trc rlifrizor qi piesele componente ale raclio-
reccptorului.
o Alunecarea frecvenlei oseilrtorului local sc datore;te modific6rii
grarametrilor pieselr-rr acestuia.
c Fiabilitatea este rleterminati de indicati'!'ul tinr,pul 'med,iu, da !u'nc'
lionare |ntre defectrirf, cuprins intre 1 500 qi 3 000 ore.
o Rezistenla Ia solicitlri eleetrice, meeaniee ;i climatico este verificat[
pri n incerc[ri definite de STAS 8624-?2'
2. C0NDITTI GENEnaLE lrnusB u,isun^[mr,on
e Alimentarea radioreceptorului se faco cu tensiune da 220 y**,2ori'
iar pentru radioreceptoarel6 atrnentate la baterii so folosesc baterii cti
tensiunea nominald spocificat[ in norm5,.
32

lnainte do a incepe md,surarea, rad.ioreceptorul qi apa,ratura d.e mdsu-
ra.t trebuie conectate la pfiza de p5mint. -
_ on'recvenfole ds md,surare se aleg in-fur:,cfie do numdrul doterrnind,rilor
dintn-o garni'do lungimi do undX. In audiofrecventrd,, frecvenla do
reforinf5, standardizatX, esto
i-
1*."
Tabelut 3.1
Lltrsurtrri de lrecvonfe ln raillofrecvcnftr
lungi 150 kHz
25O kEIz
25O kllz
315 ktlz
.{00 kHz
medii
t------
I
I 525 klTz
i oso klrz
I soo krlz
I r krtzI
i 1,25 lrllz
1 NIIIz
t,4 kHz
1,6 l<Llz
4 kIIz.
1 000 IIz, ia,r in radiofrec-
ventd, se efectueazil mi,su-
r5,rile la frocvenlele din ta-
belul 3.1.
o Eeglajuld.eton so aqazl
pe pozilia eorespunzd,toa,ro
benziimaxirne, cu neunifor-
mitate minimi a caracteristi-
ciilelectrice d e freeven!5,.
o Condiliile climaticepen-
tru md,surfri trebuie s5, fio
consta,nto pe durata, seriei do
md,sur5,ri, incadrind.u-so in
limiteie:
- temperatura : +-15 -
- a 35.C;
- urniditatea relativd, :
+5
-75o/o;
-- prosinneaatmosfericd, :
860-1060 mbar.
o Sarcina artificiaiX, stan-
dartlizati este rezistenla ega-
lL cu modulul impedanlei la
1 000 IIz prezentate d.e d.i-
fuzor.
I Antena artificialS, esto
circuitul care in timpul m5,-
surfrii inlocuieqte antona, do
receplie qi cablul decoborire,
avind pararnetri echivalonfi
ai acestora. Schema antsnei
artificiale standard pentru
il, este prezentatra in fi-
grua 3.5.
150 kl:lz
250 kFIz
315 kHz
525 k}lz
1 l{Hz
1,4 trHz
Undc scurte
Unde ultra-
scurte
6,3 lIHz
U IIHz
10 irl-Iz
11,25 NIHz
14 MHZ
Ld Il{z
20 I'Iilz
22,4 IHz
_:1__gr'
6,3 I,IFIZ
11,25 N{l-Iz
16 i,IIIz
25 MtIz
8 ILIZ
09 il}Iz
94 tIIIz
108 nrFlz
1()8 MIJz
I
{___I
i 65
r]7
69
IL
88
90
oo
94
96
98
r00
1"O4
108
tr{Hz
MHz
l{IIz
MHz
n{I Iz
l{Ifz
NIHz
lIHz
MH.z
I'IHz
IUIIz
iIFIZ
1IFIZ
lil{ z
65 l{IIz
69 IIIZ
73 lllJz
iiB 1{iIz
94 IIiIz
104 IIIJz
108 MHz
Fig. 3.5. Schema bloc a
antenei lrtificiale standald
pentru MA.
Penbru r"r,d.ioreeoptoarrolo cu aatene m&gnotice interioare, se utilizeazl
*ntena carlru arbificialX,, care prod.uco un dimp olectromagnetie tn banda
150 kIIz - 1,6 MHz; bobina utilizatd, aro didmetrul6 :"0,28 m qi osto
I
$-cr ltl
33

fn&*-a"
fonnat5, din trei spire de cupru
(O 1nnn) izolate, fiind a;ezatc
intr-un tub d.e cupru cu
L}-LZ mur diametru (fig. 3.6).
Pentru radiorecePtoarele cu
semnale Mn generart'orul se co-
nect'eazl,Iaradioreceptor prin in-
termed.iul u:ror re{ele care asi-
gurd, atlaptarea de imPedanle ;i
Jimel,ria necesarit, (fig. 3.7).
Fig. 3.6. Radioreceptoare cu antene
magnetice interioare.
Fig. 3.7. Relele de adaptare pentru j}fF.
,ai;1,
Retea
de ddaptare
I
__t
-''l
Ra,/,
/J
rol R =Rr-RG
I
I
I
I
I
I
I
I
pentru douA:"Lr]*-
-.J
Receplor
adaptare
I'I
RecePtor
34
Ro+ Rn= /.09 n
'-'w

