Elena tirziman

Arhitecturi
reflexive,
arhitecturi
ale
reflexivități
i
Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, CHIŞINĂU, Ediţia a VI-a, 20-21 februarie 2014

Arhitecturi reflexive,
arhitecturi ale
reflexivității
Noul sediu al
Bibliotecii Nationale
a României

Ideea de societate a cunoaşterii a marcat toate domeniile de
manifestare ale vieţii contemporane, inclusiv felul în care oamenii
îşi concep spaţiile de locuire, de participare la viaţa cetăţii.

arhitecturi ale
reflexivității
Noul sediu al
a României

Unul dintre cei mai creativi arhitecţi contemporani, brazilian Paulo
Mendes da Rocha, este autorul unor proiecte arhitectonice izvorâte
din reflexivitate şi care îndeamnă la reflexivitate, la meditaţie.

arhitecturi ale
reflexivității
Noul sediu al
a României

Clădirile de biblioteci s-au definit dintotdeauna, poate mai mult
decât alte arhitecturi, în relaţia spaţiu privat – spaţiu public.
Sunt un loc al reflecţiei, care presupune un cadru intim, de cabinet
de lectură personal, dar şi un loc al comuniunii cu ceilalţi. Sunt
spaţii inteligente, ce oferă atât linişte, cât şi deschidere, prin
„eliminarea pereţilor”, prin conceperea unor programe ce
antrenează mulţi oameni, inclusiv pe cei care nu frecventează în
mod normal biblioteca.

arhitecturi ale
reflexivității
Noul sediu al
a României

În ultimii ani, clădirile de bibliotecă au fost văzute ca spaţii
structurate, coerente, îmbogăţite cu informaţie şi cunoaştere, dar şi
ca spaţii de socializare, în care îţi „omori timpul” liber.

arhitecturi ale
reflexivității
Noul sediu al
a României

Bibliotecile naţionale se definesc prin mărimea şi complexitatea
colecţiilor şi activităţilor pe care le desfăşoară, prin statutul de
păstrătoare ale memoriei culturale a unui popor.
Sensibile la aerul timpului, la tendinţele de deschidere, de
redefinire a relaţiei public-privat, elitist-democratic, intensivextensiv, clădirile de biblioteci naţionale seamănă din ce în ce mai
mult cu un „oraş acoperit”, în care spaţiile sunt în acelaşi timp
fragmentate şi integrate, formând un tot unitar, libere şi în acelaşi
timp organizate, codificate şi semnificative arhitecturi urbane.

arhitecturi ale reflexivității
Noul sediu al Bibliotecii Nationale
a României

Lungul drum al bibliotecii către casă: noul sediu
al Bibliotecii Naţionale a României
● ANUL – UNU
● MOMENTUL ZERO
● ANUL + UNU
SYMPOSIA INVESTIGATIO
BIBLIOTHECA, CHIŞINĂU,
Ediţia a VI-a, 20-21 februarie 2014

Lungul drum al bibliotecii către casă:
noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României
1955-1957: clădirea
Tribunalului, actualul
Palat de Justiție

ANUL
– UNU

1957-2012: clădirea
fostului Palat al
Bursei, din str. Ion
Ghica

Aprilie 2012 noul sediul al
Bibliotecii
Naționale, B-dul
Unirii nr. 22

ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, CHIŞINĂU,


ANUL – UNU. Clădirea Tribunalului
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

HCM 1193 / 1955:
Din 25 iunie 1955, este (re)înființată Biblioteca Centrală
de Stat (desființată în 1901)
“instituţie centrală de stat, persoană juridică, controlată şi
îndrumată de Ministerul Învăţământului şi Culturii”;
“BCS are sarcina de a strânge în fondurile ei întregul
patrimoniul al culturii şi ştiinţei româneşti, păstrat şi
transmis sub haina slovei scrise sau tipărite – în cărţi,
manuscrise, cărţi imprimate şi alte produse ale tiparului”.



ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Dare de seamă pe anul 1956:
● Biblioteca Centrală de Stat primește
sediu în clădirea Tribunalului (în
prezent, Palatul de Justiţie);
● spaţiul insuficient şi neadecvat a
necesitat reparaţii şi renovări;
● două săli de judecată transformate
în săli de lectură; sunt adăugate alte
trei.



