Revista Tehnium 71_09

•
•
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICATIE LUNARA EDITATĂ DE REVISTA " TlINTA I TEHNICA" .24 PAGINI- 2 LEI
,
I

-
e
În numărul
viitor.
• Redarea acustici de inalti calitate;
• Ampliflcator de 20-60 W cu tranzis-
toare;
• Convertor pentru benzile de amatori;
• Aparat universal cu tob cu neon;
• Receptor pentru incercat tranzis-
toare;
NICOLAE PORUHBARU
Un receptor cu .. tranzlstoare cu buni
sensibilitate ,1 cu un consum mic de ener:le
constituie un mare avantaj. Pentru a nu
avea prea multe circuite cu acord variabil,
sarcina unui etaJ de ndlo'recven~ este
aperlodld. Receptorul are o bandi de tre-
o:ere de 10 kHz. ceea ce ulluri o selectlvl-Receptorul este conceput penlru recepljo..
narea emisiunilor de amatorf pe banda de eo m
(3,5 MHz-J,8 MHz), atit In te~r811e cII şi In
foni., In special la receptionarea emisiunilor
cu banda laterala unica (558).
Circuitul de Inlrare este acordat pe banda
de80m, Iar In prJmullub (ECC81) se face hetero-
dlnarea semnalului de la circuitul de Intnue cu
semnalul o8cilalorulul local. Cupleiu! 58 face
prin calod!, ceea ce asigurllzolarell circuitului
de tedlofr&Clenţ! de cel oscilator. Deasemenea,
radlatla paraziti II oscilalorulul local se ate-
nueaz! la minimum.
De remarcat ca schema IntrArII fKePlorului
este similara cu montalul de detector 4e produs
folosit la ,&cuptoarele superheterodln6 de bafic.
Dael In acest scop, in receptoarela SUpet1 se
fo loseşte ECC 82 sau ceva similar. In receptaM
descris se preconizeaza folosirea lui ECC 81,
avind un randament Incqmparabll mai bun.
'ntrucl! tu bul este conceput pentru folosirea In
inalt! frecven1A. Duble triode de acesl gen
ma, sint ECC 85, ECC 88, PCC 88. valorile piese-
10. de la Inlrare.trebuie insA adaptate caracteris-
ticilor tubului folosll Este foarle importanti
loloslrea unor piese de cea mal bun! calilate
(condensatoare, socluri elc.). CondenS8lorul
variabil Vc, poate avea şi o valoare de 50 PF
dacă se leagă un trimer de 50 pF '1'1 paralel cu
condensatorul variabil; atit acest trimer cit şi
Tc trebuie s! fie de tip concentric.
Se recomanda ca, la punerea la puncl a mon-
tajului, In locul 11.11 R7 să se monteze un polen-
llomelru trimet de 500 K, care apoi va fi inlocuit
cu o rezistenta Ibă de valoare corespunzătoare.
Folosind 3JOKD, s-au ob1inut rezultate optime.
Oscilaterul (EF 80). este de tip.•Tesln
)
(Vackar). Acest lip '" oscllalor eale loarte
ltabil şf se reglead uf/)r.
Tubul ECC 83 asigUra o foarte bunA ampllli-
care in joas! frecven1A, cu un zgomol de fond
redus.
CAşll1e fol08lte vor fi de ImpedanlA mare
(2 IJOO-...I 000 a).
tn prlvln18 tehnolog~ de asamblare: legături
scurte, lipituri foarte corecte, masA unicA co-
munA la piesele aferenta fiecArui tub etc. De
asemenea. este de recomandat ca fIIamenlele
sA tie alimentate prin ~blu coaxial legat la masa,
pentru evitarea brumutul. Toate tuburile trebuie
eaenMe cu cite un capac. Se preferi ecrana,..
osclTatorului; dacI acest lucru prezTnt! greutl1J,
atund toateleg!turile oscilatorulul şi ale tubului
T, si tle sub şasiu, iar ci{cuilul de intrare deasu-
pra, legAtura Inlre piciorul T de la T, şi bobina
IA fi ecranatA şi va trece prin şasiu cit malaprOl-
~ t;fe piciorul 7.
Allmentar68 receptorului nu s-a dat,
tate suflclentl. Cele doul etaje utilizeazl
dolll tranzistoare de tip EFT 317-320, rro401.
AF 11S. AF 125, OC 6H etc. Circuitul de
intrare se realizea.u pe o bari de feriti citin-
,~~::~..:;::,~d~'~ld~C5U~dai.~m~.~t~'~UI[!d.~8~m~m~~,~'U;ngimea dedin sirml
cu mm, Iar ~ are 5-10
d in aceeaşi sirml. Datele sint utile
gama de unde medII. Cel de-aJ doilea
fiind clasică,
care asigurA
12-15 mA,
de
orice schema
de 25D V la
un curent altar·
sA fie degajată si
m lunoime şi la o
10 m.
şi in gama de 40 m,
intrare şi oscilatorul
..~.,c.". cu,. 2S mm,
carcasA cu _12 mm
de 2,5 mH.
de acord se real it.eazi pe o carcasl
de fetid (de tip «Mioriţu) cu
,obi.. l,) are 100 de spire din sirmi
CU" 0,15 mm. Acordul celor doui
reallzeui cu un condensator-
cu doui secţiuni cu valoa-
pF. Pentru alinierea. celor
va. rolosi fie mutarea bobl-
netor li JI
fie miezul de
cele doui
o detecţie cu
dou! etaje SÎnt
frecvenp ce lo!,,,,.
353, lTU-Tr15
de 2.5 mW
11.11'111.11 barel de feriti.
al boblnelor l -l.r Dupi
radlofrecven~ ur~eui
de I EFO. Ultimele
>I~:~:~::..de audio-
~ EFT 351-
2001l(DiI.). AI~~~~~~::~de la o baterie
'O"taiiulo';1 se face
JI intregul
mid cutiemontaj se poate reallz:a
de material plastic.
1.
•
I
1
I
j
I
I
~

p
I
I
IT SELECTIV Re
PENTRU RECEPTIA•
o emisiune radlolelegrafici de tip AI (tele-
grOlfie nemodulni) ocuJ)i o bOlnd;!i de frecvenţă
de circa 200 Hz. de aceea, pentru il putea selecta
emisiunea dorită de o alta inveclmd., este nece-
sar ca banda de trecere a receptorului să fie de
cel puţin 500 Hz. Banda de trecere a unui circuit
osci~..r!!. (fig.ia) este dau de relaţia simpl;!i
Ing.
lOfoidale de feriti li au un
sau se utHizeazi chiar mici
nu au intotdeauna ~n O .~I"~i'~
O soluti" sImpli este dati
circuit selectiv Re. Circuitul
are proprie.tatea d.
1
"Iii"",. unui
(fig. 2)
dati de
L c)Ui:..,-L
a).
FI,." j,i
, R
~ ~f
I
:
II
:
c
Rb le
F'9.2
punctelor ,i liniilor. De ..ceea, s-a p revăz u t un
potenpometru R.. cu care modificăm condiţia de
rejeqie infinid il circuitului In dublu T, Iărglnd
astfel hnda de trecere.
Circuitul lucreui pe o frec...enţi apropiau de
1 000 Hz. CondensatorH CI' e). CJ ,i rezisten-
~ele R. şi Rl $E' 'lor som Iii o punte, ca si albi
toleranţe sub 2%.
Este suficient si asigufim cu precizie condiţia :
C,, f
L .
B --=. unde f este frecvenţa de acord. Iar
Q o
Q - factorul de calitate, Pentru a o
relaţia : =
t~~~;;;~=~~~~'~i~~~C,---,t:ee<l ce se poate
P i :hiar li cu ajutorul unei
este necesar fie si mirlm O, fie si. miqorim f
o
Deoarece O-ul Dobinelor obi~nuite nu dep.li~~te
in practid 200. se utilizea..zl in receptoarele de
trafIC filtre I:U I:ristale de cuars. care pot avea
0=10000...100.000
O ald metodi este să utiUdm CI frecvenţi
Intermediari dt mai sehud (SO... 100 kHz). ,i
in acest caz receptorul va fi cu dubl;!i sau chiar
cu triplă schimbare de rrel:venţl. De pild;!i, pentru
f _50 kHz li 0=100. obţinem dOOlr cu un singur
o .
circuit o bandi de 500 Hz.. Utilizind mai multe
c:lrculte acordate pe aceeaşi frecvenp de SO H:r..
banda de treţere ;~E!:~~:!!:::!!:~
ce este acceptabil.
...'" =o,............1"........
PeMru un receptor gata construit avînd o
bandi de trecere de ciţiva kHz. problema intro-
ducerii unui filtru cu un cristal de I:uarţ adecvat
sau il ind unei schimbiri de frel:venţă este dell·
cati ,1 laDo[ioasi. Dup;!i cum se ~tie, recepţIa
emisiunilor telegrafke AI se face cu ajutorul
unui oscilator local special pentru telegrafie
(B. F.O.). care lucreazi pe o frecven!i apropiati
de frecvenţa Intermediari il receptorului. De
pildă. daci F. =46S kHz. atunci, luind f =466
I ose
kH:r. şi aplicind aceasti frecvenţl detectorului.
se obţine, datoriti ef~tului de mlxare a diodei
dete<toare.. o frecvenţl audio de 1 kH:r.. care
poate fi ascultati. Selectivltatea se poate obţine
ulor in lanţul de audiofrecvenţi al receptorului.
deo'arece frecvenţa r este sdzud. Cad f =1
o o
kH:r. şi utilizăm un circuit oscilant cu Q=10.
rezultă o bandi de trecere doar de 100 Hz .
Dar circuitele lC pentru frecvenţe atît de
joase au l ~i C marI. Bobinele se fac pe miezun
II
,__ ___ -'
poziţia Al a comutatorului
tului dUbIU'~~T;~'~i~',~~:~~~~~(poziţia AI a
Cu acest
de trecere' de.
telegl'ilfiei devine
p,,,.np unui
negatid
reaqi.
"",h'o< benzi
recepţia
.Iungimii»
1,5V
+
eXilcu:. C; se n realiza legind
condensatori de 1 nF. Tot montajul
pe o mld plăcuţi de circuit Imprl-
se va ampll1u sub şasiul receptoruluI.
~",,;',~;'~I R.. v;a fi semlreglabil. Conexiu-
i la comun-corul K vor fi cit miii scurte şi
ecranate..
Partea de iludiofrecyenţl il receptorului poate
avea in principiu orice tub final pentodă, dar
rezultate bune :re obţin cu tuburi cu panti· mare
(El &4, 6P14P, 6P9 etc.). Este posibil chiar ca
montajul si autooscileze. Se fixeazi puţin
rului
o obsenaţie : montajul dă rezultate
.;o,::.o:"~~':N~~':'~:le; montalul da rez.ultateI Olre o bună stabJlitare de
frecvenţa
sepal'ildi u~r.
100-200 Hz. a oscilato-
a B. F.O .)'"erscOOlteJl emlslu-
filtrulul. Se rec.omandă ca
. cu are reglim
emlsiunea doriti si poată fi
JiJJnF
Primele inscrieri la noul concurs 'Teh-
nium. n-au .IIsleplll' .epuizarea inlleb4rilof-
":"~I.:;:;I;t;~
L
, '"rezolv4r1lor la Intrebarile de specia-
".':",58 cere lrom,sa Si o sw::cinta C.IIracleri-
lucrării cu care vor sa partiCIpe la
•
•
1
1
,
,
•

@
Tntl'ucit mulp cititon ne cer
scheme de orci elet:tronid. in-
cepem cu un asemeneoa instru-
ment simplu. dar cu rezultate satisBdtoare.
la orp electronld se folosesc, in general.
trei sisteme pentru producerea sunetelor :
1) un oscilator cu polariz.are variabilă. in
vederea ptoducerll diferitelor frecvenţe; 2)
un osciluOl'" fix (de preferat termosutat)
cu di...izoa~ de frecvenţl; l) oscilatoare
separate pentru fiecare sunet, care generea-
ză frecven~ corespunutoare.
Sistemele 1 " 2 se preteazi pentru in-
strumente monofonice sau pseudopolifo--
"Ice. Ia.: sistemul J pentru instrumente poU-
fonlce. In schema dl!$Crlsi mai ;OS s-a folosit
primul Sistem, ' " nO Cel mal Ilmp lU
Schema de principiu se poate inţelege
mal bine dati se executi schema experl-
mentali confo"" figurII 1. Prin invirtirea
potenţiometru lui P" se obţin sunete dife-
rite intr~ anumh:lgami $i interval.
Traru:istorul foklsit poate fi orice tr-ant:i$+
tor de c~ puţin 1sa mW fi cu un p, mai mare
d. 50 (f FT 352. 353. 312. 323 nu OC 71.
OC 12. 1114, 1115).
Ca t ransformator se poate folosi orice
transformator de 1e$lre pentru trant:istori
cu priză la mijloc.. Recomandăm transfo,-
matorul de ie$lre de la aparatele «Hamalu
sau «Albatros•• cu dlfuzoarele corespund-
toare. Condensatorul de 1 jJF este cu it:cMa-
ţie de hirtie.
Pornind de ta acest principiu. dlm sche--
ma deflnitivi (vezi fi,. 2).
Tnnt:istorul. tnnsformatorul ,1 difuXQJ.-
rele sint identice cu cele recomandate in
fi,.1. Redstenţele R,. A.z• R) sint .bobinate
semireglabil (de lenul celor cu cotler regla-
bil}. in enul ci sTnt .reudţi de procurare,
se pot comanda l;a cooperativele de spe-
clalinte sau se confec1ioneui de dtre ama-
tori.
S. ales acest sistem intrucit valorile exac-
te ale ruistenţelor nec~ nu sint valori
standard. Valoarea rexluenţelor RI' Rz. Rl
depinde de tranzistorul fi t~nsformato~ul
foloslce " este intre 1 ,i 5 kO. '" locul colle-
relor se teeomandl utilizarea unor lamele
de alami intlrlte cu an: (de ceas). in vede.rea
obţinerii unul rell" mal fin (veti ni· 1).
- -ORGA ELECTRONICA
CU UN TRANZISTOR
- -ORGA ELECTRONICA
CU PATRU TRANZISTOARE
Rezrstenţa de 1,2 H " bateria de 1.5 V
polarlzuzi baza tranristorului in ~ fel
incit si nu se audl pocnituri in difuzor daci
cb.pele nu sint aCţionate.
sunet r~en!-l lunet
.' 1111.00
... l3l,1J8
.. 146."
do 161 ,62
- m,1'
~-----...,Tr
15K
500K ..JI.-F
~'9(
inainte de a sr2hili valoarea I"I!zlstenţelor
Ix>binate. t rebuie stabilit in ce laml " ce
interval 'Il lucn. instrumentul executat.
Instrumentul descris -s·a executat de la
T, -7j -1j :: EFT.JSj
74' :: rFT.323
IOD
N. GALAMBOS
«Ia'. piN la «laI It. in Intervalul de o octavă..
Instrumentul poate (unqlona ,1 intr·un In-
terval de trei octave.
Frecven~ sunetelor este urmltoarea :
frec::""np lunet fr-ecv.nţ!
291.66 wl 191."
111.'tl ,oi 'It- 415.lO
Jl9.62 1,' "'.00
m.D
369,99
--
7;
."EFT»I +0=-
<r.
""•
<" '"
il'f ~"J.r. "1 k~ l'r .4Er ,.,t.,t"
"
Ti'