o Nivelul semnalului de intrare depinde cle specificul md,sur[rii, de
tjpui antenei. Pentru cxprimarea rrivehllui in dB *" .o"sia"r[ ;;*il";;de referin!5, de 1 mV sa,ir 3,1_6 mr.
o Gradul de modJlkli_e normal pentru semnalul lra este d.e 30]/o,
iar pentru semna,hil /{?'tlevia!ia rldfrecvenld, este de ri tgz.
o Timpul dupi, eare se executi, rniisuri,rile este de 30 minute din mo-
mentul alintentd,rii.
s. MAsunAnEA pRrNcrpALELon rERFoRITTANTE
ALE RADIONICDPTOARELON
a. M{surarea sensibititilii
sensibilitatea este tensiunea minimi, la intrarea rad.ioreceptorului,
expripatd io_vut, pentru c&rc se ob[ine la ieryire putcrea standard,'reelajele
dc volum qi de ton aflindu-se pe poli;ia maximd,i se utilizeaZb,.d"-;;Tl*
din figrua 3.8, irr_pentru nl[surarea sensibilitdtii limitate ae rapo"iui
semnal,fzgomo.t. s_e folosegte scherna bloc din figura's.g. r,,a rad.iorec6ptou-
rele cu anten5, de feritd, se utilizeazx schema bloc din figura 8.10.
Generator
de semnal
stondard
RF modulat
Fig. 3.8. Schenra bloc pentru rnlsurarea sensibilitifii.
Atenuo-
!or
voriob ii
Fig. i|.9. Schemd bloc pentru mdsurarea sensibilitilii limitate de raportul semnallzgomot.
li'ig. 3.10. Scbema hlcc
36
pentru rnisurarea sensibilitilii, utilizati ln cazul radioreceptoarelor cu
antend de feritl.
Filtru
trece

Generatorul ele radiofrecven!{, se acordd, pe nna din frecventrele din
tabelui 3.1, avind m : 30 % {MA), s:ru ./ : 15 klflz (X[n'), mod.uJatf, cu
400 sau 1000 Hz. Rad.ioreceptorul se acordi, po aceea;i frocvenld,'qi rqgla-
iele sale se fixeazd, pe pozilia do maxim. Se va,riazd, nivelul iemnalului
furnizat d.e generator, pind, ce se citeqte pe wattmetml clc ieqire puterea
standard P.*. Ya'loarea semnalului, cititd pe atenuatorul generatorului,
exprimat5, in mV, pV sau mY/rn, este sensibilitatsa la acea frecveri!5,.
Pentru mi,surarea sensitrilit5,lii limitate d.e raportul semnallzgomat,,
se foloseryte o metodd, de comparare. Pe pozifia J a comutatomlui K,
atenuatorul variabil, pozilionat de 0 dB, regleazd, semnalul de la ieqirea
generatorului de radiofrecvenld, pentru a se ob{ino la ie6iro puterea standard
P". Sq comutd, .K pe pozilia 2 qi so suprimd, modulafia, citindu-sepewatt-
metrul de ieqire puterea corespunzS,toare zgomotului P"". Se revine la
pozilia -/, se reface moclulalia semnalului RJf qi se acfionedzd atenuatorul
pin5, ce se oiteqte o valoare egal5, cu P,o. Raportd semnallzgomol este dat
de atenua,rea introdus5, de at-enuator.
b. Mdsurarea seleetivititii
Selectivitatea este atenuarea introilusi, de un rad.ioreeeptor semna,lelor
cu frecvenfa diferitd, cu # 9 kHz (XIA) sau. t 300 kHt (MJfl fa!d, tle
frecvenla d.e acord. Schema irloc utilizatS, esto aceeaqi ca la m6sura,red, sen-
sibilitdlii.
Cu precaulia de a suprirra reglajul automat a,l amplific5,rii, se m5,soar[
sensibilitatea la una din frecvenlele din tabolul 3-1". Pdstrind acordul
radioroeeptoryIui pe aceastd, frecven{d,, se modificd, frecvenla generato-
rului cu # 9 kHz fa!5, de frecvenfa d.e acord (canale adiacente) qi se m[-
soar{, sensibilitatea la aceste frecvenfe.
Raportul di:rtro valoarea t,ensiunii bitite ia frecvenla de aenrd * gkHz
ryi aeee_a eititi la acord, exprimat in dB, reprezinti, selectivitatea fa{d, de
canalul adiacont supe,rior qi, respoctiv, infirior.
c. Mdsurarea fidelitilii
MS,sura,rea fid.elitS,fii se poate faee acustic sau electric, pentru intreg
la$ul radioreceptoarelor sau numai pentru AAn, confonm sche,mei blo6
din figura 3.L1. Se acord5, generatorirl cle radiofrecven!f,, pe o frecven![
v
@
Amplilbator
de
microfon
I;ig. 3.11. Schenrd bloc pentru nrtrsurarea ndeUtllii.
37

