Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
•
0 likes•341 views
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
Recommended
More Related Content
What's hot
What's hot (20)
More from Rebel
More from Rebel (10)
Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului (la clasele i iv)
- 4. ca nu este deajuns sa-i faci pe elevi si ol-iselr.e cioal an,,rrnil"e a:rpeijte lru- mo.i:je clin natula, vialii sau socieiate. De asemenea, nu ebte rieajiin- :la se plczinte in fai:r lor: diferite iucldli ar iistice ,lr'ept ocir-rcet'i cir-rpa cpel'e cie arta S.a.) $i sa li se atraga atenlia aslrpril unol'eiccte plastice ctin r.at'e irp,li ,rii le;,:ulte sponlan noiinnl, ,centjn'lcu1e eie..'aie ;i operatii esiel:{e rrintale. Procesul educcitieL o"rti,slice 1.iia::Lice a eler,rilol ciiLr cach ui ciirsci- i;iiirei clesen, ale ('a cl;ii:<:tir: gcnet'tLL tioi;inciilita cie cirti'e clei'i a 1.t,{.r' i,- pe{ile esentiaie aie cLt.tloa.,rte'r'ii trtistice nll.:ilicc, laLtur.i in-rpolt:rrtii a c,.- no:rstei'ji umane. Acest pl'oces eclircalioiiai i;i.;,:','ie ca obiectir-e plii-,.i;i',e : tt) cLr:zt:ol.tcLrea Li1 eIet"i u giriclirii. cn'ti,;tLce-pittst;.ce, caiitaie st-,e;-i.-fil'i a gfu:rd;i'ii lor cle:rtoa|e : b'1 cLezr:olttri'eo sensi{}iLii:,tii ,si. tt grt::!ti',tLi ttor tLrl i;:iir: :;i r.:slelic. Aciiuni.le rie i'c-.liiizrire a acestor obie{rii.,l sin'l ciii'ec:';ir;;'ia1.e t:e :,1 a. *:i:.e ir tlei nraii cai" si antuue : a) Jcrnilit;i'i;,areit r:l,r:uiI<t; {'t,i, !}rt,t rt!(Li,d: ) r,r,' tlentenle cie liitibu j llcslic ; lt) irril,r.rca ior in. Troit!':ntr:|: sti.;!t: : rri: treat.;e ; c: cu'itttcitti c',1 .l'r'turrtseLtir: rnr:tli;i.LtLi itit:r,';i j:u'd.lor ( ':t.Li.ltrr,, ;-,,,',- sit'utlii, c'rec{ii !ct/,clt;; ice etc.} 1x.tc1nrl ,i ci.t ui|.r: 7.u'ot,itt:;e u'tisf.ice. in critilr".ii ir{'esIe; arrrlrle Oi'ielt;:i i lill lost ci-iDtul'i,,rLc lrimi-iioilt'r: rt lr- i'iir!c : (.1e.,,ii..; gi::rlett::t:ti r;i s:,i se expiime arlisiic-i:irriii( Jt]in iinii 1; t.'- loli in-ri-rog-,til''ci,r-;'' i.oi:iri.rululul piasric ; - su {il: 1';i'er1ui[i ca ci s'i rrirrngi). ia ciescii'r'irlca;i inieiegrilea'.i:-r-:" opci'e cle ar'la ilo'Li'lrii i;jzir,.,nii plas1,ic:e (u.iLemliir, .il;- ; si rtrr,ir.Lr:i:,''?:t', itr cliielile moclalita{i, s11 -spa!irt 1t1a-ii" ;.;; .',., :i cxpi'esi., ; -. si cttnoctscir ,si srl pretuiascci bogalia qi lrr.tn"i,-i'.ciea ar"tei 'oop rli,,e lcir-r-rene;ti ; - s,j-;l clezL'oile .<rltut:itolect de a se eirnolion.l ;i c1e a apie(ri:i dii:ri- ir:ie arpcr.c.r',sieiii,e a1e lcalii,r!ii ilrio;rjir.ri-"iicllle (rraiula. t'onstlLtr'!;i. I,:r'rrtr: clc iriir-lrii, r'ci;rii, :.o-iaLe cii..,) ; - sd. uprt:"1"rn obir:cte ti,: ct",ttttittici 't'al"oo"t'e ari.istic.:d t-i si r:c,;r-it:i..1.. kilscir-uI, cior;'eclinci sensil-:ilititte gi girst rrli.i:.tic, conlrii-ruiird la €l]ncl;o,t;1- rea aflistic;1 6 rngdjr;iui ami;ianl ; -- sa,iir: i'cce1:llt'i l:r cl'r:a.!iiic:-,r'tistir'c tourrlcsli;i prill irll',i-1i.; me'lui lor i' soc'ietii're, sii dea tlor,:rclii de arta;;rrnen-i f at6 c.le iiiei,j.lt socielalii noastre socrialiste, de clrtrgos'ie ];entl r-t pa.tria noitstr.i. Realizarea acesio]' tret'inle c'oncluce 1a anurnite aclittni, prilt r:r:r'e 'iie Stl S€ U1'l1l 31'ei'rl,rCiI i -- farr-riiializaicii eler,ilor' ("!r eriplesi.itatea Linot' eletrrente d: iii,:Lai plastic ; elevii si cllnoiisc{ cum sii organizeze o sLrpi'ilfafi tr"ai-rsfigurinrl-c intr'-nn spal;ii.t plastic in laport r:u sti'uctut'ile compozilionale st'-tdia.ie. !t, baza nnol opere de arid. sr-,tt a Llnol c'r'eafii fclclr:l'ii.'e : - si oblina practic pi'in combinarc:r unc)r- elettret-iie plaslic'e e-'r}]le.i* virrili r.ron-ralice sal zt('ronialtice 1ioi. Lrlin;ii'iiirl erpt irt-trrt'eii Llncl iir'-', sc-'r-- timenle personale etc. -- si qtie si intocmeasca sci-rife lil'oiect r'cll]'e;ieii'.inct, fotrne es.tetir.e pcntlr-r unele obiecte cu funcfii utile , s5 poata descompune, secliona gi I'ecompulle in forne plzislir:e strur:turile ilin natura stucliate, oll{inind noi e:(lll'esi', i-iali ; - sa formuleze judecali de gust qi cle vaioare tri'tistica pt'ii-inci e:- pre:iivitatea unor Opet'e cje at'la Ei patlrrnzind iTr.esairrl lor sa eJ*r'e rtr:ii:e ciirui stil piastic ii apartin ; 4
- 5. I eleF iuauralo un puIIJ 'aueurn tt.rpidupe 1e ilrjuasa Ilr.tuorl;n.rlsur alsa oJe3 '1rq.ror lnleclrutl ISnsuI 'i.nir)+irille a.relruris olulririlJiJ ap oLLTJOJ ur,rd 1.-ra.rip poLu ul ezlIBaJ aleod as nu '1e1iutr1 a8alalul o Ia FleprJreJoap aleJ ad gcrzry arurrl o sI nBS'aleor.rolxo ulure.r ii rln8a.r rS a;a.iaiur'rr1r:ia,r ia.rel o1u'r,r€ur Jolaf u eIeIJos coLirnl e1 rnlnlrdoa rr"rgldepe lnsaao,rd 'elseaJe nJluad 'ileal eaD nc reLucoluJ apund -sa.lor nu 'leuorfe^ItorLr rS ,rr1;a;e ueld uJ lr"rdo"rci oIrJrFJ] 13 olafurnqa.rl ap 'u1r,-,c1firuari es etuar.r.ldro ap g8ual as aia a.ia.) ur lltlaj elt ar];un; uirnBs 1n.inl urp .IolauarLroual iS -rolalaatqo pp o lnlrdoc a;e; ad erfecryruruas 'Inlnl -inir€ {B ia,) ap q.rajjp alurrs 16 ai*epug8 a.reJ ur InIaJ Fr purr; inrlS 'Es}r3+II -t-.a.r ada;;--d inltcio; oJec ur Inllolu l$ also lncsounJa.r rlrruerrn ldey ug I3ITSYT.J-gJIISIJHV ItrIiVSNOg izvtr VT NA/JS trI{YJ gSICOIOHiSd gzlii{ggd 'BTnlsaDe a1e atfnlo-',a ap alaclr:1a ri runra.rd 'II?ueJ -ur {nllrrTosap inlrylreds 1* rniniicio) B el'enlr.{rdser{nloiro ur (a,rr1sil1d-.4)l+s}l -.ru rar'je.rnpa) inlnuasap FIoJ Is InJoI a8ala{u1 aieod as IaJ}s{? 1erulrr11 '116a1a13.ns gn1 ;1fo1.r rulurr:urir u i* .roirfpli.ieinrll"red u 'i11ue;ur trLintlqrsd rIrFlIoAZep 1i; lt.rgur.io; ;to1tf;irFa1 e 'ernlsa;e 1e lunlr"rrds inlnsrortun e 'rn1nro1a e ?Dllrlarual a,ra1$eoun;r o i:;ilduit arri;)?dsJad lolsoJ€ ea.raBuliy 'pil?iJos e;)LInLLI tl1 ptepolo] tS 1r1ot* TB Ig iaselJ InrUlaaioJ u1 a.re.r8aptl ap .rcl eo1ci1;ede.: t.r; 13,r ealelrlsnprA -rDul +!+r? p:)Io^zop a{ B[ '.ro[rurala € a.{ro?Dalc Da-r'tp7tg6 tS niue1zlaTuz',pcz| -t,ii-Lo nlultliuoc tizeazeq as e.iet ad grniurts.Iolote €lleJnileJ ltuilr pr gt-iua.ici as; q:.'