2. Introducere
Dansurile populare sunt considerate o comoară a neamului românesc ce se cultivă din generaţie în
generaţie, exprimând specificul fiecărei regiuni în parte.
Dansurile tradiţionale româneşti au o bogăţie a mişcărilor: de la dansuri cu mişcări line şi simple, la
cele cu ritm alert, ce necesită agerime şi virtuozitate.
Dansurile popular sunt însotite numai de muzica instrumentală şi, în funcţie de zonă, sunt presărate
cu strigături, pocnete din degete, bătăi din palme, paşi bătuţi, chiuituri etc. Mişcările diferă şi ele de la o
regiune la alta.
Dansurile moldovenesti si olteneşti sunt repezi, dinamice, necesitând multă îndemânare din partea
dansatorilor. Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie, cu paşi încrucişaţi, bătăi şi sincope,
fluturări de picioare şi pinteni.
Dansurile muntenesti sunt variate, mixte cu jocuri de bărbaţi şi femei. Cel mai frecvent, dansurile se
desfăşoară în cerc şi în semicerc. În Maramureş, „ţipuriturile” se cântă în intonaţii interesante, specifice. În
Transilvania se desfăşoară adevărate dialoguri între fete şi băieţi, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea aceste
strigături au rolul de conducere a dansului prin anunţarea figurilor.
3. Hora (Moldova)
Hora este un dans tradițional din România și Republica Moldova. Este
un dans țărănesc care reunește într-un cerc mare întreaga adunare.
Dansatorii se țin de mână, făcând 3 pași în diagonală în față, S-D-S, urmați de
bătaie cu dreptul, apoi în spate, trei pași D-S-D, bătaie cu S, totodată
învârtind cercul, în principiu invers sensului acelor ceasului. Participanții
cântă cu toții versurile cântecului fiind acompaniați de instrumentiști.
Țambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta
sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniază de obicei o horă.
Se dansează hora la nunți sau la mari sărbători populare. Hora cea
mai cunoscută este Hora Unirii.
https://youtu.be/gZ7LOy6ghZA
4.
5. Batuta (Bucovina)
Batuta este o melodie ritmată și cu o rezonanță plăcută creată de
instrumentul de suflat numit trompeta, folosit de aproape toate
formațiile și ansamblurile artistice moldovenești.
Bătuta este de fapt o variantă de joc popular din Moldova care a
apărut după alte genuri de dansuri tradiționale, cum sunt hora și hora
săltată fiind urmată de sârba, brâul și învârtita.
Bătuta sau bătuta-horă moldovenească are măsura 2/4 și este
jucată de obicei de bărbați care se prind într-un cerc și execută jocul cu
mișcări rapide și ferme.
https://youtu.be/D0U8gX5Ez4s
6.
7. Ciuleandra (Muntenia)
In dansul Ciuleandra, jucătorii, cuprinşi de după mijloc, formează un zid
compact de corpuri care se mlădie, se îndoaie, se răsuceşte şi tresaltă cum
poruncesc lăutarii. Cu cât se aprind mai tare jucătorii, cu atât şi muzica se aţâţă,
devine mai zvăpăiată, mai sălbatecă. Picioarele flăcăilor scapără vijelios, schiţează
figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie.
Apoi deodată, cu toţii, cu paşii săltaţi şi foarte iuţi, pornesc într-un vârtej.
Zidul viu se avântă, când încoace, când încolo, lăutarii pişcă vehement strunele
înăsprind şi ascuţind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să
răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă şi înghiţit de năvala ritmului.
Acum şirul, tot încovoindu-se şi strângându-se, începe să se încolăcească, să
se strângă, să se îngrămădească până ce se transformă parcă într-un morman de
carne fierbinte care se zvârcoleşte pe loc un răstimp ca apoi, pe neaşteptate, să se
destindă iarăşi, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă feţele roşite
şi vesele ale jucătorilor.
https://youtu.be/V33efMT0yjw
8.
9. Calusarii (Oltenia)
Călușul este un obicei românesc practicat în perioada numită
popular Rusalii, mai exact în cele nouă zile dintre
sssărbătoarea ortodoxă de Înălțare și cea numită Cincizecimea.
Tradiții similare există pe toată întinderea europeană a
fostului Imperiu Roman, de la Dansul Maurului în Britania sau Ciomăgașii în
Portugalia. Pe data de 25 noiembrie 2005, Dansul Căluşului a fost inclus în
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătii - UNESCO.
În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna
dinaintea Rusaliilor, și are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente
istorice care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul
executat de soldații lui Mihai Viteazul, "călușerii", ce se aflau sub conducerea
căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în
1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia.
https://youtu.be/sImsZJ7cX0o
10.
11. Sârba (Oltenia)
Sârba este un dans popular românesc, din marea familie a dansurilor
balcano-carpatice, răspândit în România și Republica Moldova, cu ritm foarte
vioi, care se joacă de obicei cu dansatorii prinși în cerc.
Sârba este un dans mixt, executat de femei și bărbați, cu o mișcare
rapidă și ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, în care se mișcă
simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate, dansatorii
ținându-și mâinile pe umerii celui din stânga și celui din dreapta.
Tipuri de sârbă: https://youtu.be/Kfp7Nu3bDJo
• Sârba în caruță
• Sârba călușerească
• Sârba oltenească
• Sârba de la Poiana Stampei
• Sârba din cimpoi
12.
13. Ciobănașul (Transilvania)
Ciobănașul este un joc popular românesc, de perechi,
întâlnit preponderent în zona subcarpatică și de câmpie
a Munteniei, Moldovei, precum și în sud-estul Transilvaniei.
Jocul începe cu perechile dispuse în cerc, cu partenerii
ținându-se de talie. Prima parte a jocului constă într-o
plimbare a perechilor în sensul invers al acelor de ceasornic,
iar a doua în învârtiri în ambele sensuri, încheiate cu treceri pe
sub mână. Tempoul este accelerat, iar mișcarea este vioaie, cu
pași simpli.
https://youtu.be/_kn5lN1So1c
14.
15. Geamparalele (Dobrogea)
Geamparalele sunt un dans popular românesc în
trei timpi, asemănător horei, caracterizat prin mișcări
vioaie.
Aceasta isi are radacinile in folclorul etniilor
stabilite de-a lungul istoriei alaturi de romani, in tinutul
Dobrogei.
https://youtu.be/YwTWlJS1C_w