Anteno
ar tif rctalo
Sarcina
artificial&
din.tabel, cu un nivel de 5_mY (MA) sau 0,bb my (r4r) pentril irnpedanta
de intrare 75o sau 1,1 mY (MF) pentru impedanla de'intrare adgoo o.
se acol'dd radioreceptorul pe abeeaqi frecvbnld,, ieglajul de vohrm fiind
pe o^ pozilie cXreia ii corespunde la ieqire p : O,t p,.
Cu niveiul semnalului de intrare pd,strat constant,'se modifiei; frecventa
de rnodulalie intre 30-10 000 EIz !i se citesc valorile obtimrte 1a ieqir'e.
r)uterea de iesire raportatd, ra puterea corespunzitoarl frecvenlei de
refe.r'in1.r, (1 000 uz1, ex$rimatd, in dn,lste fir:lelitatea e,lectried,. {lonforre
pozrtilor cornu.tatoarelor din figura 3.11, se pot mi,$ura : fidelitatea
1p_trgsului ian,t de radiofre_crrentd, CK, - i,, K; - 1, I{s - '2) It4 - 21,
fideiitar? 44F (8, * 2, K, -'2, Kr"
- zi xo l- z; .sautloetilatei aoui-
ttaa AAft'(1i, - 2, K, - 2, K, - 7, Kn - 1).
d. Mlsuraroa coofieientului de distorsiu ni
coelicicntu-l de distorsiuni se dstorminil cu ajutorul schemei bloc dia
figura i_.12. Se acord.i, generatorul de radiofrecvenfI, ryi radiorec,optorul
po una, din frecventele clin tabelul3.l ; so moclifici roglajul de volum cle la
l"ig. 3.,1.2. Schernir bloc pentru mrisurarea coeficieniului ;lt rii.storsluni.
Phi* .1:I Pn, citild pentru fiecare puicre m.isuratii, coafi,lrientul de dir-
., I
distc,rsiuni in functie ds
torsiuni.'
Se traseazi curba va,riatiei coeficieatulari cle
puterea de iegire.
qo
V/attnetru

Capitolul 4
}IASURI DE PNOTBCTIE A ]IIUNCII
PENTITU EXECUTARBA LUCRANTT,ON PNACTICE
trTI LABORAT0AIIEI,B DB DEPANAnE A RADI0RECBPI0AREL0R
Protcclia muncii este o problem* de stat;i cuprinde zurs&mblul normelor
de tehnica securit5,tii qi de igien5, a mu;rcii, stabilitc rytiinlific, crare au c:),
scop asigurarea celor mai bune condilii de munc[,, preveniie;1, aecidentelor
ryi a irnbolnitlirilor profesionale, reclucerea efortuiui fizic, precunr ,.qi asi-
gruarea unor condilii de muncf, optime.
legislalia proteoliei muncii asigurX aplicareil nonnr.lor ;i :r, uriisulilor
de igien5, ,si rle tehnici, a securitltii muncii.
Oriee proces de rnuncd, treltuie s5, aibd, in vr:dere in urod orgimic apli-
carea ryi respectarea norrnclor respective de proteclie lr, rnuncii. Organiza-
torii procesului de muncd, nu trebuie sd, considere mrisurile de ploteclie *
muncii ca un aceesoriu al organizd,rii producliei, ci trelruie sii, le prevadl
ca o partc integrant5, a acesteia,, fdrf de caro ])r'ocesnl de rnuncl uu poate
fi conceput.
Pentru insursirea qi aplicarea, temeinic5, u, rnlsulilor' ;i nolnclor de
protec-tie a, umncii in condifiile proglesului tehnic actual sint necesare
cunoqtinle tcoretico ;i practice atit d.e ordin general, cit;i specificc profe-
siurrii respeetive. Stutliul protecliei muncii trebnie sd, inceapl prin cunoars-
telea temeinici, a problemelor generale dc bazir. Dup[, insulirea acestor
cunoltin{c valabiie pentru orice condilii sau locnri de-rnuncri,-vor: li abor-
datc problernele qi normele de proteclie a muncii specil'itc lucri,rilor de
depa,narc :i, r'ilclioreceptoa,relor.
,. ORLIGATII $I RESPOI{SAIIILII.ITI
o Condueitorul loeurilor de munei pe linie de protrelie a muneii are
urm5,toa,rele sarcini qi responsabilit5,li :
- con eluee direct sectorul de munc[,, asigurS, asistenta teltnicri qi
rS,spuntle pentru realizarea misurilor de proteclie a muncii in vederea
evitd,rii accidentelor cle muncii, in sectorul s5,u de activitate;
- se ingrije;te de buna gospodhrire qi organizare a sectorului pe caro
il conduce, astfel incit sd, se asigure condilii normale de lucru, f[r[ pericol
de aecidenta.re;
- nu aclmite inceperea lucrului fd,rd, asigurarea mfsulilor de securitato
a rnuncii, respeetiv dotarea qi folosirea echipamentului de proteclic qi de
lucru de cdtre muncitoril
39