•
l
in vederea determinlrii rezlsten~elor Ra.
R2
• R). in locul acesto,. se conec:.teau un
potenţiometru de H-50 kn. se acordează
capetele gamei in Intervalul dorit, se '
misoarS apoi rezisten~ maximă necesarS
,Ji se adaugi un coeficient de 20"10, Rezulta-
tul este rezisten~ totall a celo.- trei rezis-
tenţe ; se: imparte rezultatul cu 3, obţlnTn
du-se valoarea unei rezistenţe. Cele trei
rezisten~e sint egale ca valoare.
Trebuie si menţionăm d toate contactele
~lliplturile din aparat trebuie si fie perfecte,
pentru a nu introduce rezistenţe suplimen-
tare Instabile nedorite.
Pentru a putea folosi instrumentul. tre-
buie exec:.utati o claviaturS cu 13 clape,
asemlnltoare celei de la pian sau acordeon,
care comandă cele 13 contacte in vederea
obţinerii sunetelor.
PentN cei care vor sl-$i confecţioneze
clapele, cu titlu orientativ, dlm dimensiu-
nile clapelor de pian. Clapele albe sînt de
aproximativ 20-30 mm Ilţime, iar clapele
negre incep la 50 mm faţl de muchia exte-
rioari a clapelor albe. Acordeoanele au ela-
viatura ceva mal miel. Pentru inceput se
pot folosi clavlaturlle de la instrumente,
judrll de copii. amenajindu-Ie pentru co-
manda contactelor. Se pot adapta. de ase-
ml!nea. in al:eSt SCOD si un numlr corespun-
manda contactelor. Se pot adapta, de ase-
menea, În acest scop ~i un număr corespun-
dto.- de comutatoare basculante (modelul
cu clapă pentru I:lmpadare). Prin Introdu-
cerea. unui resort ~i prin mici modificări,
aceste comutatoare se pretem la modifică
rile funcţionale cerute.
Acelo,. care vor si incerce ~I introduce-
rea uno.- registre cu ure si schimbe tlmbrul
obţinut. le sugerim si experimenteze cu
alte valori de rezistenţe in locul celor de
1500 indicate În scheml. Cu rezistenţa.
indicati se: obţine un sunet tare. avînd un
timbru similar oboiulul.
e b:wt. unui generator audio RC
in dublu T. se poate executa
o orgi electronid cu patru
tranzistoare conform schemei din fig. ...
in scheml s-au desenat numai 8 contacte
(o octavl Brl clape negre). Se poate miri
insi numlrul contactelor, adăugînd, bine-
inţeles., potenţiometre trimer corespund-
toare. Cu aceste potenţiometre se acordea-
zi fiecare ton in parte.
Instrumentul este monofonle. sunetele
avind timbru de orgi.
-TEHNICA INSTALARII
Adeseori ....em .. dl.pozltil! .1.lenw de red.r•••unetulul (.mpU_
lu::.IOIIfe) de 1011... buni alltate, da radar. nu e•• corupunz'"
10"', deo.r_ fie el M folo.....: cMfUZOllHl rwtc:ote.puru:II011H1,
'18 el a.eza,. lor ..1e detec:tuoa.... Dupl cum .. ,tie, dlfuzoruluw
.r.doctor .*tfOKU.tIe prin Intermediul uru... rHII,ea.r:J trene-
lorm.rea .(UIfIiJIel .*trla de .udlofrK....n" In enerliJie acu.tIei,
c. .. racll.zlln .patlu. Adu.lmante .. folo..~ In 'JMI(:iIIl dlfuzOllt.
elec::t,odlmlml(;. IMI cu bobina moblll, elec:lro.bI'lc:e .. p'.zoelec:.-
Irlcl!. Nu ...om Incerca sa pr.zentAm princIpiul de func:tlonere. ac..
tor IIpurl de dlfuzOllre. el sa arltlm c.raeterl.llclle lot" fi lelul cum
.. In.....ezl. Se ,liII el dlfuzOllr. eleclrodl.n.mk;. pol reproduc::e
lo. ne bl". "11'0'" de Irec;...anel_ ,1medi din 60menlul .udlo,
In timp c. dlluzo.r. eleclTosbltIee UIt ,",zoeMclnc:. redau to.rte
bine 1rec;....nt.1e Inalte. Ca urlllllr., pentru reciaru m. corectl •
..mnalelor prlmlle ba Inlrer...1.lemului de reda,. • sun.lulul, .11.
nec;...ri uIl1I1"" • douA dltuzoar., lucru c::e 1mbunltJle,t. mull
redarea lunelulul. Acelt lucru n InHlnlm ba mu"- .-.diorec;eptOllre
..u I....,zoar.. Pentru red..... corectl, .. face o IM9M1Ir•• sem-
n.lelor ba i.,ir.. tran.for""torulul de ""re.fklndu-w fi adapblr..
dlluzorulul l;U lranl lormatorul .. iII,ir., lucru c::e .. con.blta In ligura
I In ac.ulli schemA, Dt esle dlfuzorvt principe! eledrodi""mk:
penlru redarealrec:wenlelor JOII" ti medU, iIIr D esle dHuzorvl piezo-
electric pentfl red.r. frec....nl.lor In.lt• . cei dout difuzoare se
" ni pe perete" din 'eUl . 1 cullel r.dioree,ploru'ul. Acest Illtem
d.6 tolu,1 lIonorltltWun ear.cter rec::" o nuantA m...licl In com-
p.relil! cu o reproduc.re "",u,.lI. de"re41 mal btM ..m~ decn
un . Ingur dlluzor. Pentrv ... ,..lIm o reproduc... dl mal apro-
pl.tI de ,eatllele. ... conuput .1.lemui .cUltle de .onoriblle .pe-
11.11 30. In a ,. .. 1010Msc un difuzor principe! eledrodlnarnlc: D,
, 1doul difuzoare D. .. D . *lrOlbaHc::e _u ple.r:oeMH::lric:e (fio. 1).
In acelt .Islem, dltuzofll b elill ..e.r:at ,.!peretele Ironiei .. culle{
. p.ralulul, Iar dlluzoarele O. tI __D, I int ~bllal. pe peretii laterall
(fig. 3). Difuzorul D, redla.r:.l nu~ Irec......... In'erioare ,imijlocII
. udio. Iar dlfulOllrele I. !erala D. .. D. nurul Pece...uperiOllre, ~re,
18'*OndU-II de peretl,lere.tIe" mobl..4ieoc.merI, .. di.per_lI
In toate jW1Ue, cralnd prin .ce.... efKtdl. citi softOf1tete spatleAl. Ca
ur"",. a ac" tul 'apt, URI.,. p-. si r.1 IIn1» de muziel, laţ
dlrectlvlletee IOnor!Wii _ .ten_&. ~.I_ ul ecu.lfc de 'OfIOf ~
..1.......tl,,'" ......... ........ r.nmn..., al din .al _lle dltuzoare..ln caz
urmare e ace.luI 'apt, cam.,. p're M,lie pIIni. de mU11~ la
dlrecti...ltet...0no,111 ii ...tenveaz&. stlll.ul acu.tic de so~.,
tate .petlaUl POlIte.. compus .. din -' ""e dlfuzOIIre. In caz
ti mulul de l onori sP't'-ll ao,malul cIt,,,,,"" ..I......
t 1J)'1i111e depinde m.re masuri cr.; ......,. COfedi e ree
tOtUlui In amerl. Prtn ••~tI, . ... . tetHlit CiI ce6e mal b_ r~
'eţ.: II obtin In c.lIIi CJneI recepto,," ....~ Intr-unul dint,. u
~I url le camerei, .Itf.Ind peretII la,*,11 al cutiei .. ,le dl.p
le uq unghi de .prOlI,...t", 4Sd t.tI de ,.retil camerei (fig. 4). Au~
IOrl~ trebuie II II afle " o dlltantl de i~ m de receplor. La un
apa..te. dlluzoar• • pentru IrK...ente .-,te 58 pol deba.. (.par I
cEl tjnie.) ,1 .. v~.,__de opvte "de.n. • •pualulul pe per H
camerei. ca In fiu. ..
,Reci*,_ de e&lKAte .......Ivb (HI-FI)., pnbl_1 ~
ne-am oc:.upt pe J.arg In nr. 5 .. , • ."idej ••~.....ti... II
Int.....ft. ... par•• un maN" ,..mAf de dtitori. P_In4I de la
lolic:ftIrfla lor, publlclm mal _ modul'" ......mia.e expe-
rlmenQII • p.arametrllOl' dlt.••arelor dlnilmlc..
L POPA
F/g.2
R
i fuLar
o
Penlru d~ln.r.. frecventel cit .zon.nl,l. unul
dlfuZOf dlneilk .In! nec;...,. un ........or .u6lo. un
...ollmat", e*tIOfIIc .. o rezlst~t..,jul .. '.ce
conlorm IChernei tMoc
m.
a dlluzOl'lluJ cu formula: m - --~ In c.r.
(l!or'Re.r:i.tenta R trebuie si fie de c.. putin zece ori lIIIIi
mIIre decit Impadan" dlfuzoRllui de mI.urat.
Milurltoarea .. t_ prin Crettef.. Ir.pletl. fr.c-
...."Ie1 generatofulu!, Incepind de .. aprodmam 20 Hz.
plni cind obtinem brulC un mIIllmum la ...oItmetrul
alectronlc. Ac.......te frec:wents da l'azonenCl-' etilu-
lorulul Um"ezi ..,01 mIIW1I'• ..."... ,1 constante;
da ....IIcitate. II.temului mobil Cunosc:lneI tr.c:Y_ta
de rezonan~. dHUIOl'Ului, .. fiquJ tem~o mai
cunoscuti (o bocll da carton NU de mabal) pe ma_
br.ne difuzorului .... determini din IKXI Iracotenl'
da rezon.nţl. Din c.u.r:. mII. mal m.r!, fr8C'l'efltll
v. fi mai .clzutl. Se poate determl"" ..Hei mIII.
m - .,... pieeelor mobi" ~ ko; m. _ masa .upl~
mentiflln ilD; fo - frec:.venta • rezON~' difuzo-
rului In Hr, '(ti; - Irec"'8flţa de rezonantl cu ""M
.upllmenlllrt In HL
Cunoscind "",sa tI.lemulul maoll, con.lanta de
.....tlcit..ta .... fi:
,
Cd 4If'Lhn ,In c:are:'o_ Irec:w8fltl! de re.r:o""ntl
• dlfuzorululln H.r:; II' - " " " sI.temului mobil iri ilO.
In .cHi fel ....am loate datele nec...re c.lcullril
CuttllOf ec:u.t1ce pentru dlluzo.e.
,
,

•
G. NICOLAE
In COnllnu;ueil ••ri•• nout,. de constructii T....
..., prezentim un mod.1 original de anlen'.
economic ,1 u,or de reall.lat.,
o conatruc,ie menlll al aalgure, atit un ci,tlg ridicat
{lai' de dipolul elementar> cit ,i o bun' dlrectl...ltat•.
Pentru cei care, din anum ite
motl...e, nu pot sau nu ...or si
monte~e antena de tele...I~lune
pe acoperi~, dlm mal jos descrie-
rea unei antene slm~le, dar foar-
te eficace can! se montează in
podul cuei. Ca performanţf',
menţionlm ci se apropie de o
antenl montat! pe casl ~I es-te
mult mai buni ca o anteni de
cameri Totodati. (aţi de un
d ipol simplu montat. in pod. are
un ci~tlg de 5-9 ori. Trebuie
subliniat insi el antena descrisi
are eficacitate numai in cazul
in care acoperJ~ul nu este meta-
lic (tablă, beton armat).
Dimensiunile din schlţl per-
mit recepţionarea canalelor
6--12. Unghiul de dlrectl...ltate
- 46-58~ Antena este de tip
Vagi, originalitatea constind in
faptul că elementele sint benzi
metalice lipite pe un SUPOrt
izolator, Iar dlspoziti...ul. dup3
' ....... . M ~... ' . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . "'a
ce este orientat, este fixat in
patru colţuri prin ni~te fi re de
nailon sau sfoară, la rnllţime. ca
.d nu fie accesibil persoanelor
care circulă in pod.
Benzile metalice pot fi din
staniol. aluminiu (condensatoa-
re ...echl). tablă de fier (benzi
balot), cupru etc. Important este
ca banda care formem un ele-
ment să fie dintr~ singuri bu-
cad.. Trebuie asigurat, de ase-
menea. un contact bun intre
cablul de coborire şi bandi (nl-
tu ire, lipire cu cositor). Benzile
metalice sînt lipite sau nituite
pe un suport izolant din mate-
rial plastic. textolit. pre~pan.
la ne...oie carton. Pentru a evita
orice posibilitate de accidenta-
re prin electrocutare la atinge-
rea antenei in Calul defectlrH
televizorului. se recomandă ca
la ieşirea din tele...izor sl se
,. ,"'"""'. U,,, L"""''''LU' ". "'"
In,. C. POPESCU
Acordarea circuitelor osci1ante, atît in radiorecep-
toare cit li fn emlţltoare. constituie o operaţie dificilă
pentru orice radloconstructor. mal ales ci de frecven~a
pe care sint acordate aune circuite depinde bUIlil
funcţionare a intrelulul aparu.
F•• 1
monteu in serie cu fiecare fir
al cablulul de coborire a antenei
cite un condensator de 1 000--
1000 Of " '500 VZ V.AJ pr la l;'W V.
Vi recomandim spre executare un ;aparat deosebit
de simplu. cu precl:r.le buni in acordarea circuitelor pe o
anumiti frflcvenţ:l .
Tn esenţl. este ...or~ despre un oscllator de band!
construit cu partea trlodi a tubului EM 84. Tot tubul
EM &4 serveşte ~I ca indicator de acord.
Boolnele sint executate cu sirmi din Cu-Em cu .dia..
metrul de 0.4 mm. pe o carcad. firi miez cu dlametrul
de 12 mm.
Oscilatorul acoperi o bandi de frec...enp intre 6
MHz ,i 80 MHz. subdlyl:r.ati In 4 sub,ame. Schimbarea
de lami se face prin schimbarea boblnel...aria~ia frec-
...enţei in gamă flcindu-se prin Intermediul condensato-
rului variabil. Gama 1 este cuprind intre 6 $i 12 MHz.
bobina ,vind 54 de spire. lama 2 cuprinde frec...enţele
intre 11.S,I 22 MHl, Iar bobina are]') de spire ; lama
] cu prinde frecvenţele intre 20 ,1 40 MHz. bobina avînd
1S splre: lama 4 cuprinde freC'lenţele intre 35 $i 80
MHz. bobina avînd 10 spin
.
Pentru mburarea frecvenţei de rezonanţi a unui
circuit oKi1ant necunc»cut. cuplăm inductl... această
bobinl cu bobina circuitului rezonant al instrumentului.
la rezonanp absorbţia, fiind mare. infiuenţead sec-
torul luminos al tubului EM 80. Butonul de rotire al
condenutorulul variabil eue etalonlt in rreC'lenţă cu
~jutorul altor instrumente uu al unor circuite oscilame
etalon.
Valorile pieselor sint trecute pe schemi. Cuplarea
bobinelor la aparat se face prin Intermediul unul cuplu
soclu-culot.
In locul tubului EM 84 poate fi utilizat tubul 6E1lT.
''1-'
fig. , - AnlMl ~,u c.blu de cobo-
",. lIP {Mnglkl (1_ 2401L)
FIfI 2 - Anl.nI ~nvu "blu dI! co-
botl,. «*I.J (1 _ $O-15n) (t.~.,t.
d"n~nslulII sint id.n~ cu c.~ din figu-
rII 1)
Antena descrisi se poate dl-
mensiona şi la alte canale res-
pectind regulile de: dimensiona-
re pentru antenele tip Ya~i.
re pentru antenele tip ragl.
PLACAREA
PERTINAXULUI
CU FOLII
DE CUPRU
In situaţia In care nu dispunem de o
pllcuiJ de clrcul~ Imprima" vlr,ln. o
vom PUt.. elCecuUl in propriul nO'itl"U
labontor. printr-un procedeu foule
simplu II Ieftin. Ca supOrt vom folosi
o plad de pertlnalC de 1,S-1 mm Iro-
,Ime. dlre'l ii ..om uperlu cu lmirchei
de cnnula~ le fini una dIntre iupnfeţe
~~dupl aceea. o vom delresa, Itercind-o
cu spirt sau acetonl. Acelil$1 proces 11
YO<TI apUca ,1 follel de cupru. care 'i;1
avu o Croslme de O,OS 0,08 mm. Ca
openţie urmltoar•. vom aplla. un unt
subţ ire de IK de bachelit~ sau _It adetlv
pe bul 6e r"lnl epoxldlce pe suprafap!
hperiutl. pette care rOII't preA folla
de cupru cu ajutorul unei ,reutl~I,
Stntul d. adetiv 'i;1 trebui 11·1 poli·
merlz.lm la o tempenturt de cea 100't.
openţie nre se va jWtea faee intr-un
CUp!:Of' cu posltMliuteJ de control al
tempenturll IIU. cel m;al UfOf'. cu un
fier de dlnt elear1c cu termore,ulatOf'.
Poziţia rotetel de re,laj al tempenturll
o ..om determiN cu ajutorul unul Ief"_
mometl"U de laborator de lOOc.:

"
PENTRU
ÎNCERCAT SI SORTAT
Apu~tu' pe are-j prezent1m ne permite, ~
cum se predu:ul ,i in titlu. s~ incerdm tranzli·
to~rele " totodati d le sordm corupundtor
calltlţli il parametrilor. Schema nu reprezinti
dedt un oscllator de Joasl frec.venţl. allment.at
de la O baterie de -4.5 V. ~a cum se constati,
sistemul permite Ineerare.. nit a trantlstoarelor
n-p-n cit " 1 celor ~--p, prin utilluru cores-
punzltoare a comutatorulul K. _In montaj se pot
conecu. rte 2 tranzlstoilre de ace iaşi tip. cind
do rim d bcem o sortare pent ru a Ilsi 2 tranzis-
toare Identice, fie 1 tnnzistor. cind dorim numai
sI_1 verlficim. SI vedem cum functloneazl siste-
muL Se conectead cele 2 tranzistoare ,1 se pune
comutatorul Kl corespundtor tipului de erall-
zlster. Apoi se inchide int rerupltorul '1' daci
tn.nzistoarelol locerute sint de mld putere.. Se
aplld tensiunea de aUmentare inchizind Înt re-
rupltorul l, In acest caz se aprinde becul cu neon
N. Se cauti, dupA aceuta, aqionlnd din potenflo-
metrul P, si se adud sistemul J.a limita lui de
ac~are, adld atunci cind b«ul cu neon ani
•
Teh. P. DOHWALD
tendlnp. si se stln8i. Apoi comutăm pe K, pe
tranzistorul TJ' $Î sltuJţlJ trebuie d rimini ne-
schimbul dad cele doui tranIistoare sint iden.
tice. OJd nu, se va schimba tranzistorul TJ pinl
vom 8isl unul Identic cu TI _In cazul in care incer.
dm dad un tranzistor este bun, este necenr si
putem aduce sistemul si osclleze, d«i becul N
51 se aprlndl Pentru control se po;iIte utiliza ,i
un 05cUolraf catodic, conectat ia bprnele secun·
darului transformatorulul Tr " cu comutatorul
K pus pe pozlţJ.a R" Se vizuaUl.em daci oscila·
torul lucrează nu nu.
Ca. bec cu neon se va folosi un b~ t ip M ~·3
sau orice alt tu b cu neon. Transformatorul Tr se
va realiu. pe un miez. de tole de tip E cu s« ţlunp
miezului de 1 cml . Pri marul are 120 de splre cu
priză la a 2IHo spiri ,i este ruUut cu sirmi din
Cu·Em cu _ 0,3 mm, Iar secundarul are 1 SOO de
spin! din sirmi de Cu·Em cu _ 0,1 mm. Sistemul
eue fe»rte util t i il recomandlm cu ellduri tutu·
ror electroni$tilor.
•
--_... ....,....~.
PENTRU APARATURĂ
Transformatorul de reţea esu prevazut si
deblteze mal multe tensiuni (in schemă au fan
omise prizele) la un curent egal cu Intensicate.
maxim! redresati de elementul redresor folosit
Per$onal am folosit o punte de selenlu de 18
V,O.S A. in a:a:ul folosirii diodelor D7J. curentul
maxim redresat va fi de 150 mA Transformnorul
folOSIt de mine are urmltoarele date u:qlune~
din fier - 4 cml
• primarul - 2x 200 de splfe
din Cu·Em f1I 0.15 mm ,1 secund~rul. pentru 6 v.
12 V $' 18 V _ 7S+13S+ 1S9 de splre din Cu·
Em _ 0,5 mm. Datele celorlalte piese sînt noute
pe schemi. Bobina de Joc se re~lil.eul pe un
p~chet de tale de 0,5--2,0 cml
, boblnind cit
innpe pe carcui cu sirma de _ 0.15--0.25 mm
Personotl am folOSIt tolele si urc~u transforma·
torulul de 1e:;;lre de I~ recl!'ptorul IIMamaia». pe
c~re I·am rebobln~t cu sirml de " 0.2 mm. Mon.
taJul SI!' re~lbead practic pe o plic ud de AI. Cu
sau Fe, cu dimenSiunile in funcţie de g~bafltul
pieselor folOSite Se Ia avea 8nil (;1 la prinderea
eleclfo!ltlclror C
2
, C
J
fi C.. minu~ul aces-ton, să
nu f~d contact cu şuiul Realizat separat. redre.
sorul poate fi incasetat într-o cutie de metal uu
material plastiC previzutl cu 81uri pentru răclreoli
transformatorului EI va fi prevlzut cu un bec
Je control. un comutator pentru tensiUnile se·
cundare $1. event ual, cu un Instrument conectat
la 1e:;;lre care d ne Indice {('nliunea de {uncllo.
nare in 101 Personal I·am '~orntrUlt in Interiorul
unUI amplificator. dind rezultate excelente
LEONIDA DAN
dl!'v
v
Celor interesaţi in realizarea unor
sonorldri Interioare, pentru uculu·
rea discurilor sau inregistrirllor mal'
netlce, le recomandlm constructia unul
netice, r. recomandlm conJtf'uqla unul
simplu ampllflc.ator de mici putere
Particularltatea amp llficatorulul con·
sti in f~ptul el utili:a:eul numai dou!
duble trlode. TI - GH2Tşl"2 - 6~1W
sau echivalent, are o putere de le,lre
de 0.6 W, distorsIuni 1.5% intr·o b~ndl
de freevent1 de 40 plni la 10 000 ~z.
Primul etaj amplificator de tensiune
este prevhut cu reglajut ampllfidrii
tonului ,1 reacţ./e negat ivi A doua
triodli a tubului TI este un euj defuor.
care uilU" exc!tarea etajului f1n~1
Etajul nn~I, construit cu tubul Tl de
tipul 'H111', Jucre~d in contratimp.
asl8urind puterea la ie:;;ire de 0.6 W
"
Trandormatorul de ie:;ire este con--
strult pe un miel. cu secpune.a de 1,8
cm -. coli E 16. Primarul este boblnat
cu sirml din Cu·Em cu secţiunea de 0,12
mm. avind 2 X 750 de splre.
Secund~rul are 55 de spini din Cu·Em
cu seqi un .~ de O,S mm pentru difuzor
cu Im pe(tI nţa de .. n.
Ali mentarei se face de la IJn redre-
sar co d.blteau 240 V tensiune redre-
sati ~I 6,3 V pentru a lim enure~ (11;••
mentelor
MontaJulle realizeau pe un 1i1$Iu de
200 x 100 )( 40 mm.

1
DE
cu
.-,~
TBJNZISfOJRE
Un generator de audiofrecvenţi pe (rec-
venţi firi Ji cu nivel de ie;lre yariabil este
intotdeauna util pentru a controla rapid
un lanţ de loasl frecvenţă. Indiferent daci
este cu tuburi sau traruJstoare. Totodati. el
permite d se aprecie~ şi amplificarea lanţU
lui, constatind daei sistemul este sau nu in
ordine. Montajul pru.entat utilizead primul
tranzistor TI ca oscilator RC. folosind pen-
tru defa.ul uel celule Re, identice.. Montalul
TUBUL CU :mINSTRU-
•
MENT.... ....
DEMASURA
Pentru il veni in ajutorul connrucoorilor ama·
tori, vom prezenta, incepind cu acest numir,
diferite connruqll de aparate de mburi avind
OI Indlc:atOl' un tub cu neon ; 'n cele: CI: urmeazl:
schema unui indicator ai tensiunii de reţea.
Aceu indicator ne arati. cind tensiunea reţe
lei este mai mare de 210 V ,1 cind ea scade sub
lOD V. Sistemul are doui tuburi cu neon, TI ,1 T2·
Cind tenSiunea reţelei este cuprinsi. intre 200
,1210 V, se aprinde doar TI' iar cind ea este sub
liJ
•
• •
RUL
lucrează pe frecvenţa de 800-900 H:r.., eil
putindu-se modifia prin alegerea unei alte
villori pentru CI <; $1 CJ • Daci dorim să
obţinem o frecven{i mai ridicati. trebuie
scUute valorile condensatoarelOf" CI' Cl
şi
C.I indicate pe figuri. Pentru a obţine o bună
stabilitate de frec:venţi, se recomandi a se
utiliza condensatoare styroflex. Rezistenţa
R
5
este dată numai ca valoare medie. deoa-
rece valoarea exacli H' va alege prin incer-
ciri cu re'l.iste n~e avind Valoarea in jurul
celei india-te FC schemi, pentru a obţine o
funCţionare stabili a monujului şi o formă
cit mal sinusoidală (firi distorsiunI). Cel
de-al doilea etaj. cu tr.m'l.lstorul Tl' este
un repetor pe emitor. ceea ce permIte ca
oscilatorul si lucreze pe o impedanţl. mare
şi constanti, iar la ieşire sistemul si se
I ~ (o
LUI
comporte ca un generator de tensiune
constanti. Cuplajul intre etaje se face'cu un
transformator Tr cu raportul de transfor·
mare 1/10--1/20. Se pot utiliza ca transfor-
mator transformnoare iludic folosite in
receptoar-ele cu tranzistoare. MonUjul se
poate ..!imenta cu o tensiune E de 3+1.5 V.
Tranzistoarele Ti' TI sînt de fabricaţie româ-
nenel.de tip se 107. BC 108 sau SC 109.
Monujul se poate realln pe circuit impri-
mat sau pe o plaei de pertinax cu dimensiu-
nile de 5 x S cm ~i se introduce intr~ cutie
de material plastic împreună cu sursa de
alimentare. le,irea a-O se face cu un ablu
ecranat cu două borne. cu care se merge
la aparatul pe care dorim să-I Încercăm.
Nivelul semnalului de I~lre este cuprins
intre 1 Ji 200 mV.
R. J,o"F /;()"F !to"F ~ rr-<>8
'~'~~~~'K~______>-H'~'~~k____-J~:~~~__-l______-c~~______~1~K-L__~b
200 V (deci aparatura nu mai funqJonem in
condi~ii bune) nu se aprinde nici un tub cu neon.
Pentru ilCest montaj se '101' folosi tuburi sovle·
tice de tip MH·) . cu tensiunea de ap..-Indere de
65 V. Valorile pleselOl' sint tre<:Ule pe schemi.
Se poe: folosi ,i alte tipuri de tuburi cu neon.
dar se vor modifica nlorlte ruistenţelor Rl' R2 •
RJ ~i R.. In acest cu. re:dstenţa RJ (orlenutiv.
indltim modul de ClIlcul al acestor rezistenţe)
are valoarea :
200--U,
R, _ - ---' (Ol.
'.unde U esle tensiunea de aprindere a tubulUI
•cu neon. iar I este curentul nominal al tubului
n
cu neon. la fel :
210 U
____o
II. - - ,n
Inl' MIRCEA IVANCIOVICI '-
Rez i slen~a RI =
u
•
210 U
U·
R, _ __ o II.
2)0 Ua
Dupl. ce aparatul a fost confeqlonat, funCţio
narea se compari cu un voltmetru profeSio nal.
<6----,...-T""""---.---, 7;
/"1::-,:4
:::;220 V
=
I

I
r
tn,. H . HURGU
Un fTecventmelru cu tranlÎetCHIre cu chlre direcUJ,
lucrll'Ki inlra 10 Hz $ilO) KHz, este foarte util In orice
mie laboralor. VA prazentAm un astfel de apalal
penlru mlsurer811 frecventalor cind nivelul semnalu-
lulesle mal mare de 0,4 V. Pentru tensiuni pina la 5 V
aplicAm semnalul la bornele AI~' laI pentru ten-
siuni peste 5 V semnalul se aplica la bornele A,.-l'.
Impedanta de Intrare a frecvenlmetrulul este de
circa t kn. Oacl dorim ° Impedant6 de intrare mai
mare, putem monta la inlrare un repetor poe emitol.
Primele doua etate lucreazA ca empllflcatoare, etajul
al doflea lucrind practic la saturalie. Ca urmare a
acestui fapt, elajul limiteazA puternic. U ieşire
elistA un circuit de integrare, care dA o tensiune
proporţlonalA cu fTecven1a. Aceasta tensiune esle
masuratA cu un vollmetru electronic cu diode O~ . CU
ajutolul butonului B se pOlIte mAsura cu vollmelrul
elecllonic tensiunea la intrare. Aparatul poate mAsu-
ra frecvente pe patru scArlllniare, folosind comutato-
rul K, cu doua sectiuni ,16 pozllll, Acesl comutator
folose,te" ca Intrerupator pentru aparal, pe poziţia ,.
Pe pozl11a 2 ee ml50ari frecvenja pina la 100 Hz,
pe poziţia 3 -1 KHz, pe po z iţia 4 - 10 KHI, iar pe
poziţia 5 -100KHz. In poziţia II se permite mlsura-
rea lensJunH de alimentare.
Alimentar.. mont.tjului .. face de la o tensiune
de 22,5 V,Iar tensiun_ efectiv. de alimentare trebuie
al"de 16 V Cu comutatorul pe poziţlll6 se regleazl
rezistenţa R.. utfel CI II avem tensiunea de 111 V
III bornele luT C;. Se face un mic semn pe cadranul
Instrumentulul ,1, cind facem o mlsurAtoare, fil.Am
K, pe politia fi ti reglam pe R... CI sa ajung..,.. Ia
semn. Cind reglajul nu este po.roll, sursa de alimen-
ter. trebuie schimbati. Ca Instrument de mburl
18 .... folos' un mlcroampermetru cu cedru mobil de
1!Xl"uA. Tntregul Iistem .. '18 realiza pe placA de
pertinax ••u circuit Imprimat cu dimensiunea de
7x8 cm .,1 A .... monta Inl,-O cutie de plastic "u
tabll. Panoul hontal .... cuprinde cele Irel born.,
Instrumentul de masuri, butonul potenţiometrulul
R,.,. comu1atorul K, fi butonul B. Pentru etaJonar••
se va aplica la Inlrare tensrUIleIII de la retea ,1, pe
scara de 100 Hl, se .... regla polenliomelru! R.~ plnl
cind acul Instrumentulul va fi la mijlocul scalel
(Indlcatia 50), Scala fiind liniarA, totul este In ordine,
tinind $Uma de ordinul de multiplicare.
In radioreeepioarele superhete.-
rodină de inalta clasă, precum şi
in radioreceptoarele de trafic, inhe
antenă şi etajul mixer esle interca-
lat elajul amplificator de inaltă frec-
'lentă.
Acest etaj are circuite acordate
pe frecventa postului recep110nat
atitia Intrare cit şi la ieşire. In acest
mod se imbunătăţeşte seleclivila-
tea radioreceptorulul, mărlndu-se
şi sensibilitatea, prin folosirea unul
tub electronic cu panta mare.
Dacă prin cuplarea antenei direct
pe grila de comanda a tubului
mher receplorul funcţionează nor·
mal, dar cu antena cuplatA pe con-
densatoful C, receplorul nu func·
Ilon9l!lZ4, defectul esle, sigur, In e18-
jul amplificator de inall.ă frecventA.
Se inlimpl4 ca numai pe anumite
game receptorul sa nu functioneze;
atunci vom verifica in primul rind
bobinele ce Intră in respectiva ga·
mA, contactele din comutator sau
Irimerli de acord al bobinelor.
Nefunctlonarea pe toale gamele
impune verific-area tensiunilor de
polarlzare direct la sodul tubului,
a stării condensatorulul variabil,
comulatorului de gama, condensa·
TEHNICA DEPANĂRII
DEPANAREA ETAJULUI...,~. ~.~,...,.,~""' ..........J .............
torulul CI şi a eventualelor contacte
imperfecte.
Producerea unor oscilatil para-
zite, fluierături sau pocnete se da-
toreşte condensatoarelor de decu-
plare C;, e" C" care vor fi masu·
rale şi, eventual, inlocuite; totodata
se vor mAsura rezistentele din cir·
cultul de CAA.
Scăderea amplificarii se poate
datora epulzărll tubului electronic
T sau devalorizlirii rezlstentelor
In,. ILtE MtHĂESCU
R,. R,. R,_
Pentru depanare folosrm un avo-
metru adecvat sau un generator de
semnal şi '1011 metru electronic, pri-
cepere şi Indeminare.
A fosl prezentată schema unui
amplificator clasic, unele radiore-
ceptoare putind uliliza alte variante,
de exemplu lipsa circuitelor acor-
date la Intrara sau la ieşire etc.,
dar la loate depistarea defectelor
făcindu·se in aceeaşi manieră.
Et~ ~mP/If/Ciitor de RF cu circuite iKO(d~f.
le, T
c,
'."1 "c.
tl!C;2i---=~~.ItAA
C.
RAARs
'"Ea
REDRESOR
PENTRU
NEGATIVARE
ftrof.I,... IUE BRE8EN
In sch~mI este repre-
zentu un redrflOl" folosit
pentru tensiunea de nega-
tivare a ,rllelor pentode--
lor finale sau a tetrodelor
cu fucicul dirijat
O dubli diodl conec-
tati Într·un montaj de re-
dreure a unei singure al-
ternan~e cu dublare de
tensiune este alimentat!
de la acee~i in~urare de
filament: ca l' filamentul
tubului ampHficatorului
(.I.,r. ••
• r~
,
f--
<,y
Tensiunea de te:tÎre de·
pinde de capacitatea con-
densatorulul C .. de va--
Ioarea reZiSten~el R. Cind
capacitatea ,1 rezistenţa It
sint de valoare mare, ..
poate obtine O tensiune
corwand de necatlvare CU
'IIIoara. pinl la 18 Y
,
J