ANUL
– UNU

Conform Dării de seamă pe anul
1957:

ANUL
ZERO

● spaţiul total ocupat de BCS în
clădirea Tribunalului: 3.400 mp.

ANUL
+ UNU

● din lipsă de spaţiu, multe fonduri
împachetate şi depozitate în condiţii
necorespunzătoare.


ANUL – UNU. Sediul din Ion Ghica nr. 4

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Prin HCM nr. 1784 din 1957,
Bibliotecii Centrale de Stat i se
repartizează localul din str. Ion
Ghica nr. 4 (fostul Palat al
Bursei).
Amenajarea localului, pentru a
căpăta
funcţionalităţi
de
bibliotecă (în măsura în care
planul clădirii a permis).


În Darea de seamă pe anul
1957 se vorbește deja de:

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

„necesitatea construirii unui
local propriu pentru bibliotecă, pe un
spaţiu corespunzător care să permită
creşterea depozitelor şi a serviciilor în
raport cu dezvoltarea în timp a
bibliotecii,
precum
şi
aplicarea
mijloacelor mecanizate de deservire
rapidă a cititorilor şi automatizarea
procesului de muncă.”



Dare de seamă pe
anul 1959:
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

sunt semnalate din nou
lipsa de spațiu și faptul
că sediul era inadecvat,
în general.



ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU


ANUL – UNU. Temele de proiectare a unui nou
sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Prima
temă
de
proiectare a sediului
Bibliotecii Centrale de
Stat a R.S. România
datează din 1968.

ANUL – UNU. Temele de proiectare a unui nou sediu al BNR

Prima temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii
Centrale de Stat, din 1968:

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

„Insistăm asupra importanţei sociale a acestei instituţii
deoarece ea are directă legătură cu localul ce urmează a
fi construit, arhitecţii, constructorii în general trebuind să
ţină seamă că Biblioteca Centrală de Stat este nu numai o
instituţie de conservare, ci şi un for naţional de informare
şi documentare; că ea este destinată nu numai publicului
larg, dar şi cercetătorilor, ceea ce presupune studierea cu
atenţie a introducerii pe scară întinsă a sistemelor
mecanizate şi automatizate de comunicare a publicaţiilor
şi de prelucrare şi regăsire a informaţiilor” (p. 11).


ANUL – UNU. Temele de proiectare a unui
nou sediu al BNR
Prima
temă
de
proiectare
a
construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat,
din 1968:
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Concepţia arhitectonică trebuie să ţină
seamă de cele trei deziderate ale
arhitecturii moderne:
funcţionalitate, flexibilitate interioară şi
exterioară, intimitate (p. 13).


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

„Astăzi, în construcţia de biblioteci s-a operat o revoluţie
– am putea spune – bibliotecile fiind socotite drept
instituţii sociale, în care accesul este mult mai larg” (p.
14).
„O bibliotecă trebuie să fie mai puţin formală şi
convenţională în crearea unei atmosfere de intimitate,
fără de care ar rămâne doar o instituţie rigidă de
distribuire a cărţilor către cititori … Este de dorit ca în
cazul unei biblioteci mari, intimitatea să nu fie obţinută
printr-o decorare interioară excesivă, ci prin eleganţa
unor linii cât mai sobre” (p. 16).


nou sediu al BNR
Monumentalitatea clădirii este obligatorie, dar nu
hotărâtoare în buna desfăşurare a activităţii bibliotecii.
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

“Această monumentalitate trebuie să reiasă clar din
subordonarea ei faţă de principiile de mai sus şi nu din
vecinătatea arhitectonică a clădirilor înconjurătoare
sau din copierea formală a unor imobile demne de
imitat” (p. 17).


nou sediu al BNR
A doua temă de proiectare a construcţiei Bibliotecii
Centrale de Stat – din 1971:

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

„Planul cincinal (1970-1975) prevede începerea
construirii noului local al Bibliotecii Centrale de Stat
şi aprobă pentru acest obiectiv următorii indicatori
tehnico-economici:
Suprafaţa totală desfăşurată: 30.000 mp
Valoarea totală: 100.000.000 lei
Fonduri alocate în anii 1971-1975 : 17.000.000 lei
Anul începerii construcţiei – 1974
Anul punerii în funcţiune a obiectivului – 1978” (p. 1).