- ropaftizeazd, ralional personalul de execufiie, ilistriiruindu-lc lucrlri
corespunz6toare, respectind in acest sens legislalia in vigoa^r'e;
- urm5,reqte gi verificX, oa,litatea lucririlor de revizii qi reparalii ale
maginilor, utilajelor gi instalal,iilor ryi nu permite incoperea lucrului dacii
acestea sint necorespunzd,toare pi nu asiguri, deplina securitate a muncii I
- instruieqte period.ic persona,lul, verificd, insuryirea '5i respocta,rea de
cd,tre acesta a noimtlor de securitate qi igienX a muncii 1 ofectueazS, obli-
gatoriu instruiri la schimbarea locului cle muncd, sau la executa,rea unor
lucrd,ri cu pericol ridicat de accidenta,re. Acolo und.e so oxecutd, lucrflri
ou periool ridicat tle acoidentare v& urmd,ri qi supraveghe& permancnt do-s-
fd,quraroa activitS,lii respective ; in cazul pericolului iminent de a,ccidentare,
va opri lucrul qi va anunla imeiliat pe 6eful ierarhic;
- rfl,spunclo do afigaroa qi intrefinorea instrucliunilor tle lucm ryi de
protec{io a muneii la toate malinilo gi instalaliilo d"in sectoruL respectiv;
- in cazul producerii unr:.i acciclent, orgunizeazS, primul. ajutor qi
anun!5, imetliat med.icul intreprinderii, conducerea secliei 6i comparti-
mentul Oontrol- Protecjio Mu,naii,, asigurind menf,inerea nemo{ificatX a
stdrii r1o fapt a locului accidentului ptn[, la sosirea'orga,nelor rle ancheti,;
- acorcli asistenla tehnic[ necesar[ exmuts,rii hrturnr luord,rilor.
luint[ md,suri de instririre a echipelor Lr, fiecare schirnb in ved.erea prein-
tlmpinfrii accidentelor do munc5,, prin folosirea ,li aplicar:ea celor mai
enreote procedee de lucru;
- propuno aplicaroa cle m[suri disciplinare impotriva color care
lnoalcL nonnelo de proteclio a muncii, c1"e igien6, a muncii 6i PB/;
- nu permite accesul persoanelor strdino de sectorul respectiv;
- asigurd, accosul persoanelor la punctele de lucru gi pentlu intcr'-
venlii numai in condiliile rospectS,rii totalo a normelor cle teb*rica securi-
td,lii muncii qi PB,f ;
- rd,spundo cle rnonlinerea qi respectarea disciplinei tehnologice, orga-
nizatorice gi de protecli-e a muncii, scolind pe cei care nu corespuntl clin
punct de vedere al sHdd,ti,lii, vin in sta,re d.e ctrrietate, oboseal'X,, nu sint
pregfi,ti$i pontru executa,rea ryi manipularea utilaje]or respective, nu au
ealificarea profesionald, pentru profilul lucrdrilor respective sau nu sint
ochipali cu echipament de proteclie qi cle lucru prev5,zut in normativ;
- in toate cazurilo cind urmeazd, sd, se execute o lucrartl nou5,, asiguril
instructajul spocial specific celor care vor executa lucrarea I
- o dat[, pe s5,pt5,mind,, la inceperea lucrului, efectueazd, cu personalul
instructajul do proteclie a muneii;
- nu atLmite intervenlia muncitorilor din subordinc pentru efecf,uarea
unor rep&ralii la utilaje, maqini qi instalalii.
OPersonalul muneitor eare exeoutd lueriri trebuie sd, respecte urm[-
toarele :
- se va prezenta oC.ihnit, echipat cu eclipamentul d-e-protec,*io gi de
lucru corespunzfi,tor I va controla starea sculelor qi clispozitivelor cu care
urmeazfi, sd, lucreze, iar in cazul ln care acestea nu corespund, va- anunla
imettiat pe qeful formaliei de lucru, solicitincl i:rlocuire_a, resp-eetiv repa-
ra,rea acistora; in*intei punerii in funoliune a utilajelor qi insta,laliilol
va verifica starea lor tehnici, comunicincl qefilor ierarhici deficienlcle
constabate. Oste intergis rnuncitorilor s[ remed.ieze defecliunile Ia ma;inile
gi utiiajole respectivo I
40