.: ilse 1cl-gcr1s11.ie erfernpa IaJ IsV 'r,:.rr.i1o;! eute"rSo.td uI asi.IJ:iLir a,)rl -sr:1ci a.rr1sil;re;o1tfp1r.rlJe ln.Il,le,l ulp ll.lttnllt t; leoads iir ii'1e,raua8 tr3 ;1a -unlu €alslrluc ap qfey ;o1 lrfglqyqesuodsa; 1nfru1:; r5 ;op,la1a rr1ep3rucrs -.raC 1u (rrqisd) .roT.roJur Ilr.rqrirqra Fri-rBo.r',:::liiI !s +LraL-Lriluas ri efua8rlelui a.r1ti1 rifelal .iolasuJJls aie a.iaqrl alTrp:lsajIueru o.rcc irI Arli1oA-Arliale-ilru -oiioii d".u3,r rnrrn erfi.rede a.rn8rse o:- ps .nlSoJOu al-qa 'Elseale n.llueci 'garlanpo.rd IS elezr1uailSuo..r plirnru o-.i1rirrd TeLrinri rup'alrgieads afuar.recLia IS Jsepulclou Iiala rxiselil lluqlu'i ap a]uaLliala nf, r.i?zr.rellrrue; ra1e1daJl €aler ad pc atli ag 'ntttsr:id-o.tl]lirtJB a.ri:rut.rclxe ap rrrdord rf',-;tilepour.roulr e t>r turlrfcu op lua,Iooil Lualsts lnun lto.rc[I.roJ -o}i-,e arcls Jolr^ala B F,Ilea.ID 1S p-it1;u8oJ olL;-)l:IlJe Rr3ea.TlriJ FzealuolJo pli?lrolo,l '"JT}5^IIJB ll.rrlllrro n"rluad Inluselznluo ElIoAZap aI Ii L,IBnlT.ttds .to1 efei,r ;s,;Jpr'l<tqtrri oJr?) orr]:-r|.rc r.rclt. Io'-I nJ .To1l-roia 1tr;t;rsd t:zu;luaiod os 01r-tt.to;-r .IOlsaJIl r: e;rn1dg;ri1 ap leuotjl?.)nlla lnsa;o.ld utrd 1o31sy 'eJunlu 1S gfei'r ap rol lnl -fiIllaLrr e aJr:lo:|sa rajcturcyrue ea.tifrlt:ttuciLui cI AIiJaJa alnclr.l:lliof, 'is - I r;leric-1{eri cluopuodapur rS olet 'r..rl;zr1ea; rn{ oTrJilu 'n.t1sott tnln.roclod e iuaza.td rS a1; .rola.redo Inlilaul-I.l1ur ur.td 'p)sr:ount FS - i gatrseld pural r}ILLinuB o ecl .ro1 rrrrl'rFe.rd Inia.uu e1 rrurdo ap qurll{rs un aurfsns gleod gg'Jllre op alaaznllr r( altittzodxa u{ll .rolaJado ;rolafesaur ea.IeJrJ1itolap ur rrfte;sr1es ,liJseasp8 ps tS le.taua8 u1 parlseld e1,te n..l1uad saJalur elsaJlucur ps - i eralsaae a1r: acrlseld I.iFAIozaJ alaun rol alr.r:JJni u1 crlre.rd a.:r1de FS IS €.relndod g;1suou €.I.re Fcs€aqnl FS - -.{o(].!i nrluad eldLr1 ur +nra.r1 urp eier,r 'g1.re AUI':l -xa 3)tt l a.)ri3 -uas -1SA.ra ad 'a o-pul [eq,t PS 3.l aItJr] ! "+ | -B.I6ir; -€leq:,r aLtr.r!,: arelr.i ri.i,,_: JOUr-. : -l1.l ls -ol l.l -linl':l a!) I ,- J() lt l't A:-l:,p' ') g.f f;f -r.-i : olecl:,. -i1r e g -SE JC-.: -J.:sjp ;: a')11a )sa aJe.) Ii:Ii a;radc 9 gs sunir -n"rJ alt
- 14. l-Lnele sensuli lai'gi eil.e lilri,ii contempoiulle. c'a uiiasc folml: clila,li(r',r.i: uaiol' r'ombiniite inciusll'i:lle satt il Lrnol ir:rllozrrrric i,:i'ne l1e ui;ot i;krr' ,: i crr.t p':r..1e o sirt:i treizer'i cie ctilje e1-i:. rcei.rsii,i inrti;iinrLlie inch'azner;.i iis,i,- lee::a pli.n'ile (rele nlai rie iierilna t alititi irle rijto,i'tilr.ri cnr tr.toderrr" Lir i,l ,:r lor"rii ei r opliu-i 1-ise;ie foi;a ir lupia ltenii ir iiil ''t,.rL'.rlea pl"ejLiiiij('iii1 i,., irrret:hi1e, Siil-r pcirt|LL iLl;;tplaieit unor' nl.:'ilrrlliiiifi l ri r.,-ti:.teirte. lii : ii'rir'. r nr;i. irit'-Lu-t l'iirrl acceiei'itt. ('Ll a jutcillLl irl:r3ilalir:i i'i'aatoirlc, i.,1er,ii .:(. iizi +i o:r;:nenii nci cle nlirle ior'p'.iieii r,-: ',aria ln ';ir-loi ;i si-;i i.t 'r! r,. -. 1r'i br-iiia lealii 1lr pi'ogrc.st-11 sorielai.i. FAP'A h,iETRI AI SirN SItsILiTlT'ii ESTI,jTiCtr A trLEVlLOR DIN CLASIiLIi I-IV a.) Iteaciivitatca iisie r'ai--:.lc'iiirtea eiei iloi' cle a leac'irona poziii',' la rronlact'..r1 r.i; ( Iucl'ai'c altis'iicl plastica (desen rle r:opil. opciii c.le a1'ta pop'.riar"lr sali culrd eir:.), falii cie LulclL'irspecte estetic'e zrle natulii (pelilze c'u flciri, fr'.1^,zc: nigirii. pi'inra r:iinsoare, ponri infloi'ifi etc.), faiii cle arnbianla estetilir ciili qcoala (pavoazale, or'ciir-ie, cultilenie etc.), fa';i cie r'ciatiik: lrtrmoi.:se (c'ir,i- iizaie) clintle elerri $i ('ei ca-i e ii ir-Lr'on.]crai'a. invilatoi'ril 'ti'ebuie si r-rrmitreasrii comportan-rentul elevilci', s.i r-Lu iri-. nrinri inclifelenti fa{A (le a('esta. Folosind cliir plin insuqirlle expi'esii-e aie clifelitelor forme qi aspecte esteiice clin natui'a Ei i iafii, e1 Lrlm rleqie s.-r le pur-ra in ceiitlul alentiei ele:ilcr, cieteunir-rindu-i si 1e lespecie.1i sa ie oc|oteIisci. 'Iotociata, in-.'a!.i1ol-rl trebuie :sii iniervina ;i ii'r folii'ial'ea preie,'irltel(ii. estetice ;i artistice ale eleiiloi', felir.rciu-i cir-- r,i-,si ('{):-,-,i ui sensibilitaie:r pe non-valori ofer:ite de unele obiecte care r;inI pser-rc1o-ploclrrse ar"tisiirle Ele inca inai pot fi vazute irr miilte rneclii {amiiirrle ajc e1c'.'ilor', pol'.riirc; ambialta, oltosindu-i si clelr,rtinclu-i cle 1:r tliii'e'a r-il.)i'.'rrotii cie airtcnti<;., valo[rre estetir'5. Penliu aceasla, invati.rtolui i1 e]lir.- ( l plin ciiferi te ntii- loace cii.diic:tice (clialogui indir,iclual silr-l in c'r;iec'1ir-cu eler-ir, prin exem- plul pei'sonal, prin exenplific'iiri si explicalii ale '.,nol'rliapo,rifir:c r'r.t lctne de arta plastica, filme sau diafilrne etc.) sa pfot11s1'.2'..cr-t pt'iot'itale, la nii'E,1r-rl in!c,lcgerii 1or'. r'alolile ar'Lis1ic'e-pl:r''ii, c nrirjoLe. In ar est fci ei r a contribr-ri la fonnarea spiritlrlui de discerndmint a1 eievilor, cu ajttlon,il ciri-uia ei s.r poiita a1ege, prelui qi cleosel-,i aclei'arrrtele ', aiclj li'iis1i{'e-pia:j- iice dln nrttlti ir rclinea obiecteiol non-r,:rioli. b) Capacitatea irnaginalivi.r Pentlu r opil rtisr-rl gi fantezia sir-rt asernener rinei rampe cie lansare cStre ineditul clomeniu al cleafiei plastice. Cu ajutot'ttl imaginatiei qi sub indr-umarea invirtitorului, elevii pot face diferite asociatii, combinatii qi analogii sporinclu-gi capacitatea de leplezentale. Aceasta 1e net,ezeqte cln-r- rnul sple o activitate plastica pi'oductivii cit s;i spre contactr.il cu opera de art5. t4 -"qlll
- 16. ideal este suph-r qi elastic intrucit el se schimbl cr,l;rti c'-r noile expelien{t es.i,etice aie eievilor', fiincl clirect infh-renlat de imirog5lirea inteleliu:r1:l :,i afeciiv;i a acestora, pl'ecllrn qi c1e ni'.'eiul sensi]:ilirirlil kr'. Pe pian social oferta estetica este m-Jllipla. Flole:rele sociaie .r,c i.t,i:.-. picare (industi:ializarea, urbanizalea E"a.) lleterrlind schimlrdri de rnr:iii:,r I)ar-nr-r tot ceea ce este valoros i$i frrce aittomat ailum. r'i:rtre srrfl*-'iril il rnintea eievjlor'. Accesibititaleo, mIslirtr in r,aLe c i-a]care estclir'ii t.srlle leceptatii in rnod aclect'at, atit pe calea siiltut'iiol cii .i,i pe cailea inteieee'r;i raliona1e, cietermina gracir.rl de raspinr:llr:e;i cie 1:onLllaritate a arolr:i .,ir- lori. lia nu inseamna iipsi Ce efoli cj ilel;uie li-,])o1'1.ati;. alii la siiiri'ir.il'a obiectului estetic cit;i la cicschiclelei';i oli;,cirtrr1 i;:rielecl.ual-afr'-:ri''';rl elei'ilor. Schimbirrile de meiii'r-i ii-iconjnlatoi cferir qi eievilol clifelite r-rirrlele esrteiice. Unele cll o pl'(-rnunfatd an-rpr"entti cie p:isct:;rn ce irieiriizeazr, ii-'i:r:ii- tul Ei gusturile ciepa-"ite. Altele olerii prorlr,isul Kitscir pr-,n caie se fiilsifiia caracterr.rl artistic a1 obiectelor, etichetindii-1e pcmpos opere de irlta, ;i plcrncr.'incl plcstul gust. Se gtie cri ln ccndiliile set'iuiiz:ii'ii plorlui,ftei rie. larg consum, gi a celei ar'Lizanale, i,rpiire Lur prrbilr-' incii neforrlrLit di:r pr-tnct de vedere a1 educaliei estetice (a,.rtentice) ;i < ontraCic'tot'iu ill :re!