CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf

1
CURS METODICA EDUCATORI TITULARIZARE
PROGRAMA 2021
1. Curriculum pentru educația timpurie – structură, principii și valori fundamentale; plan
de învățământ, metodologia de aplicare a planului de învățământ, domenii de dezvoltare,
domenii experiențiale, activități de învățare, organizarea și amenajarea spațiului educațional
și rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare
2. Proiectarea didactică – specificul proiectării didactice în grădiniță: lectura personalizată
a programei pentru educația timpurie, planificare tematică anuală, planificare calendaristică
săptămânală, proiecte tematice, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective
operaționale, evenimente didactice)
3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie:
- mediul educațional, ambianța psiho-relațională, modalități de organizare a grupei, modele
de aranjare spațială a grupei, activități de învățare cu grupa combinată;
- tipuri, importanță, specific, organizare, desfășurare, evaluare: activități pe domenii
experiențiale, jocuri și activități liber-alese, activități pentru dezvoltare personală, activități
integrate, activități monodisciplinare, activități opționale, activități extrașcolare.
4. Jocul în educația timpurie – definirea jocului și specificul lui în preșcolaritate. Funcțiile
și clasificarea jocurilor. Relația joc – dezvoltare – învățare
5. Modalități specifice de realizare a activităților didactice în educația timpurie:
memorizare, convorbire, povestire și repovestire, lectura după imagini, observarea, joc
didactic, exercițiu cu material individual, joc-exercițiu, joc de rol, joc logico-matematic, joc
cu text și cânt, joc muzical, joc de mișcare, joc de creație, lectura educatoarei, dramatizare,
audiție, pictură, desen, modelaj, colaj
6. Strategii didactice tradiționale și moderne utilizate în educația timpurie: metodă de
învățământ, procedeu didactic, tehnică, instrument didactic, mijloace de învățământ,
materiale didactice
7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de
evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă),
metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității,
observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele
fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a
progresului copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare, caietul de observații etc.)

2
1. Curriculum pentru educația timpurie – structură, principii și valori
fundamentale; plan de învățământ, metodologia de aplicare a planului de învățământ,
domenii de dezvoltare, domenii experiențiale, activități de învățare, organizarea și
amenajarea spațiului educațional și rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare
În documentul de politici educaționale – Repere pentru proiectarea și actualizarea
Curriculumului național (ISE, 2016), se menționează următoarele: curriculumul pentru
educaţia timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se fundamentează pe un set de
finalităţi formulate în documentul de politici educaţionale Reperele fundamentale în
învăţarea și dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010). Acest
document reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii
să ştie şi să fie capabili să facă. Aceste aşteptări sunt definite pentru a sprijini creşterea şi
dezvoltarea normală și deplină a copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală.
Conform documentului menţionat, finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o
abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:
 dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;
 dezvoltarea socio-emoţională;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;
 capacităţi și atitudini în învăţare.
Curriculum-ul reprezintă un instrument de optimizare a experienței educaționale a
copiilor. Acest document stabilește cadrul pedagogic pentru sprijinirea dezvoltării copiilor
într-un mod holistic, prin practici educaționale și de îngrijire care permit copiilor să-și atingă
întregul potențial, permițând totodată educatorilor să-și personalizeze abordarea în funcție de
interesele, necesitățile și potențialul fiecărui copil. În acest sens, o serie de documente
europene accentuează că există un impact important al curriculum-ului predat asupra
dezvoltării copiilor (Comisia Europeană, EACEA și Eurydice, 2014).
Principii care stau la baza elaborării Curriculumului pentru educaţia timpurie:
 Principiul educaţiei centrate pe copil (cunoașterea, respectarea şi valorizarea
unicităţii copilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor acestuia);
 Principiul respectării drepturilor copilului (dreptul la educaţie, dreptul la liberă
exprimare etc.);
 Principiul învăţării active (crearea de experienţe de învăţare în care copilul
participă activ si poate alege și influența modul de desfășurare a activității);
 Principiul dezvoltării integrate (printr-o abordare integrată a activităţilor,
multidisciplinară/interdisciplinară);
 Principiul interculturalităţii (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectarea valorilor
naţionale şi ale celorlalte etnii);
 Principiul echităţii şi nondiscriminării (dezvoltarea unui curriculum care să asigure,
în egală măsură, oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie
sau statut socio-economic);
 Principiul educaţiei ca interacţiune dintre educatori şi copil (dependenţa
rezultatelor educaţiei de ambele părţi participante în proces, atât de individualitatea
copilului, cât şi de personalitatea educatorului / părintelui).
În relație cu valorile promovate de acest curriculum, practica/ opțiunile metodologice
ale educatorilor vor fi orientate de următoarele principii ale aplicării Curriculumului pentru
educația timpurie:

3
 Principiul individualizării (organizarea activităţilor ţine cont de ritmul propriu de
dezvoltare a copilului, de nevoile sale, asigurîndu-se libertatea copiilor de a alege activităţi şi
sarcini în funcţie de nevoile lor),
 Principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea copilului prin care acesta se
dezvoltă natural, prin urmare trebuie să stea la baza conceperii activităţilor didactice de toate
tipurile),
 Principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferirea unui mediul
educaţional de contexte şi situaţii de învăţare diverse, care să solicite implicarea copilului sub
cât mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric),
 Principiul alternării formelor de organizare a activităţii: frontal, în grupuri mici, în
perechi şi individual şi a strategiilor de învăţare,
 Principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesar ca între
educatoare şi familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să asigure continuitate şi
coerenţă în demersul educaţional; familia reprezintă un partener activ, nu doar receptor al
informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil; totodată e
importantă înţelegerea valorii educaţiei, pentru comunitate şi participarea comunităţii, în
perioadele timpurii).
Planul de învăţământ pentru educația timpurie reprezintă produsul curricular
principal și constituie componenta reglatoare esenţială a curriculumului pentru educaţia
timpurie, documentul oficial, normativ şi obligatoriu care jalonează organizarea de ansamblu
a procesului de predare-învăţare-evaluare, pentru fiecare nivel de vârstă şi tip de instituţie de
educaţie specifică perioadei aferente copilăriei timpurii.
Documentul se prezintă sub formă schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare
pentru fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii/
fiecărui tip de activități, pentru a putea asigura tuturor copiilor din toate unităţile
antepreşcolare şi preşcolare de stat şi particulare din ţară, acces la acelaşi tip de educaţie și
şanse egale în dezvoltare şi învăţare.
Tipurile de activităţi menţionate în planul de învăţământ sunt activităţi de învățare (în
sensul activităților educative în care se învață) desfăşurate cu întreaga grupă de copii sau pe
grupuri mici, în decursul unei săptămâni.
Nr.ore de activitati de
invatare Numarul total de ore de
Intervalul de
varsta
Categorii/Tipuri de
activitati de
desfasurate cu copiii
zilnic/tura
activitati de
invatare/saptamana
invatare
0 – 18 luni Jocuri si activitati liber-alese 2 h 10 h
Rutine si tranzitii 2 ½ h (2 zile/sapt.) 14 h
3 h (3 zile/sapt.)
Activitati tematice 10/15 min. 1 h
TOTAL 25h
19 – 36 luni Jocuri si activitati liber-alese 2 ½ h 12 ½ h
Rutine si tranzitii 2 h (4 zile/sapt.) 10 ½ h
2 ½ h (1 zi/sapt.)
Activitati tematice 20/25 min. 2 h
TOTAL 25 h
37 – 60 luni Jocuri si activitati liber-alese 2 h 10 h