Podţla
,
2
l
•
,
•
pe
Ing. M. LAURIC
Nu vrem sa vA prezentam avantajele
glmnasllcll zilnic., nld nu ...a amintim
n_placerile cauzate de lipsa acesteia.
VA Invllim doar si va construiţi un
aparat foarte simplu ear. reproduce
lnloc;:ma; ml:şce r. ~ Canglllj III schlf.
Desigur, cunoaştetl gama mare de
fibre musculare sollcltala ele acest
sport 51 Influenţ!! SI rapida asupra
creşterii capacitatii pulmonar• .
Aparalul se poate re.llza lesne, cu
mijloacele avute la Indemlni de catre
flfIQr• •
Vom incepe prin II conhlclloN ca-
drul: leav8 1" 811 va Indoi CII In fig. 1
ş' se VI aolldiza cu un cap din lemn
care Intr' pllsuit In ambele capete.
Flgul'1I 2 ofert toate Indlcalille 1Mtn-
Iru construirea 8cluOlliuiui cu rotile
(vAzut de Jos).
c:..., _. ~ L ~ RR ..A _ . ... _ _ _ •. __ _ ......
(....zut de joa).
Scrlpetala. pe caf. trece cureaulI.
sa construieşte din sirmA cu _ S mm
" unul dintre mOloar. ,1 se montaati
cain fig. 1, Unul dintre minerele exten-
sorulul sa prinde cu clrllgul A de miJ-
locul traverael din spate a oadrulul,
In timp ce el doilea se leagl de un caplt
el cureleI. CelAlalt capit al curelei 88
peultai peshl scripete" B t1 se prinde
de un miner din lemn.
Prin aşezaree scaunelulul pe cedru,
aparatul este pregatit. Miscer. vi
e.te, desigur, cunoscuti ... Fo". poate
fi f8{lllta simplu, modificind lungimea
curelei: curea lunga - forţA miel;
curea scurtA - forţA mare.
{SOO
~ ~ ~L. ....._ _..J'
LISTA DE MATERIALE
o.nurrtiru Cantlulea
Tead tllnalallll" 4 000 rrtm
Slrml cu ; 5 mm (poate n
$1 ner_beton) 2000 rrtm
utensCH" din comerţ (CII
arcuri sau QIKIIK) ,,~
MosOl,.. dlll lerrtn pentru
.,. 5 buc.
Curea d. pl.le l bllC,
PlaaJ lros 5 mm i,)ux""SO
mm
lAXAIng, R. DUlGHERU
N umeroşi sllli cel care, din experienţA proprie, din rllClam"e cinemato-
grafice sau ziarlstlce, cunosc calitAll1e odihnltoare e~ceptiona" ale eallalelor
. Relua» din cauciuc spongios, Acestora le of.rim ocaZia de a-,' construi
un pal-canap8a cu saltea _Relaxa•. Esta o construCţie simpla. laftlnA ,1
frumoes.A. Ce" doua variante din figura alaturata 5e deosebesc prin construc-
tia pllcll de baza. una fiind din panel, Iar cealalta din ,Unghii dtspuse sub
forma de gratar. Cadrut (-.lb) se executa din aclndurl de brad, care se Imbina
ca in figura (nit ,1 pana sau ştifturi de lemn) şi H InlAresc cu colllre de metal
(d). Picioarele, din leavA (c), se IudeUl cu suportl1 din tabll, Care H f1KeuA
In şuruburi pe cadru. la varlanm cu ttlnghll, In Interiorul cadrului se lipesc
,1 se fixeaza In şuruburi douA scinduri de ghldal (elI), Iar In spatiul dintre
ecestea se Introduc capetele sllnghillor (g). Pentru salleeua . Relalld se
recomanda solllia cu placa de panel, la care cadrul se rlgldr,ea:a cu doua
scinduri transvarsale (h), pe care se fixeazA In şuruburi placa de panel;
bineinţeles, placa de panel se fixeall şi pe al1nghlile de capat (1). Forma
lalurilor cadrului se alege de cAtre constructor; epol se taculeşte petul In
ton cu restul mobileI.
Dimensiunile cadrului se stabilesc in functie de salteaua dlsoonlblll.
LISTĂ DE MATERIALE
Piesa IBllcllti) Denumirea M.,erlel Dlmenelunl
VA,'UANTA A,
• 2 Laturi cadru ' Blad (pentru 1110 )( 10)( 2.5'cm
mobilA)
b 2
,
"
110)( 10 )( 2,5 mm
" "
, • Plcloa" ŢeavA , 50)(2)(210 mtll
5upofll PletballdA 150)( 40 )(3 mm
d
• CoU.re Plalballda 130)(2,5)(3 mm
• 2 Stlnghll de ghldara Lemn laII 185)( 2 " ' ,5 cm
t 2
" " " " "
185_2 _ 1,5 cm
• " " " " " .. 84,8_ 5)(0,8 cm
VARIANTA II
..-.d ca ,1 pie"~'e cor..punzatoare dlll varianta A
h 2 Scinduri tren,verute L.mn 'er. 85_ee)(2,5 cm
I 2 51111go11 de capat
" "
8$ _2)(I,5cm
I , Plad d, panel Penel 185 _ 85 _ 1.2 cm
, Dimensiunile e.acl. In functie de modul de Imbinata.
I

PENTRU
BAIA
CELOR
MICI
_Tehnologl,. Imblileril unul copii nu IntrI In mod
normlll In profllul reYlltel nOlltre••" el nu ne vom
ocupa d. Ia, daei poate ci ,1 ,Ici ,r " cit. clVa d.
IPUI, Inla...
Intre noi. plrlntll, !le vorba, probl.ma _ulll'Julul.
necH,r ,celtel operatII n.a PUI de mull. or~ In
Incurelturl. Unda se poate ampl... bllta?
PI ml5l? Eltl un loc Inlt.bll ,1, un.orl, pf.. Inalt.
Pe Joa? E Incomod; de alHal. ee I I In cazul anterior,
lIe Icurge api In Jur.
.ln cada de bale? Din nou Incomod, trebuind'" ne
epleclm mult, ,1 larl,l In_tabU.
SOlutia de laII conl'tl In .Iubdlmenllonar.a' clzll
obl,nulta de bale la dlmenllunl" micului IIran al
'amlnel.
NACEV aAOESCU
Vom procurlO deci. mal InUl. Ocada din material plaa·
tic apeclaLi panlru copII. O pl.naati de lemn Icoaal
dIn LI va fI. aJulleti ta dlmenllunlle elzil din bala.
In parteaJnfarloeri se mont.azl o rama dIn ,h)(:1 d.
lemn cu lecţlunea de 30 lOC 30 mm.
Pentru. da un a.pect mal plleut Inter1orululloeuln-
tel dv...... recomandlm .. ,1 confKţJonatl un ".1".'"
muci plntru ealorlt."
El pcN.UI fi confKllonat din buclt'" placaj da 5 mm,
'10palt tllleull. din Mmn furnltult In culoar.. mobl""
dV, HU din foi o. plac.J Imbrleate In hirtia Imprlmetl
cu Imlt.tle de lemn, IIcultJ.
Pllclle • I.mn VOI' " fllilte cu cit. .. holJ;~uruburt
(de prlf.,lnti nichelate) pe dout ,UnghII d. lemn
0.3x2em.
Lungim.. atlnghlllor" numarul pll<:llof Iim In func-
lle de numlrul I'ementelor de calorii... CI trebuie
umuflat..
In achiti am d-'. dlm*",lun'" pentru un Plf1lV,-"
de.tlnat camuillrll Cllonf,retor din "roduella at.:lu."
cu car. sint dotdl noile loculnle. Pentru calOrlfer. de
tip mal veeh~ dlm.n.lunUe lor trebuie Idaolele IC"-
,,~
In ,Unghia da lUI .. fac doul acobltur~ pentru ea
pal1lvanul .. poeti fi Iglet In c." dau' suporturi
conf.cllOfllte din tabll de t-4 mm, car. Ia filleazi
Intre .t.mantl cu lIjutorul • doul placut. !Mtalle.
Ilrtn.. cu un ....,lIb !MClnle de 18-17 cm lungime.
Par,vanul poate " dat JOIi u,or pinIru ,lergerNl
pralulu!.
DIN
o consvuqie 11mpli tl d.
efect: rahuri montat. lnas·
tn.t, an! permit mirirea bI-
blioteciI fie tn lnitţJme, fie Jn
tiţlme.
Connruqb 1e ob~lne prin
UIImbtarea a d~i .temerit_
d. bul. unul yertJaJ 11
unul orlmnul. Elementele
yertk;lle se leql Intre e~
prin Imbln.,.. cep-buca
(c.pul drept). 1.,. ce" ori·
zonula w Clip coadl da rIn.
dunld. Polip! oMzontalJ pol'
ta nea trei mal"llnl, pentru
a pune dr~le, nu mal"linl
pa Ulllta bturile. pentru a
servi df'lPt Hl'tlf.
Mnerlalul 'omit poItII ..
lamn, PA.l. pIkt melaminate
penttll nhuri) etc.
Oistanp dintre elementele
yertla!e esti! da SO-65 c:m.
1.,. C!II dintre .lementela of".
zenta" _ dupl dorlnp.
R,ma poata ay. un dublu ,01:
1. Nu Impiedici depta..,. pl.n,etel IaU d. c.dl.
2_ Rlgldll'eazl, ayenlual. o plan"tA crlpatA ..1.1
realizati din doul buclll.
O remerel: grollm. mlnlmi a pl,n,.'.I- 10 mm.
In planaati .. practicii un orificiu d. dlmanllunl
corllpunlltoara ciI" din material plaatlc. Oad ..
ceallll din urml nu ..te prevAzuta cu ,curgarl. "
praellcl un orificiu cu Ufl dlam'lru de lG-20 mm,
care le IIlupA cu un dop d. cauciuc,
Fata auperloari I planletel SI vop..,I. cu vop.ea
" ulei 111J 18 .coperi cu o lolla de material pla.lle.
Cu ajutorul In.tallatlel d. mal .1,1" pulem 'mblla
Ilnl,tIţI cel mal lvipllat ,1 reealcltrant «murdAriei.,
lirA ajutorul competant al Intr.gll echIpa d. bunicI.
sĂ ÎNVĂTĂM CUM...•
.~.I gr.vlm Inecrlpţll ,.. .tldl
Pafll"" e gra.... In.crlptll·pa ,tk;If (p.
borcane ..... pe fI.coana • chlmlcal.)
.. pregAteac: dau!. aolutll: I - .olutie
compu'" din clorurl. zinc _14 pArti,
acid elOfhldrle - 115 de pirt~ .pl -
500 • Plrtl: II - aoMIe compusA din
..ra de bucltlr" - 31 de parti, &UUal
de aodlu - 7 plrtl. apoi - 500 de partI.
Intr.o .dlncltura tlcutl Ifllr-o bucati
"roa'" da paratiNi ...me.t.clln pArti
.gela ambele .011.1111 (nu ...... iRtrebuin-
1 un VII de Illcli NU din alt material,
d.oarece ac..ta 1011.1111 actioneazA dl.
tructlv ..Iupr. 101) ,1 ...daugl ii!-3 pl.
cilu,1 de tu, (nu cerneal,). Greyarea le
face cu Ylrful "culli al unei penlula da
.cu.r,1a eau CI,I o pafl!ţi noul, curati.
Dupa aprollmatlv o lumltel. de ori, ..
obtin. Ifllcrlptla proprlu·zlsi p••tlcll
al ecellta tr.bul••pAlati bine.
Atenlla, lubltan,e" ce Inlrlln com-
pozitia Itnt olrhltoarel
._SA hlc.m crel_ne d, acri, pa IUetl
Sa tecI Ufl amllt.: din 10 g cearl d.
albina" 31 g de parallnl. ca,. se '""
calle,1t> plfll ca .. lopeat• . In topllur.
.. adaugI :JO.-.«) g de plgman! (negru
6e turn, o~ld de line, miniu de plumb
alc,), M... c.ldA .. lo.rnlln tubutoare
de hirtie atezale yertlc,1 ti sa tati ... se
ric.aael. Sa Ind.ptrteall hirtia" ..
aeoate creionul.
.~ N IIplln porţMaAul
O~I.1e din porţelan .. pot lipi cu
:11'1 a"""ee IOfmat din 10 parti caaelnl,
3 pjrtl var Itlrl.. s Olirtl .odl de ruta,
4 pArti Itlclt .alublLi ewa..arglatt) ,i
apti plnl .. obtina o ma.. cl.lo.... ln
unele eazuri .. pOlII. renun~ la ,odA ,1
.. atlc" _olubUI.
eaaelne .. poat. prepara din la"te
.eri! Iau din brtnu de wKl degraN1.lln
acelt acop: laptele .crlt taU br1nuo .se
lasa ai .. llItr.ze prlntr.o pinII deali.
.. lpalt blM cu apa (e...."tuel ,1cu
Plllni lodl) ,1 apoi .. UIUC',
CIoeIuI trebuia ptapere' num.1 Inalnht
de fololl". deo.rtca el poall ti 'fI'r.
bulntal numai timp de o ori duDA "r.
perarl.
P.ntru U,," port.lanul m.1 pulem a·
mesteca In cll.ya IIn"uri de.pa cildutl-
gumi arable. plaatl bine. pullnl fllfll
,1 un albu, de ou. Cu acaastl IOlulle
ungem plrtlla pa car. vrem II .. Upim,
le legim Ilrtnl ,1 1. la.am sa .. uluce.
Se mal poata loloel II urmlloltftl r.
ţltlA: blolld de man"an - 4 plrtl. ollld
de zinc - 5 plrţl, IlIlca' da aodlu (lticUi
lolublll) - 1 p.rt•. ACII' clm.nt ..
ulucl rep•• ,1 rezltti III cllduri.
_SI Pfepulm:
CIe4 pentN .Ucl&. Se emelteel 1
paria (In gr.utale) ca..lnI cu 5 pl",1
1tk:1I IOlublll; cu ma.. omogefll obtl·
nuta .. ung plrtlle Obleclulul da Uplt,
MI preleazl ,1 .. 1....... UIUC• . Sa
mal poate foloal ,1 urmltoarea ret.ta:
3 plrtl .Ibu, de ou, 1 p.rt. YII' n..tln,
(CaO), 1 paria apti JI 5 plrtl ghlp••
Clei pantnl .bo....a. Doul plici din
ebonltt .. pot lipi folosind urmAloar..
m,todA: .. Inmoale clei d. tlfn916rlli In
acid .cetk:.. Sa IlICItzllta toM pe IIbM
ele .pl.. t..lnlrabulntar....pilei 1011.1'
tII caldA pa pllclle ,.apacU... eara ta
tlrl"" puternic ",ni cind lolutla .. ra·
cesta.
m

r
•
-
-
Al Etaj ampliflCa/or ..
8) Etaj multiplicatori
C) Oscila/Of Ca/pills;
DI O .schemA greşit r~",ul.t
Ee 92
"
" -~
~
.,.,
ţ-jH
" -- -..H
-r ~ E61'1I!I
-'x
---~,,:"!, ,. - .,...
50
It;, Al Receptorul (unctlonuri /'t(xmill;
8) Are p1e~ In plus '
e) Are piese lipu; •
O) Are ple~ montate {urşi/.
Ce montaj puieti 'H/iZ. cu prese/e tit miii jos:
R' - 'OK ; R2-~K , ~ - nK ; Rs_5'K ; m - IOK.
CI _ Cl' _ el - 2fJJffi r rllnzistor EFT 323
T'imlteti, lolodill',şi schemll
folo
FoI.Of1,a(ia a fost lormiJlJ prlnq
il) !luprapunerN a rinri ~JJve
b) prin acllonar.. de cinci ori. dec//UlplO"
rulul apara/v/ul (elo
c) prin acflonarea de cincr orr-a decl.nşafo
rvlul dfl b/ilz.
".
FoiOfIrlJrliJ liste
ezecutafA cu:
a) (iltru rOJu
b) (illIu galbtln-vfII'dfl
c) {a" filtru.
'"•
'------"--J-j-±:--.•
Al Alimentata In pet'{eclll SllIre
B) Alimen/a/Of g'f'şJl concepul ..
CJ Scheml/ locQll1pfel1
de luncI/onan,
r-,-------------------,---------+I5DV
-- - f--
-f-
," 20'
Cum SI cu ce pine IeU co(',plelil $Che")11 .laluT.I...
{n au (el Incit monlaJul U (IInr:I,onue:
A - Cii ampllr/Cillor;
8 - Cii oscila/ar.
SIIItell . - lItDI"d ci (oIograr.. ,lidA un
Juetta • tIIn" In m/$Cllrel Care fISie
PfondeUf-1 . cu ~UIOfUI clTu;, /1 (osl
obtlllul"
~ prln,..l!-,miJff' şi Cor"ff"e suprapuU II
"n""'n/~ . "
bftu a/ulolCi ma; mullor (ulflel'e ekelro-
nk:fI cv ~zPVf)ffN 1/30 000 secundi;
cI culljulorul mal mvllor (ulgen! elee/ro-
fllre cu npunerH 1/500 Sflcundi•
c. reprezintI (oI.Of1ral/a?
a) o rachfltl CII,e decoleazA
O) o 'khetă ca!. II/fir/zelUl
c} un glonle

