1. Diagnosticul si terapia bolilor
parazitare provocate de
NEMATODE
Popesco Ecaterina

2. În clasa Nematoda se cuprind viermii ai căror corp este cilindric, alungit mult
şi subţiat către capete. Nematodele sunt viermi cu sexele separate,
accentuându-se foarte mult dimorfismul sexual.
Femelele sunt mult mai dezvoltate decât masculii,la rindul lor masculii posedă
un aparat copulat și cite odată extremitatea posterioară ste
spiralată.Femelele după fecundație se desting in 3
grupe:ovipară,vivipară,ovovivipară.
Nematodele parazite, fie în forma lor adultă, fie larvară,pot fi întâlnite în toate
organele animalelor. Ele se pot localiza în tubul digestiv în glandele anexe,
în aparatul respirator, circulator,etc.
Migrația: -entero-hepato-pneumo-traheo-enterală
-entero-hepato-pneumo-traheo-somatica
-parieto-digestivă

3. Subord.Ascaridata,fam.Ascaridae
Diagnosticul:
A.Suum
 D.Clinic:abdomen in butoi,eventual prezintă tuse.
 D.Necropsia:identificarea ascarizilor in intestin.
 D.Microscopic:coproscopie-identificarea ouălor in fecale prin metoda
flotației cu solutie salina suprasaturata.In faza pulmonară de migrație
diagnosticul poate fi pus prin indentificarea larvelor in secrețiile traheale.
Parascaris equorum:
 D.Clinic:greu de stablilit
 D.Necropsic:evidențierea vermilor in intestin
 D.Microscopic:se face prin flotație cu solutie salina suprasaturata.

4. Fam.Anizakidae:
Toxocara (neoascaris)vitulorum:
 D.Clinic:evidențierea eliminarilor de ascarizi prin fecale si mirosul aleaceu
degajat din cavitatea bucală.
Toxocara canis și T.Cati:
 D.clinic:abdomen balonat și eliminări de ascarizi o dată cu fecalele/vomitat.
 D.necropsic:evidențierea ascarizilor în intestin.
 D.coproscopic:metoda flotației ,cu diferențirea oului fata de alti ascarizi.
Fam.Ascarididae:
 A.galli:
 D.epizootolog.:în sezonul de vară la pui și în toamnă-iarnă la păsări adulte.
 D.coproscopic: ovohelmintoscopic(confundarea ouălor cu Heterakis).
 D.necropsic:evidențierea ascarizilor adulți în intestin.
 D.diferențial:hipovitaminoze,eimerioze,trichomonoze,histomonoză și spirochetoză.

5. Subord.Oxiurata:
Oxiuroza Cabalinelor(O.equi)
-D.Clinic:retezarea părului de la baza cozii.
-D.microscopic:examen ovohelmentoscopic-se racleaza crustele din jurul anusului și se
examinează la microscop.
D.Diferențial:rîia sarcoptică și micoze.
Pasaluroza(P.ambiguus)
D.Clinic:impsibil de pus.
D.Necropsic:evidentierea adultilor prin spalarea continutului cecal si trecerea lui printr-o
sita.
D.Microscopic:metoda de flotatie cu solutie salina suprasaturata.

6. Fam. Strongylidae:
Delafondia vulgari-cabaline
 D.epizotologic:virsta cailor,starea pașunelor,nr.cazurilor apărute.
 D.Clinic:semne digestive (diaree,colici),slabiri,anemie,șchipatura la cald și orhita.
 D.Necropsic:adilții in intestinul gros și formele larvale in anevrisme.
D.laborator:metoda flotației,coproculturile permit d.diferențiat a diferitor specii de
strongili Anevrismele pot fi indentificate prin examenul rectal și prin
ultrasonografie.
D.diferential:
-ascarioză-apare la virsta tinară,abdomen balonat.
-enerite banale de origine alimentară.
-anemia infecțioasă evoluiaza fară tulburări digestive.
-tulburări de alimentație. A.caninum
Fam. Ancylostomide:
A.caninum:
D.epidem.:boli ale ciinilor de vînătoare/fără stăpîn.
D.clinic:anemie,diaree,adenopatie,epistaxis.
D.coproscopic:metoda flotației,tehnica specifică PCR-RFLP.
D.necropsic:caracteristicele morfologice distincte ale viermilor.
D.diferenț.:ascarioză,enterite,babezioză.
Bunostomum trigonocephalum:
 D.Clinic:simptome digestive și anemie.
 D.Necropsic:adultii intestinul subțire.