nou sediu al BNR
A doua temă de proiectare a construcţiei
Bibliotecii Centrale de Stat, din 1971:

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

În etapa de construcţie 1974-1978: 1.520 locuri
în sălile de lectură, 2.780.000 volume în
depozitele anexe (de sală), 36.360.000 de fişe
în catalog
Depozit general: 3.000.000 de vol.
Depozit legal: 620.000 de vol.
Depozit RNP: 2.100.000 de vol.
Spaţii de reprezentare: Aula – 1.000 mp (exact
ca în clădirea actuală!) + Muzeul cărţii de 500
mp + sală expozițională de 100 mp.


nou sediu al BNR

A doua temă de proiectare a
construcţiei Bibliotecii Centrale de Stat,
din 1971:
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

În etapa 1980-2000:
Depozit general: 5.500.000 de vol.
Depozit legal: 1.620.000 de vol.
Depozit RNP: 4.100.000 de vol.


nou sediu al BNR

A
doua
temă
de
proiectare a construcţiei Bibliotecii
Centrale de Stat, din 1971.
ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

La p. 17, semnăturile
responsabililor de proiect al noului
sediu, printre care și cele ale
doamnelor
Angela
PopescuBrădiceni și Getta Rally.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

În perioada 3-6 septembrie 1973,
doamna Angela Popescu-Brădiceni, director al
BCS, a participat la Colocviul asupra
construcţiilor de biblioteci naţionale, cu o
lucrare despre Extinderea unei biblioteci
naționale
prevăzută în
programul
de
construcţie, organizat de IFLA la Roma.
La colocviu au participat 75 de delegați
din 34 de ţări – 68 bibliotecari, 6 arhitecţi și un
inginer (din România).


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

În raportul privind Colocviul
asupra construcţiilor de biblioteci
naţionale, autorii precizează faptul că
în 1971, la Lausanne, a avut loc
Colocviul asupra construcţiilor de
biblioteci universitare, urmând ca în
1975 să fie organizat, în RFG, un
Colocviu privind construcţiile de
biblioteci publice.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

La începutul anilor ʼ60 era deja conturată aşadar
ideea că este nevoie de o clădire nouă pentru BCS, astfel
că, în anii ʼ60-ʼ70, s-au realizat primele planşe ce
cuprindeau cerinţele de proiectare pentru noul sediu.
În 1971-1972 a fost definitivată şi aprobată tema de
proiectare, temă asupra căreia se va reveni după
cutremurul din 1977.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

A existat, la un moment
dat, și ideea de a extinde imobilul
din str. Ion Ghica, mai ales că
unele clădiri din zonă, cum era,
de pildă, Cinematograful Doina,
erau ticsite, la finele anilor 50-60,
cu cărţi din colecțiile BCS.
Ideea a fost până la urmă
abandonată.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Arhitectul Bujor Gheorghiu
este autorul primului proiect
de sediu pentru Biblioteca
Naţională, în anii 70, pe un
amplasament aflat pe Splaiul
Unirii, unde s-a ridicat, în anii
80, aşa-numitul Muzeu
Naţional – imobil destinat
apoi Casei Radio (azi în
paragină).


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Pe amplasamentul vizat de proiectul lui Bujor
Gheorghiu, de pe Splaiul Dâmboviței, fusese un hipodrom de
antrenament al Armatei.
Macheta concepută de echipa lui Gheorghiu pentru
sediul BCS semăna foarte mult cu cea a noului sediu al
Bibliotecii Naţionale a Franţei, construită abia în anii ’90
(desigur, la o scară mai mare).
Se compunea, astfel, din 4 turnuri înalte (3 pentru
depozite şi un al patrulea pentru serviciile bibliotecii) şi dintr-un
patrulater care le lega.
Era prevăzută şi o curte interioară mare, asemănătoare
celei de la BnF. Terenul din jur era prevăzut cu spaţii verzi, plus
diverse alte anexe.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Proiectul arhitectului Bujor Gheorghiu a ajuns
până la faza de proiect de execuţie – ceea ce înseamnă
mai mult decât studiul tehnico-economic (machete,
evaluări, costuri), aşadar, s-a ajuns până la crochiuri de
concept, pe niveluri, secţiuni, înălţimi ale clădirii.
Proiectul a fost însă abandonat în momentul în care
Ceaușescu a hotărât ca tot bugetul să se concentreze, cel
puțin pentru o vreme, în șantierul nou deschis al Casei
Poporului.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