,
1 In ~e p~oPOl1le nte lndmtl O buer;" de ~cumuluoa~ ;avind densl-
utea electralitulul 1, 2 1
:o) complet indrud :
b) pe lumlitue desdiratl ~
el complet desdiratli.
2. Li cîţi kilometri (sau tlle. in UL de suţ l on;are) se verifici nivelul elecuo-
IIfuJui/
;a) 2500 km (5:OU 15 lil,,) :
b) 10000 km (sau 6 I...nl):
el 1 000 km (sau 5 :zile).
1. FrIna de mini ;acţlone3Z~ :
a) toate cele -4 ro~j :
b) ro~ile din Rtl;
el rotile din s~te.
4. De la ce di5un~ mInimA trebuie si fi" vltibile lumlnUe de pozitie ale
unui ;lutomobJll
a) 150 m :
b) SO m;
el 800 m.
5. La vlten de 40 km/ori. pe drl,lm Ulut cu aderenp optimi. drumul
de frinue complet (Inclusiv timpul de reaqre) este de :
a)12m ;
.'
b)20m:
el 30 m.
6. lncărarllll "Ioenro$tilt,d:o auclucurUor ,1 ilutomobilului poate atlnle:
a) 50000 V ;
b)10000V ;
el 500 V.
7. FrinueiI complm cu friru. de minI se va realin :
al 1.1 lumitale de curU pe sectorul dlnţ;n ;
b) la cur» completl;
c) la trei sfenuri din curU.
graflc! de mai jos? ~ I,t.Ce esle fals In reprezen/cuea ~- _
'r", .r-...... - ---~:r=;;;=
•• In c.e direcţie se roleşte rotlţa A
dac! roall! diOlatl mare se roleşte
in direcţI.!! slgelU?
Unul fierar I s-au adus 5 segmente d. I!lnl. fi8C!lre avind cite
3 verigi,şi I 6-8 cerut sa le reuneasc! Intr-un lanţ. fnalnte de a se
apuca de lucru, fierarul s-a gindit cite verigi Irebuie sa desfac!
şi si indoaie la loc. EI crede eA trebuie sa lac! aceastA operatie
cu 4 verigI. Oare nu se poate cu mai put/ne?
Ce figurA descrie capatul lib8f al
unei bucap de platbandA de olel,
prinsa cu cel31alt capAt in menghina,
daca illrllllsm pe diagonala şi li dam
drumul? PrlKlzam cA acest capalliber
al platbandei afeclueala oscHatii cu
perioade diferite In doua planuri ver-
tlcele perpendiculare, IlIr lorma curbe-
lor descrise depinde de raportul celor
doua dimensiuni ale platbandel $i de
direc11a primului impuls.
Ce figuri S8 obllne cu
aJulorul unei rue de lu-
mina reflectatA de oglinzi
"_at. pe dlapazoaneafla-
le In vibratie?
,
--
-
--
-
-
--
- -
-
-
1III111111111111111111
CONDITII•
DE PARTICIPARE
Competi1Je de largA solicitare creaUva, angajind In egalI!. mAsura
cunO$tlnleJe tehnice, fantezia efi şi spIritul practic al participanţi·
lor, noul concurs cTehnlum--711 !lr. ca principal obiectiv sa dis·
lingA şi sA puna corespunzator in v!lloar. cel. mal bune lucrari
INDIVIDUALE sau COLECTIVE !l1e dlferltetor categorII de con-
structori amatori.
Pentnl a nu limita participarea, concursul se desfAşoarA pe patru
discipline distincte;
a) radloconslrucţii ;
b) mlnlautomallzAri;
c} dispozitive şi tehnici originale folo:
d) construcţii mecanice (de cea mal diversa ut{lizare).
lntr-o prima etapl, concurentii sint Invlteti si! rAspundA la o
sullA de IntrebAri-l&st menite sa 8'lldenţie:ze cunoştlntele lor
tehnica ,1, tolodalA, -In lunctle de domeniul In CIIre vor concura-
capacitatee lor de a desctlra prompt şi corect o schemA electroni-
c!, de a descoperi ,1 discerne COlI mal Judicioasa lehnlcA folo sau
de a opta, In sftrşit, pentru o soluţion!lre practica de maximA
eficienti·
Tntr-a doua etapA., concurenţii vor trimite pe adresa revistei
noaslre securle prezentari ale lucrarilor originale, cu care vor sa
concur~ urmind ca - dupa o competenta triere - lucrArile re-
tinut. de J~rlu sa 1. apreciata şi din punctul de ...edere, decisiv, al
realizArii lor practice.
Cele mal buna lucrari, in afara premlerl! lor corespundllollre,
VOf fi prezenlate. in cadrul unei e_politil speciale ITehnlum 71».
OesfA,urat sub egida Ce. al U.T.C., bucurlndu-se de sprijinul
caselor şi C9rcurilor tehnice, concursul cTehnlum-~l. 1$1 propun~
....Iinn. ti ... recom.nd• .tentlel publice pe cel mal talentatI
consbudori amatori, d-i stimuleze material ,i si of. r. celor
mlH'ituo,i, cele mai bune condiţii da lucru.
Venind in intimpinarN cititorilor cant nu , i-au p~ t~ procura
intreb&J-ile-t..t publicate In numerele 1 ,1 8 ale ~vI~tei noastre
(iuU..august).le republlclm integral, grupate pe speCla l.'tă11, res pec-
tiv pe ca" patru domenii de d..flş u,.,. a co nc ursuluI.
P entru participantii la concunlul de e lectronicA, 1010 ,1, respectiv,
auto, preci.larea suplimentara:
a) de ... a lege de tiecare dati rAs punsul c orect d in cele J-t pro-
p ...tnok-.fin."Vj""'hl1llIl'r.".,th 00ll9al1a oe a se raspunde la toale cele
cinci probleme cuprins. in chestionar.
ÎN VIZ ITĂ LA...
CONSTRUCTORII
AMATORI D IN GALATI
Oalvoltarea in rindurile tineretului a pasiunii pentru şflinlA şI
tehnica - crearea unor daprlnderi pracllce epl1catlve _ constituie
Indiscutabil, un Imperativ al apocii contemporane. j
Fantezia şi Indemlnaretl viitorului specialist, capabil sa dea
relolv!ri originale diverselor problema puse de vl.Ja şi soclatale,
se formeaza Inca din anii de şcoal", din perioada realizArii primuluI
apara! cu un tranlistor, a primei Inslalatil penlru o sonerie elaelrica
a primelor eonstrucţW mecanice, aefO sau na~omodele. '
Recenta expoliţle a conslructOrilor gllA)enl deachlsA la Casa
pionierilor se conamuia a.tfel prin prezenlarea unei varlete game
de exponate, intr-o do....dă elocvente a InloJigentei şl indemina"i
celor mallinerl conlltructori. fn mod deosebit alrag atentia: radio.
receptOltrele cu tuburi electronica sau tranzistoare _ stationare
sau portabile -, diferitele !adlotelaloane, sistemele de automaU.
zare şi telecomanda, mllchetele unor comple~a instala)" Indus•
trlale. Interesantul panou didactic continind sislemul perIodic iii
elementelor dupa Mendeleev, precum şi seria vehIculelor cu pernA
de a81. Un astfel de vehicul proiectat li In wr. de constructie
'Ia fi uUlizal, gralie calitatilor sala, in Delta DunArii.
VilIoar811 casA a tehnicII din Gelaţi - In prezenl. in constructie-
are menirea sa Cfeeze condiţiile adecvate, optime, pentru dezvol-
larea diferitelor activitAll desfAşurale pinA In prezent In cadrul cer-
curilor tehnice-ştiinţifice dIn şcoli şi Intreprinderi ($anllerul naval,
Uceul nr. 1 elc.).
Revista ITehniumlt foloseşte prilejuI acestei scurle prelentArl
penlru a Invita, o data In plus, pe loji constructorilamalorl gAtiteni,
tineri şi vIrstnici, &li. devinA colaboratori activi al revislel şi, In mod
speciei, d participe, cu lucrlri de inalta IInuta tehnicI, la noui
concurs ITehnium 711,
,

DE
100 n
--~---
. .... , hA'"
--'ng. D. POLDAN
APU5Ul 508111ul r""amo' InceUl'u .cU~llalti 1010gl.lulul? lummlle strAzII
sau .Ie ,"teriOfurlll unei .,,11 dll a,leptarern gara 5'"1, Inlr-adedr, In.uflelenll! pentru
lologl.lierBa la luminI ••I,lenll. Armllorli Cled IIdel. cA lualu unei imagini
"oaplea este o p,oblamll eale pmett. In prlnclpa' perform_nlele ulll.jurul. AUllm
• de.ea Intreblrea naiv,: Cu acesl apara' poli d laci pOle noaplea?
RIospunlul coreCI la ICI••tA 1"lrebal•••,. ea orlee apara' lotograllul nOIIpl••
dac' ,t,m cum d-I 1010slm.
Situatiile de 1010g,"'i", ., c,,,llld! dupa p,uentl! IIIU ab.enta lIumlnlril
genlfale In 1010g,.lle. Alttll, Interiorul unul ,e,.aura,,1 11111 al unIII dll '" CI". III.
loc un m&cl dl bO. dlapulM de o Uumlnart gaoMala. dar ca,e ••t. In.unclenlA
.,."Iru obli"ern Ullel 1010glllili cu limpii obl,nultl Olt fIlpuner• .,. mllt.rla" de
Sell.!bililate nOlm.... P••lladA, In ",'CUd, ~ plaja. III Umpul Iloptil lIumill""
gellelalA e5111 1l1lO1I)abll&, dar existA IlllOldeaunll ,UIA da 'umillll cu ••,atuclre
ma••, Cilre dewln tehet.tul lolografla!.
Oild In primul caz utlllur.. axponomelrulul lI.te IlIComandabll" cu cOlld,,1a
tA 108 destul de ,,"slbl~ In cel a..1 doilea, upollomelrul nu poate ,1 IIU trebuie
51 lIa 'ntrllbulll!lIl.
Luml"lI nll1entA ~aliill' In limite foarte largi, dar 111111 aproape Intoldll8unll
corellll! cu !!CllvltAflie Cilla " det'hoa.! In Inclnl!! dllior publice, ceea ce permite
ullll ~lI rlla unor Ilm.,1 de a~punare dllerltl,
Vom retille astlel urmltoarelll villorl de la care te poale porni:
R]E:V]~LArolR
la 1tellDp.e:raltum
constalllta
Pentru indll.ire;l sol uni lor foto-
grafice, ca " pentru mellVnerea lor
la temperaturi consUntă, vi pro-
punem să vi constrUIti dlspoziti.ul
simplu descris m~l los Problem~
indlx1riJ soluţiilor se pune pe timp
rece, iar problem~ mentinerii la
temperat uri const~ntll este impor-
untl in special pentru revelator
Dispozitivul este, de f~pt, o cu[ie
de indlzire, cu becuri a sursi de
călduri fn primul rind, se ['lle dill
placaj gros de 10 mm pereţii ti fun--
dul unei cutii avirld d lme/'lsiunile
25 x 1S x 10 cm (lungime x liţi
me x i/'lilţime) . Se aumbleul cu-
tia ,i se dptu,e~te cu tabli de cutie
de conserve. In locul celuI de-al
patrulea perete lueral (peretele
inlu~t) se monteui Ull cadru din
lemll zlmpilt. Cutl~ se acoperi cu un
capilc din ubli zincall de 1 mm fixat
LABORATQRUL FOTO
VA PROPUNE:
.1l.lbltllalea Timp
Olalragmpeliculei de .xpu-
ner.
111 publice cu Uumille,lallllenlA, 11'1 cerII 5e del
hosrA dll oblcai ac".II,1 CII dlnamlcllnlell",
e, d. uemplu: dU de IPOrl, Icene, 1111 de 21"0lN 1~1f1 3,~2,8
eSIOIlilall1 bine lIumln81e, IIb,Arli elc. 'lICundll
III publica cu lIumlllatle .llIb., In care se del-
',oarl de obicalaellvlI'll cu dlllamieA redu'A,
21"OINII, d, uemplu: .'11 da a"e.,II'" culoare '1 1-1/2 3,5-2,'
~rl In lmoblle de locull, 1"llIurante slab lIu- secunda
Illele
AC.I'e .1I10d 51nl medII Cilr. lin .ellma de lIuml/'llll" cO/'l,lderete normille In
..ame/'lea 1111. Ablllllrlie llI"d d..lul de mllrl, ..1, d, d011t II uUUdm expunerell
repetall cu Ilmpl dllerltl. Vallll!llll.pUnerll cu aJulorul dlalraomel nu ..a recomllndA,
dloarecl profunzImile de cimp Ilnl In mllJorllllltil caturllor Inlullellnla chlllr la
dlllirloma 3,5.
Daci dllpunlm dll un ex~onomllru .utlell/'ll de .Inllbll, dellgur cj .om Plalera
si m'lurlm luminii cu lI.Iulolul Ilu. Slngul1l praclutle Cil11 Ilebule lI~utl In vedere
e.11I ... miaurim numai lumln. lubleetulul, I.ltlnd lumina dilacta I bacurllor nu
tuburllor tluorelicellle.
Oa.igul ci. aplratul da lotograllal va fi aprlJlnll de un punct 1Ix, 1111' pe/'ll'" Umpli
mal lungi al VII ulIU" declan,alorul fle~lbll.
Lumina exislllnta noaplea pe .1"dă provine d. II lur.1 I/'Itorne ,1 dl dlamel,u
mIc, bpUnlleil 1/'1 aco.1 caz depInde In primul rtnd da Intonliile celui care fotoglil_
lIazl.
Fllclorll care Irebule lua" In considerare .Inl:
- CO"lr..lul 10llrle mara al lubleclulul;
- replrtlureil JurHlor ,1 a elriluelrllor '" cimpul 10togl1lfia+;
- contulurlla naclare .te obl.clelor aflate In I/'Itunellc;
- ,alllxute pal1lzlte " .taclela Iconogllllce dIre de Jupralete" r.ltaclante;
- ••lllallta lactorilor Ilmoshtriel .,.rTurblllort
Plllcullt IdealA plnlru iIIlm.ntil 10logralll ..te 2~IN, dlOlI-aca are C811 ma'
miII lalltudlne de e.punllle,111 gl1lnula!ia 58 pl.rde In alb ieU /'IeglU 1"Ie/'ll. Re-gula
Cla,leA II 1010gralle! dl Iloaple Ipune ci llilbuia obUnul un negativ cu toale aml-
nuntele din Intuneric, ••tfel Incit plin expunerell mere In Iilborelor IA H poati
obtine pozlllve Cilre pol II Inlerpretate ca 'olog,,111 .xacutal, In timpul tll,l SilU,
prin Ilpunll. mici, ca 1010g,,1II de nOllple.
In reaJlt!!te, "emetl,a performante le oblln mal II"U, ,1 InCllcarll1l de a lepro-
dUCI loala IImanunlelll.tsWcI .carll CO/'lIIIllI.lol. Comportamalliui opUm lite si
'"carclm .A rlproduClm dIstributia .ursllor de lumina II linIIle asanUI" .Ie IU-
blecluluL
Vllorill medii a" expunaril In dlfllritll .lIulllll de folograflere nOllpl" allll:
Se/'l.lbllltatea
Timpul
pellculai
Olalr.gma da upu-
/'1."
In IIploolllell IUltelOI d. luminA: ~Itrloe lumi
21"OIN .".nala. 1/'1 lilla vltlinllor lumln.I., lub fellner 3,5--4,'
". lacunde
Slritl bine luminate, plete 1" carI au loc lelU
21"DIN 3,~U 1/15-1/8vltlll publice, 51111ul UlU clAdiri lumlnille c
prolacto"l lacunda
Sub IImlla deSl:l'llibllllllta e ochiului umllll,. _ ~
21"DIN 3,5-2,' I/S-IOXlmplu .trb! Inlullacoal., 1/'1 alara ora,,,lu
elc. sacull.
Trabule ,Uut cj penlru fotografii d. ""pl. pulem d fOlograll.m din ml/'ll,
chiar cu timpul de 1/10 .acund., de"race naclarflAliI. /'IU les III IIvldanlA.
CII mijloc dl IUitlnere a • .,aralulul fotografic .om ullllZil U/'I trlpled foarte ulor
IIU, ,1 mIII bine, o mlnghlnA de .tumlnlu.
In Inchelell. vA sugerlm cllove leme elellct caII ..e pot Innoi In l"tarpretar811
dv.: o ,lradA dupa plOllll, luminile unei g1,1vAlUl' din Irl/'l seIra, ,~ple.1e orlYllo-
rulul 1/'1 IlIta ullei vllrlne, linia munlllor dincolo da Cil11 II apU5 'o.Ir.'I.
(1 luruburl.
In peretele lateral se face o decu-
pa rc rotu/'Idl (diametru <tO mm) pen-
tru o duHe, care se Ilxeu.i intre
doui rondele de lemn (pliiCiil 10 mm
grosime) Interiorul discului despi-
cat in doui se pile~te, pentru potri-
vile pe dulle, ~pol cele doui Jumi-
titi - cu duli~ prinsi intre ele -
se flxuu de discui intreg DIscurIle
se fi.eu.i in decupa re cu suruburi,
Iar peretele se prinde I~ cutii' cu
doui cirlige finte pe peretii l;ne-
nil, udel incit si se poată demonta
U$or pentru $chlmbare~ becul ul.
Cildrul din lemn zimţat uiguli e--
tallfarea luminoui.
Cutiil se pone executa $1 integral
din tablA monuti pe un cadru de
'lemn In loc de un bec puternIC se
pot folosi şi trei becuri mal mici, cu
dulie subţire, montate j" serie 11
IIxate in cutie Uil cum reiue din
filun illAtund.