4
Activitati pentru dezvoltare
personala 2 h 10 h
Activitati pe domenii
experientiale 1 h 5 h
TOTAL 25 h
61 – 72/84 luni Jocuri si activitati liber-alese 2 h 10 h
Activitati pentru dezvoltare
personala 1 ½ h 7 ½ h
Activitati pe domenii
experientiale 1 ½ h 7 ½ h
TOTAL 25 h
Metodologia de aplicare a Planului de invatamant pentru educatia timpurie
1. Planul de invatamant pentru educatie timpurie prezinta o abordare sistemica a
demersurilor educationale, asigurand continuitatea acestora in cadrul celei mai accelerate
perioade de dezvoltare din viata copilului si intre ciclurile de educatie anteprescolara,
prescolara si primara.
2. Intervalele de varsta (0 – 18 luni, 19 – 36 de luni, 37 – 60 de luni si 61 – 72/84 de luni),
care apar in planul de invatamant, precum si categoriile/tipurile si numarul de ore alocate
pentru activitati sunt rezultatul corelarii realitatilor din sistem cu Reperele fundamentale in
invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani si cu tendintele la nivel
european si mondial in domeniu.
3. Copilul este un subiect activ in procesul invatarii, iar dezvoltarea copilului este
dependenta de ocaziile pe care i le ofera rutina zilnica, interactiunile cu ceilalti, organizarea
mediului si activitatile/situatiile de invatare, special create de adult. In acest context, jocul
este activitatea fundamentala a copilului, pe care se sprijina toate tipurile de activitati de
invatare.
4. Activitatile de invatare (atat cele de la nivel anteprescolar, cat si cele de la nivel
prescolar) reprezinta un ansamblu de actiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate si conduse de cadrul didactic, prevazute in Curriculumul pentru educatie
timpurie si care conduc la atingerea asteptarilor pe care adultii le au de la copii in aceasta
perioada, ca premise ale competentelor de mai tarziu ale tinerilor. Desfasurarea acestora
necesita coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-
invatare-evaluare, respectiv: cadre didactice, parinti, copii, dar si a colaboratorilor si
partenerilor educationali din comunitate, a caror implicare este la fel de importanta. In
desfasurarea acestora, accentul va cadea pe incurajarea initiativei copilului, pe invatarea prin
experimente si exersari individuale. Activitatile de invatare se desfasoara individual, in
grupuri mici sau cu intreaga grupa de copii.
5. Categoriile/Tipurile de activitati de invatare prezente in acest plan de invatamant sunt:
(i) la nivel anteprescolar – Activitati tematice, Rutine si tranzitii, Jocuri si activitati liber-
alese si (ii) – la nivel prescolar - Activitati pe domenii experientiale (care pot fi activitati
integrate sau pe discipline), Jocuri si activitati liber-alese si Activitati pentru dezvoltare
personala.
6. Activitatile tematice –AT (nivel anteprescolar) sunt: Jocul (mijloace de realizare:
jocul cu jucaria, joc simbolic, joc senzorial, joc de constructie, joc didactic, joc cu nisip si
apa, jocul imitativ etc.), Activitati artistice si de indemanare (mijloace de realizare: desen,
pictura, modelaj, activitati practice si gospodaresti), Activitati de muzica si miscare (mijloace
de realizare: auditii, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, jocuri cu instrumente de percutie,
cantecele, exercitii euritmice), Activitati de creatie si de comunicare (mijloace de realizare:
povestiri, memorizari, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-

5
imitative, exercitii onomatopeice), Activitati de cunoastere (mijloace de realizare: observari,
lecturi dupa imagini, activitati matematice cu jucarii si obiecte concrete, convorbiri cu si fara
suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente) si Activitati in aer liber (mijloace de
realizare: plimbari, jocuri la nisipar, jocuri si intreceri sportive, utilizarea aparatelor de joaca
adecvate varstei).
7. Activitatile pe domenii experientiale - ADE (nivel prescolar) sunt activitati integrate
sau pe discipline, desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte tematice sau in cadrul
saptamanilor independente, planificate in functie de temele mari propuse de curriculum,
precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa. Mijloacele de
realizare sunt jocul cu toate valentele si sub toate formele sale (liber, dirijat, initiat de copii,
sau initiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical,
de miscare etc.), povestirea, exercitiile cu material individual, experimentele, constructiile,
lectura dupa imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizarile,
precum si alte mijloace, specifice didacticii, in functie de nevoile educationale ale copiilor
prescolari. Se vor avea in vedere toate domeniile experientiale si asigurarea unui echilibru in
planificarea mijloacelor de realizare a activitatilor zilnice si saptamanale. Selectarea,
structurarea logica a mijloacelor de realizare a acestor activitati trebuie sa tina cont de tipul de
activitate: de comunicare de noi cunostinte si formare de deprinderi si priceperi, de
consolidare/sistematizare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, de verificare - evaluare
(exemplu: activitatea de convorbire, care se bazeaza pe cunostinte insusite anterior in alte
activitati, se organizeaza dupa activitati de observare, povestire, jocuri didactice, lecturi pe
baza de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii inconjuratoare). In
cazul activitatilor integrate, mijloacele de realizare se succed si alterneaza in functie de
obiectivele de atins, de tema, de alte variabile sau determinanti, cum ar fi: varsta si
potentialitatile copiilor.
8. Jocurile si activitatile liber-alese – ALA sunt cele pe care, de regula, copiii si le aleg si
care ii ajuta sa socializeze in mod progresiv si sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a
mediului social si cultural caruia ii apartin, a matematicii, comunicarii, a limbajului citit si
scris etc. Ele se desfasoara pe grupuri mici, in perechi si chiar individual si pot fi abordate, in
maniera integrata, cu activitatile tematice/pe domenii experientiale si cu activitatile pentru
dezvoltare personala.
9. Reusita desfasurarii jocurilor si a activitatilor liber-alese depinde, in mare masura, de
modul in care este organizat si conceput mediul educational. Acesta trebuie sa stimuleze
copilul, sa-l ajute sa se orienteze, sa-l invite la actiune. Materialele care se vor regasi zilnic in
zonele/centrele/colturile deschise nu trebuie sa fie aleatorii, ci atent alese, in stransa corelare
cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare. Astfel, daca este vorba de
activitati desfasurate in sala de grupa, cadrul didactic va acorda o atentie deosebita organizarii
spatiului in centre, cum ar fi: Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte,
Nisip si apa si altele. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale,
de spatiul existent si de nivelul de varsta al copiilor.
10. In functie de spatiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel putin
doua centre de activitate, in care pregateste zilnic „oferta‖ pentru copii, astfel incat acestia
sa aiba posibilitatea sa aleaga locul de invatare si joc in functie de disponibilitate si nevoi.
Copiii trebuie sa se bucure de mobilitate si de libertatea de optiune.
11. Tema Jocurilor si activitatilor liber-alese poate fi data sub o forma generica si comuna
tuturor centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite pentru fiecare centru de activitate,
aspect ce ramane la latitudinea cadrului didactic. In ambele situatii, tema si continutul acestor
activitati se realizeaza simultan, corelandu-se cu celelalte activitati din programul zilei si cu
tema proiectului aflat in derulare, avand in atentie atingerea obiectivelor planificate.