7. Subordinul Strongylata:
Fam.Trichostrongylidae:
Ostertagia (O.circumcincta):
D.clinic:scade apetitul,diareea,apar edeme submaxilare.
Haemonchus (H.contortus):
D.clinic:febră,,anemie,anorexie,fecale negriciose.moarte progresivă.
Nematodirus(N.spathiger,N.filicolis):
D.clinic:anorexie,polidipsie,diaree profuză cu fecale negricioase la început apoi galbe-gri.
Cooperia(C.oncophora):
D.clinic:scade apetitul,diaree intermitentă,edeme submaxilare,anemia lipsește.
D.epidemiologic:
-Structura turmelor,covor erbos,pașunile.
D.laborator:
-Ex.coproscopice:metoda de flotație cu sol.de sulfat de Mg(35%),sulfat de Zn(33%),Clorură
de sodiu (25%).Metoda Mc Master permite determinarea cantitativă a auălor din
fecale.
D.necropsic:
Examenul se face cu atenție-paraziții fiind foarte subțiri și greu observabili.Pentru observarea
lor recurgem la metoda spălărilor succesive sau metoda digestiei artificiale.
D.diferențial:
-esofagostomoză;
-fascioloză;
-coccidioză,etc.

8. Subord.Spirurata:
T.Rhodesi,T.Gulosa,T.skrjabini:
D.epidemiolog.:evoluează enzootic în perioada sezonului cald.
D.clinic:confirmarea se face prin evidențierea viermilor în sacul conjunctival.
D.microscopic:În I fază de boală se colectează secreții lacrimare pentu evidențierea
larvelor.
D.diferențial:cherato-conjunctivite,conjunctivite banale,setarioza oculară.
Subord.Filariata:
O.Cervicalis:
D.clinic:flegmonul și fistula greabănului se diagnostică ușor,greu de demonstrat
etiologia parazitară.
D.microscopic:Biopsia din pielea zonelor afectate-depistarea microfilariilor.Probele se
dilacerează în ser fiziologic se lasă cîteva ore la 37C,și se face microscopia cu
obiectiv mic.
D.diferențial:urticaria,dermatite alergice.
O.gutturosa:
Diagnosticul se bazează pe evidențierea microfilariilor în limfa dermică.Post-
mortem se pot identifica adulții în zonele cu leziuni.

9. Subord.Rhabitata:
Strongyloides stercoralis:
D.epizootologic:boala apare la tineretul întreținut necospunzător în adăposturi
neigienice și umede.
D.clinic:deficil dar se va tine cont de simptome cutanate,digestive,pulmonare.
D.coproscopic:este facil,cu caracteristicele evidente ale oului.
D.necropsic:femelele se evidențiază prin exam.atent al intestinului la lupă sau raclatului
de mucoasă la microscop.
Subord.Trichocephalata:
T.spiralis:
D.clinic:imposibil iar după sacrificare se va face exam.cărnii prin trichineoscopie,
digestie artficială,ELISA,intradermoreacția,hemaglutinarea,reacția de fixare a
complementului,imunofluorescența indirectă,microprecipitarea larvară,difuzarea în
gel-agar.
D.difențial:
-chisturi de Sarcocystis;
-Strongyloides;
-larvele de Toxocara.

10. Profilaxia în bolile provocate de nematode
 Reducerea gradului de contaminare a mediului exterior;
 Tratarea cu antihelmintice;
 Prelucrarea încăperilor cu hidroxid de sodiu/vapori de apă sub presiune(A.suum)
 Condiții bune de igienă.
 Deșeurile prelucrate biotermic;
 Menținerea infestației la un nivel cît mai redus,dehelmintizări timpurii și repetate
(T.canis);
 Examenul trichiniloscopic se va executa în mod obligatoriu pentru tăierile de
animale receptive.
 Măsurile de combatere a dipterelor vectori.
 Dezinsectizările în perioadele calde;

11. Tratamentul în bolile provocate de nematode
Grupa Benzimidazolii:
 Fenbendazol
 Albendazol
 Mebendazol
Grupa Benzim-Imidazolii:
 Levamisolul
 Pirantel
 Morantel
Grupa Compuși organofosforici:
 Diclorfos
 Triclofan
 Curnafos
 Lactone Mcrociclice :
 Avermectinele(ivermectina,doramectina)