-L- sibililatea sa, pledispr,rs a fi receptiv f.ir'5 cliscelnan'iilt la toi, c'e i se olera. 1r-r contacir,rl cu realitatea zilnicd este gler-r sd se ploteleze con5tiillil ele- vilor cle tot r:eea ce le altereaza efolt'-rl spre corrtui'ar:a b,.inului g,,isi. De asiernenea, nu este irgor sa se iinihileze ilri'1,.n:nfele nolir-e cale ll'i:reazi lrrocesul de inzestrale al elevilor, de citle Ecoalii, cll un sistem cle ciilerii, culturiL artisiica qi LrbilitSfi, cal'e si le asigur-e capacitatea de rlisccrna- niint p::ivincl valorile estetice. Penti'u a ini'inge a,:r:'rlt: 11reut.iti. irrvri{i- torul trebuie sd fie ei insugi dotat cu gusl esietic ;! sii lie stapirr pe u,ri ansambln de cr:iterii prin care si rele.,re ochilol rnini:i qi sr.rfletu|Li e1e- vilor r,-irtutile estetice a tot ceea ce este valoros ci'eai. fie de om iie rie naturd. ln acest scop ei tr:ebuie sii ilibii in" r-eclere cii lri mai eficir.'ni an- tidot pentlu;i inlAtura prostul gusl cste contlr:trLl eric',,iloi'aiit crr fr-.rmu.' selile natr,rrii cit ;i cu opcr"a de al'ti. Aceasl.a es1.e cralel prin care :,e ,1i,.:z.- voltd c'apacitdfile e1er.ilol i1e :r inlclege arler'.,'ut r':rlcrils :l'ii:rlice. d) fiimiui :ckrc{i'.'i Specificul ecittlaiisi sL:n.;ibiliti!ji c-.'.t:tjre, i:r ger',r.1 :ri, r.;ie cij. '.- t,;.i -':itz;i': clr ct1-r!i-11nil{:t €le.-rtliii. At,;nli cilcl r,1i:tri'ilcle':1,. r.le:-j lc,r'rlc a 'a.,:,-, i ii,- stlsir'lLe ei;leiict alr:'ri.riertelor', sarr ir irltol'1r: r^: ,l:'i rrirrill,i..' r'r:,'.,' ,.:1,: :,i spilitrritl-'. sint iot't'tt rtrr, selec{ia elt:- ilol' i-',rrli' f i !:-rir,-r,']ri ;. Tr,i r.. i:'l ra face gi l'apoltat'ea ar:-tonrati Ia an.,-,.i:ojle lr,-,ilelc c'rli'tj: e iu'g '',s;-;'ririile $j ctii-ilr"qi.,-tje cig ,elgr.;j. _i)al' :.e f;o:,rte intlntl;j ii, r,:i 1i, r:i_-.l.tr,:lc r:ittlilr,i '.:-' 'j'ir_i :rt'iir-.rcze'i'r'ilcrii poziiir-e cie al-;Lelit'r'c, lir.r''r icL'lt ,'r:;lflr r:lrii r-rr'{t!ir- pttne r';i locr.rai fclmele far',i vi,ilorle ;ilt:qii1'r ilr,'r '':rlilr':) s:r fi.-' llo r i: rlt elr'r,i. ,ceasla se poate n;,rtr-ri ,,sclc.ctie !i1r:gii,;:1'r. l:lii r:-ii' r)r,!f ilt i-ifti i ili- 1.rll contr-e-lc.lea1 ce actioneazii irrpotr-ir,'a ilodelt'l.t' l:,.i,:ii, e D|oplise. in pi'olcsul erh-rcatiei estetice a elei ilcl ;n'ari.1irr,1'ril 1r'el-riie s'r rr.ilri in atenXie 1i asemenea situatii, intr':-rcri1. ec1.ut:atia scnsillllitrifii c'onlt:lrpo- I'alre cilre se riisfrinqe, pt'in difet'ite c'anale sii asiiplir eleviior:, esle j:.r :i'rrre miisr-rrir nonconforrnisii. Ila tinde sa inl:itui'e :it'it r'anoarrele, cle-a qaI ir. ci1 qi plesclip[iile. l6
- 18. f; Stadiiic dezr oitirii intcligcn(ei copilului ;.,, :;ittd. Irt 2 atti inteligenla copilL-tlui esl-e cle nalr-rlu. selizcl,ia1*mo- t.or"ie . t;,1 rie !tt 2-'-)" r,Ltii apaie i'-u-lr ii a semioiic:i:i cciat.i r u r-orl;il'ea. {ir:pi1r-11 o:i-",.r :rdllillril sli ail;.i r epre.,ent.ili. Jn cle:.enele lui lipar mi:zgiilit,,irib ; ':; r-lc l,tt.3ltL J cLit.i cle;i ropillii:u'e ii miite i.ij;itiiaie in aci.ir,ii.ateir ljto- irii:e ri irrieleltr-taLi, 'io-;r-rpi c1 nL.L poatr: s::r f:rcA citr,iirtul ini-ei's n1 u6r-ii act :rri:.. I .gle,;.i11;r,) ; lrr tleset.reie 1'-ri apat' st'hctnc-siirrl;ol (e-'.. 1.r n cel'c (rr-r o(,lti-.-:-roi1t.e) ; i:^; tir; 1,.1 5 kt {.i lni ginclii'ea r:opi1i;1ui esie friLgrrentaiir:;i ii-rcifroasii. il1 ltrt l"calizeazd c'lecit leiuilarc'eli p:ir'!ia1e aie ac.lLrlui iirtcleltuiil. llle- lrlril:;ele clesenr.rhti -sint i'el:ltionate ciup.r c arrL1i:ne nroil:rlitiite cle oi'cional.e (e,.r. irt ilize). Apar clese:te replezeir'r-i;rct mociele inter.ne. e'i t!<: Lct 6lct 7A a;li copilui ck:1;hclr:qte l;:eittat r:irpacitatea cle a opera Cu rclir-rni lci'li'sibiie. Dl r'ealizeaza o ai'nonlzale a funcfiilor cier lnaljza .9i si:ite;:a; poate sa ciistinliii ciir-i ambianiii ei.ementele consiaute:ii sa faca p|imel.e generaliz:dri. De asemenea, isi poaie c,oorr-ion.a aclitiniLe inintale $i tt"epiat ei doi:indegle r:apa<'itatea tie a se autocontrola (ex. oi'rionere;i in- rentlo:rala :r figi-u'ilol in jr-rru1 centr"uLr-ri cle interes al unei compc::i!il). Aiatr-rr'i cle aceste staclii biologice ale dczrroltalii inteligenlei copilr-riui coi-rr:r-rrl qi ;rnurniti factori sociali (clin rnediul social). Cu cit mediul social esle niai i:ogat in incitali (stimuli::Lclu-i intei'esele ;i c:uliozitatca), cu atit intetrigent;r ropiluh-ri va cunoaqte o dez-voltar-e rnai acceleratir. llenlru a rratr"orifila inteiigen{a elevilor', lnr'5latorui tr"eL:uie s5 piitrr.ri:rd* ;i meca- :risnrel.e gindli'ii lor. Unui clin rnijloacele cele mai eficienj:e esle cunoag- teica pallicularitaliloi' clesenului fiec:'in.ri elcr'. Ilste un ll.ir:r"u consta1at cir clesr:lri:le ele-rilot'sint me"rtorii r-rniveisului 1or intelirrr. a feirrlrii in c,aie ei 5;inciest Lumea qi a rnodalitatiilor iir r:aile ei se pot juca c,-r etroliile 1or'. Desenul elevilor'la aceastd virsta (c1. I-IV) este un joc de corxr.rucfie in c'aclitl. rilL'r,iia ei asan.rl;leazi 1i clezasaml:leaz:i, coml;:.ni, rno,-iific,5 gi crceaza. l:i ar:e:sl fEl ele,'ji ti'an:;rnit emolia ryi senstil unor.iclei, a1e 1or, pfin c:rna- ielt intcligenlei. Stucliind desenele elevi1or, ini.ilLi:rtoi'rrl ili i:oiite 11;r leatra cie f,ti-rnele cillitaiive i:tre inteligenlei Jc;r', c1r-rpii cliL'ecfii-r ioi'cle aplicare. le njtril.i^ iLrleiigcn{,i-r 1r-,r' tiirde s.-r clevina : *, t..:olc 1 itii-l]:.,si rlicti (coni.epi u:rla,r ; - pr.'ixriiri:-i-eliitir'5 fiegai,ii cle r"c.nrtlr-icii,.-r oltiec i.eir-;i"l ; - :!o(iia1:;-e1.i;;i;j1s {inp1ici. r'elil!i:-r irir,; ^. ---|i , r,rr, ;i tiall.l,''ii : om 1i lt.ril-.c.ru1 li'ii:tli,) r1r,. -i.i r.,r-t:-[il rrr-;rca]ir-'r't-- :r il:.'n.r,.,lli" crrlljlaii-,'e alt: in-t,.:ji;1en'rgt gslit rie :;:t t:i1".::'-ir'e ;,r .':l':,:-" jlr;r' ilt r:onfr:ii riiiale ,- u pir:'rir:rriir:.'ir,iti,ile i'.ir:i,tr':1r:l' lti. i;_f:c.- ,-i..-i s, r rs let':-r;et;rni:t ri.. g1 i--l1.13.{i','!.titi"r':t i,).rt-i i lsit-lr:i,:ii r-'irlltlc:t;i li lei':,-r{;tr:-rlrl:rl,i i,ri-r'rr iri i':irti: li ell-iii':';l'L! "ri i;:'i.il (-'r'iIl::1.-';iatf::r lr,ri cie a pricri, inr'r:rtr:oiir. , ,,'1-1 1.;ir',;.t si it'i!!rl,ir-:-r'liiit ceta ie $iie in lrci forme spiritL-lale 9i nilielille.::easii r.apar,iiaie cu ljuto- lr,rl r:iil'eir omul elaltoi'r::izir rnoiiele, p:-cl;ls,llt-te. r,ol_i-rtii, rele..'d asfer:'ie Ei leielii inli e cbier;1e ;i fenonlene, inc6 ileculostLll.e" .gtsincl nti ciii cle ;rii,rle a acierr;i:''r-r1r:i. este rezi-1ltft1.11i'r-r'rei ternriuit,e pi'e15tiii ryi;l ucor s1-ts- !in r,l :e.: i:r'eolrupiili in dorneniu1 rr.:spectir'.