* pdstreaz5, in perfectr, sta,re apd,rd,tor{le, dispozitivele de protectie
a muncii, pr@um qi toate materialele de agitali6 gi fropaganaa cu'ca,racder
de proteclie a muncii;
- nu executi alte operalii decit_.^cele prevf,,zute in tehnologie; nu
executd lucrd,ri.pentru ca,re nri are calificare-qi instruire corespunz?toa,re;
respectd d.isciplina la locul de muncd,.
".. - .r"nsp-tt^lorect in timpul tucrlrtui echipa,mentul dc protectie.
rund interzisd, folosirea acestuia in afara intreprinderii sau instrl,inai.ed
sub orice form5;
- are obligalia s6 curele echipamentul de lucru;
^ .nu _acggrt6 executarea unor lucrdri pentru'cq{e nu esto pregd,tit
profesional $i lnstruit.p.e linie de proteclie a huncii qi lucrdri ln affr;atri_buliilor sale de serviciu;
I - particiqi.ll toate instruc.tqjele de proteclie a muncii, precum qi la
orice acliune inifiatd_in dolneniul protecfiei mrincii;
- in caz de accident de munc6, anunfb imediai pe qeful ierarhic qi
acordd primul ajutor;
- aduce la cunoqtinta qefilor iera,rhici orice abatere de la normele
de proteclie a muncii sfvtrqitfl, h locul de muncd,; -
- nu inffi, in zonele clercstric,tic.sau la locurile de muncd, pentru care
nu.a fost lnstruitl.nu face interveirgii Ia tablourilc elcctrice di,cd, nu este
carrtrcat, chra,r dac6 acestea nu sint sub tensiune I
.,. -, rdspuld.e_ tle orice acliune car.e scoate din funr:fic qi ava,riazx dispo_
zitivele,.majinil^e, instalatiile_dc lucru,9.e proteclic i, dune,ii, p".cu--ryi
instruc$iunile. afigate la locul de munea:
- nu pd,r[,segte locul de muncd, fr,rd, gtirea qefului formaliei de lucru;
- ,yent-ine permanent locul de munch ryi uiilajele cu c#e tucreaoa iriperfectd, ordins ,si curdfenie.
B. IVOR}I,|-F.I DE PROTECTTE A MIINCII
SPECIT'IOE I,i AIrOBATOARELOR
Laboratoarele se vor amplasa in rocuri ripsite de pra,f, zgomot, trepidalii
Ei algi agenli nocivi.
_ La amplasarea laboratoarelor se va {ine f?*a de direclia vinturilordominante, astfel ca acestea sd, nu ducd, dpre hnoratoa,re pr"i"i *^" g I"i"emanate de unele ateliere productive
rra amplasarea utilajelor-, aparatelor qi meselor de lueru se vor prevedea
spalii d"e trecere de cel putin I,Z m litime.
se interzice blocare-a d.rurnurilor he.acc"s, a curoarelor, prin ampla-
;fff;lSi"li3;u,tilajelor,
apararelor, meselor sau prin aoporit'a"ea ae mite_
|najntg. de inceperea lucrului se vor verifica aparatele <le mr,surat si
,o"113-!^?!,li e_tan$qitatea
insta,ra,fiilor qi a -recipierrielor suh 1,r'c.iun".*" '-
rersonarul eare lucre&zd, in laboratoarele uzinale va pur'fa obliga.trrl.iu
:lt-'1t.Tf:j-9: pTg,S.lie prevd,zui de -&,-o'matitut ,rv,ibfiror, 1,,r,t,u ,,.,,r_
darea echigtamentului d,e proteclie Si de lucru in vigoaie.
U,lile laboratoarelor se vor d"eschide spre exlerior.
In hboratoare se Ira asigura _ilulinatul cor.t^r.punziitor.. paldopr:lile
laboratoa.elor se vor praca. irobilitirur a.' tut'ru i;il;";..uner, r.alrur.i,
47

rlulapuri) va colespunde ca dimensiuni qi form5,. activiti,fii -d.esfd,quraten
asigdrind confortuf necesar lucrf,torilor respectivi. Mobilierul se va con-
i*"?io", Aio -ateriaG "r"u
pe"*it o blr.nd, it'tretrinere.gi curilfenje. In labo-
"atoare
se va asigura o terrrjperaturd de minimum 18"O qi-maximum 24"G.
Toate aparatele f"ixe electride din laboratoare se vorlega.la o instalalie de
proteclii prin legarea la pimlnt qi Ia nul. Aparatele electrice se vor conecta
ia prizb ci. puneie Ia pdftint prin nul, prin. cordon qi firye corespunzi,toSrg.
Ap'aratete de incd,lzir^e electrrt5, trebuie s5, fie aqezate pe mese plotejate
cri materiale refractare qi termoizolante. Ele se vor a$eza la o d-istanf*
minim[, de 0,25 m d.e perebe.
Este inteizisfi, condctarea aparalr:lor cu conctructoare cu izolalie d-ete-
rioratf, sau fd,r5, fiqe, cu scurtciicuite interioaro sau ou contacte interioare
slabe sau d.efecte.
Iregd,turile mol-rile Se Yor executa pe timl:ul.in,e.erc5,rilor dc laborator,
incit s"[ asipl.rre circulafia personalului in condilii de securitate.
In timpirl probelor'electrice se vor afiqa pld,cut'e avertizoa,l'+: $j s-e v?
AefiLita s$alirii de acces al personalului care-m aie eontirrgen!5, la locul
de lusm.
Iraboratoarele electrice in care se incearc[ tuburi oinescoape vor fi
amenajate corespunzitor, impotriva erplr:ziei.
La"terminarda lucrului, se^va veritica tlacd, toate utilaiele electrice au
fost deconectate de la relea'
llesele d.e lucru vor: fi acoperite obligatoriu cu covor de calciuc sau
alt material electroizolant.
In timpul operaliunilor sub tensiune, personalul va sta obiigatoril
pe covoare sau pe gritare colespunztutoare.
^ Se interzice fersonalului sd, lucreze cu miinile umede'
nlgto"ii sint'obligali ca la inceputul lucrului sd, verifioe clacd, mesele
sint, afmentate prin stibilizatoare s&u transformatoare separate.
-
aparatele eliininate prin autotrir,usformator legat la nulul de proteclie
nu v6r fi atinse in timpul probelor electrice.
ln timput reglajuluiqi cl-epan|,rii aparatelor de ratlio nu se vor atitrgo
p"*t"iud,lar^T" i,paraietorl accesulia aceste punote se va face cu scule
izolante.
C. MASURI PENTII,U EYITAR,EA ACOIDENTEIIOIi
PR,[N EIlEOTROOUIARE
Electroeutarea eit'o accideniul eiectric cel mai grav la card pot fi
expu;i muncitorii d.in t,oate domeniile de activitaie, .dac5, nu cunosc im-
pt6li.intit" in care pot fi accidentali qi dac[ nu au instructajul necesar.
o Efeetroeutarea s0 poate prorluee atu,nci, cinrl orntt'l Q'tinse simultan'
ilouti Tttr,nctn care ttt intre ete i diferenld,. de pot_e.nlial. moi mare de 40 v .
EiectiocutS,rile sint provocate pfin ati,ngere d'irectd' sau prin atingere
i,nil,irectd,.
Ating;crea direetir const5, in ating-erea elemontelor metaiice neizolate
**o *,r, i'zolagie clefectfl ale unei instalalii electrice aflate in rnorl normal
sub ten-qiune. Astfel cle situalii apar la :
mai sub l,ensiune ,si nu este iaolat' sau c*rc*rat I
&2