)
Pentru posC$ofll de d l~pol 't l ve cu a ~ttl!r $c llnpflc·
doc:umentu. prop<lnem un I nU! r~:lnt dlapro.ector,
U ni pmte fi foloSIt comod Intr.un Labontor, in cond l ~H
normlJe de ,luminari! ;a a.mere, de lucru, urmlrlru
imazinll Bdndu·sc In Interiorul a~n.tuluJ,
Conltruqla aparatului H'le Ilmpll, nKle$itind d~r
confeqlonareJ citorva pie:$e mecan,ce.
De la Jopar'lul de mlrlt fatO de tip . lucl. se utlU·
leul conden,orLiI ,1 vb'e<:tJYul 6e tip elnduuar·SO•.
Ca su"" de lumINi se fol~te un bec de la fIOrul
IIIIln rap. al unul «f'1osk...ici., JiUrnenUot cu 12 V
Prindpiul de 'unqionare p<Qtl! fi lesne 1nleles ob-
servînd fi,.1
melcului luminos emis de becul Il trecO! prin (on·
den'orul dhl 11 (ie obline IIImln1 CI rue pan.lele),
apoi prin dlapotltl.... obiectivul 8 ,I lntilnt:$te OC1incb 1
Astfel, !m.,trlel este prolecutl pe ecranul l ,1 poate
fi priviti prin ~rta din bţ:l • diaprolectorulul
PIKiII dc rlurll" a d laproiec~~ulu l :fi placa lilstemulul
Op~1C 1 liint dIn lemn de [III nu din panel (eventual. $Cln-
Guri de b~dl .
Ec~nul 3 pt are se faCil prolflqia ene din hlrtlll
albi. a~ forml p.lt~ti 136 X 136 mm ,1 iii! llpe,u
de plaa postamcnt .. cu lipinoI.
Plaa 15 d. IiUSlincrc a bKulul. placa 1: pentru '1,1$'
Ilncr. slnemulul optic ~f bralele 5 sînt construite
dm cabli m~1e de aluminiu de 1 mm.
eareua dlaprolectorulul 16 este construiti din tablA
d. aluminiu dl! 1.5 mm.
Locqul In care iiI! introduc dlapolltlvul ti liiHemul
de licoatere • diapolltlvulul ene l1uliu,1l in fi, 8. Iar
dltele coniCn/ctlve ale iCestul dbpolltl... sint prfIm.
tlte in fl,.1
Dlspoxiti...ul este construit din lemn ti .iii! fiucIID
d. placa 2 prin lipi re.
O,Und. refl« tt>rluntl 1 este o pllcup pltr.tI cu
latura de 60 mm b 'ati pe axul 6.
D1tl!le connruecln ale celorlll~e plrţl componente
Inl. MARIA ZAMFIR
d,n dlapro,(!ccor. si ,nu m. liu,ţinli tor u l tondenso-
rulu' 11, liusţiniro rul obleeu ...ului 9 tl sUlillnlto rul
~cullli 14 lie construIesc tot din ubll de alumin,u.
conform desenelor
CirCUit ul elK trK (fii _ 12) eupronde trVl$formarorul
de ~~ea. becul ti intrerupltorul_
Tnnsformatorul H exetuti pe un miel de fier ~ lp E
cu lieqlunn de 8 croY ,
Primuul iii! bobinl!!l.D cu sîrmi dIn Cu·Em. cu dia.
metrul de 0.6 mm. Pentru tensl,uneJ de reţ. 220 II
iii! vor bobina 1 180 de lipire, cu priu ~ spin 190
pentru 120 V
Secundarul pentru ten,lunu de 12 V se bobinelzi
cu 8l de splre din sirmi de Cu-Em cu dilmetn/ll,S mm.
ReamintIm d datele conJtn/etlve prezentate ,int
pentru un obiectl" cu dlliul'II' focall de sa mm
Cind dispunem dc un obiect.... cu alti d l liunţi focali,
pentn/ a obţi ne o bu.u lnu,ine, trebuie d corectim
dinanţ:l de la obiKtl" la ecnn
'" fi, 13 Util prezenUt $Chematie drumul luminii in
sisu,mut optic, ....ind : I _ dlsun" de ~ planul ecn-
nulul pl"' 1. planul principal fiP. de oblectl...ul H ;
b _ dl$tln" de la plinul d iap<lJ:ltl~ulul pinl la planul
din spate al obi Kt I ~ulu l H': I - dimensiunea dlap<l-
ritl..."I"I; l - dJme"slunel Iml,lnli ; d _ dilitlnp din_
tre planul principal fa,ltl pl.nul principal SpUIl al o-
bieeclvulul; t - d'5tlmp de la pbnul fl"Onul pinl la
e~tremltatea frontali I ob,ect.î...ulul: t' _ dlJtanp
dintre planul spate ~i extremitatea spate a obiectl...ulul.
Fololilnd formula rellliel de scari (miri re) :
1 1 l-f r
- - -. In OIre m - _, ; m _ _ ,Iar f titll dis·
L m b-f
unţa focali il "oului ob'Kliv In mm. determlnim :
f(m+l)
m
f llura 14 reprezinti drumulluminil 'n diapro,ec~or.
in u re S5' repre'll nti OJlinda reflectorlnntl
.:Ii'
Fig. J - Sec/!u". pr/nlf-un d,.ptOIector: , -/Hnou
d. ruşl/fI.fe • •1.lemulul e/eclrk , 1 optic; t - placi
(fofl'clllI de .u.tln"e; ] - H:1.n; 4 - plK' rh potI.
ment; 5 - IN.,. th .wsl/n.,e cii Of//inzil; a- ••uI d.
n•.,... OţJllflZII,' l-Of/llndl; '-ob/eel/.; '-C'OI~
th ~u.uM'e. obi«ti,ulul; fl! -loc ""Irll d~POZI/I" ,
" - ,usllner.. t:OfId~.tru/u': "-Ir'fI.(ormMor:
Il - b«; 14 - colI«' de su.tln_ e l)«ul0llr l5 - pl.:;.
de ~uttlfl_' bet:vlul: 16 - Uf(cIIU.
Fig. 2
D1telt! cQflstrueci"'ll .Ie celorlalte plrţi componente Fi,un 14 reprezl"tl drumul luminii In dllproiector
in OIre 55' reprezinti 0llinda reflectoriuntl .
• •
•
" '
Fig. ,
220
120
o
T
fIg. 12
"- ,
-
J
L
Fig. II
Flg, 6
I
S
Fig. II
FiCl. 6 - ---.1:':"
H R'
b
d SI
~
FIII. 10
,
S
Fig. t - C.,UM (fa)
Fig. J - P~. tit po5lMn.n' (4}
Fig. <1 - PI«' (ronull de tu./ln". (t} L
Fig. 5 - PIKcII de .us/l".,. • b«ului (15)
Fig. a- S,.t.1e th .uSlln.,• • Qflllnzll (5)
Fig. 7 - DltpQzltIyul th ghid.,. ,1 nIVW • dlcllpozili-
ruluI: cii - ghidl/llie d~pozltJrulul; b - ezlrM:lor; c -
pIrghia ezlr«torulu/; d _ preluflglt«u/ plfQh;"; ._
ffUHrlele ezlr«lorulul.
F,. ,_ Modul de Iut:fU -' ellretorulul
':1'1. , - Suşrlnllorui oondensaulul ( I'}
Fig. '0 - Su.lfnllorul OOIl!cI/'ulUl fII)
FI{}. ,,- Su.t/nl/arul b«ulul (fof}
Fig. 11_ Sch.~ el«tfld
Fiti. 13 - Schema ".'Hrlu/uIOptIc
Fig. 14 -iJ,umul luminII In dl.,DI«IOI
FIg. 15 - 'AlfIIl tit .ustlfl"e. Of/llnzlI (a)
Fi, J
Fig. 7
Fig. '4
•

,
('
r
--
<----- ------
Pali"l ruliDtl de Inl_ DAN PETROPOL
Elaborarea unui film presupune 'eZOlll'lIr811 unei probleme spinoase pentru
amator, şi anume ac_ li sunetului. OeşL uneori, se mai aud aflrma1i! despre
Independenţa Imaginii cinematografica sau despre rolul numai auxllle, al sono-
Iltllll, totuşi rAmlM un fapt cen ca filmul mut produal un sentiment de Insa-
tisfactie.
Din punct de vedere tehnic. aonorizarN lIatelegallII da dlficulUili ele culegere
,1 prelucrare II materialului 50nOl cit ,1 de dificultati de sincronizare. Amatorul
UliUlllali de cele mal multe ori inregistrarea magnetIcA şi lac. epella o "fle de
dlspodtive aurilla'e, ca pupitrul de mllal, dlspozitl.,. de sincronizare etc. Ceea ce
surprinde de la Inceput liste reproduce,N, care nu seamlnl Intotdeauna cu
sunetele nalulllle car. 81,1 fosl inreglstrate. In func1ie ele camat_ mijloacelor de
Inregistrare si de cunostlnţele celui car. operea.tl culeger. Informatiei sonore,
aceste diferan1e pot Il mal mari sau mal mici. Dar ellsll uneori sltua1i1lrelolva-
ba, dac3 nu sa recurge la ttucajul sonor. SI presupunem ca trebuie reprodusa
emisiunea sonorlll a unei mitraliere; devine evident ce dlflcultAţI materiali ,1
orgonllatorlGe avem de intimpinat ,1, In plus, chiar daca reu,lm ti Inregi$I!Am
sunetul unei mitraliere reala, 'II asiguram G6 relull.lliui nu va fi cal scontal.
De aceea vom recurge cel mal adeaea la slmu1llr8iJ sunetelor din nalurl cu
aiuiorui unor procedee şi dlsPOliltva . imple. lista auslora poale fi edinsl
ele amalor In luncţ.. ele necesitAţi şi de capacitBtIMl; de a sesiza analogUsonore.
1
1 •
• Un ven..l.tor ele ~rou reproduce
de.tul ~ corect zgomotul unul avlon
cu moto.re et..lce. Penlru obţinerea
unei allminiri mal buna, ae va utiliza
o aurat de alimentare cu tan,lun.. mal
mici eleclt Caii nomlnali.
• Efactul de aproplera ,1 dapirtare
..Ia prafer.bU si MI oblln' Orln .oro-
oler. nu Indeplrlar.. ele microfon,
f.11I a .. fac••peI It: butonul de reglaJ
al volumului.
• Puner. In functlUM a unul a.plra-
tor ele pod reproduce zgomotul cafac-
lerl.tlc al unui lift cere porn..I• . Ace-
1,,1 ••plr.lor de pral •• Inlr.bulnleaz.
pantru ,Imularea eleclulul .0nor.1 unul
avion cu reaclle, prin .,tup.rea gurII de
IIIplralla cu ajutorul unul carton.
• L.ovlr. unei Unglrl de .rama cu
un ckM:en de lemn produc' un sunet
"".minllor cu acela al unul oong chI-
nei. dacA se tale freevenl.le Inelte cu
ajutorul lon-conlrolulul ,au un ....nel
asemlnator cu un clopot dec' tabla din
ca" "le conlactlonatli Ilnglrea esle
,uflcJ.enl de .ubtire,
• Un bldon de malerlal plasllc trecal
ritmic eu unohllie devin. analooul .onor
al unu.! I.I1I,tt1Iu. UtqI dlnl" gr.,elila
c... m. frecvente ralultl din dealncro-
nlt.r. ml,drllor Illetowlul cu zoomo-
tul produs ele ferlefriu.
• a t.... cu margInI .uliclenl H
1nelta Imlli lovIrea valurllor da ,nnel
daci a,le umpluUi cu griunta " asle
ba.culatl. aaci In auea,1 tavi se
toarni apA cu ajuloNI unal .Iropllorl
sau .. Iad sA catli gr'un,_ da orez.
se poala obtina o ploaie foarte convin·
Oltoar. ,t, eventuel, cu ralate.
• FrwearM uMi .tlcla cu aJulorul
unul dep mulat In apl "produCti ".Titul
aripilor unI!! pasllorl In aer, desi acesl
CONFECŢIONAREA
de la
A-Ielect poata IIp,l, de cele mal multe ori,
tlrili ca Injelag8r. scenei ali fie preju·
dlclat• .
• Focul se poate reda prin O],).olollrea
unal foi de celofan, de calc sau de sta·
nlol. In luncUa de distanta pinii la micro-
Ion, pOll11ll butonului de ton·conlrol
sau a modulul In care II tace mololo-
1I"a. focul 'Ia avea diferite nuante p,lho-
logic• .
• Focul de puse! set Imlt" .Implu
prin lovlr. hOlilirlă a marolnil me,aI cu
o rioti platii de lemn. ŞI In aCII! c~
.e pune problema tiieril lIecvenlell)f'
Inalla, cara nu poate fi rezolvatA decn
prin Incerclirl.
• Toale zgomotele descrise mal sua
au In comun ° anumiti p.rtlcutarltate,
,1 anume aceea ci au spectrul ele frec·
ventil foarte laro tl ,Inl de scurta duratA
sau ,Inl lormale dinlr-un comple~ ele
zgomote ~ scurti durati.
• Din cateoorla zgomOlelor mal mu-
zicala fac parta acel... c." nece.lti
dlapotltlva acordala (termenII tr.bule
Inlele.1 In aen, relallv, dloarece, In
fond, loale alectete .onore dupre care
vorbim ,Inl Igomole).
• Dispodilvel. da acordaj .Int cutii
sonore dlll lamn uscal de dllerlle dl-
men,lunl. In care .·au practlc.1 una
sau doua gaur! de dl.matru s-a cm
sau reme din lemn ,au din melal pe
ca" '·.u Inllns timpane dlll plela.
• Cavilalea bucati poate deveni culle
~onor'. Se pol Imitl!l .,tfel de.tul de
~ , mplu plcillurlle de ploaie Izolille ,tiU
.,alopul unul cal.
In Incheiere, trabule mentiona! clI
loa'e ac"la mijloace de eml.1e .onoril
produc afecta diferite In funclle de ca·
racta,l. hcile lanlulul de In"ollirare ,1
amohllcare a semnaluluI
PENTRU FILMUL DE ANIMATIE
Pa mihllfl ce miiloacel. de e ..pri-
mare ale artei anlmallal devlO mai
complue, "paclul lehnlcil cinemalo
grallce r'mlne In umbra.
Astfel, confecllona"a ,1 mane",ar"
pilputllor animale .ntreneazil cea mal
mare parte a aforlulul amalorulul. Ac.
tlunaa filmului .. deaf"oaril Inlr-un
.patlu leenle Irldlmln.lonal, pe un pla-
55
1
tou da filmare In care fiecare m"care a
fleclrul personaj ilie d.scompusi In
faze ,uec"lve. Daci materl.lul cu c.re
.. lu!;:...,1 nu a.te .ullcl.nl de malea-
bil. .. planle conllllulla"8. P",upu-
nlnd In" ci .malorul a acumula! o oare-
Cilre uparlenţi cu privira la descompu-
ner.. ml,cArllor, rimloe de IIzolval,
lolu,~ ° problemi prlnclplal noua laţa
d. lehnlca anlmaUel cartoanelor, ,1 a-
numi repartizarea .pellali a ml,clrllor
,1 se.lzarea tuluror elementelor cafe
concul1l 111 realizarea unei ml,cilrl.
Unul dintre cele mai lipiCI uemple
.,te problema centrului de greutale.
un paflonl!li uman reel ." cenlrul de
oreutat. amplasat ap,ollmaUv pe .u
c.pulul, la Inl"lmee ficatuluI. In functMI
da ml,car.. pe care ° ••acutil., poliţia
cenlrulul de greulat... modilici IatA
da .nsamblul plrtllor corpuluI, dar a-
c...... modificare re,pactl regula ,Im.
pla CI" .pune el prolact1ll vertlcati a
centrului de greutale cade In Inieriorul
luprafelel de sprilln. a pillpu.... orldl
ele In""nlOll conlectlona"', nu pOlile
pllt,.. o repartltle I oreulilIo, .semA-
niloare cu a corpuluj uman, ele aceea
esle foalie prob.bll ci va " capabili sA
e.ecule mlscirl inlenlse unul om .au,
d,mpolflv", " va ,I.turna .Iunci cind
nu". "teptoilm.
De aceea. Ia confecllonare. este de
dorit ca centrul de greutale si fie tolusl
amplasat asemlnilor CI la omul real,
cal puUn In POlitia olio,tallc&. Iar .upra-
•
fali de sprilln sili lle cn mal mare.
Problema IIlabllltltH .e poale rlzolvil
,1 cu Ijuiorui unor mici magn.t! lnlro-
du,! In pantofii pl.pu,lI, dar lolulia
rlmlnl 101u, 1Incomodl;.
Scheletul papueUor 'Ia fi cII mal male-
abil. Ma!erialele cele mai utllltata , Int
' Irma de plumb, plumko,ltor, aremill
sau aluminIu cu diametrul de 1,5- :i!mm.
Penllu il flaUliI o dlmen,lonare co-
rect.i a dimensiunilor pi!lpu,lI, vom adop.
ti montarea prin Inlermedlul unar ele-
mente de prlnGere elasllc., ele uemplu
lama dIn cupru sau din olel, lolldarilale
cu aJulorul ,u.uburrlor.
Redu. Iii cea ma' simpli con.lructle,
SCheletul a'le lormat din douA mlln.,
doua picIoare, corpul, form'le d.n slrmi
, 1din elemele de prlnd.re.
a solutie este arjlall. In tigura aii.
tUflll;, CaJ)ul, panlo"I, burta " toale
.'.menlele vesllmenlllre 'e pol con.
tecllona din orice maler,,,1 u,or, cu
J)oalbUitilti de prelucr.re , l lInls.r. sufi-
cient de largI. Se pol ullltza lemn,
DOII,lIren ..pandal. cnl'. plnd. co-.,i1
de ou, hIrtie. Se poale renunta chiu la
orice melerlal da Inveltl, du alunci
deltour ci vom renunta 1• •olulla de
prindere cu clerne Si ,uruburl.
Im.Olna,1a poate Iflnsforma un ,er_e-
lel d. ma... din hirtia In Ir·o balerină.
Prlmekt prIncipII ele anlmalorulul sini
'Impllllcar8l, delaller81 cII ma' preciSll
a s cenarIului. ,1, odall. flspaclate aceste
principii, nimic nu elte Interzll.