6
12. In cadrul jocurilor si activitatilor liber-alese, actualul plan de invatamant aloca zilnic un
timp de cel putin 30 de minute jocului liber. In aceasta perioada, in care copiii pot sa-si
aleaga jocul si jucaria preferata, pot sa analizeze/exploreze obiecte/mecanisme/fenomene/idei
de care se simt atrasi, pot comunica si impartasi impresii cu colegii etc., cadrele didactice au
ocazia sa ii observe atent si sa consemneze aspecte ale jocurilor, preferintelor si actiunilor
libere ale copiilor, care sa le sprijine atat in procesul de cunoastere, cat si in cel de modelare
sau facilitare a dezvoltarii optime a copiilor.
13. Pentru jocurile si activitatile alese desfasurate in alte spatii decat spatiului obisnuit al
grupei (outdoor), o atentie speciala va fi acordata atat organizarii si amenajarii curtii de joc,
cat si sigurantei pe care o ofera copiilor spatiul respectiv si dotarile existente. De asemenea, in
functie de spatiul ales pentru desfasurarea activitatilor outdoor, care poate fi si in afara
institutiei (parc, crang, padure, pajiste, ferma, gospodaria bunicilor etc.), va fi acordata atentia
cuvenita adecvarii jocului si explorarii la conditiile oferite de acesta.
14. Activitatile pentru dezvoltare personala – ADP de la nivel prescolar includ rutinele,
tranzitiile (care se afla si la nivelul anteprescolar), o parte a activitatilor liber-alese din
perioada diminetii (cand este incurajata explorarea individuala a unui subiect de care este
interesat copilul), activitatile de dezvoltare a inclinatiilor personale/ predispozitiilor/
aptitudinilor din perioada dupa-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau saptamanal
– nivel prescolar), inclusiv activitatile optionale si extrascolare.
15. Rutinele sunt activitatile-reper dupa care se deruleaza intreaga activitate a zilei. Ele
acopera nevoile de baza ale copilului si contribuie la dezvoltarea globala a acestuia. Rutinele
inglobeaza, de fapt, activitati de tipul: sosirea copilului, intalnirea de dimineata, micul
dejun, igiena – spalatul si toaleta, masa de pranz, somnul/perioada de relaxare de dupa-
amiaza, gustarile, plecarea acasa si se disting prin faptul ca se repeta zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape aceleasi continuturi. La intalnirea de dimineata, accentul va
cadea, printre altele (salutul, miscarile de inviorare/masajul sau mangaierea cu scopul
sustinerii emotionale – in cazul copiilor foarte mici si in cazul copiilor agitati, tristi sau a celor
care manifesta aceasta nevoie, efectuarea prezentei, calendarul naturii), in functie de varsta
copilului, pe: autocunoastere, empatie, dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de relationare,
luarea deciziilor, incurajarea alegerilor si rezolvarea conflictelor.
16. Tranzitiile sunt activitati de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina la
activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei.
Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaza foarte mult, in functie de varsta
copilului, de contextul momentului si de competentele cadrului didactic. In acest sens, ele pot
lua forma unei activitati desfasurate in mers ritmat, a unei activitati care se desfasoara pe
muzica sau in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei
activitati in care se executa, concomitent cu momentul de tranzitie respectiv, un joc cu text si
cant cu anumite miscari cunoscute deja de copii etc.
17. Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii includ: activitati recuperatorii si
ameliorative pe domenii experientiale (din categoria/de tipul ADE), activitati recreative, de
cultivare si dezvoltare a inclinatiilor personale/predispozitiilor/aptitudinilor (din categoria/de
tipul ADP) si activitati liber-alese. Acestea respecta ritmul propriu de invatare al copilului si
aptitudinile individuale si sunt corelate cu tema saptamanala/tema proiectului si cu celelalte
activitati din programul zilei. Se recomanda ca, in cadrul acestor activitati, sa se valorifice
rezultatele evaluarilor periodice (vezi Fisa de apreciere a progresului copilului inainte de
intrarea in clsa pregatitoare) si rezultatele evaluarilor secventiale si consemnarile din Caietul
de observatii/Observator.
18. Programul anual de studiu pentru nivelul anteprescolar si pentru nivelul prescolar se va
organiza in jurul a sase mari teme (teme de integrare curriculara) Cine sunt/ suntem?, Cand,
cum si de ce se intampla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cine si cum