La începutul anilor 80,
profesorului și arhitectului Cezar
Lăzărescu i s-a cerut să
realizeze un nou proiect pentru
clădirea BCS, cu un nou
amplasament, cel actual, de pe
B-dul Unirii.
Profesorul Lăzărescu n-a
apucat să ducă proiectul la capăt,
pentru că, la sfârşitul lui 1986, a
suferit un atac cerebral şi a murit.


ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Din
echipa
profesorului
Cezar
Lăzărescu
făceau
parte Eftenie Mihai,
Dan
Ilie,
Răzvan
Lăzărescu,
fiul
profesorului, Rodica
Luca şi Cocheci Mihai,
lector la facultate –
pentru
faţade
și
inginerul Petre Badea
– pentru partea de
rezistenţă.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Clădirea
bibliotecii
făcea
parte dintr-un ansamblu monumental
(din așa-numitul Centru Civic), care
începea la Casa Poporului, continua
cu Bulevardul Victoria Socialismului,
ce traversa Piaţa Unirii, şi se încheia
în zona Pieţii Alba Iulia.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Miezul clădirii proiectate
de Lăzărescu, miez care în
reproiectarea finală a fost scos,
pentru a crea acel mare și
impresionant luminator din Atrium,
conținea
depozitele
de
documente, astfel încât să lase
zonele dinspre exterior pentru
sălile de lectură şi pentru birouri.


ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Inginerul Buzdugan,
fost director al Centrului de
Proiectare al Învăţământului, a
fost numit, după moartea
profesorului Cezar Lăzărescu, şef
de proiect complex pentru
bibliotecă; el a rămas să
gestioneze, după 1990, fondurile
minimale care se dădeau anual
de către secţia de investiţii a
Ministerului Culturii, pentru
menţinerea şi conservarea clădirii
şi pentru pază.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Macheta
proiectului
realizat de
echipa
profesorului și
arhitectului
Lăzărescu, la
începutul anilor
80.


ANUL – UNU. Temele de proiectare a unui nou
sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Macheta
proiectului
realizat de
echipa
profesorului
și arhitectului
Lăzărescu, la
începutul
anilor 80.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Macheta
proiectului
realizat de
echipa
profesorului
și
arhitectului
Lăzărescu,
la începutul
anilor 80.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Macheta
proiectului
realizat de
echipa
profesorului
și
arhitectului
Lăzărescu, la
începutul
anilor 80.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Macheta
proiectului
realizat de
echipa
profesorului
și arhitectului
Lăzărescu, la
începutul
anilor 80.

Lungul drum al
bibliotecii către
casă:
noul sediu al
Bibliotecii
Naţionale a
României

Fotografie din anii 80 cu
șantierul clădirii BCS.

ANUL – UNU.
Temele de
proiectare a
unui nou sediu
al BNR

Lungul drum al
bibliotecii către
casă:
noul sediu al
Bibliotecii
Naţionale a
României

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

ANUL – UNU.
Temele de
proiectare a
unui nou sediu
al BNR
Fotografie din anii 80 cu
șantierul clădirii BCS.


nou sediu al BNR

ANUL
– UNU
ANUL
ZERO
ANUL
+ UNU

Sediul
Bibliotecii
Naţionale a fost finalizat de
Aedificia
Carpaţi
S.A.,
contractul dintre firmă şi
Ministerul Culturii fiind semnat
în martie 2009.
Perioada de execuţie:
30 de luni.
Valoarea totală a
investiţiei: 104.839.121 euro.