12. Caracteristica morfologică a ouălor:
A.suum A.galli P.equorum
T.Canis C.oncophora O.circumcincta

13. N.spathiger O.gutturosa O.circumcincta
O.Cervicalis T.spiralis Strongyloides stercoralis
B.trigonocephalum

14. Nematodozelele parazitare
respiratorii

15.  Increngatura : Nemathelminthes
 Clasa: Nematoda
 Ordinul:Strongylida
 Subordinul: Strongylata
genul
 Familia: Dictycaulidae Dictycaulus
Protostrongylidae Protostrongylus
Muellerius
Cystocaulus
Metastrongylidae Metastrongylus

16. Familia Dictycaulidae
 Se caracterizeaza prin dimensiuni relativ mari,de 6-12
cm lungime si absenta capsulei vitale.
 Paraziteaza aparatul respirator la animale erbivore in
stadiile adulte si larvare (L4 si L5),producind traheite
si bronhopneumonie (dicticauloza).
 Ciclul evolutiv este de tip monoxen.
 Femelele sunt ovovivipare.

17. Familia Dictycaulidae
Specii:
D. Filaria
D. viviparus
D. arnefeldi

18. Adultii paraziteaza la nivelul traheo-bronhic la ovine si
caprine,unde se hraneste cu mucus.
Este un nematod de culoare albicioasa
D. filaria

19. D. viviparus
 Paraziteaza la taurine,bubaline,zimbru.

20. D. arnefeldi
 Paraziteaza la ecvine.
 Femela are 60 mm
 Perioada prepatenta este de 90-120 zile la magar si 60-
100 zile la cal

21. Diagnostic
 Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice,
coroborate cu aspectele epizootologice.
 Diagnosticul diferenţial trebuie să se facă faţă de alte
afecţiuni pulmonare (la oi cu estroza produsa de formele
larvare ale lui Oestrus ovis care se localizeaza in
sinusuri).
 Diagnosticul de certitudine se confirmă numai prin
examene de laborator(Baermann).

22. Tratament
 Tratamentul in cazurile acute, consta in administrarea
antibioticelor cu spectru larg, pentru a minimiza infecții
bacteriene secundare.
 Tratamentul este eficient folosind diferite preparate
antihelmintice. Acestea includ benzimidazolilor
(fenbendazol, oxfendazol, albendazol și) și lactone
macrociclice (ivermectin doramectina, Eprinomectină și
moxidectină).
 Levamisol se utilizează la bovine, dar tratamentul poate fi
necesar să fie repetate două săptămâni mai târziu, pentru
că este mai puțin eficace împotriva larvelor in primele faze.

23. Profilaxie
 Pentru prevenţia dictiocaulozei, în verile ploioase, se
recomandă:
1. Deparazitarea suplimentară a animalelor, cu
antihelmintice
2. Se va evita scoaterea animalelor pe păşunile cu bălţi de
apa
3.De asemenea o măsură de prevenţie importantă este
alimentaţia echilibrată, realizată prin suplimentarea
furajelor cu premixuri vitaminice.

24. Familia Protostrongylidae
 Speciile din aceasta familie paraziteaza adulti si formele
preimaginale( L4 si L5) la nivelul bronhiilor si alveolelor
pulmonare la rumegatoare mici si iepuri producind
bronhopneumonii.
 Ciclul evolutiv de tip diheteroxen.
 Morfologic,se disting prin dimensiuni mici,de 15-30 mm
lungime si aspectul filiform.
 Prezinta bursa copulatoare slab dezvoltata si doi spiculi
grosi.

25. Specii:
 P. kochi, P.hobmaieri, P.stilesi,
P.pulmonalis,P.tauricus, P.cuniculorum
Muellerius capilaris
Cystocaulus ocreatus

26. Protostrongylius kochi
 Paraziteaza bronhiile mijlocii si bronhiolele la
ovine si capra.
 Nematod lung si subțire .
 Masculul ajunge la 24,3 la 30,0 mm în lungime și
0.15 - 0.17 mm lățime
 Femela , lungime 28 - 40 mm și o lățime de 0.162-
0.225 mm. extremitatea caudala se termina conic si
neascutit.
 Vulva este situata subterminal

27. Muellerius capilaris
 Paraziteaza la ovine si caprine in bronhile terminale si in
alveolele pulmonare.
 Masculul- 11-26mm lungimea
 Femela 19-30mm lungimea, bursa caudala este foarte redusa
sau chiar absenta extremitatea caudala este spiralata.Spiculii
150-180 µm sunt recurbati si adesea incrucisati.Vulva este
dispusa subterminal si prezinta o ingosare in partea sa
posterioara..