- 20. l:iii; itilirl'e ril-) flnoileu clclr,unil- perspet'1i-.'ii afi-.r'1i.,-i: figir,i cn{rl€rlti (:rj {'alllti .rr.r1-.i:'url^intei-Lt ioir,.ri etc. triig. fi). Sint ,-inc1e llrcr"t'ili in rilte ,.e pot r-er:-eir teniiin'i.t r1e , rerLlit,itrite 'p!asticd ii..r,.pr.1 ,r,n in Lo,Ja lela,iior',alc ar e1e- t'nenlt,i';ri'(:oniponenLe ille unci (.ollrilozi tii sau a:rpi:ctc ale creclit,ilo{ii pla;- iic,: ::rr:rl:icllt'r:, r'ealizatr: pr;r'r oi'c.lon:i1'ea 11i;ci i 1i inecliiii a folnrelol coln- pn;t{'n ^:r ie rrrr(,i r'.1;p1,7i'ii (lil-. lt; Ile ar,renrer.'rea. se jtot ol;iet va qi a.pelte ale r:rarftit it(rfii inot:atocn'e iitunr'i,:inci elr:i'ii folosesc in lucl';rliie 1ol'unele ioline ale r-netalolei plas- ticr: {lig. 10, rr) sarr :rtrrnt'i ciLrC ei fclosesr's'inllolur^i irl;ls1it'e ilr rr:nrpozi- liiie i.r:' (f is. I i-;, t/) ilo:rte;1(cs're eaempic ai'ata ci elr:rii dln cir'1i1.1 plimrrl au posi!.rilileiti r-iei;:i:'r,.ii',r: cie aci.iptitt'e ir r-tt-;gi atitl'liini cr"eitio;iie atrltc'i i'incl l'ezclr'u pro- i;lenT c p1a:r1ico inlt--rti-t ntocl itirniloi' tle porsernal. I)ai r'r'ea+.ir-ita'e,:r cie ',ip i:('o1.lr trLt 1t ei-''.;ie in!c:ie:rsi lrr ar elasi fei r'ii cL€rrtilii ri.r:lr iirti;ii1ol pia:iiici. l,it -ir-sii1 sr'r-r1i-:r'a (r:1..l --I-). r'i"err'rir-j tli.ea eiE.''i1ol i'e- zirla irr rtnr:ie ;isllec'ii: c:'igiitale r.:ilie e:iirr':tn:i rittr-'e'i' rirc:i11ii,-rti de ii i'ept'e,'zei'r tit g1':tfic litrt-tc'-t itjit r:1111 ei o siii.i. si O si|l r-. F ig. ii. -r speci aI pers- 1;ectii,.ci afective (desr:n ae un ele.,). 20 Cilli iriTii .r,I-]j D!1,i,1,.r )LT'F.I i [' i i]'..-'i'i " IT', T i t ilxpclienfa rliclaci.ici a tilitart c;r 1a ar'easiii vir:stA (ij- ! 0 ani) elei'r-rl ale $i urr fcncl g1"gn1.!v 5i ca :lccsta se dezvoltil p|in educafie, mai ales :rtrrnci cin.d e>:ista antimil,e condilii ce1'e sc interactioneaz(L ;i se interpdtrutcl ajutindu-se reciproc. De pildd : E. -
- 22. a) climaiul de creativitate in care invaiatorul stfmri!,eazd curitt:il.qtea eleuilor ;i crLrajul de tt combina : formele, culclile Ei unele tehnirri r::e i::- cru (ex. tehnica acuarelei cu tehnlca colajului g.a.), precurn Si o atrna::!erd. cle actiuitate liberd., de cd"ut(tri, uerificd.ri, intreceri, schimb cle icle,i er;c., prin care si se cultive increclerea in forlele proprii pe itaza unor anieciei-i incurajatoare din partea invdtatorului privinci rezultatele oblinute ric *le,;i in lucrdrile lor. b) Alte condilii ale dezvoitdrii creativit:'rlii artistice a elevilor sir-it is:- gate de '. dobitzdirea u17or culro;tinle priuirt,cl erpresir-:itcleu el,ernent elrtr rle Iitnbaj plastic, ;i tehnicile de lucru specifice activitatilor artistice-plastice inscrise inlpr-oglama gcolara, cunoagterea diferitelor m,oCaliid"ii cle organi* vare Q spaliului plastic in unele opere ale malilol artiEti din istoria irrtei (contactul cu opera de arta), preclrrn qi insu;irea znr,rti t'ocubular p|"a:;tic adecuat E.a. Acestea sint necesare intrucit gindirea Fiasticd nu poate si opereze ,,pe go1" iar sdricia de informafii este cel mai mare obslacol in calea dezvoltdrii creativitSlii plastice a eievilor. c) O conditie esentiala a dezvoltdrii creativitltii plastice a elei.ilor o constituie cl,ezuoltarea ghzdirii arlistice-plastice a el,euil"ar Ei a po:ibi- lititii 1or de a materializa aceastd gindire prin insuEirea unor tehnili tle lucru (ex. tehnica actiarelei, tempera, colajul etc.). Gindireu nliis',icri- plasi.ica este o form5, o anume calitate (un mod) a gindirii uinar+. Ea este numita de unii cercetdtori* Ei gindire combinatorie-corrcrci[t sau gindire im imagirzi (piastice) oizuale. Se bazeaza pe anumite date ale sen- zafiilor gi percepfiilor care antreneazd afectivitatea qi memolia r-izuali oferind numeroase posibiiitSli de a combina cliferite elemente ri'igi-t'i) intr-un tot unitar Ei expresiv (compozi{ie piasticd) in zr;a fel incit ciacd r.rnul din elemente lipsegte atunci se distruge unitatea qi forla erolesi- vitilii intregii lucriri. Astfel aceastd gindire alege, ajusteaza (interpre- teazit) potriveEte Ei ordoneazl elementeie intr-o anumitd struct'.r'a in care ele se relationeazd inedit, formind o totalitate, si evidentiincl rdeea cle baza a expresiei acesteia. Gindirea plastica aclioneaza mai ales in dorneniul emofional a1 r'refii spirituale a eleviior. Este o gindire cu largi perspective care interpoieazd, abordeazd qi sintetizeaza un bogat material informativ tsi rezuliatele nnui mare numdr c1e experiente plastice (incercii'i gi cdutai'i, gdsir"i e1c.). Spre deosebire cle ginclilea qtiintificd cat:e incepe mai intii cu analiza p:ir* !i1or componente ale unui intreg gi a cunoaqterii cauzelor, gindirea artis- ticd plastica, deEi rru este o gindire riguros exacta intrucit ea nu i'efleciA exact formele, fenomenele, lealitatea, ea nu cerceieazd atit cauzel"e cit efectele estetice ale acestora (fenomene, combinari de forme, culoli el-tr.). De pildi la intrebarea de ce pasirea ale aripi, ea nu cerceteazd caltzele clezvoltdrii 1or, ci l:ispuni,le pe scurt. pentr'r ca sd zboare frumos. neci gindirea plastica se cieosebegte cie cea gtiinlifici plin orientdrile ei flnale Ei nu prin cele cle plecare"". Aceste cioui=r folme, calilaii sau mo<iuli ale gindirii umane nu se exclud. EIe se completeazS. Astfel elevii care cLcbin- desc capacitatea de a gindi Etiintific exclusiv nolional pot sa gincieascd Ei artistic-plastic, gi invers, cei care dobinde-*c capacitatea cle a gincli * Claude Levi-Steenss : gindire bricolage=gtnclire s6lbaticii. ** Deqi gindirea artisticd-plastici are cimpuri informa{ionale ranrifir:aii', ca poate fi dezvoltati qi tiniar ca qi gindirea qtiinliiic.l. Pind in prezent, cercetirtorii ni.i au explorat in adincime acest c'ionr,:niu al psiho-pedagogiei. ,>
- 24. con{'irete aie mediului }or inconjurator. I)e asernenea, prin diferite e)rer'-' cilii glafice ei pot fi incirumali rie cdire invd{aior -qA interpreteze, p'r'in desen, figui:a qi gesttii persoanelor cl-in jurr,rl lor, fenomenele Ei chiar -qr- tLiatiile c;rre ii irapresicneaza Ei care pot conline r-in aclevdrat mesaj (ser.:- n:firalie). Se Elie cd prin dezr,ollarea cairaritilii elevilol cie a intelcr.eta. grafic qi expresi-,r, gestul individual concret se pcate ajunge intr-lln -'riitcl' ap::opiat la discernerea Ei intelegerea semntlor colective (atitudini, leli:ri iie viatd etc.) care reclate pr:in imagini plastice (desen, picturd etc.). tt':Cr"rc acievdruri, semnalizeazd optimismul, nelinigtiie sau direcfiile de CE::vol- tale chiar ale unei epoci. Practica a ardtat ci f5.ri o intelegere ;i ir"rterpletale sig"t-rr:i a fo:'* melor de expresie individuale gi colective, nu se pot stabiii dialogr:ii con- strnctir.e. Din acest motiv Ei avind in vedere integrarea sociald a viiiorilor' aci'"rlti este necesar sd se cl.ezvolte