1. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA
I.P COLEGIUL DE MEDICINĂ CAHUL
REFERAT
Amenajarea, dotarea și regimul de lucru în laboratorul parazitologic.
Morfologia viermilor paraziți.
Verificat: Eugenia Casiadi
Elaborat: Pavliuc Irina
Studentă grupa AM-41
CAHUL 2022
3. Amenajarea,dotarea și regimul de lucru în laboratorul parazitologic
Laboratorul parazitologic este secţie de tip închis; accesul fiind controlat şi limitat. În situaţii
speciale, când se impun sau este necesară prezenţa unor persoane din afara laboratorului de
analize medicale, accesul se efectuează numai cu aprobarea şefului de laborator, pe o
perioadă determinată şi numai în prezenţa unui angajat al laboratorului. Accesul pacienţilor
este permis numai de către Seful Laboratorului si numai in spaţiile destinate acestora şi doar
în timpul programului de lucru.
Laboratorul parazitologic trebuie să fie astfel structurat şi dotat incât să prevină riscul
contaminărilor accidentale şi să poată funcţiona in mod fluent.
Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau paraziţi
trebuie marcată cu indicatorul de "Pericol biologic".
Se interzice păstrarea şi consumul de alimente 'in incăperile tin care se lucrează cu
materiale contaminante.
4. Spaţiul laboratorului parazitologic trebuie să fie ventilat corespunzător, natural sau
artificial, iar acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează calitatea analizelor,
acestea trebuie să fie controlate şi înregistrate. Laboratorul parazitologic trebuie să fie
racordat la reţeaua de canalizare sau să deţină instalaţii proprii de colectare, tratare şi
evacuare a apelor uzate, rară a se produce poluarea solului, apei şi aerului, conforrn 'in
vigoare. Colectarea, depozitarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor rezultate în
urma desfăşurării activităţii medicale în laboratorul parazitologic se face în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. Laboratorul parazitologic trebuie să
aibă în dotare recipiente corespunzătoare pentru colectarea separată a deşeurilor pe
categorii: deşeuri periculoase infecţioase, tăietoare-inţepătoare, chimice şi
farmaceutice şi deşeuri nepericuloase, asimilate celor menajere.
5. Morfologia viermilor paraziți
Viermii paraziţi sunt specii vii care trăiesc in interiorul unui organism viu (gazdă), hrănindu-
se cu substanţele nutritive ale acestuia. Paraziţii ajung tn interiorul corpului pe calea
aerului, apei sau prin alimente.
Pentru a se multiplica, paraziţii intestinali se hrănesc atât cu substantele nutritive din
alimentele consumate, cât şi cu mucoasa zonei unde se stabilesc sau chiar flind hematofage.
Cu toate ca se pot stabili oriunde în organismul uman, intestinul constituie mediul ideal
pentru dezvoltarea şi multiplicarea lor. Viermii paraziţi trăiesc pe seama altor organisme şi
adesea le provoacă diferite boti numite parazitoze. Viermi paraziţi se pot intâlni în toate
organismele superioare şi inferioare. Au organe sexuale bine dezvoltate, insă sistemele
excretor, nervos şi digestiv sunt mult reduse, datorită adaptăril la parazitism, trăind pe seama
organismului gazdă. Prezintă organe de fixare bine dezvoltate cu ajutorul cărora sunt bi.ne
antrenate in mucoasă şi lumenui intestinal.
6. ► Ascaris lumbricoides trăleşte în intestinul gazdei. Are lungime de 10.15 cm la mascul şi
20-25 cm la femelă. Femela depune circa 240000 de ouă zilni.c. Este un parazit foarte
periculos deoarece poate să treacă prin orice organ, jar pătrunderea acestuia 111 căile
•espiratorii ale gazdei, poate produce asfixia gazdei. Prevenirea infestării este respectarea
cerinţelor igienice stricte. Lupta cu aceşti viermi este foarte grea, ei transmiţându-se la
oameni prin diferite căi: apă, carne (porcii servesc drept gazde intermediare pentru mulţi
viermi cilindrici), alţi oameni infectaţi, unele animale de casă, etc. Parazitoza se numeşte
ascaridoză.
► Fasciola hepatica are corpul acoperit de un tegument, care formează o cuticulă cu rol de
apărare impotriva sucurilor digestive. Parazitoza produsă se numeşte fascioloză.
► Trichinella spiralis este un vierme parazit foarte mic (3-4 mm) care se transmite la om
prin consumul de carne de porc infestată şi necontrolată sanitar. Boala produsă se numeşte
trichineloză.
► Taenia sollium şi Taenia saginata trăieşte în intestinui subţire al omului. Are corpul
turtit ca o panglică, de culoare albă. Parazitoza se numeşte teniază. Tenia sollium poate
provoca cisticercoză.
► Necator americanus şi Ancylostoma duodenale (viermi carlig): sunt frecvent intâlniţi în
zonele tropicale Şi măsoară. până în 2 cm lungime. Odată ajunşi in intestine, aceştia se
hrănesc cu sângele din pereţii intestinall. Afecţiunea provocată de aceşti viermi intestinali se
numeşte anchilostomiază.
► Schistosotna mansoni: acest parazit are o lungime mai mică de 2 cm. Paraziţii adulţi
trâiesc în venele intestinale, iar ouăle sunt depuse in intestine. Afecţiunea provocată se
numeşte schistosomiază, iar diagnosticarea presupune identificarea ouălor din masele fecale
şi urină.
7. ► Diphyllobotrium latutn este agentul botriocefalozei: este transmis prin ingestia peştelui
de apă dulce. Acesta poate atinge o lungime de 10 m. Hymenotepis nana este responsabilă de
himenolepidoză: parazitoză frecventă la copii, este o tenie mica transmisă prin ingestia de
insecte (pureci, viermi de făină).