7
planifica/organizeaza o activitate?, Cum exprimam ceea ce simtim? si Ce si cum vreau sa
fiu? (ordinea prezentarii nu are o succesiune obligatorie si nu are nicio legatura cu momentul
din anul scolar cand, pentru o tema sau alta, se pot derula cu copiii, indeosebi cu prescolarii,
diferite proiecte tematice). Pentru intervalul de varsta 0-3 ani, ca si pentru nivelul 3-5 ani, nu
este obligatoriu sa se parcurga toate cele sase teme pe parcursul unui an scolar. In acest
context, cadrul didactic se poate opri la cel putin 2 teme anuale (pentru nivelul anteprescolar)
si, respectiv, cel putin 4 teme anuale (pentru nivelul prescolar), in functie de nivelul grupei si
de dimensiunile de dezvoltare avute in vedere. In situatia grupelor cu copii de 5-6 ani se
recomanda parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
19. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de varsta, se stabilesc proiectele/activitatile
tematice care urmeaza a se derula cu copiii.
20. Intr-un an scolar, la nivelul prescolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte
tematice cu o durata maxima de 5 saptamani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de
mai mica amploare (ceea ce este recomandat), variind intre 1-3 saptamani, in functie de
complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva. De asemenea,
pot exista si saptamani in care copiii nu sunt implicati in niciun proiect, dar in care sunt
stabilite teme saptamanale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor sa studieze.
Totodata, pot exista si proiecte de o zi (teme concurente) si/sau proiecte transsemestriale.
Pentru nivelul anteprescolar se recomanda abordarea tematica saptamanala.
21. In medie, pentru toate cele patru intervale de varsta, o activitate cu copiii dureaza intre
5 si 30 de minute (de regula, 5-10 minute la nivel anteprescolar si pana la 35 minute la grupa
mare, nivel prescolar). In functie de nivelul grupei, de particularitatile individuale ale copiilor
din grupa si de specificul situatiilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul
efectiv necesar pentru desfasurarea fiecarei activitati. Activitatile integrate derulate cu copiii
prescolari pot avea o durata care depaseste intervalul recomandat, in contextul in care cadrul
didactic planifica cu atentie, pe parcursul acestora, momentele de tranzitie si rutina.
22. Numarul de ore pentru activitati zilnice, precum si numarul de activitati dintr-o
saptamana desfasurate cu copiii variaza in functie de tipul de program ales de parinti
(program normal – 5 ore sau program prelungit/saptamanal – 10 ore) si in functie de intervalul
de varsta al copiilor.
23. Pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul de la nastere la 6 ani, tipurile de
activitati desfasurate cu copiii vor viza socializarea copilului (comunicare, familiarizare,
integrare, colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor in comun etc.), obtinerea
treptata a unei autonomii personale, precum si pregatirea pentru viata sociala (parte a
acesteia fiind si pregatirea pentru scoala).
24. Cadrele didactice consulta Programul zilnic (cu reperele orare)
4
stabilit de Ministerul
Educatiei Nationale in procesul de definitivare si aprobare a Programului zilnic din cadrul
Regulamentului de ordine interioara.
25. In programul zilnic este obligatoriu sa existe cel putin o activitate sau un
moment/secventa de miscare (joc de miscare cu text si cant, activitate de educatie fizica,
moment de inviorare, intreceri sau trasee sportive, plimbare in aer liber etc.). Totodata,
cadrul didactic va avea in vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca o conditie pentru
mentinerea starii de sanatate si de calire a organismului si va scoate copiii in aer liber cel
putin o data pe zi, indiferent de anotimp (mentiuni clare si explicite legate de acest aspect vor
fi trecute in Contractele educationale care se incheie cu parintii).
26. Lectura ramane una dintre cele mai intense, mai educative si mai raspandite activitati.
Cu cat apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atat mai importante si mai
durabile sunt efectele ei in domeniul limbajului, al comunicarii, precum si in cel al
comportamentului si al socializarii. In acest context, pentru a potenta efectul demersurilor
initiate, inca din 2002, in cadrul proiectului national Sa citim pentru mileniul III, se statueaza,
ca moment obligatoriu, de 10-15 minute/zi, Momentul povestilor. Educatoarea are libertatea

8
de a plasa acest moment in programul zilnic al copiilor, in functie de modul in care isi
gandeste derularea activitatilor din zi, in functie de temele abordate, de disponibilitatea
copiilor etc., respectiv: fie la Intalnirea de dimineata, fie ca moment de tranzitie, fie la
sfarsitul zilei sau a primei parti a zilei - inainte de masa, inainte de somn, inainte de plecarea
acasa etc. Aceasta activitate nu se va opri doar lectura unui text si la cateva intrebari si
raspunsuri pe marginea acesuia, ci poate contine, chiar daca in momente/etape/zile diferite, si
redarea continutului textului citit, ca un exercitiu eficient de exprimare si comunicare, in care
face dovada intelegerii textului si unde copilul ordoneaza si formuleaza propozitii, operatii in
care antreneaza si gandirea.
27. Proiectele si programele educationale (locale, judetene, nationale, internationale), la
care a aderat unitatea de invatamant sau cadrul didactic, contin seturi de actiuni planificate pe
o durata determinata de timp, care sa conduca pe termen lung la formarea competentelor
cheie. Intrucat acestea trebuie realizate intr-o secventa logica, planificarea acestora va tine
cont de corelarea cu celelate activitati desfasurate cu copiii si de evitarea supraincarcarii. Se
recomanda ca fiecare cadru didactic sa desfasoare activitati in cel putin un program/proiect
educational national sau judetean, specific nivelului prescolar, in functie de oportunitatile
identificate.
28. Activitatile care privesc educatia rutiera, educatia ecologica, educatia pentru
sanatate, educatia culturala, educatia religioasa, educatia financiara, educatia pentru
valori, drepturile copilului intra in categoria activitatilor liber-alese, dupa cum pot intra, la
fel de bine, si in categoria activitatilor de dezvoltare personala si/sau a activitatilor pe domenii
experientiale; totul depinde de tipul si tema acestor activitati si de cat de bine se coreleaza cu
tema proiectului sau cu tema saptamanala. Spre exemplificare: uneori exista posibilitatea sa
introducem o tema din aceste domenii la Intalnirea de dimineata, daca se leaga de un
eveniment relatat de copii (spre exemplu: daca un copil a auzit de un incendiu si aduce in
discutie acest eveniment, consideram ca atunci este momentul potrivit pentru a face educatie
PSI) sau daca educatoarea gaseste un pretext sau se foloseste de un anumit
eveniment/intamplare pentru a aduce in atentia copiilor un nou proiect (exemplu: in drum spre
gradinita educatoarea intalneste mai multe persoane care cultiva flori in gradina, in fata
blocului/casei etc.; discuta cu copiii despre acest lucru si propune derularea unui proiect cu
tema „Flori de primavara‖).
29. Activitatile extrascolare se vor planifica si desfasura lunar, cu participarea parintilor
si a altor parteneri educationali din comunitate (autoritati locale, biserica, politie, agenti
economici, ONG-uri etc.).
30. Activitatea optionala intra in norma cadrului didactic si i se acorda o plaja orara de 0-1
activitate/saptamana. Activitatile optionale intra in categoria activitatilor de invatare, respectiv a
celor pentru dezvoltare personala si se includ in programul zilnic al copilului in gradinita.
Programa unei activitati optionale poate fi elaborata de educatoare si, in acest caz, va fi avizata de
inspectorul de specialitate sau poate fi aleasa din oferta de programe optionale avizate de MEN
sau de ISJ. Activitatile optionale se desfasoara in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
31. Pentru incurajarea studiului limbilor straine, in aceasta perioada de dezvoltare a
copilului, educatoarele pot face apel la abilitatile dobandite si atestate/certificate in perioada
formarii initiale/continue si pot utiliza o serie de resurse specifice existente pe piata
auxiliarelor didactice. De exemplu, se poate utiliza metoda CLIL (Content and Language
Integrated Learning) sau curriculumul dezvoltat de o echipa de cadre didactice din Romania
participante la proiectul Erasmus+ Bilingual Education: a step ahead (2015).
32. Activitatea de consiliere educationala a parintilor sustinuta, de regula, de cadrele
didactice in parteneriat cu consilierul scolar din CJRAE (Centul Judetean de Resurse si
Asistenta Educationala) si desfasurata saptamanal, in baza O.M. nr. 5132/2009 si Precizarilor
MEN nr. 46267/28.09.2010, necesita o proiectare anticipata pentru perioade mai mari de timp
(un semestru sau pentru intervalul dintre o vacanta si alta), pentru a asigura o comunicare
constanta, prompta si eficienta cu parintii. Cadrul didactic trebuie sa-si anticipeze atent