receptivitatea elevilcr, inca din sr:oaLa, f:ita cle unele semne ale expresiei celor din jur', fati de unele fcL'ine qi fenomene estetice naturale Ei sociale, in scopul inlelegerii mesajelor ior'. Aceasta este Ei una din cdile de apropiere a eleriilor de opera d-' a''l* $i totodatd de trezire a interesului lor pentru actirritdtile artistice-plastice clin cadrul lectiilor de desen. DUBLA FUNCTitr A EXPRESIEI Cer"cetirrile din domeniul psiho-pedagogiei au aratat cd ceea ce facry pe copil si obserrre, sd asume, sd inducd, sd deciuc'd ;i sa inierpreteze ieea ce il inconjoard, este propria lui capacitate de expresie. Aleasta aptitudine confera expresiei lui o dublS funclie 9i anume : a) capacitatea de a se exprima pe sine ; b) capacitatea de a intelege expresiile celorlalti Ei expresia formelor lumii inr:onjurdtoare. Dacd este important ca inv'ildtorr-rl sd indrumeze elevii sd se explime pe ei inEiEi, pr.in imagini artistice-plastice, la fel de important este ca s;r-i face !e elevi apli sd inleleagd Ei sa interpreteze prin linii qi criloli '-rnele folme de expresie esteticd Ei artistica din mediul inconjurator. prirna functie a expresiei permlte o autoproiectare a elevilo::, c dd- ruire celorlalli. Ea are o traiectorie care vine din interiorul lor spre lu- n:ea de afard (sociald). Este de fapt Ei cea mai apropiati modalitate de exprimare prin desen a elevilor din clasele I-IV' - A cLoua ftncfie ii air.rtii pe elevi sii plirreasc5 natura Ei ..riafa, sli le inielcagii, sd gi 1e apropie cu dorigla vie de a i'-rbi lurnea exterioard iz:"L'or nere,,ai cie cunoa;tere gi de experienle artistice-plastice valoroase. EXPRESIA TN C.ADRUL PRCCESLTLUI DE EDUCATIE ARTISTICA-PLASTICA trlevii (c1. I-IV), cu ajutorul liniilor Ei culoriior, se exprima cu sinceritate qi candoare pe ei ingigi aga cum ei simt gi ,,1'dd" tot ceea ce le stirneEte interesul din lumea inconjuririoare. Dar exprimindu-se prin 24 ;,:l'€
- 26. pensula, betigorul, degetele etc.), el pllrle ceva clin silflelul 1ui (inc,onsiiei f el pune amprenta vielii 1ui interioare) facir-rch-r-gi-o sie;i pentru totck:ar,rna. In cazul in care el ddmie;te, sau arata aceasta fl.oar"e (pictura) tlezii-rci ad- mirafia qi interesul celorlalti se stabiiegte intre ei un dialog fdrii cu,.,inte, al imaginilor, aI fru.muselii. in acest fel ar,rtorr:l (elevul) pe de o Dai.te i;i inclirridualizeaza sentimentele (fata de floare, natur"a) personalizincl'i;,-Le, iar pe de altd parte se aldtura tacit interesuJ.ui gi aclmiraliei ceior'lai;i elevi lealizinciu-se (prin aceasta) o comunir-rne fonclat:i pe aceleagi ernolii, clescopeiiri Ei infoi'malii. Aceasta este o cale eficienti piin care se clesteap'ia la eleli senti- men'tttl' Jrurizuselii ;i clorinta cle a-I irrp.irtaqi ahora, ci.iruii-rcl gi prirnincl, in aceiagi timp. Ea face ca ei sd se s,irntir simufirn nnici in crea{ie 9i multipli in comunicare. ln ar'est fel ei clobindesc treptat conSliiit'ftt cle siize, de 7:roprict Lor tor{d, gi c1e insertia lor sir-icelA in lirn-rea incJi ner:unc-ocllta a altol oamer-ii (copii sau acir-rili). PARTiCULARITATI ALtr PtrF.CEPTItrI ESTtrTICtr In cacli'ul proc'esului cle farniliarizai'e a eler-ilol cr-l e)ipl'esia unol ele- tneute cie limbaj plastic, invirlitolul tlebnie sa !ir-i" r seanla cle paili':,i1ari- taliie percepiiei estetice a copih,rlui gi a omr-rlui in genei'al. Perceptia estetici ca ploces al cunoaqter.ii urnane nu este ut-i :irnplu prioces de inregistrare (imprimare) i{ unor forme sai-t fenomene nalru'31e, mai mult sau mai pulin almollioase. Ea este o actilitate vie de ex1:loi'are care, printr-un ansamblu cle anumite operalii logice, inglobeaz,i in-qulir..ije formelolsau a fenomenelol in ;rc1ii'italea nerrroasir supei'ioala a copil,,rlni. Perceptia estetica riclic'.i, in plimul r'inci, prcirlema eciiic'alii simf,riui r-iL- zului, a acelui ,,oc:hi" cale se bazeazd pe sensiitilit:rte, iirr;eligenfa si jlcie* cata gi cale clevine apt sa pelceerp:'i explesivitatea foli-ne1or, a nill.riii;i a crilolilor, afit'mindu-se ca o folta esenlial unianir. In acest fel educalia rriznali a ele-,'ilol coolclcne:l:,-i arctivitateii ..orittu* lui" cu perceplia lor e:rtetica qi a e.cesteia cu nreciiul inco;'rjiir'..i1,:.. iu- lesnind aconrodai'ea lor ci-r lr.rrea e,-rlelioara, cu .iaia $i cll soc,ieiir:eii. PalticularitE{i generalt alc percli}{iei c.sfr1i6e ; a) Perceplio este totctliturd. tra reflecta insugirile estetir'e, :ile ...llei forrne (obieci) sau ale r-ri't'r,r-i fenomen, in totalitatea 1o:.. 1t') Perceptitt et'tLltteazd.. Ea apleciazii ca fiintl impci'iant (valolc:, r-eea (e o IJl'omoreazd sa'i ceeil ce ii inlesnegte infeiegelea insugll'ijor, jc,r,ne-. lc.,r', fenomenelor: etc. in r-it:itilte:r 1or pe car.e le icr.ar.hi:zeazd. c:) Percep{ict titde iru.t',inctl spre r-Lir i:ttek:s, 1t-17.tens, o senui"fir:a,tie. ochiul rrlea :;ir ,,ra{.lii" iolme (fenomene) cu uir anr-rmit inleles. Alur-rci cind nu a1'e cuin sa totalizeze insuqilile unei anuruite folrne intervine un pi'oces cie autocoleliire. Esie acela;i ploccs pe cal.e 1-a clescris Leonai-clo cia Vinci cincl lecomarclzr- si se cieseneze, r:u ajuioi'ul fanieziei, e:ip:,esia diferitelor fot'me, 1:ete, figur.i, cie pe pei.elii s,r:orr,jili ai r_rnor ziclr,rri" ,c ir:' -
- 30. Formele pline, rotunde, ot,ale etc, expiima in general veselie, clina- mism, spirit deschis, calm. Sint mai Llgor pet:cepr,rte de copii qi i:eflecta mai multS sensibilitate. 3) Topica formei (oldinea agezar..ii elementelor unei forme) ochir-rl urnan, atunci cincl r.ecle o formd (obiect etc.), cai-rtd anr;mite puncte de sprijin. Ii1 nu l'rrnecir pe cleasupi'a fornei ci sare cle la un punct cle sprijin la altui. I'ird a furtoarce capi-rl, cla.iiiatea r.azului se intinile, pe olizontald, cel mult in deschiderea lurr:i unghi cle B0' gi mai pufin pe ver- iical-i. 'finincl sealna de aceasia, atr.rnli cind se construieEte o form;i totala (corr-rpozitie) elementete ei piincipale se ordoneaza aproape simeti.ic, mai irler; in jurr-rl unui punct fir (r'eper) nurnit gi centrlt cle interes. i;r acest fel cc'mpozifia are echilibri-r rii o nrai rnale clar"ilate care ii si-rbliniazi expresia. o alti n-rodalitate c1e oidonare a elementelcl componente, ale formei totale plastice, in scopul obfilei-ii unei rni.,i mari claritdli (a fi rrizr-ii,* rnai clar) este orcoiralea lol pe innllirne. Tot ceea ce este dimen- siona.t, inalt capjta ;i inleiesul cie important. Aceasta este eviclent mai ales in unele expresii obign:-ritl (er. concepfie inalt-i, funclie inalid, ia i:iJiiii:r-ie se afla cai:ui aiil 1a plopliu cit 9i 1a fl.qurat, valoar.e inaiii etc.). in ordonarea pe inallime a elementelor componente a1e unei forme totale este bine ca invafatoir-rl s:'i indnime elevii ca elemenlele cr-t r-alori egale sa fie agezate ir-i a,cela;i plan (orizonlal). Atunci cind ele sint ase- zate 'ij:. planuri diferite, pe inilfirnc, iEi pierd ciin egalitatea valorilcr" lor (nr-i siiit vazute la fel cie importante). Deci n'.imai elemente ile n-rarirni;i cu r-aicri diferite pot fi aEezate la inaltimi diferite (ex. cele ir-rrri rnali Ia baza), fdra sd*gi piarcla din iinpor:tanla qi valoarea 1or; ciin contr..d, cele rnai n:ir'i, care sint oldonale nai l;us cigti.g-i in importanta ciatol.ii.i in51- liinii 1a care sint agezate Ei ii-r ac'c:,t fel s.e ol:dine un ansan'li:l.u echilibr"at. 