- dgprybarea cu mina neizoratra a soclului unui bec ci,ruia i s-a deg,
prins balolul; atingerea .unor
borne sau bare ale tablourilor de n*trinutrile
sau a cutlitelor urui. intrerupdtor cu.p.yglie. f5,rd, ap-r,rd,toare I atingerLa
unor cond.uctoare neizolate ale unei linii electrice aeriene sau a unuicon-
rlrrctol rupt ryi cd,zut, la pa1mi3!; atingerea electrodului sau a cle$t;iui de
sudurd,, intr-o por.tiune neizolatd, ;
.. - ?,tingerea uuor cond.uctoare sccase de sub ten-qiune. care insr, au.
ri,rnas incS,rcate cu sarcini elecfrice datoritx, capaciti,lii loi 1ae
"idpi;;condensatoaro cane nu. au fost descXrcate dupil deconectarej; r -'
- - - -atingerea
unui contluctor sau a unei borne intr-o instalalie in care
chiar ctrupri- intrcrupere a rd,mas inchis un contact (dacii, interupiltcllut
-sap
separalolnl , irit dcfeete);
- - atingerea rlnor concluctoare de joasd, tensiunc (pcntr.u r.adioficare.
telsfo' etc.) alc ruei reqttle in ca,'c a pd,iruns o tensiune inatl;,*:
- atingerea, unui obieot.inalt (bra$ _cle ntacata, forezra etc.) intrat sub
tensiune datolitri apropierii umri conrluctor aerian tle inalf5 tenstunel
- foloirilerir Lln{)}' rrrelte-sau }{]npi portal,ive neprotejate s:lu defccte.
la tensiuni ire:rdrriise fa,1ri de graclui de pericol al iocului 4e
",""ire,-ririinterionrl silozurtlor, al bunc[relor metaUce, aI cazanelor., in locur,i ae-ioc)ru
cu parclosea,lf l-'un5, conclucI,toare cle c.lectlieitate, cu umiditate sau cd,ldur[
excesivii, in mcdiu. coloziv etc.).
. {tin-g-erea _indirecti cons1.ir, in atilgerea unor elenrente melalice aJe
instalaliilor, elemente gar.e ny fac part6'din circuiiut etec.tric ll auci,-ca."
4 pqtt 1ory1al, nu trebuie s5, fie sub tensiune, dar care, tlatoritii iie.ter{o-
rd,rii izolafiei, au intrrr,t acreidental sub tensiune.
^
Elcct'nrcutXrile prin atingcri intlirecte se po{ produce in urrniitoar.ele
rurpre.luri-Lfl :
_ - atin-gel'€&_ cr.'ncomitent?i a urtuj obiect intrat acciclental sub lensiune
(ca,rcasc ale utilajel-or, cutii tnetalice ale tablourilor electric., rrigrX,iirt
metalice, elemente rle calorifer, stelaje metarice. conduete *"triri."i *iupi
metzllici sllu rir-. beton a,r'nrat etc.) qi a pd,mintiilui sau a unui obiect in
contact cu pinnintr:l I
. - 3,tiitg'grea c{)ncorniteltii, a carcasei unui utilaj clefcct ner.acordat Ia
o instala!,ie dc proteclie qi a unr:i obicct in contaet cu pi,mintur,
"r.iar-aacxmuncitorul este izolat, fa!d, de p5mint;
. - atingerea concomitentf,, a douzi Lr-tilaje care au tlcuil clt:lecgilni dife-
rije de izalalie {pe faze diferite), ehiar dacX muncitorul este izolat fati, cle
pd,mint; '
- atingel'ea concomitenti, a carc&s:ei unui utilaj intrat accirlental sub
tensiune ;i care nu este legatd, la p5mint qi a carcasei aitui utilaj
"a"* "st*legat la pd,nrint ;
- atingerea simuJtan5, a ctroui puncte de pe sol sau de pc pardoseald
din apropierea unei scurgeri de cur-ent qi care*se af15, ia poteitti:iie Oiieriie
(tensi'une da pas); astfel de situa{ii sfnt posibile in apiopi"r,;;ii";i pri;;de pd,mint !a-u a unui conductor electric-neizolat,
"i"ri
pe pf,,mint',
. Principalele cauze ale accidentelor pr,in atingere inaiieitr-r,-sint urmr,-
toarele :
* cleteriorai'ea instalaliei dintre concluctor qi carcasd, sau cdderea
unui conductor pe cail.casa unui utilaj ;
- producerea unui a,rc electric intre un element, aflat sub tensiune qi
o carcasd,, o ingrd,Cire, un stelaj ;
I
I
43