9
aceasta activitate, in corelare cu tema propusa. Pentru aceasta, se recomanda ca fiecare cadru
didactic sa elaboreze un portofoliu care sa contina materiale-suport pentru temele de
consiliere – concepute sau preluate din diverse surse (valide si relevante). In acelasi timp,
fiecare cadru didactic va raspunde intrebarilor si solicitarilor uzuale ale parintilor, chiar daca
acestea nu se incadreaza in tema planificata. In situatia in care tema propusa de parinti nu
poate fi solutionata atunci cand a fost formulata, din cauze variate (informatii insuficiente,
context educational neadaptat etc.), cadrul didactic anunta parintele/parintii ca se va
documenta si va furniza raspunsurile solicitate la o data anuntata.
Programa pentru educația timpurie. Structura curriculară și modelul de
proiectare curriculară promovat
Bazele capacității de a învăța pe tot parcursul vieții se formează în primii ani ai
copilăriei. Învățarea este un proces gradual, iar construirea unor premise puternice în copilăria
mică reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea competențelor și pentru succesul
educațional de la nivelurile superioare, fiind, în egală măsură, esențială pentru sănătatea și
pentru starea de bine a copiilor.
În acest context, finalitățile educației timpurii, vizează o serie de aspecte, care se
constituie în premise ale competențelor-cheie formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul
școlarizării ulterioare:
 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie
de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi
creativă a acestuia.
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul
pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
 Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca
experienţe autonome de învăţare;
 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
Programa şcolară pentru educaţia timpurie valorifică paradigma curriculară centrată
pe competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale pe copil şi pe activitatea de
învăţare a acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure
premisele dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Luând în calcul particularitățile
dezvoltării copilului până la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de competență,
înțeleasă ca ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.
Competența implică existența unor scheme cognitive și pattern-uri de comportament,
deci un nivel de dezvoltare superior celui atins de copiii tipici în etapa 0-3 ani și chiar 3-6 ani.
În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind
stabilirea Cadrului European al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (Jurnalul
Oficial C 111 din 06.05.2008) competența este descrisă din perspectiva responsabilității și a
autonomiei, drept capacitate dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi personale,
sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea
profesională şi personală. Opţiunea pentru utilizarea competenţelor cheie ca repere în
stabilirea profilului de formare pentru învățământul preuniversitar a reprezentat o decizie de
politică educaţională importantă promovată de Legea educaţiei naţionale nr 1/2011.
Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare –
dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare.

10
Valorificând această axă, cadrul didactic practician va realiza derivările pedagogice
necesare şi, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţia
timpurie și detaliate în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la
naștere la 7 ani: - va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvoltare
specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va urmări; - va transfera
în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportamentele selectate, prin conceperea unor
activități de învăţare adecvate.
Domeniile de dezvoltare
Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenţionale, necesare din raţiuni pedagogice,
pentru asigurarea dezvoltării depline, complexe şi pentru observarea evoluţiei copilului.
Între toate domeniile de dezvoltare există dependenţe şi interdependenţe, astfel că
fiecare achiziţie dintr-un domeniu influenţează semnificativ progresele copilului în celelalte
domenii. De exemplu, când copilul învaţă să meargă, chiar dacă în cea mai mare parte este
implicat domeniul fizic, cel al motricităţii grosiere, copilul este implicat şi din punct de vedere
al receptării semnalelor auditive (dezvoltare senzorială) şi din punct de vedere al dezvoltării
socio-emoţionale, prin interacţiunea cu adultul, precum şi din punct de vedere al limbajului
(receptează şi transmite mesaje orale). Adultul cu care comunică în acel moment îi transmite
emoţii, îl încurajează, îi zâmbeşte, iar copilul înţelege mesajul şi simte susţinerea adultului,
simte siguranţa. De asemenea, când copilul încearcă să povestească ceva, în cea mai mare
parte este implicat domeniul Dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dar copilul este implicat
şi socio-emoţional, pentru că urmăreşte reacţiile celorlalţi şi învaţă semnificaţia acestora,
gesticulează (motricitate fină) sau se manifestă chiar prin mişcări largi (motricitate grosieră),
uneori inventând cursul narativ sau problematizând cursul narativ (dezvoltare cognitivă). În
fine, când experimentează, execută mişcări de motricitate fină, copilul este implicat din punct
de vedere senzorial, stabileşte relaţii de cauzalitate, trăieşte emoţii şi descoperă ce poate şi ce
nu poate să facă (își construiește imaginea de sine), sau simte dacă are nevoie de ajutorul unui
alt copil sau adult (dezvoltare socio-emoţională).
De aceea, domeniile de dezvoltare devin, pe parcursul primilor ani de viaţă organizată
în mediul din creşă şi din grădiniţă, instrumente pedagogice esenţiale pentru a realiza
individualizarea educaţiei şi a învăţării, dând posibilitatea educatorilor să identifice atât
predispozițiile, cât și înclinațiile cu care copilul a venit pe lume, „interesele‖ sale sau, mai
bine spus, domeniile, secvenţele, aspectele sau elementele mediului social şi natural de care
este atras şi faţă de care îşi manifestă curiozitatea, precum şi dificultăţile pe care la întâmpină
fiecare în parte pe parcursul dezvoltării timpurii. Cele cinci domenii de dezvoltare sunt:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o
gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la
mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea
senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie,
alte practici de menţinere a securităţii personale.
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii sociale a
copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile
sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea
emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a
înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial
pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre
sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la modul în care
copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele

11
de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara
deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei,
dar şi a înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare
orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea
în fiecare dintre celelalte domenii.
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost definită în
termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi
persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire logică şi
rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la
lume şi mediul înconjurător.
Domenii experiențiale
Domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate‖ (L.Vlăsceanu)
care transced graniţele dintre discipline şi care, în contextul dat de prezentul curriculum, se
întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric,
domeniul limbajului, domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv.
Domeniul estetic şi creativ - acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual
la experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a calităţii,
aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau utilizare. Experienţele şi trăirile caracteristice
presupun explorarea trăirilor afective, ca şi a proceselor de a construi, compune sau inventa.
Prin intermediul unor asemenea experienţe copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi, ca şi o
sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să reacţioneze de o manieră personală la
ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experienţe pot fi prezente în orice componentă
curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale,
imaginative, emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (vezi muzica, activităţile artistico-
plastice, drama, euritmia etc.).
Domeniul om şi societate - include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni,
relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele.
Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul
abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. Tehnologia
este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunităţii să-şi
poată procura produse mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că
preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale şi
executarea unor lucrări care ţin de domeniul abilităţilor practice, prin constatarea
proprietăţilor materialelor, prin selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor, prin
constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma
etc. De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă
fiinţele umane angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi, trăind viaţa de zi cu
zi. Totodată, este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au
originile în situaţii din trecut, să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau
evenimente, să îşi imagineze viaţa în alte perioade istorice. Se consideră necesar ca
introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin general să utilizeze ca
puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi
încurajaţi să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman şi social, a zonei sau
cartierului în care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi utilizate ca
resurse de învăţare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile şi alte materialele audio-vizuale
pot fi utilizate ca surse de informare.