'r>'1 Czrloare:t Cthiul omului recepteazd clifelitele Junp;imi cle unda a1e lLiininii ca fiinrl cr-i1ori diferite. Dar rr:ai intii oi hiLrtr :rosilu se ol-ienteazi clr-rp5 inten- sitaiee luminii qi apoi 6-[r-;.pa cirlo:rre. Ll pr:ate c]eqrsebi iort:rele {obiec- 1619 c.':c.) clupa cum e1e pi'irne:;cr, pe uiiele p:llti cromponenl.e ale lci, mai rnr:1ti sau mai nr.rlina lumi:ir;i (ex. foltrele vi,:.:ui:e in alb-neglu la teie- vi;:.ar;. Capacitatea ochiuiui de a cleosebi graciele (treptele) <,ie hirninozj- tate esie foarte mai'o. Nu e"cie ir:si ia fel de mat"e Ei pentru a ieosebi tonuriic gi nuanlele culorilor'. Acea:-;ta se clezvoitd pt'in eciur:aiie, plecind c1e la lealilatea ce ceea ce este i.ir:ii luminos se pet'cepe rnai usor'. Culoarea iinple:;ioneazd prin h'ei compoirente : ;j,urninozitatc,r culoliloi ; 2; calitatea cuioliLor ; llj intensitatea culorilor'. 1'; LturninozitrLtea culorilor depiniie Ce inicnsitatea tonul.iii lcr. 'Io- r-rul cielchis es'Le luminos, ceJ. inchis tste rrai pu,iin l,,rminos. 'Julorile nr-r se pot despiiiti de r"elair:r orrr-naturd de;i o..hiLr1 iornului) nu poai"e percepe decit culorile a1e iSror' lungirni cle i,rndi (ale liiminii) sint cuprinse intre 4 000-7 000 unita{i angstrom (unitifi cle mirsura). Ctlctri.Ie spectrale (spectrr-il luminii) apar oi:induite pe o band:i, ple- cirrri cie la violet, albastru, verde, ga)"ben, pcllocaliu, roqu, purpurin-in- digo, pina La infrarogu care nu este vizibil pentru ochiul liber (fig. i3, o). Ace:! iel de a se dispune culorile poaltd clenurrirea gi de ,,paleta soare- 30 . l_. L
- 32. Amestecul adittzt: are loc pe retind (ochiului) in timp ce o culoare Lumind se adaugd alteia. "imestecvtr substratiu (prin suprapi-rnere) se realizeazd Ei prin supra- puneiea tentelor transparante rie cr-rloare. Cele trei culoli,-rg!u,ga1ben, albastru se prezinta ca fiincl cu.Iori pri- mare. IJin amester:ul fizic al 1or (doud cite doua) in proporfii arr,"-.ite (cantitali mai mult sau mai pulin egale) se obiin alte trei'cuiori numite culori l-rinare l'le gradul I. Astfe-I prin amestecui fizic al cuLoi.ilor. .og" "" galben se ol:tine oranj, cortocaliu (R+c:o) ; prin amestecr.rl (fizic) al cttlorilor galben gi albastru se obline verde (G+A:g; prin amestecui culo'ile_ro;u gi albastru se obline vioiet (R+a=:V), figurb lT a, b. culorile care in cercul cromatic sint aEezate pe Lcelaqi diametru (vis-a-vis) sint culori complementare : r.oqu cu verdi ; albastiu cu porto- caliu ; galben cu viclet. Aceste perechi de culori complementare ameate- cate in anume proportii dau griul neutru (perfect). piin jurtapurrere ele -se e:r:rlta. Teoretic amestecul lor dd albul. ln amestecilt fizic aI culorilor: (pig- menli) se tine seama de acuratelea Ei consistenla pigmentului intrr-rcii in- tensit:rtea culorii indicd raportul clintre tulbure 9i cuiat al tonalitdfii acelei culol'i. Pr"i:'r aneslecuJ (flzic) in anume cantitafi a cite una din cr_r1oi:ile pri- n'lal'e cll cite una ciin culorile .,;ec-ine, binare ce gradul I, se obtin cuiori binale cie grtrclul II (ex. rogu qi oranj :1,ssu aprins etc.). Amestecind intre ele, in anumite cantitdli, doud cite cloi-ril culori binaie ile gr. I se obfin r:ulori ternare (binare de graclul III). De pitdd: atunci r,inci se arnes'r.ec5, in anume condilii, l.erde gi oranj se poate obline ocru (siena naturaid-gilbuie) ; dacd se amesteca oranj cu viotet se poate obfine ri.aro-rascaf (siena arsd) gi dacd se ainestecd violet cu n,erde se poaie obline gri-albd.strrii ittchis. Astfel cuicrile binar-e cle gr:arlui IlI con{i.l in ame"qter:ul lor. cite tlei culori (cr,r}ori ternare). -culorile galben-intens, rotu-trandafirir,r, albastru-verde, se prezint6 ca fiind culori fundamentale intrucit prin amestecul lor fiz,ic (cloui cite dou5) se oblin culori clare (ex. ro;u trandafiriu in anume amestec cu al- bastiu-rrercle : violet clar etc.). D:rc5. se co'tini-rd amestecul (fizic a1) culorilor, in anume cantitdli, se pot obline un numir cit rlai mare de alte culori. De pildd : arnestecind albasiru-violet cu ver.de se poate ob{ine albastru marin ; amesiecincl (in cantil"ii neegale) rogu tranclafiriu cu rierde se poate obline mdsiiniu ; amestei,it-rcl 1'o?tr cu albastlu-violet se poate obline brun r-ogcat etc. Prin arnestecul-joc a cite dou,i cujori vecine in cercui clorratic in care e1e intrd in cantitati nr:egaie (una in cantitate rilai mare, ceala.li6 in carititate mai micit) se pr-.rt. obline ciiferite clauiaturi de nuutte ale acelor culoi:i care au intrat in i-rn3siec in c;uitital-e nai mare (fig" 1e a). Acestea juxtapuse (succesiv dupa stlalucir-er 1or) loi:meazi gamb ccmplexe ale cuio'ii respbctive (1i3. 1B b, c). Proceder-rl de amestec fizic al lrnci culori cn o alta culoare {in canti- t:iti di{erite) prin ca1'e se obiin diferiie cr,rlori clominante se numegte rno- dztlarea acelei culori. Amestecul a doud culori Jrinale de gradrrl I cu o culoare primari poate sii clea un gri colorat (ex. olanj *verdefrogu). Amestecul a doud culori primare cu o culoare binard de gradul I poate sd dea tot un gri colorat (ex. rogu+gaibenf verde). Amestecind ceie trei culori primare in anume can- .td Z:- e i:i i:' f r'::- '.-e- .. r i.:- :. llr '.. _ t1'. -- 1]1 r -l ,- --qSl'&*S$' i:''' i- .'.'..i."'' .ll$irFRiri
- 34. netelor triangului, celestei, clopoleiior ; negrul nuantat (in culori difel'ite.l corespunde sunetelor bateriei, iar deiicatele valordri atit ale scdlilor to- nale, spre deschis sau spre inchis, cit gi griurile perfecte, sau colot'ate, corespund sunetelor pianului. Erysresia culoriLor (din punct de vedere afectiv-expresiv). . Prin observarea diferitelor tonuri Ei nuanle ale culorilor din naturi" sau ale unor valori de alb-negru, elevii pot sd cunoascA ;i influenta aces- tora asupt"a stdrii lor de spirit. Dar, avind in vedere cii vorbirea (in ge- neral) nu dispune de un numdr suficient de cuvinte prin care ei sd ex- prime toate treptele perceptibile de la o nuanla la alta, de la un ton La altul, este firesc ca atenlia elevilor sd se orienteze, de preferinld, spre cul.orile pure (curate) pe care ie gi pot numi. Culorile nuantate pentl'u care ei inca nu au gasit denumirea respectirrd, sint trecute u$or cu re- derea, intrucit le considerd de mai micd importanfA. Aceasta influenfeaza nefavorabil atit