:- lipsa sau dei,eliorarea instaiatiei do proteclie (dcttriorareA ooniiur,-
telor de hgare la pflmint sau la nul, :l prizei tle p5,mint ctrr.) ;
- legarsa gregit5, in aceea;i instala!'ie, 2r nllor utilaje la, priza de pri-
mint, ia,r' a altora la conductorul de nril;
- uiil.izarea uilor siguranfe suplacll.nensionate care, in eazul unei
deteriorir,ri a izolaliei, nu separtr, instalal,ir, clevenitii periculoasii ;
- blocarea sau scurtcircuitarea intlerup5,toarelor automate, ceca ce
impie'dicii intrarea acestora in funcliune pentru a deconecta circuitele
electrice.
o Mijloaeele dc asigurare eontra eleetrocutirii la loeurilc de munei
sint :
- inaccesibilitatea elementelor care foc pafi,e d,in circuitel.e electrica Ei
care sc r*alizea,z, prin :
- arnplasarea conrluctoare.lor elecf,rice, chiar izolate, precum qi a unor
echipamerittr electrice la lni$ime inaccesibill pentru om. Astfel, normele
prevd,rl ca intr$imea la care se pozeaz5, orica fel d.e cond.uctor electric sir,
fie de 4 rn, la travorsarea pdrfilor ca,rosrbilt' de 6 m, iar acolo und.e se
manipuleazil matoriale sau piese crl nn galr*rit mai mare, aceastd, infl$ime
sd, depf,,serscd, cu 2-2,5 m gabaritele respeotive I
- izolarea electricii a eonductelor;
- folosirea calcartelor tle protectlie legate la pimint;
- ingrriclirea cu plase metalice sa,u cu tlblii per{orate, respectindu'se
distanfzr, iurpus5, pind la elementcle sub tensiune;
- Nolnsirea, tensi.unilor redu^sa (.LZ:24; 36 V) pentru ld,napi,le pi. scttlele
el,ectrice portatirc. Tensiunile retluse (nepericuloasc) se intrebuinfeazd, l*
locurile du muncii, poriculoase qi foarte periculoase. Sculele qi ld,mpile
portativr: care funolioneaz* la leusiuni reduse se alimenteazra de la un
transforur:ltor coboritor. Deoarece cxiiit:i pericolul inversf,rii bornelor,
esta bine ca atit distanja dintre piciorulele fiqelor de 12, 241 36 Y, cit qi
grosirnoa acestor piciorugo s[ fie mai mari clecit cele ale fiqelor obir;nuite,
de 120, 220 pi 380 V, pentru a se evit,il posibilitatea inversilrii lor'.
c ln to*kr cazurile, rapiclit.atea in intetveufie gi aplicarea primului
ajutor esto hotd,ritoare in reu;iirt erefiunii de reirnimare a aceidentalilor
prin electroeutare.
S-a apreciat cL ryanse de sal.r'are sint de }it /. dtt'cd' prilrrul ajutor se
acordfl in primul minut dupfl intrerrpe]'ea respira!,iei, de 50 f inprimelo
4 minute, d.eI'l lapesto 6 rninute 4i nule iiup5,8 minute' Aceasta arati
od,, in cazuJ electrocutd,rii, nu l,rebuie :t5te-ptatr'r s.q!{el. personalului me-
dical, oi trebuie efectuatl, itrerlia,t, respira{ilt, a,rtifieiall, calc -- in cazul
opririi respiraliei
- poate fi salvat;oa'rtr.
ln primul rinit, accidentatul tlebuie seos d.e sub acliunea curentu-lui
olectriq scofind.u-so cto sub tensiuno partea de instalalie electricd, cu caro
*ccid.entatul se g{seqte in contaet. Oincl efeetnarea manevrei de scoatere
do sufu tensiune nu so poate frce suficient cler repcd.e, so v& proceda imediat
la tleconoctarea forfati a instalaliei cu mijioacc ce se pot improviza, de la
cazla caz, ins6 cu piecauliilo neces&I'r-) pentru ca nu cumva insuqi salvatorutr
si d.erin[, la rinclul s[u, victima unui ac'cident.
Se tri,ie conductoarele electrice sall se inll,turd, obiectul metalic sub
tensiun,r caro vine in contact ou accidentatul; pentru aceasta so vor uti-
liza numai lneltr: cu minere izolate. Instalaliilo aeriene cu cond.ucioaru
neizolabe $e pot scoate forlai; de sub tensiune prin Se,urtcircuito,roa gi
44