ANUL – UNU.
Temele de
proiectare a
unui nou
sediu al BNR


ANUL + UNU. Temele de proiectare a unui
nou sediu al BNR
Noul sediu al BNR:
14 săli de lectură (în prezent,
doar 7 deschise publicului, la
care se adaugă American
Corner)
3 săli de conferinţe
Aula de 400 de locuri
Atrium-ul de 1000 mp
30.000 mp spaţii de depozitare
15.000 mp spaţii multifuncţionale
(expoziţii, audiţii, librării şi
cafenele)


Biblioteca Naţională a României

ANUL + UNU
aprilie 2012 – aprilie 2013

Biblioteca Naţională
a României

ANUL + UNU
aprilie 2012 – aprilie 2013
O analiză a
politicii de promovare:
oportunităţi ● provocări ● aşteptări ●
redimensionări ●
recalibrări ale discursului public

a României
+ ANUL UNU

aprilie 2012 – aprilie
2013
O analiză a politicii
de promovare:
oportunităţi
provocări aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

În data de 23 aprilie 2012, Biblioteca Naţională a
României a inaugurat noul şi modernul său sediu,
din B-dul Unirii nr. 22, după o lungă şi grea
aşteptare, de-a lungul „istoriei recente” – de 50
de ani.

a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Astfel, în destinul Bibliotecii Naţionale a
României, intervalul aprilie 2012 – aprilie 2013
poate fi asimilat cu ANUL UNU
din „era noastră”,
un an în care instituţia şi-a verificat punctele
de continuitate, nucleul dur al identităţii sale,
relaţiile cu trecutul recent, precum şi
capacitatea de a se redefini, a se reajusta şi a
se recalibra, în funcţie de caracteristicile şi
oportunităţile oferite de noua clădire, de
orizontul de aşteptare al publicului.

a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Desfăşurat în intervalul 23-27 aprilie 2012,
evenimentul care a celebrat deschiderea oficială a
noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României a
anunţat deja, după cum o demonstrează şi agenda
celor cinci zile, punctele principale de interes ale
strategiei de promovare şi de comunicare publică a
Bibliotecii Naţionale a României, odată cu
instalarea în noul sediu, precum şi noul discurs.

a României

Punctele principale ale strategiei de promovare şi de
comunicare publică a Bibliotecii Naţionale a
României, anunţate încă din programul inaugurării:

ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu
bibliotecile din Sistemul Naţional de Biblioteci – publice,
specializate, universitare, şcolare;
asociaţiile naţionale de profil – ANBPR şi ABR;
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova;
● O bună, eficientă şi reciproc avantajoasă relaţie cu toate
instituţiile culturale, educaţionale şi infodocumentare,
precum şi cu centrele culturale şi ambasadele;
● Mai multă deschidere, receptivitate faţă de aşteptările şi
nevoile publicului, fie ele bine definite sau doar „vag
conturate”.

Direcţii strategice în politica de promovare a
Bibliotecii Naţionale a României
– (re)definiri sau, după caz, consolidări –
I. Consolidarea / redimensionarea Funcţiei patrimoniale

a României
+ ANUL UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Scop:
Continuarea unor acţiuni de promovare deja validate,
consolidate şi iniţierea de noi demersuri, pentru a pune în
valoare nu doar patrimoniul documentar al Bibliotecii
Naţionale, dar şi pe cel al României, Biblioteca Naţională
exercitându-şi astfel, mai eficient, rolul de catalizator al
„energiilor”, la nivel naţional.
Acţiuni:
Continuarea unor serii culturale şi ştiinţifice deja
consolidate. Exemple: Ora de literatură la BNR cu Alex

Ştefănescu, Zilele BNR, Conferinţele BNR, Cărţile şi
filmele lor, Săptămâna profesională a BNR.
Iniţierea unor serii şi evenimente noi, pe segmente

patrimoniale ne- sau insuficient acoperite.

a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Direcţii strategice în politica de promovare a Bibliotecii
Naţionale a României
II. Consolidarea / redimensionarea Funcţiei
metodologice
a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Scop:
Continuarea unor acţiuni de promovare deja consolidate şi
iniţierea de noi demersuri, pentru a exercita, mai eficient,
funcţia metodologică, la nivel naţional.
Acţiuni:
Continuarea unor serii precum: Sesiunea anuală de
comunicări ştiinţifice a Departamentului Ştiinţe ale
Comunicării – Ştiinţele informării şi documentării.
Universitatea Bucureşti. Facultatea de Litere,
Săptămâna profesională a BNR, şedinţe şi întâlniri în
cadrul asociaţiilor ABR şi ANBPR (care, din aprilie 2012, au
sediu la Biblioteca Naţională a României) etc.
Iniţierea unor serii şi evenimente noi, pe segmente
metodologice ne- sau insuficient acoperite.