perceptia culorilor, in ansamblul 1or, cit gi capacitatea eLevilor de a modela formele. Plecincl de la aceastd situatie, inrrdtdtor"ul poate sd-i indrumeze cum si simta, sd gindeascd Ei sd denumeascd cu- iorile dezvoltindu-le acuitatea vizuald cromaticS. Atrdgind atentia eler-,i- 1or ;i asupra unor efecte ale culorilor Ei folosind exemple potrivite (ma- teriale colorate, diafilme, albume etc.) eI poate incepe prin a familializa elevii mai intii qi cu anumite corespondenle exprimate }a superlatir'. De pilda : -- galbenul este culoarea cea mai luminoasd ; -- portocaiiul este culoarea cea mai caldd ; - rogul este culoarea cea mai activi (stimuiatoare) ; - violetui este culoarea cea mai trista ; - albastrul este culoarea cea mai rece ; - verdele este culoarea cea mai iinigtitoare. In continuare insd invdtdtorul va urmdri si formeze la elevi repre- zentdri cromatice, mintale, fdcindu-i sd trdiasca unele emotii prin perce- perea vizualS a anumitor expresivitdfi ale culorilor. De pildd, cu ajil- torul unor mici povestiri : FluturaEul pictor ; Soarele, florile gi noliSo- rul ; Trenulelul culorilor etc. Culqrile pot fi expresie in mdsura in care e1e poai'td un sens (un tilc) gi actioneazd asupra vielii sufleteEti a elerrilor (oamenilor in general), Astfel, tonurile verdelui, agezate succesiv dupd intensitatea de lurnina (care treptat cregte), produc efectu] de linigtire, de optimism. Valorile u5or colorate ale negrului, cu luminozitdli diferite, procluc efectul de neliniqte- Accentuind sau atenuind tonurile culorilor se creeazd un ,,joc de valori.'" cu efecte impresive (ce1e inchise apar mai grele Ei apropiate, in fatd ; cetre cleschise apar mai u$oare 9i mai depdrtate, in adincime, sau in sus). Erpresiuitatea culorilor este un criteriu valoric exprimat prin catrita- tea lor de a emotiona. Este forta care face sd promoveze Ia elevi primeie afirmdri a1e ,,eului" lor gi nu la toti in acelaEi fel, fiind in funcfie de tem- peramentul lor. Ea depinde atit de nivelul dezvoltdrii percepfiei lol vi- zuale, cit gi de nivelul pregdtirii 1or. roEul infldcdrat exaltd, incurajeazd ; roEul-oranj exprimd pasiune, agitatie, perseverentA ; galbenul clar dd strdlucire, bogdtie, stimuleazA gindi- rea creatoare, exprimd inieiigenld. (ex. in China anticA gaibenul era culoarea rezen'at6 impdratilor). ralii .raie De pildd : - 34
- 35. cc '(Se '8il) co$ ap 'tulxeru alsa Inl lnlJaJg 'Icar alal ir..l apleo alr.rolnJ B.mlgle as puiJ lcunle a.red1' 'aJal-plDx Inlse.Iluo3 '!) (fa '3g) arellexa ap alraJa a.IV 'IqJarad a.re1ua".u -alduroc JoIIJoInJ ea"IeJnlglr3 ulp pllnzag '.Lrsytawaydul.o, {l-I1se.r}uoJ 'g '(gZ '3ll) alrraJrp lu{lreLu ap afaye.tdns p.iacir-rre a"rer lrolnc rolrn Ba.Iernlgle ur.td autfqo aS, 'alDl't+LtD, ap Inlse.rl_"_"1- i - ,- a,G rr !J-l drrl -lsualur u1 pluFa guILunI ap ls.Ins o g;rldurt 1*ap .ro1r"ro1nJ ts all.laJlp II1PI -rzorrrurnl IB laaJa un 1de; ap atrsa Ia Jtlcstlo-JltlJ ap 1n1se;1uo.t 15 e3 '(estqaul) Ele"Inqpi .IBp Flt?rnJuS a.Ieoltl,l . Ii 'a.reo1g;n1p.Ils g1e.Inleb^ a.IeoInJ o o^{}uli) 1n1.todel) alferules ap 1e3a lnrl'.''r3 ap arfcuny ui luaplna alsa Ig'pclJDuto.n pttycads.Lad tS eliai-ttnu as ]'re.Il. -uoc lsacv 'ale.Inles .rep (a1dn.r 'asull:-) IJnqInl l.Ioln) n.t (alern1r:s) a.te,;ir'> -nlpJls rJoInJ -rourl BaJeJnlqIB lIIp 9linzau 'alD+t'.LDJ op inlse.I+uoJ 'f' '(<l 'tZ '3ll) la Inuol n.iluad rS ltsolog r; aleod t.ro1 -na 1aun e a.IBoIBA ap TnuaGI.IaJ '(tr 'Ie '31E) astri,tsap l.rolnc:.io)-n 'al.iucl -ap ap i asplau.r IJoInJ : na,r8 ap : adeo.ide ap : orI)-a.IdLLlI alJaJa alautt I* ezeara8ns eg 'pp?uo+ pnil;rads.iad ap Ea.Ilulnuall qlts rS lnesottt-ut alsg '(atl.la3 -lp aleuo] uole'r) alrJaJlp 1au lfglrzouIlLlnl nD r.{olllJ .loun Ba.rB.In1F1e ut.id eurfqo es lse.rluol lsaJv '(.rncsqo-re1,r) szqati3-szqJsall InlseJtuoJ 'a (OZ 3ll) ',r1a qfur,r ap 'ar.rnanq ap atzoldxa 'rLtstLutldo ';tut.tdxg 'al:.t -na IJoIlr;) Joun ea.reJnlgie rigrd a.rede i11 'aals] rLL tt-Lo'Llt) In]se.r]uoJ 'I 'a1de6 ap Jgurnu ur :iuIS alnasounJ IeLu alaa aJIIBLLIoJT a1alser1uo3 '(ci 'e '6I'EIJ) alltnase aLrlq surel Iaun eauaurose Fzeauotfae';np'+au'sotErl rr:rL! IaJ alsa n.t5att-c1yo inlsu.rluoJ 'nr8au i:- c[[e a"I]ulp nes IJoInr ollurp Jiiuu{ -e.rp urfnd leru nes llnur rBr"Li InIJIIJUoJ grul.rdxa aig 'a.reoln,) ap alals€.rlri^.) lurs fa1e.m1g1e) asndelxn[ .ro1r.ro1nc ale aJJaJa a]ueuols-o.Idrul reLu aIaJ nrFau-q1e ap 1S aegleruoJc alseJlr.ro3 reru atrsa gl'nzr, eJrl'Wor,l Ealelrnr' +I+€ nr 'glalduror rBLu alsa :111i;H; i{pprsa"rdxa ea;adac.rad 1i 'g1e3oq r?Lu a})-a Jolrlaia B nJcnl ap efrral.ract -xa llJ nJ '€.rBJlunuroJ ap ao1[tru "rellllu€J un 1e1da.r1 gullap ps 1S '(rn1n1 -larqo) raurJoJ e puler{ pldrurs o .reop ra n.rluad arJ ps aza}aJu,r FS ea EJ a.lpJ 'rrJolna aIB anrsa.tdxa alDaJa .rolalr.raJlp e rla{a a.rlgJ ap ea;a16eoun3 'calsaLue u-r aleJ+ul JoIrJoIna ealelr,risa;dxa ulp glinza.T ertelrSru -uras JrzrJ aleJalsauB Jurs ala puItr rcunle .rer '.ro1 raluellnza.r ualelr,rrsa,rdxa csapulqop aia (put1a"t ad) ,trlrpe oleJo|:^3ruB +uJS aII.roInJ puj;r rDLinly '.r1a gfua,raasuor talellJarurs gurl;dxa nrlseq1l ards 1n1a1orrr - : aunrJrlJs 'garuoleld a.rrqnr pun.rdxa nSol a.rds InlaiorA - : gzBalsr.rl.ul ;nd 1n1a1or,r - i Fsualul g1en1r.r1d.- a elrlr+Je e1 aundsrpa.td n"r1seq1e-alait.ra,t - i afa.rautl 'a1.rn;nq gu.rrrdxa uaqpS-a1ap.ra^ - I arf;e;srles 'gfue.rads etug.rdxa 'gzeaJor,ruJ .rnd-a1apra,r - : lncsolrnJau ap Fcr.rJ gaeo.tord le.rnqlnl in.rlseqle - i a:rpu"riY ap gJrog areu o ei 'alfaalJar BI earaundslpa.rd gurrrdxa :nd-1n;1.^BqIB - i o.replocur 'ea1e1i1i.iqa; gruudxa leaSo.r 1nluero _- I apalaud 'g.rnp1ec 'al"rpnJur purldxa 1n!ue.ro - I arzola8 gS arpr.rur 'a.rapa.iJrllau eceo.l.o.rd le.rnqlnl 1nuaq1u3 - ac .r:1,'-a_ 'ezl.icr;r-,,-: - : -r:'iir) a-:.-.'- _ -x,aia ?:: .^._: -]l:l ?,1i:;'-..:.- ' TiliolF:?- _'.-: - BA]Eli,ri::, gzt-'a]ua:' :: - *O.! n.l -. l: .' ll,rirtaC a-.: Elt iloi --;:-, :- -xc FS :a ; ": -:9 rrr v.r L.r. _:... -saJe e:-=:-: {Dil-rD-, ---- :.,iLJu -! .- 'alE.rcr: -o: .io-:-: ia::.ra.tr:-
- 36. 7. Contrastul simultatt gi succesio. Se manifesta atunci cincl o culoale curata (purd) reclamd fiziologic culoarea ei complementard. Aceasti-r sE bazeazd pe legea complementaritalii : fiecare culoar.e puri solicitd com- plementarea ei. Dacd aceasta lipsegte atunci ochi-erl nostru pr.ocluce. ca tf a'( ;r: -! Fig. 19, o, b. Contraste siir- negru. o compensafie, senzalia de culoare complementara. De pilda : atunci cfulc? privim fix o patd cromaticd verde qi apoi inchidem ochii aceeaqi paia ne apare in lo;u complementar. IJn fenomen asemdndtor are 1oc atunci cincl 36 e: E,{ Lt (-.,1 _,