12
Domeniul limbă şi comunicare - acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi
abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă. Se apreciază că prin ascultare şi
exprimare în situaţii de grup, preşcolarii devin capabili să exploreze experienţele altor
persoane şi să-şi extindă astfel propriul repertoriu de experienţe semnificative. Se urmăreşte
ca aceştia să vorbească cu încredere, clar şi fluent, utilizând modalităţi de exprimare adecvate
pentru diferite categorii de auditoriu. Se recomandă ca toate instituţiile de învăţământ
preşcolar să furnizeze contexte în care preşcolarii să se poată exprima şi să utilizeze activ
mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se apreciază că studiul operelor literare
specifice vârstei rafinează gândirea şi limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înţelege
situaţii interpersonale complexe şi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea capacităţilor
de evaluare. Tot în cadrul acestui domeniu includem şi primul contact al copilului cu o limbă
străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obişnuit sistematic să asculte sonoritatea
specifică limbii studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele şi intonaţia (atenţie,
el este sensibil la particularităţile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor
accentuate sau neaccentuate, ritmul....etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte
care să îi permită să vorbească despre el însuşi şi despre mediul înconjurător, care să îi
faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îl
ajute să participe oral la viaţa/activitatea din clasă/comunitate. Activităţile cele mai potrivite
pentru această învăţare sunt: o memorarea de cuvinte/ propoziţii, cântece şi jocuri muzicale; o
imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină; o jocuri de
limbă. Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să înveţe şi câteva elemente ale culturii
ţării/regiunii respective (istoria locurilor, creaţii artistice specifice, mâncăruri, activităţi
tradiţionale etc.).
Domeniul ştiinţe - include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul
experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care
se află în interacţiune. Astfel, se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu
domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin
simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate
reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr şi, de
asemenea, ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare, clasificare sau descriere
cantitativă. Dezvoltarea capacităţilor de raţionament, inclusiv de raţionament abstract, va fi
încurajată în conexiune cu obiecte şi activităţi familiare în sala de grupă sau la domiciliul
copiilor.
Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică, cum ar fi
observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea
de ipoteze, generarea de alternative, conceperea şi realizarea de experimente, organizarea
datelor rezultate din observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în
contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor
fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face
constatări privind efectul temperaturii asupra materialului), confecţionarea sau jocul cu
instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex.
producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale.
Domeniul psiho-motric - acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale,
mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe, ca şi
elemente de cunoaştere, legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului. Activităţile prin care
preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare
corporală, competiţii între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilităţi psihomotorii, ca şi
activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau ţinută.

13
Organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul centrelor de
interes/ariilor de stimulare
Grădiniţa trebuie să fie pentru copii un spaţiu dorit, cu activităţi care să-i implice, să le
ofere posibilitatea de a se dezvolta într-o atmosferă deschisă, stimulatoare.
Prima impresie se formează în primele 20 de secunde, aşa că, un copil care intră pentru
prima dată într-o sală de grupă, ar trebui să găsească sala în aşa fel încât să vină, în fiecare zi,
cu plăcere, la grădiniţă.
Organizată pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare (aşa
cum au fost denumite în timp şi în funcţie de specificul grupei), sala de grupă devine un cadru
adecvat situaţiilor de învăţare.
Prin felul în care este amenajată, ea oferă copilului ocazia să se simtă bine în
intimitatea lui, stimulându-i interesul şi invitându-l la învăţare prin descoperire şi explorare.
Noul curriculum structurează experienţele copilului pe domenii experienţiale. Astfel,
având în vedere setul de interese şi aspiraţii ale copilului, nevoile acestuia, sala de grupă poate
fi delimitată în mai multe centre de activitate/interes: Bibliotecă, Ştiinţă, Arte, Construcţii, Joc
de rol, Nisip şi apă.
Centrul „Bibliotecă” este spaţiul în care copiii îşi exersează limbajul sub toate
aspectele sale (vocabular, gramatică, sintaxă, înţelegerea mesajului), în timp ce comunică
(verbal sau nonverbal) sau asimilează limbajul scris. Deşi se adresează preponderent
domeniului „Limbă şi comunicare‖, contribuţiile asupra dezvoltării globale sunt multiple şi
pot include: dezvoltare motricităţi fine, dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de
vârstă apropiată, curiozitatea şi interesul, iniţiativa şi creativitatea.
Acest centru trebuie să fie de dimensiuni medii, dotat cu scaune, covoraşe, perne, o
masă de scris şi desenat unde copiii pot scrie felicitări. Aşezate ordonat pe rafturi, cărţile
trebuie expuse astfel încât, copiii să le găsească cu uşurinţă, să aibă acces la ele şi să-şi poată
alege una la care să privească în linişte, aşezaţi pe covor.
Pentru a-i stimula pentru citit şi scris, centrul poate fi decorat cu diverse forme ale
cuvântului scris sau tipărit, căci imaginile şi cuvintele ajută copilul de toate vârstele să
înţeleagă importanţa scrisului şi cititului. Alături de cărţi, educatoarea poate îmbogăţi centru
cu alte materiale: litere din autocolant, litere decupate din ziare, reviste, ambalaje, pe care
copiii le decupează şi formează silabe sau cuvinte. De asemenea copilul are la îndemână, în
acest centru, o mulţime de creioane, carioca, hârtie liniată şi neliniată.
În acest centru copiii creează poveşti cu ajutorul materialelor şi a păpuşilor pe degete,
care pot fi înregistrate şi apoi audiate cu toată grupa. La masă, copiii pot confecţiona cărţi,
scrie, dar mai ales, desena. Multe săli de grupă sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea
acestora trebuie făcută cu multă precauţie.
Televizorul trebuie introdus pentru a completa cunoştinţele copiilor şi nu ca un
element concurent pentru activităţile din sala de grupă, în scopul vizionării desenelor animate.
Centrul „Ştiinţe” subsumează elementele care aparţin de‖Domeniul Ştiinţe‖,
respectiv, dezvoltarea gândirii logice, înţelegerea relaţiilor dintre obiecte şi fenomene,
exersarea capacităţii de a rezolva probleme, familiarizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi
deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoaşterea şi înţelegerea lumii
vii.
În acest centru este util să existe un spaţiu pentru expunerea permanentă a materialelor
din natură (ghinde, pietre, scoici, seminţe, fructe, legume, cereale, colecţii de insecte, ierbare
ş.a.), un loc pentru animale vii (acvariu cu peşti sau cu broscuţe ţestoase), dar şi mulaje din
plastic, reprezentând animale sau păsări. De asemenea, nu trebuie să lipsească diverse pliante,
imagini, planşe, atlase de anatomie, botanică, zoologie, enciclopedii, hărţi ş.a.