28. Cystocaulus ocreatus
 Este un nematod de culoare galben-rosietica. Masculu 18-
19 mm lung. Femela 30-60 mm lung. Coasta dorsala a
bursei caudale este subtire si se termina prin trei ramuri
scurte si egale. Spiculii 275-279 µm lung.Vulva este
situata la 150-260 µm de la anus. Spiculii sunt bifurcati
distal. Are ca gazda intermediara artropodele din genurile
Zebrina, Theba, Helicela.

29. Diagnosticul
Se stabileste in baza semnelor clinice.
Diagnosticul de laborator se bazează pe identificarea L-1
care găsește în fecale proaspete (Baermann).

30. Tratament
 Ca tratament se utilizeaza cu succes preparatele din grupa
benzimidazolice.
 Preparatele se administreaza individual sau in grup cu o
cantitate mica de hrana.
 Alben pastile 1/35kg masa corporala.
 Valben comprimate 1/70 kg masa corporala.

31. Profilaxie
 Profilaxia se realizeaza prin evitarea raspandirii larvelor in
mediul inconjurator;
 Controlul surselor de poluare cu elemente parazitare si
inactivarea acestora prin dehelmentizare profilactica si
distrugerea elementelor invazionale expulzate post-
terapeutic.

32. Familia Metastrongylidae
 Este o helmintoză a aparatului respirator , care afecatează
de obicei tineretul suin, întreţinuţi la păşune sau în micile
gospodării, evoluînd cronic, cu tulburări
bronhopulmonare.
 Incidenţa bolii se corelează cu prezenţa oligochetelor
(G.I), crescînd in sezonul de vara la peste 25% din
populaţiile de tineret porcin.

33. Specii:
 Metastrongilus elongatus
 Metastrongilus pudendotectus
 Metastrongilus salmi

34. Metastrongilus elongatus
 Filiform
 Nuanţă albicioasa,
 Dimensiuni: mascul, 15 – 25 mm lungime şi
0,15 – 0,2 mm lăţime femela, 25 – 28/0,4 mm
 Femela uşor curbată la partea posterioară,
vulva se deschide subterminal
 Ouăle sunt mamelonate şi embrionate.
Cele cu coajă netedă sunt mai mari şi se găsesc
în lumenul traheo-bronşic.

35. Metastrongilus pudendotectus
 Mascul: 12 – 25 mm lungime, bursa
caudala mai dezvoltată, spiculi mai scurţi,
bruni, terminaţi cu croşete duble.
 Femela: 22 – 25 mm lungime.
 Ouăle embrionate la pontă, ovale, cu coajă
fin mamelonată

36. Metastrongilus salmi
 Mascul: 15 – 18 mm lungime, bursa
caudală mică, lobi laterali prelungiţi
posterior, spiculi 2 – 3 mm lungime
 Femela: 25 – 45 mm lungime
 Ouăle elipsoide, asemanatoare cu celelalte
specii.

37. Diagnosticul
 Se stabileste in baza semnelor clinice.
 Pentru precizare se realizeaă coproscopia, prin metode de
flotaţie, se depistează ouăle caracteristice.
 Necropsic: focare de bronhopneumonie, microbronşită,
frecvent afectînd lobii diafragmatici, se depistează
paraziţii.
 Diagnostic diferenţial: forme pulmonare de ascarioză şi
strongilidoză, pneumonii specifice şi afrigore.

38. Tratament
 Flubendazol, 5 mg/kg, în hrană, sau 600 g pulbere 5%
per tonă de furaj, timp de 5 – 10 zile.
 Fenbendazol, 5 mg/kg, per os.
 Avermectine (Ivomec) 0,3 mg/kg, s.c.;
 Tetramizol, 12,5- 15 mg/kg, per os, o singura data în
hrană, la purcei cu anorexie se poate folosi sol. 10%,
s.c., în doză de 1 ml/10kg.
 Levamisol, 7,5 – 10 mg/kg, în hrană sau apă sau 7,5
mg/kg, s.c.
 Terapia specifica va fi asociata cu tratament
simptomatic (antibiotice, sulfamide, cardiotonice),
imbunătăţirea alimentaţiei.

39. Profilaxie
 Asigurarea condiţiilor de igienă în adăposturi, padocuri şi
alimentaţia corespunzătoare, în special tineretului porcin.
 Pentru distrugerea oălor, se va recolta şi depozita gunoiul
la platforma pentru biosterilizare.
 Pentru combaterea formelor clinice se vor efectua
dehelmentizări periodice ale tineretului suin.
 Imunoprofilactic, în unităţi sau localitati infestate puternic
se v-a folosi cu rezultate pozitive vaccinarea porcilor.