- 38. cr-r o suprafata de cloud ori mai mare de culoare albastrd ; Ei o suprafafa cle c'uloale verde se echilibreazd cu o suprafala egald de culoare comple- nrentard, ro;ie (fig. 27, b). Acordul culorilor complementare sau a1 aitor culori nu inseamni arriirilarea, distrugerea contrastelor lor, ci acordul disonanfelor expresiei a energiei 1or. Astfel, contrastul complementarelor se mai poate acorda fie prin ruperea uneia dintre culori prin complementara ei (amestecul cu arceasta), fie prin ruperea ambelor complementare prin aceeagi modali- lafe (prin amestecul uneia cu cealaitd Ei invers, a ceieilalte cu prima ; ex. rogu rupt cu pulin verde qi verde rupt cu pulin roEu). Energia cro- maticd a conti'astului complementar se mai poate acorda Ei prin inlo- cuirea uneia dintre complementare cu griul obtinut prin amestecul. lor {ex. albastrufgri obtinut prin amestecul oranjului cu albastru). imbogdtind cunoEtintele eLevilor cu unele moclalitd{i de armonizare (a pune in acord) a culorilor' gi indruminciu-i ca, prin cliferite exercitii, sr-$i completeze propria lor experienta, invdtdtorul ie dezvoltd perceptia esr"etica qi sensibilitatea cromatica. Pe baza experientei dobindite, elevii pot sd lnteleagd cd armonizarea culorilor se poate realiza : 1. pe baza luminozitdtii comune a unor culori diferite (aceeagi tona- litaie) ; 2. pe baza calitSfii aplopiate a unor culori diferite (aceeagi calitate); J. pe baza intensit5tii asemanatoare a uncr culori diferite (aceeaEi stri lucir"e). Atunci cind doua culori diferite sint la fel de luminoase, ochiul nos- tnr,, prin cerinfa lui fireasca de compensalie, se orienteaz6 sple calitatea lor fAcind ca relalia clintre ele si apara armonicd gi cu o mai mare forfa cle ]urninozitate. AceeaEi cerintd de compensalie (fireasci) a percepto- ritror' (din ochi), sensibili 1a culoare, face sd aparei armonica gi relafia ciiiiire cloua culori complementare degi ele se exalta. in realizarea acordurilor dintre doud sau mai multe culori un rol deosebit ii are gliul neutru (perfect) sau griul uEor colorat. Unii cerce- tatori au demonstrat ca ,,vdzul" omului are nevoie de gli pentru a dobindi senzalia cle echilibru. Atit griul neutru, cit qi griul ugor colorat, joaci lolul de mediatori ai energiilor cromatice dezldnluite ; 1e tempereaza. Aceste griuri intervin subtil gi calin in relatiile stridente a1e culorilor fac'indu-le sa devind prietene qi sa ,,cinte" in deplind alr,nonie. Dupa cum fiec'are floare cind se stinge iqi are griul ei tot aga fiecare strigat cl"oma- tic atunci cind clevine blind Si are gr"iul lui care il mingiie Ei-1 potole;te. Efectul spa{ial al culorilor (din punct de vedere impresiv) Spatiul cromatic (a1 culorilor) este un ansami:lu unitar de interre- i;rlii, convenlionale, care, pe de o parte, acfioneazd asupra ,,vdzului", iar pe cle altd parte, actioneazd asupra spiritului elevilor. Efectele spatiale aie culorilor pot fi sugerate atit de perspectiva 1or tonalS, cit qi de per- spectiva 1or cromaticd nuanlatA. In anbele cazuri, culorile se afirrn6 ca nranifestdri ale luminii. Se pot organiza cu elevii diferite acfiuni de observare a perspectivei c'r'c,rnatice in naturd. De pildd : un peisaj privit in plind lumind solard apare cu toate elementele lui (pomi, case etc.) in culori calde, vii, bine 38 - i1 ;( di e:
- 40. cil'ii in sus, pe verticald, simbolizeaza tenciinla spre inallare, strlt.e un icie;r1, si:r-e dominale. Direclia miqcarii in jos, pe verticald, simi;clizeaz?l s(riiclere, regfes, clar gi interiorizale, gindire plofuncla. Dileclia rniEcarii spr e cireapta, fie pe orizontala sau pe oblica, expr.ima plogt:es, cieschi- ,'jele spre viitor, sper:anla spre ce va fi. Pe cind clirectia mi;cdr.ii spro "slinga pe olizontaia sau pe oblica, erprimA trecutul, orientat.e spre ce a ft.rst. cirire tlaclilie, cdtre ,,eu" simbolizincl chiai- izolarea, ir-rstlAinalea. Il'r afarla c1e rnigcalea liniilor, ca fiincl unnele l5sate de mi;calea urlor pr,irr(,1e pe suplafata hirtiei, elevii inleleg Llgol qi n-ri;carea for.melor. {figu- iilor'), clal rlai greu migcaiea cuiorilor. rceasta poate fi,,vdzutd";i apro- piatii (de elevi) mai aies prin cliferite exr:r'cilii cu caracter aplicati-,r. XIi;corecL ctLlorilor se poate reciliza pritt : a) tehn,ica modeldrii cztlorii. Aceasta c'onsti in amestecul culolii cr.r rlin c'e in ce mai mult alb sau din ce in ce mai n-rult negru (sc:dri tonatre). .rr;ezalea succesivd a acestor tonuli sple cleschis cleeazir ur-r spatiu pl.as- tic' c'oncarr ;i dI impresia de depdrtare in aclincirle" El poate sa expr.ima nruzicalitate. lirism, nostalgie etc. (fig. 28). I>) Teh,rtica moclul(trii cttl,orii. Consta in nuanlarea rrnor culoli sprr ;riie r'ulori (ar-nestecul fizic al culot'ilor cu c'antitSti inai mici cle alte cuiori). Ea se poate lealiza : prin silprapLinele grafica (r-ruanfe ale <:i-rlolii agezate pe o palA clomaticti uscata) i plin suplapuner"e transparenta (nuanfele sc oi:fin aqezincl o pata clonaticd tr"ansparenta peste o pata cromaticir dife- litrt ; de elsemenea prin aqezarea nr-ranlelol culolilol plin pete rlai rnicl 5i aplopiate pe aceeaEi suprafatd colorata iliferit (hirtie) etc. Flin lelrnica rnodularii culorii se poate ieqi din gama cromatic'a ini- liaii:r gi fu'ece spr:e gama altei culoli, ca apoi sir se revinl Ia plinra. >-au ss Ilece in c'ontinuale la o altd culoare diferita. Aceastii tehnica poarte sl explilrre o migcare pina ia agitatie, in avans (in fa!d), cale tincle si ias$ ,-iiir planul hirtiei cleincl un spaliu piastic con"rer (fig. 29). c) Tehnicct di.-iz(trii ttt;clor ct^ontotice (poittti't,ism). rceast:i tehnicA r:c,n:.td in agezarea pe supolt a petelot'cle culoare ptttii, a nnanleioi'sau lor,itrilol ei, in fragmente mici, sau puncte, foat'te apt'opi ate iritl'e eLa {ar.r.restec aditir'). Expresia ob{inuta este ""ie, de prospelime, cie Llei'are. e.1) Teltnica uibrdrii tentelor cromqtice (tlansn-iutalia). Se lealizeazd LrrLlnc.i cind se agazi pe tentele colorate c1e pe anumite suprafele riifelito 1i irii sr-ibliri san puncie foarte mici ;i foi'rrte apropiate (intre ele) do at'eeagi culoare c'lat' mai deschise sau tl:ri ir-lchi.'.e, sau in culori cotnpl.e" lrrntare. Acearsta lehnica poate sa exprime nelini;ie, agitatie elc. -IiEcalea culolilor, clegi este mai subtilS decit miEcarea figr-rriior- (for- rneior'), ea cid farmec imaginii qi irrlesneqte ca sensibilitatea eler,ilor sd pcrriir trece rnai ugor de 1a inlelegerea unei imagini 1a sentiment ;i apoi rle lii sentiment la iclee gi leflectie. RITMUL PLASTIC Sje caractelizeaza pliit cr-rlsul nestinjenit al nri$cdrii unor clemente rJe lirrrbaj plastic (punite, iini.i, forme plane, troluine, culofi, r'a1ori etc'J re suplafala hirtiei (suportului). Acest ritm ia naqtere prin succesiunel ginclitd, intenlionald, a doua Ei mai nulte elemente de limbai plastic, gi 4q a]l--:: 6in: <i r /+i'-- r l'l ::. iE-' :i::--' Ci:it i-^ LE, F-. t:,_ a n -:_- te-e n1'-. Jt - :- " i^ -:-- J: ! -._
- 42. l'ig. 30, d, b. Exemple de ordonare a cclulei 42