14
Copiii sunt oameni de ştiinţă, care caută permanent să se informeze în legătură cu
lumea care-i înconjoară, de aceea este necesar să existe şi un loc pentru instrumentele de
investigaţie: magneţi, oglinzi, termometru, recipienţi, clepsidră, diferite obiecte de măsurare.
Totodată, în acest centru, copiii îşi construiesc cunoştinţele matematice, durabile şi utile, prin
utilizarea de jocuri cu numere, dominouri, puzzle-uri, jocuri Lotto, jocuri matematice, rigle,
rulete, cântare, balanţe, piese lego, table magnetice cu numere, etc.
Centrul „Arte” are influenţe asupra dezvoltării copiilor în toate domeniile, deoarece
acestea se întrepătrund în sarcinile şi tipurile de activităţi de aici şi pot asigura dezvoltarea
globală a copilului.
Gama de materiale din acest centru poate cuprinde: blocuri de desen, hârtie de toate
dimensiunile şi culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, pastă de lipit, planşete,
plastilină, cocă, coloranţi alimentari, autocolant, sfoară, sârmă, gheme de lână divers colorate,
casetofon, radio, casete sau CD-uri cu muzică, muzicuţe, fluiere, tamburine.
În acest centru li se oferă copiilor posibilitatea să exerseze pictura cu degetele, cu
buretele, cu dopuri sau rulouri de carton, imprimă materiale textile, pictează cu ceară,
modelează, confecţionează colaje. Aşadar, în amenajarea acestui spaţiu, educatorul se va
asigura de confortul şi intimitatea în care copiii lucrează.
Centrul „Joc de rol” este spaţiul în care dezvoltarea socio-emoţională se regăseşte
din plin. Aici, copilul se regăseşte într-un mediu ideal şi poate să înveţe cu plăcere. Prin jocul
în acest centru, copiii refac locuri, evenimente, imită comportamentul părinţilor sau joacă
roluri ale unor persoane cunoscute; reproduc lumea aşa cum o înţeleg ei, repetă,
reinterpretează, reproduc şi retrăiesc experienţe.
Jocul de rol îi ajută pe copii să-şi exprime şi să-şi gestioneze emoţiile, să comunice cu
ceilalţi, să accepte diversitatea.
În acest centru se pot desfăşura activităţi de gătit şi de cunoaşterea hranei. Este necesar
un spaţiu în care să nu se joace în mod frecvent copiii, să fie un loc sigur şi uşor de
supravegheat. Aici, activităţile de gătit reprezintă o distracţie şi o relaxare pentru copii, aceştia
exersându-şi toate simţurile, dar în mod special cel olfactiv şi gustativ.
Centrul „Construcţii” mijloceşte dezvoltarea cognitivă, socio-emoţională, fizică, dar
şi iniţiativa, creativitatea şi perseverenţa, prin activităţile individuale sau de grup.
Spaţiul alocat acestui centru trebuie să fie destul de mare pentru ca un grup de copii să
poată lucra aici împreună sau fiecare separat, fără ca şantierele lor să se intersecteze. E de
preferat să existe un covor care să acopere podeaua, pentru a reduce zgomotul făcut de
blocurile de lemn sau cele de plastic în cădere, iar copiii şi adulţii vor putea sta mai comod.
Este ideal ca toate cuburile să fie aşezate pe rafturi, sortate după formă şi mărime, iar
rafturile cu materiale de construcţii să fie marcate şi etichetate cu forma şi mărimea pieselor.
De asemenea, centrul poate fi decorat cu imagini care reprezintă construcţiile pe care le vor
realiza copiii: poduri, nave cosmice, vapoare, blocuri etc.
Centrul trebuie dotat şi cu jucării de tip mijloace de locomoţie, de diferite mărimi.
Dezvoltându-şi gândirea creatoare, imaginaţia, copiii îşi formează concepte matematice
referitoare la mărime, formă, înălţime, volum, spaţiu, direcţie, echilibru, măsurare,
numărătoare, ordonare.
Centrul „Nisip şi apă” este gazda experienţelor care asigură dezvoltarea fizică a
copiilor preşcolari. În sala de grupă, copiilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a explora
senzaţia atingerii nisipului şi apei şi fiecare sală ar trebui să fie dotată cu suporturi pentru
nisip sub diverse forme, cuve din plastic, ligheane, deoarece copiii se simt atraşi de nisip şi
apă, indiferent de vârstă. Masa cu nisip şi apă trebuie să fie înaltă, până la talia copilului, iar
podeaua unde aceasta este plasată trebuie acoperită deoarece se risipeşte nisip şi apă şi devine
alunecoasă. La dispoziţia copiilor trebuie puse prosoape, mături şi făraşe pentru a strânge
nisipul şi apa, ori de câte ori este nevoie.

15
Materialele şi accesoriile care se folosesc la acest centru cuprind: vase şi unelte,
materiale din natură, substanţe lichide sau solide, care se dizolvă.
Masa cu nisip trebuie pusă într-un loc mai retras, nu în drumul copiilor, deoarece pot
transporta pe încălţăminte nisip, sau pot luneca din cauza apei. Din acest motiv şi materialele
de curăţenie trebuie aşezate la îndemâna copiilor şi, mai mult decât atât, aceştia trebuie
învăţaţi să le folosească.
Ambianţa în care copilul îşi trăieşte direct experienţa de viaţă trebuie să pregătească un
climat socio-afectiv, punând preşcolarul în faţa mai multor posibilităţi dintre care el trebuie să
aleagă, să decidă ceea ce i se potriveşte.
Criteriul principal care stă la baza amenajării unei săli de grupă este spiritul critic al
copilului. Acesta trebuie să exploreze posibilitatea rămânerii în sală pentru mai mult timp,
precum şi a revenirii în spaţiul educaţional.
Ochiul critic al copilului vede, explorează, analizează şi interpretează încă din primele
secunde spaţiul în care urmează să fie primit şi îşi exprimă acordul sau dezacordul de a intra
în sală prin intenţia de a face sau nu primii paşi.
Pe lângă o educatoare prietenoasă, zâmbitoare şi primitoare, existenţa altor copii cu
care se poate interacţiona, precum şi prezenţa pentru un anumit timp a părinţilor în sală, face
posibilă dorinţa copiilor de a rămâne la grădiniţă. Însă toate aceste lucruri nu sunt de ajuns
dacă preşcolarul nu găseşte o sală amenajată pe placul său, adică în concordanţă cu
particularităţile vârstei sale. Aceasta înseamnă că sala de grupă trebuie să fie un spaţiu larg,
luminos, aerisit, curat, zugrăvit în culori vesele calde, îmbinate armonios. Chiar şi mobilierul
trebuie să fie dimensionat specific vârstei preşcolare, dotat cu o varietate de materiale şi
jucării, toate aflate la îndemâna copiilor, iar spaţiul trebuie să fie delimitat astfel încât să dea
impresia mai multor universuri care aşteaptă să fie descoperite şi explorate.
Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea centrelor oferă atât părinţilor cât şi
educatoarelor oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii în interacţiunea cu materialele, cu
alţi copii sau cu adulţii.
În organizarea pe centre a spaţiului educativ educatoarea trebuie să asigure: securitatea
şi protecţia copiilor, confortul prin mobilier, canapele, pernuţe, existenţa unui spaţiu suficient
studiului şi întâlnirii cu alţi copii, existenţa unui material adecvat oricărei situaţii de învăţare,
poziţionarea adecvată a centrelor respectând reguli specifice. Acestea se referă, în special, la
posibilitatea supravegherii oricărui centru din orice loc în care se află educatoarea în sala de
grupă.
Nu trebuie omisă nici poziţionarea centrelor în sala de grupă, respectiv separarea
centrelor zgomotoase de cele mai liniştite, dar şi asigurarea suficientă de lumină naturală.
Mijlocul sălii trebuie să fie permanent liber pentru fluidizarea circulaţiei copiilor şi
pentru a putea desfăşura întâlnirea de dimineaţă sau alte activităţi de grup.
Este totodată necesar ca mobilierul, mesele, scaunele, covoraşele, perniţele existente la
fiecare centru de activitate, să fie dimensionate potrivit vârstei copiilor şi poziţionate astfel
încât să se poată lucra în grup, dar să nu se creeze conflicte între membrii grupului. De
menţionat este faptul că, pentru preşcolari, este foarte important să existe un loc special
amenajat unde se pot expune în fiecare zi lucrările acestora: desene, cântece, poezii învăţate,
picturi macheta ş.a. Acest spaţiu trebuie să fie destinat exclusiv creaţiilor copiilor şi trebuie
amenajat undeva la îndemâna părinţilor, însă având grijă să nu se suprapună cu spaţiile de
joacă ale copiilor sau cu centrele de interes.
Preşcolarii au nevoie şi de aprecieri ale părinţilor cu privire la activităţile pe care ei le-
au desfăşurat în fiecare zi. Fiecare obiect sau jucărie din sala de grupă trebuie să îşi păstreze
locul dinainte stabilit şi cunoscut de preşcolari. Aceştia trebuie responsabilizaţi în ceea ce
priveşte aranjarea obiectelor şi jucăriilor pe care le folosesc şi trebuie să cunoască locul
fiecăreia în sala de grupă.