Direcţii strategice în politica de promovare a Bibliotecii
Naţionale a României
III. Conturarea ideii de bibliotecă – univers deschis
a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Scop:
Perceperea spaţiului bibliotecii – extrem de generos, de
altfel – ca spaţiu de lecturi libere, de socializare, în care
publicului i se propun evenimente culturale şi de informare
dintre cele mai variate.
Acţiuni:
Deschidere, receptivitate faţă de propunerile de proiecte şi
acţiuni comune, venite din partea unor organizaţii, asociaţii
ori persoane fizice.
Deschidere, receptivitate faţă de propunerile de dialog
venite din partea publicului larg, faţă de felul în care acesta
se raportează la spaţiile bibliotecii – spaţii de lectură „fără
ziduri”, univers (de lectură) deschis.

Direcţii strategice în politica de promovare a
Bibliotecii Naţionale a României
IV. Definirea unor spaţii identitare în noul sediu
a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

În aprilie 2012, Biblioteca Naţională a României a intrat,
cum spuneam, în posesia sediului pe care îl aştepta de
peste 30 de ani.
Biblioteca însă trebuie să facă efortul de a-şi „lua în
posesie”, de a-şi apropria, inclusiv simbolic, acest spaţiu
deosebit de generos şi de ofertant, atât pentru cei care
lucrează aici, cât şi pentru publicul care-i trece pragul.
Politica de promovare trebuie să se concentreze şi pe
„verificarea” şi validarea spaţiilor de conferinţă, lecturi
libere, socializare, expoziţionale etc., dar mai ales pe
identificarea unor spaţii identitare, din care să fie emisă
„vocea” instituţiei Bibliotecii Naţionale a Românei.

Odată cu mutarea în noul sediu, numărul
evenimentelor culturale, profesionale şi ştiinţifice
desfăşurate la Biblioteca Naţională a crescut de
aproape 10 ori!
a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Astfel, în comparaţie cu anul 2011 (ianuarie-decembrie),
când numărul total al acestora a fost de 12, în perioada
aprilie-decembrie 2012, numărul evenimentelor a fost de
peste 80, multe dintre acestea fiind desfăşurate pe mai
multe zile.
Acest ritm s-a menţinut (şi chiar s-a înteţit) pe parcursul
anului 2013.
Astfel, în 2013, la Biblioteca Naţională a României s-au
desfăşurat în jur de 150 de evenimente.
Numărul de participanţi la evenimente în sediul nou: 90.000
de persoane.

Evenimente desfăşurate în 2011

a României
ANUL + UNU
2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Eveniment desfăşurat în 2012, până la mutarea
în noul sediu:
Donaţii şi donatori în colecţiile BNR
a României

18 ianuarie 2012

ANUL + UNU

Prelegere susţinută de istoricul Neagu Djuvara,
Moderator: Alex. Ştefănescu.

2013
de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Evenimente culturale desfăşurate
în perioada
aprilie – decembrie 2012

O perspectivă asupra
culturii:
a României

Biblioteca Naţională a
României

ANUL + UNU

deschiderea oficială a noului
sediu

2013

23-27 aprilie 2012

de promovare:
oportunităţi
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Evenimente culturale desfăşurate în perioada

a României
ANUL + UNU
2013
O analiză a politicii de
promovare:
oportunităţi provocări
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public


a României
ANUL UNU
2013
promovare:
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

a României
ANUL + UNU
2013
promovare:
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Ianuarie - august 2013

a României
ANUL UNU
2013
promovare:
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public


a României
ANUL + UNU
2013
promovare:
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Evenimente culturale desfăşurate în
perioada

a României
ANUL + UNU
2013
promovare:
aşteptări
redimensionări
recalibrări ale
discursului public

Elena tirziman

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (6)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Elena tirziman

Similar to Elena tirziman (20)

More from DIB ULIM

More from DIB ULIM (20)

Elena tirziman