f
TEHNOLOGIA
DIA
COLORALBI REA
Dupii d""'Oparea alb-negru, IOlarizar. ~ de-
velopere cromogerii, trebuie Indeptrtata granulele
ele .rgint obtlnule din prima opentle.
v . fi n••oie deci c. .rglntul metalic si fie Inlln$-
lurma' Inlr-o lubslattt;J solubtll In bala de liure
prII' Iratare cu Ieric:lanurt de potasJu.
Panlru peliculeie ORWO, UT le. UI< 14 se va
1010111 relela ORWO COLOA 51. cu ufmatOlirea
compozlUe:
1. Ferlclanuri de potasiu
Bromunl de potasiu
Fostal monopotallc
FOllal d lsodlc
Api
- 500,
-1,5 0:
-2,90:
- 2,2 g;
- plnl
.."'"'Timpul de prelucrare In ac..... ba'e _ 5 minule.
TampetetuIW de lucru - ma.lmum 18"c.
De regulA, reactia feric:lanuri cu .rglnlul metalic
Oegejl o OIIrecare cantitate de dldurl, c.re, In
lip.. unei 'ermo.tatarl permanente, poata produce
rldlc'r•• 'empenilurU In doza la valon periculoase
(pe,le 2O"C). Sini rac;:omandabU, In le.s' caz o
'emperalunl Initla&ii mal 1000si (chl.r ,s-t:) ,1 o
prelungire s timpului de pre1uc,.r, cu cea 50"-
du"tt peste care solutia nu msl IUCISsti, ssHel
Inclliolersnll la Ump In acestUi bete este mal largi
(-3-(1 minute). Atentie la nllnlpularel Solutia este
usor 10dcA, mar ain la zglr!elurl pe miIni.
Urmeui ° spllare Jn eurenl continuu de apa cu
o tem~lurt de ma.lmum II"C. Din nou alentlel
Apa sa ~a Inlroduce cu ajutorol unul racord de
Clucluc: In centrol bobinei dOze( de deYIHopal SII,-
,Itul spillrfl ... eonatati prin IIMI eYSeuatA, cere
mi mal prezinta coklntll!l ItIIlbefll cte la IncepuL
(Ourlta: CCi 5-10 minute)
Oupi Indepirtarea eomp!et6 I soiutie( de Ilbire
prin spllare, sa elllCUUl flur. Intr~ II&lutle de
tiolUIfI' de lodlu, lolulie In ca.. sa produce ,nml.
n~lf" urII de srginl metalic produ'" In operalia
precedenll.
Pentru pellculele 6e tabrleltle 1O~I,Uc' (TSD2)
reteta baII de alblre este ceva mai slmpl.:
i Fericianurl de potasiu - 50 g: _
Bromurt de potasiu _ 1 g;
Timpul de prelucrl,e - 5 minute:
T,mperltu.. de lucru - msrJmum 18"c
Pentru pelicUla ORWO (UT 16 tt UK 14) vom
lolosi relela ORWO COLOR 11:
1 TlosUnl1 de 10diu (Cristal/ZI!) _ 100 g;
Ap.I - pln;l ta 500 mi;
tar pentru peticule6e color sorieUce (ŢSO 2) retata
nr. 4:
.. Tlosullal de sodiu (cns'allzal) _ 125 g;
Api - plni Is 500 mi.
Tn Imbete cazuri, du..ta de prelucra....1, de
cea 5 minute (cu o lolerlnti de CCI + 2 mlnule),
rar lempar.tu.. de lucru _ 1."W'C.
Atn solutia de albire cit tt c... de Ilure, spre
deosebire de cel doi revalalorl _ cromogen ,1 Ilb_
negru -. se cons8rYi !oarle bine, tiri precauliuni
Speciale, productiYitala. lI(:eslo.. mnd de cca
6--7 fUme(l,It Htru de soiutle.
De ramlreat ci solutia de fi.are poale fi Inlre--
bulntatl cu deplin succes tt la liur.. msteri....
lor loto Ilb·n-oru, 1. cea de albire - pentru bila
ce precede, de elemplu, loniri" p'in sullUllfe
(cu Na.S). Dupa o noui spAlare (2!1 minute _ 111"C),
sa POale Ireee ta uscarea lilmuluL
Daci dorim ca geilUnI pelicule( si prezinte o
rezlslen~ mecanici sporiti, vom Interc... Tnlte
lI",r. tt spalsr.. finali o sPiI,.. de scurti durall
(5 minute - 18"C) si o It,tare In b,iI, de lan,re
ORWO COLOR nI. 205:
5. Acelal de aodlu C,nhldru) _ 30 g;
Sulr,1 de 11um1nÎu -10 g;
Api _ plni
""'"'Timpul de Imersie e peliculei In ,ceu" bale -
cca 5 mlnuta la 18"C.
Pentru a preveni depoz"lIIe neplicut. de airuli
pe auprl'l" peliculei, InaÎnt, de uscare, leaasta
sa va trabl In agentul de Inmuler. ORWO F li05
(din com.rt) - 5 mIII I de llJ)I; 2-3 minute; ,.-c -
ai Ipol se 'Ia c1.t~ ftenlu,l, In apt dl,mat4. Filmul
se aUrnlln POzl1lev..rtk:Ui ,1 salndapirtHzl de pe
peliculi plc'lurIle de apa In elcn cu un burele
1000rte mOI" AU eu puti"" hirtie de filtru. Oupi CI
IIImul 1... Ulcat complel (In nici un cu nu se "'1
usca In curenl de ser cald), se tale In slrellurl de
cca +-fi ImaginI. RularlIIiI peliculei prezint. periCOlul
aplrlUel unor zglrietur~ ce nu m,1 pOllllndep'rl,te
ulterior.
Ina'nle de Inltoduem-ea In lame, esle recoman.
d,bill p,....,'" slreifurilor Inlr~ Clrle mal grOllsi,
pentru I .. ap!allZL
OUponitivelt colot' $JIU I Ib-nelru tÎnt destln;ate in
special proleqiitor pe ecnn. Insi pent", IC_ta e
nevoie de Intuneric; or. de multe ori dorim Ă ne pri.
vim eoiec:ţg de diapozitive la lumiru zilei. In cele ce
urmenl Sol prezlntl un ~emena dispozitiv, are per.
mite o vizionare de buni Cliltate a Imlllnllo.- dlapozl.
tlve pinl la rormatul de 60 x 60 mm. Pentru conuruc.
ile .vem nevoie de plaa! de 1,3 x 8 ti 10 mm lroslme,
o lentUl de condensuor CIJ S6 90 mm. 0.0 dlsun", focIli
de 100 mrn. ti ce..... tablL Su~ de luminii o VI constitui
un bec .iumlnatet de 15 W (110-220 V) 0JliI1.
Pe o foi.. de plfQj cu Il"O$imea de 3 mm lot! dese-
~ r .....,.. 1,1.3, ", 5. 6. 7, 13 $114 $1 se w. cu atit-
torul unul fer!striu de. tnfor;aj DU eu ~ndl pe contur.
Se executi purlle (1 ~ 5 mm ce servI$( pentru rk..
tI:.I beculul ,1 decu~i.1e intel'ioare din reperele 3,
".11$1'''.CUlb se iWmblf!llLd cu dei de tTmplirie ,1 lot! ullur1i
cu tinte o,Hnda meta-Ud se Introduc. forpc In fun.
LISTA DE MATERIALE
1P0ll.
BJc.MiJterLr O'lI'HInsiunllntia In Denumi,.
.- mm
1 P..ete lalerll Placaj 3xlOx15O
-, Idem 1 rdem 3 x 9O x 15O
3 Idem Idem 3x84xl50
• Placi de lund 1 ldo 3xlOx98
, Perele ~,.
cest lentill , ld~ 3x60x.
• Idem , IdeII 3x60x9O
, Suport ver1icl 1 Iden 10x54x113
• Supari d.
bad 1 Ide" tO x l00x210
• Difuzor optic 1 Gum
mal (f;l
ri de--
lecte) 2x84xlO alo10 lentUl de 1 Stiei' _ 90, dislantl
condensor optici caii 100 mm
" h5ung 1 Bache-- Din comf!l'1
_mlgnon. IItI (fi 28)
Ing. 'V. LA URI C
dul cutiei ,1, deasuplll Iri. lot! R_ud intr·unul dintre.
pereţi fasunlut 11.
u dlsunp' de SO mm de plICI de fund .., 51! pouni
difuzorul optic: 9, cu ajutorul unor ,ipd de lemn de
S x 5 mm (Inclelate).
TOt acum MI montem '" Ihidajele supo/"tulul dia
(5 x 5 mm) In Interiorul cutiei. In dreptul celor dou.
bnu de 10 X 13 mm din pe""lil latenll 3.
In mod aserninlitOl' confeqlonltn ClI"Q:A lentl1ei 10,
ati! are drept funcl diafralfN H. cu un orifICiu circu-
lar cu J1S 80 mm. Se Introduce Ient!1;a ,i, sub ea. dbl..,·
rm13,ClreMlfixeni,de t.sel'letla.cu Jlpa(5 x 5mm)
lncleU.te.
UraR .... putea eulisol UJGt' pe cutie. pucind rella
clariutea ima,inU. Potip. udel obţ.inut1 se flxe:ad (1
alUU)rullimit.t~relor L(5 x 5 x 15 mm -1 bucifi),
ee vor pltrunde in Iocqurile A.
Suportul dia lot! executi dIn placaj de 1 mm lrosirne
(15), cu mÎnetl! (16) ti dilunţier (17) din pbClj de 8 mm
Irosim!!, u~mblatl! eu cleI. 'nainte de ~mblue, In
.' _ ...... _ ...~,_... ~.. ~ ....... ".~.,,"" '"" "",.n,...r~, ... In
Interior se introduc arcurile de presIune 18 (.. bue.),
din tabli de oţel de 0,1 mm. ~ MI uiluri cu nÎ[Uri cu
~ 1 x ) mm Înlropate.
Dupi cum MI observi.. luponul este dimem.·
~"(m),
x,pentru diapozitive de 6 x 6 cm (nme 7 x 7
pentru eele de 1.. x 16 mm. cu mlrima rvnei 5
an. se modifkli CIOf'apundu.- ferestrele _ d
."mir.55 x SS mm I;a 16 x 16 mm -" lpa~lul intre "
t~tI!- de b 7 X 7 em ta 5 X 5cm.
Int"lul ansamblu se ,/efult!ŞtI!. se 'O~te (in Int~
portulrior cu l;ac nqru mu) ,1 se :a.ambleazl cu su
format din reperele 7 ,1 8 din placaj de 8 mm.
Dupi in,urulNre.a bec:ulul ti ncordal'e:il la ref
eleetricl, putem Introduce dllpozlt,vele 5ub lu
eaua
pl.
~
J"r- "-,
._- .."lT.t:- - - ,
mI--..
--.' .::: .2t: :..'
:U q: . ~ ...~'" •" :'" , 1'""
" ::!,;ţ= '._.' -
~~'
, •,
,
Bec _Iumln.rl Din comert )
*~
: ;:" ." 1 - 15 W/llG--220
13 Muci 1 Placaj 3x 90 x 110 ,.. "'oeI 1 Idem 3 x gQ x110
" Suporti dia , Id_ I x72x l67
t--' 1'"
G,ci! ~ •
" Mrnere , Idem 8,.21 x72 , , ,
•
" Olsll"lIer 1 Idem Ix7x70
18 Arcuri lamel,_ T,blii d
FJ ra tt~
•
r, de pr..lun'
• Iei ,2)(5x67 .,.-----
L ---~;-.- I ,
"
" Oglindi ablide
melallci 1 lumi·
, ------<riu lo.o:s·
t::;:;;/ •
-Irulli ,2 xlO x65
-,- ......-., 1 ·
P-=4 -
•

•
Mieromoloarllle eu ardere InternA -
acesle bijuterII tehnice - au Intrai de
multa vreme etn In arsenalul marilor
campioni cn " In al tuturor amatorilor
de modellsm. Performantele modelelor
echipate cu astfel de motoare, fie ele
aeromodele, navomodele Iau chiar au-
lomodela, depind -ln foarle mara mil-
auri -. In afară de clalUl de cilindru,
de conditIIle de funcllonare ,1, Implic!!,
de combustibilul folo_ll Spre deosebire
de alte sporluri, aici cdopajul» nu esle
Interzis. Relele amlnune» ,u caracter
universal Iru;1 nu ulst!, chler dacII sInt
comerclallute In ambalaje frumos coio-
rala, cu rllClamil .foriltoare ,1 cu pre-
turI plperate. Cea mal bunii reteta pen.
tru fiecare mlcromolor nu poa.e fi da-
terminaU! decit pe cala uperlmenlaUI.
In cele ce urmeaza, vom Incerce d
prezentAm proprietAtile principalilor
:omponenţl al combulttbllIIor pentru
mlcromoloare, Inlluenta «!fillvllor , 1
chiar citeva relete .peclale ce pol servi
CII punct de plecare penlru uperlmen-
.!ar:!",,,... "" ..'"....,,, .."""" " A.."""'....-
tare.
Inalnle de loate, va Irebul s.I vorbim
delpre cl1"'l1 lactorl de bazl ce con-
dltlonead functionarea mlcromoloare-
lor, lactori ce ne Inlere_aazl pentru re-
telele de amestecuri combustJblle.
Se ,11e ci un mOlor cu ardere Interni
lunctionellll cu detonalll cind se folo-
seate un combustibil cu c"rl oelllnld
prea mici. Ame_tecul combultibll-aer
pilruns In cilindru nu arde progrellv,
ci A auloaprlnde la un anumit grad de
comprimare (necontrolat), ceea ce are
ca efeet Imediat mlc,of1lru pulltrU mo-
lorului. Combustlbllul-etlllon pentru Ita-
bllirea cifrei oclanlce eete un amestec
de Ilooetan (CO - 100)" n-heplan 100
(CO - lero). Cllra octanlci este data
da cantitatea procenlual.. de izoaclan
din amestec.
o altA cifra ImportantA la un combusti-
bil este pulerea la calorld (In calor1ll
gram sau calorU/cm1.
Ta'-II.II I
Motoare
cu aprin-
Oenumlrea
108
dere prin Clcloheun t;Hl2.
Incan_
descenlA Matanol CH30H
"..
După cum se observ! din tabelul
nr. 1, energia degajati In timpul procet;u-
lui da ardere dlter! de la o componenta
la sIta. Acellsta depinde de atructurll
moleeulolltl, respectiv de raportul dlntra
atomII ~e carbon, hidrogen ,1 ollgen.
pentru I,ecar. dintre componentele unl,ll
amestec co mbustibil.
Mal Important! decit puterea celorlci
specilicA (In cal./cm') este m3r1mel!
energiei clilo rice conVnule de amestecul
aer-combu_tlbil asplral In molor (In
cal/gram IImestec). Astlel, collnlitatea
de aer ma d mi nece..", arderii com-
bustlbilului condlllonellA C,lllracterls-
liclle molorulul (clpollcitllie cHlndrlcl
rapor1 de comprimare, carburator ell:.):
Sub acest aspect, reiese elllr cA com.
ponen~ combustibil" ce cont'ne In
Formula
omponenla chlmlcl
ombusUbiUI. bruti
O ,
Metanol HOH
Etanol c;l-0H
bop'openol It H. OH
tzooctall c.H,.
Benzen C.".
NII.ometlTl CH, NO.
NllroetaTl C, H,NO.
2-Nitropropan C, H,NO.
Aceloni!i CH,COCH.
molecula - lata oe numirul de atomi
de (:arbon al hidrogen - un numAr
ma~lm de atomi de ollgen garanteazl
,
Pulerea calorlcl
80,t"C II B60 8 650
0 ,119 80,1"C 11200 11700
0,803 6-4.6"C 5 400 4 340
Inl_ A,N, PETRESCU
obtlnerell unei enelliil calorlce medme
la arderel! cu oceellii cantlteta de aer.
Ameatecul de bul pentru mlcromo--
toarele cu aprindere prin InC,lllndescenl!
se compune din 20 plnl la 25% ulei de
rlc!n, ea lubr1lianl, ,1 75 plni la 80"-"
melanol (procentul ma)1.lm admis de
me!onollUnd de 118%). Intrucit melano-
luI aste pulernlc hidrolll, acesta se va
pblra In vase etanşe, pentru a nu
InrllulAţI ca!llatea combustlbllulul prIn
prelentl!apeL Metanolul c,lllre a ab$orbil
apll In Cllnt!tlilt m,lllrl asta Inulltllabll ,1prellntll o coloralle I"ptoasl-tulbure.
Daci dorim iii obtinem o pulere su-
pllmenlerA la un micromotor cu apr'n-
dere prin IncandescentA, va trebui .a
'nloculm din amealec o anumltll canll-
tate de metanol "rlntr-un adltlw de
dO'paj.
In acesl scop, se lolosesc de mal multi
ani derlva1 nllroparallnlc l, CII: n!tro-
metan, nltrobulan, nllroelan, 2-nllropro-
pan, ca ,1 un nllraderlV/.t de benzen -
rnn11
[eP]
-----,.-.....
"
"
"
"
,,
'I'CAldur"
Punctul Puterea C810+ F.~ldUIII dil
RlI!)orlu_ eg"latA IndIce
lIer{com la erde- te dede e~ a- rliJea vaporl18r;:l bUlltbll aulo--parere Densitate (calJlIl (In grame rea cu
Clfr. aprln-
("C, (glcm') calJg aVc~ la ard.,e I qrlllTl oc!anlc;! derecomplelA 01110111)
-
, 3
• , • 7 a 9 10
",9 0,803 "oi .,.. '" ',' 1130 .. -110
-28
78,4 0,189 "OI
"" ... 9,'
'" "
eu5%
I'f!
82,' 0,185 7900 .... 15' lI,g 730
" -
99,' 0,&92
"... 7950
" t5,2 780 'OI +50
90,' 0,819 '860 96'"
" 13,2
'" 108 +30
101.3 t,l39 , 800 3180
'" 1,7 1620 - -
114,8 t,052 4 3l1li 4520 - ' ,1 1 050 - -
120.3 0,992 , 400 , 350 - ',a '50 - -
358,1 0,191 7 350 , 800
". ',' 7110 1110 +18
I