punerea la pd,mint. Dupd, scurtcircuitarea liniei nu so va atinge cablul sau
priza de pdmint.
ln cazurile in care. respira-lia victimei s-a oprit (cazuLde aqa-zis[ moahe
aparent.d'), drlpS,.degajarea-victimei d.e sub_acJiunea curentuiui, se incepe
imetliat.respirafia artificiald,, chiar la locul abcidenl,ului, cu uim5toare'le
pregdtiri :
- se intinde accid.entatul pe un agternut rgsc_at, i se scoate haina, iar
d.ac[ accidentatul are rd,ni sau fracturi, se taie hainele, se clesfac grit""rt
gi cravata, qireturile de la inc5,d,minte;
- i se deschid"e gura_ qi i se scoate limba si nu se sufoce, i se scoate
pfo-tgza dentari, i se elibereazd, cd,tle respiratorii superioare it" **p-*iiustrd,ine, i se panseazS, nasul;
- se inlS,turi, persoanele de prisos ;i se asigurr, o buni ventilalie in jur ;
, - dacd, este posibil,.fd,1al a se prod.uce intirzieri, ry aplicd sticle cu-apd,
calild, pentru a se incd,lzi picioarele ryi corpul accideirtatuiui;
, il ca_zul ap_licd,rii rnetodelor manua,le de- resp_!,?!ie artificia,ld, (sil_
vester, Schqifler, .Foward-Thornson, Krinig, IlolgeriNilden etc.) se asazl,
accidentatu], duq5, ea'z) cufala in sus sau criiala in jos Ei se ridief,;;"i6;"1"
superioa,re, sau, in .caattl cd, acestea sint r5,niie, se"apd,sf toracele fit"--;;
?nuryt ritm, constitginj timpii de inspinatie lsi timpii d.e expirali". p;il
folosirea acestor metode sinfi necesare instnictaie] pentru ca'salvatorii
sd lg aplice corect. cea mai eficace gi mai folositi fretodd, ae
""spi"ati"a,rtificialS, este metoda Er,rd, la gurd, {au gwr(r, la nas, care se 6;!il;t;;aplicd, uqor.
Metoda gyrqry. gurd, sa:u gurd lan,as p-ermite sii se in-sufle victimei aerul
necesa,r reanimd,rii sale clirect in aparatul respirator. pentru aceasta se dicap4 victimei cit mai mult inapofspre ceaf6lPeste gura accid""taiuiui siayzdy o batistd, sat.se foloseste o pipe' specialX. dste indicat a se. io6;
,rb3tr,sta salvatorului", _car_e
este special confeelionat:tr, din material nrasti".
ayind forni*_dreptunghiulard,, icr in mijloc'un tuti de plastic-.;-l"ti;;
6i lung, de 2,5 cmr care se introduco intre maxila'sle u""iau"trt"fi,i ffi-
"?tol4 !e ?:!??6 cu genunrhii lateral fal$ cle victimfi,, tragle mult au" i"
ryiep_t
qi-l sufl6 in gura acciderrtatului, inti-un ritrn d.e r'o-rii ori pe -id;dac5, inima victimei pulseazi, linindu-se nd,rilo comprimate intri oeg;ta
D-upi insuflare, saivatorul se indoptrrteazd, de gura aeciclentatului, fsind
,si[ se prodluci respir.a]ia.
In cazul lncctr,rii bd,tiilor inilnii (stop cardiac), simultan eu respiratia
.artificialr, se efectueaz5, ?asajul extern a,l inimii; cu ajutorul fi;i;i;;perso&ne. Aceasta constd, in s6mprima,rea sternului cu pdl-a, comprimd,ri
.care tlebuis s6 alternezo cu insufl6ri. Deoi, trebuie aoat grill'ca i"."ua"u*
,aerului sd, nu se fae6 simultan cu o comprimare.
rnd.iferont de metod.a
1ptcatd,, respiralia artificiald, nrr so intrerupo
pici in timpul transportd,rii victimei la punctul sanitar; ea trebui" cooti-
puat5, pinr, cincl victima este ln afard, de pericol sau pln6 cind. este pred.at6
organelor sanitare.
Apliearea rurpiraliei artifioiale poata d.ura, uneori, destul de mult
(5-G ore, ehia,r pind, la 8 ore) ryi nu se intrerupe decit cind accidentatul
i'5i recapd,t{, respiralia normald, sau cind apar semnelo caraoteristico
mor!,ii ro&lrr, care poate fi constatat5, nurnai d.e cdtre un medic.
I
ri
45

Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor

Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor

Similar to Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Virgil Teodorescu - Lucrari practice de depanare a radioreceptoarelor