I
f
I
Anumite. dt:talll de reallure a nodurilor se
impun a se da. Astfel. nodul A se realiz.euJ com·
plet din lemn. Se va decupa un cub cu luun
cQl.. O fea~ de 2 x 2 mm. in care se vor da
o lauri stribltutl pentru cepul en. ,1 doul
,lUri inclinata la. 60° pentru cepurlle «m», care
se VOf introduca '1 inclela. In final. dupI uscare,
se va ala 'Iona «.1. Se vor confeqlona 12 piese
de lel;llurl.
PentnJ v,,.,anUi a doWl nu mal trebuie date
uplicative.
Nodul B se poate reilhza dintr-un apac de
(r.up cirUlil il tllem mar, lOIle ~I in Qrll dlm
,Iurl pentru CUiele de slguran,i, din 60 in 6O~
pentru prinderea cepUrilor din lemn co •.
Inlt'. ST ELI AN STAN K O VSKY
Dupl ce s-a croit, dupa. fiecare sector. folla din
masl plastici. aYÎnd Iflji si lbim o margine de
20 mm pentrl Îmbinare, fo/iUe se vor lipI la cald
cu flerul de cilcat: utfel. pe o bucati de pinzl
sau 1Iar se ~w una peste alta marllnile de lipit,
se pune deuupn o alti pind ,1 se trece cu flerul
de dkat.
Inci din primele ore ale dimineţii, pe plaja
miril sau la mafJinu unul lile, cei aflaţi in con·
cediu, in toate 1IIeie torlde, dar cu un vint ce
ne rbcol~te. lucrurile sau ne azvirle nisip in 5
ochi, se straduiesc si .dune be~e , bolovani pen- ~
tn.t a Improvlu un paravan sau un con. rudlmen· 'Ii
tilr.
Oar proverbul vechi al bunului lospodar (cel
cu arul ,1 sania) ne imbie de a ne preliti din t imp
diverse ustensile pentru construirea unul par.ll·
nn sau a (on:ului propus ele noi.
Se reali:r.eul un cadru, fie din feavi de aiu-
miniu (pentn.t cel ce au). fie din tub de protec-
~ie pentru cond ucte electrlce-(din mm plastlcl),
ca cel dl" fI,ur.ll 1, pene care se ap..d. o fotle din
masa plasticl crolddupl cadru, inflorat!, trans-
parenti sau combinat!, rezultind un frumos.
practic ,1 elelant con: de plajl , Iar, şi inclpltor
•
lfi. ') . a - ._. _ _ ... _.~ ._ .. .....~_ .. __ •
(fi,_ 2). -
Dupl ce se VfX tila la lunarmlle indlQte. ţevile
se vor imbina cu variantele de lepturi propuse
pentru nodurile A II 8, urmind Q {evile de legi-
turi (poZiţiile 5 ~i 6) s.Ii se Uite la fa~ locului.
dupl ce s-a rid ic.at in picioare scheletul, avind
Irijl si disUinţlm in mod elai picioarele po:r.l-
ţ.llar 2- ] - 6 bueiţ l.
T,NIUI'
Adltlvul 6e dop-,J
Nltrometan
Nlttoel.n
'l.Nltropro~n
"Ittobenz.".
Ac..tI .dlll"" au urmllto.rele formule
chlmlclt:
NUrom.U1n - CHJ.N0.
Hltroeta" - C..H~Ob
Nllrobulan - '""
2-Hilropropan - ;t~r~O.
NitrolMntell - c.nsNO.
Dintre aee,tla cel mal Import.nl .ate
"1Iromet.nolul, car. poale fi ulUlzat
pentru Inlocui,.. met.nolulul dintr-un
.m.alee pinii la ~ In fun<:"- de
Ileellre tip de mlc:romotOf. .. poal,
merge plnl la un procent d. Inlocuire
r:ie 70%. mijlocul dtt dopl] fiind In acest
caz un .mettac da n"rop.r.li~ cu
nltrobentln. O asemenea conc.nlr,ţi,
nu .... put" fi Ind utlllutll decft In
lll,.. fierbintI ,1 useata d. var'.
Ot.gr.mele .Iltur.ta el tJbt'lui 2 ne
prezinta et..t.r.. de pul',. Ia dlfertte
eonc:entr'llI de cdopplng•.
Blnelnlel." conslnlctla ,1 ,t.r.. de
ulufi a mlcromolorulul loael! un rol
deoleblt de Importatlt. Dintr-un molor
Proc.ntul de Il'Ilocul,. • m.lanolulul
cu _doppl";_
.... ..,. I
"'"Cre'lltf"l' d. pUI,r,. maIoruluI
li( 1,13 ·,.., x I •..e
)( 1,1 • 1.tl )( 1,30
x 1,0. • '.1» )It 1,12
lent, 'ItlIII" Ind.lung, .. poata obllne
prin d~ lot atit d, putin al "dintr-un
molor M .port ~,. ar. Jocuri mall fl
ac,"", comprnla In al".,. In afart M
.e"Ita, nu orlc, motor IUporti dOla
mart de dopaj, ,tiind elin aC'.la cazuri
Inclrcat.. tarmlel I pl,lonulul, In ,p.
elal, cr"tIt conalda,.bll. Eailtll "lfal,
chilii' la motoare da ,port. In cllul utl-
Il1lrll unor doza l'IBControlata de ntlro-
Plratln" tiacul dl,tru~L Vom pro-
cada deci ...xpaflmentJti cu proc,nta
mIcI de dopa;, poli cara la vom miri lenl.
urmlrlnd. In primul r1nd, .. nu ~ung.m
la o ,uprall'!Cllzlta • motorulul.
Ptoaln'elIt minime da n!trom'lan 1a
CII,. ap.r. o cr.,t~ vizibilA d. pule"
. Int de 5 pin' 1. I~.
In ea.zul In c.r... utUilnzJ amu·
taeuli cu nltrometan ., nltrobenzan.
.0lublHtataa raelllfoci • tuturor con.n.
tuanţllor aste conaklal1lbll tmbunltJ·
11t1 prin adAug.,.. a Cal 2% acela! da
ICOHFlHt.WI(. ~ HG. UI
NODUL A
AUTOMATIZĂRI
VI prtunum in cele ce ur~l1 sene-
nu unuI dIspoZitIV CI 'lutOflI dru.a se
pot ObPM Jlmulun dac:hrdera au_
ton'IlIt1 a praiului ti apnnder_ lumlmi.
D,spozltlvul ene aqiOflllt de brurde
alltomob,lului prin oIummanll. un81 (oto-
diode.
Un amplrflcnor cu tnnz,norl ul,url
andlnpra cu tempo..iure a unul releu
de comanda "~ o pnn Intermediul unul
mnuctor. inch,de cirollt.... opel"l~
nale de execu~'L
Menţltler. releulul se poate re,la ut-
(el CI si rSminl anda~t timp de 1.~
10 de minUte.
R, _ 10 K. potenpomet1'U pent1'U
r"bt senslbihtata
Rl _ 1 M, potenlJomet1'U poIInt.ru re-
, lat timpul de men~lne",
RJ
_ rezIstenţi 21 K
~ = rtr.Jltenp. 1 K
C, - mndeltl.ltDr electrohtk t 000
J,lF/15 v
51 _ bYton CI contact norm.ll in-
chIl ; 11 apăsa,.. .. eadude in·
tinara şi se ~te re,b sen-
s i blli tau~a
8, _ baterie de 12- 15 V
LA GARAJ
lcxocelul1 IaU fotochodl
(I.P.R.5. tip OF-1) sau tn.n~ls
tor modlr.-cat
releu 1 K, contao: norm~ des·
chis
T,' TJ - tl"lnz'ltorll de la euJul On,1
~ n.dlereceptcrulul ..Zefir"
EFT 32) ,1 5FT )n
O _ diodl EFOt08.
Descludaru I.utomau se rezolvi. mal
U$Of la acele IIJÎ ca", ,hse1lD ori pe orI-
zontalI. ori pe vertleall. In KfIlIt caz se
monteal1 pe u~ un cablu de oţel ,1 o
eonUl,reuute CI,.. deschide "la, Iar
conuctorul aqloneul un elec:tromaa·
net care atrqll piedica $1 eare in poziţ..
norma" oprl:$te d~hlderea u,'i.
•
..C,le.' 1J It'".,.....
+
-",

,..
•
•
Desenele pe care le vedeţi sîni opera unui
artist-robot Acesta, in funcţie de reglarea şi
impulsul Initial, da la Iveala o infinilale de mo-
dele, ce par a fi primite de pe altă planetă..
In principiu, harmonograful se compune din
douA pendula, ale câror mişcări sint combinate
prin douA pirghii cu articulatii cardanice şi
transmise unui creion sau stilou cu pasta.
Intregului sistem i se imprimă o mişcare
Iniţială anumita (liniară, circularA, eliptica etc.),
după care creionul traseaza desenul pină la
amortizarea completA a m.işcArilor celor două
pendule.
Tn cazul in care lungimile pendulelor sint
egale. desenul rezulta simetric. Ajustind greu-
laltle pe cele doua Ilie, suprapunind desene c u
mi şcări iniţiale diferite, inlocuind culoarea la
stiloul cu paslă, se obtin desene hlpnotizanle.
Vom Incepe cu executia mesei (1). A ceasta
se realizează, conform figuriI. dIntr-o iJJacă de
--
- -VA PREZENTAM:
ARTISTUL ROBOT
lemn cu grosimea de cca 20 mm, de marime
560x9OO mm. Din colturile din spate se taie
cite două Iriunghiurl de 15Oxl50 mm şi in latu-
rile astfel formate se execută cite o degajare
penlru tija pendulului (100 mm Iătime x 125 mm
adincime).
De fiecare parte a degajării se bale cite o
linl! de tapiterie (2) cu floarea de ccafi 10 mm,
in care apoi, cu un punctator, se realizează
lagarele de oscila1ie ale pendulelor.
Planşeta astfel obtinuta se poate amplasa pe
-c-oltuJ unei mese sau i se pot confecţiona 3
picioare proprii (3) din teavă de ~ 2S--3O mm,
imbinata cu eclise (5), şurub (4) şi cu apăratorl
de cauciuc la partea Inferioară (n.
PtlOdulele sini identice. La pel.llea suptuioar4
sint consLUuite din cite un bloc de ~emn (8)
de dimensiuni 38x65x 200 mm. Pe una dintre
laturile mari se el8Cufâ o gaură cu _ 16X2:) mm
penlru tija pendulului (9). Tija pendululUI, din
teavă de ~ 16x 9OO mm, se introduce in blocul
de lemn şi se lIsigură cu un şurub pentru lemn
(., ." ... 911 mm'
ue ",,11111 ~. _ a:.."vla ...v V" :;OV'VV ...... "u '''''''''
U1' 4x 2O mm).
Tot la partea inferioara a blocului de lemn,
se introduc cele doua ace de oscilatie (10)
(o'el J5 2x 15 mm), ascu1ite la capetele libere şi
executate din bandA de tablă (grosime: 0,6-
1 mm) de dimensiuni 2O x 90 mm. Distanta inhe
EX~L1CATIE LA "c;UAI
1. P/a,.fj (1 bue.)
2. Tln(r dr /.ipil~~ (4 buc.)
3. Picloart (3 buc.)
4. Suruburl M 8 (3 bue.)
5. Eeliw cu 3 g'url (3 bue.)
6. Suruburl pentru lemn
_ 4 )( 15 (6 bue.'
7. Apkllorl de CIUC/UC (3 buc.'
8. BloCuri dt Irmn (2 buc.)
9. Tlje th ~ndul (2 bue.)
10. Au d. oscl/alle (4 buc.)
g:~~~ul;i~d~:'~!n(~tbue.)
Il. Suruburl pentru I.mn
".2 )( 12 (5 buc.)
14. Cruci cardanicl (2 buc.)
15. T/It dt COtltt/UM (2 buc.'
16. Cleşt. th ptlnd~e (1 bue.'
17. AI! cardanle (1 buc.)
II. Grru!11i tit pendul (2 bue.)
19. C/tm. dt p;ind«t (2 buc.'
I
Inl. L VINTI LĂ
bratele furci lor este de ';fi mm. _Lagarele_ se
realizeazA, de asemenea, cu alulorul unui punc-
tatar.
Crucile cardanice (14) le vom realiza din sirma
de otel (JI15) cu virfurlkt ascu1ile. lungimea bra-
telor fiind de 19 mot, iar Imbinarea se va face
prin "pire cu cositor.
Tijele de conexiune (1S) se el8Cuta din teava
cu _ 9-10 mm )( 455 mm.
Una dintre tl)e poartA o furci cardanica, Iar
cealalta un cleşte de ptindere (16) a sliloului
cu pastA. Se poate utiliza un cleşte realizat din
doua cleme de prins rufe din material plastiC
(conforT1J detaliului B).
AiCt. In locul crucii cardanlce (14) se utili-
.l6it.c..!i un singur ali. (17), de aceleaşi dimensiuni
6!f1,5 x 38), solidarizat cu cleştele de prindere
prin lipire de arcul metalic al acestuia. Ţija (15)
se prinde de cleştele (16) prin lipire cu adeziv
sau, mecanic, cu şuruburi pentru lemn.
Cele douA greutati (18) ale pendulelor se
execută identic, din plu'mb UI 20 ţnm). reglarea
NO, liiA Af,.....l"inrh,__ ,.,,, diA n ~lAmlii mMAlir.A
.....""""v.... '..........., .... ' ...,....... ., ... ......1' , ..V-·....
pe tijă efectuindu-se cu cite o clemă metalicl
(19) cu gaura de " 16 mm.
După montaj, sa ung toate articulatiile cu
ulei mineral, pe planşel! se amplaseaza un
suport oarecare (20) cu o foaie de desen şi se
pune aparatul in mişcare.
J
J

Revista Tehnium 71_09

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Revista Tehnium 71_09

Similar to Revista Tehnium 71_09 (20)

Revista Tehnium 71_09