16
În cazul în care educatoarea decide să schimbe locul unui obiect, va face acest lucru
prin anunţarea întregului grup şi prezentarea motivului care a dus la luarea respectivei decizii.
Nu în ultimul rând, pereţii sălii de grupă trebuie decoraţi ţinând cont de
particularităţile individuale ale copiilor. Fie că se vor confecţiona personaje din poveşti,
peisaje din diferite anotimpuri, cifre sau litere animate sau orice alte decoraţii, se va avea în
vedere specificul grupului, nivelul de cunoştinţe şi vârsta preşcolarilor.
Evident, pavoazarea se va schimba în fiecare anotimp şi se va îmbunătăţii ori de câte
ori este nevoie. Respectând toate aceste condiţii şi criterii, cadrul didactic va amenaja sala de
grupă astfel încât copilul preşcolar va păşi cu optimism şi îşi va dori să rămână în acest mediu
special amenajat pentru el şi pentru activităţile în care acesta ocupă rolul principal. Aşadar, se
poate concluziona faptul că amenajarea corespunzătoare a sălii de grupă reprezintă o condiţie
necesară pentru ca un preşcolar să aibă curaj să păşească pentru prima dată într-o sală de
grupă, iar cadrul didactic are obligaţia de a respecta particularităţile de vârstă şi individuale
ale copiilor, tocmai pentru ca educaţia timpurie să se poată desfăşura în condiţii optime şi
pentru ca personalitatea copiilor să se poată forma încă de la cea mai fragedă vârstă. Deci, se
poate afirma că, dintre dimensiunile managementului clasei de elevi, dimensiunea ergonomică
nu este lipsită de importanţă, ci ocupă un loc frontal pentru succesul profesional al cadrului
didactic.
2. Proiectarea didactică – specificul proiectării didactice în grădiniță: lectura
personalizată a programei pentru educația timpurie, planificare tematică anuală, planificare
calendaristică săptămânală, proiecte tematice, proiect de activitate didactică (temă, scop,
obiective operaționale, evenimente didactice)
Exemplu planificare anuală
Grupa Mare
NR.
CRT
PERIOADA TEMA ANUALĂ DE
STUDII
TEMA
PROIECTULUI
SUBTEMA
1.
14.09.2020 - 18.09.2020 Evaluare iniţială Ce imi mai amintesc!
2.
21.09.2020 - 25.09.2020 Evaluare iniţială Gradinita mea!
3.
28.09.2020 - 02.10.2020 Evaluare iniţială Drumul spre gradinita!
4.
05.10.2020 - 09.10.2020 Cine sunt/suntem? Eu si ceilalti Despre mine si familia mea
5.
12.10.2020 - 16.10.2020 Cine sunt/suntem? Sa crestem frumos Sanatosi si voinici
6.
19.10.2020 - 23.10.2020 Cine sunt/suntem? Sa crestem sanatos Mancam sanatos
7.
VACANTA
8.
02.11.2020 -06.11.2020 Când/cum şi de ce se
întâmplă?
Zvon de toamna Toamna bogata cu
legume,fructe si flori!
09.11.2020 - 13.11.2020 Cu ce si cum exprimam
cee ace simtim?
Locuri unde sunt
fericit
Locuinta mea
9.
cee ace simtim?
Locuri unde sunt
fericit
Emotii si sentimente
10.
23.11.2020 - 27.11.2020 Cu ce şi cum exprimăm
ceea ce simţim?
Locuri unde sunt
fericit
Tara mea
11.
02.12.2020 - 04.12.2020 Cum a fost, este şi va fi
aici pe Pământ?
Magia Iernii Ce ne aduce decembrie?

17
12.
07.12.2020 - 11.12.2020 Cum a fost, este şi va fi
aici pe Pământ?
Magia Iernii Pregatiri de iarna
13.
14.12.2020 - 18.12.2020 Cine și cum planifică/
organizează o
activitate?
Magia Iernii Iată, vin colindători!
14.
21.12.2020 –22.12.2020 Cine și cum planifică/
organizează o
activitate?
Magia Iernii Soseste Moş Crăciun!
15.
VACANTA
16.
11.01.2021 - 15.01.2021 Ce și cum vreau să fiu? Activitatile oamenilor Meseria ideala!
17.
18.01.2021 - 21.01.2021 Ce si cum vreau sa fiu? Activitatile oamenilor Cu ce calatorim?
18.
22.01.2021 Cu ce şi cum exprimăm
ceea ce simţim?
România, ţara mea
iubită!
Hora Unirii
19.
25.01.2021 - 29.01.2021 Când, cum şi de ce se
întâmplă?
Activitatile oamenilor Experimente!
20.
VACANTA
21.
întâmplă?
Pamantul -Casa mea Animalele in timpul iernii!
22.
întâmplă?
Pamantul -Casa mea Iarna pe pamant!
23.
ceea ce simtim?
Ce facem in timpul
liber
Sporturi de iarna!
24.
ceea ce simţim?
Primavara In asteptarea primaverii-
Martisor alb-rosu…
25.
ceea ce simtim?
Primavara La multi ani,mamico!
26.
ceea ce simtim?
Primăvara ! Satul!
27.
ceea ce simţim?
Ce facem in timpul
liber!
Muzica
28.
ceea ce simţim?
Activitati cu familia La cumparaturi…
29.
ceea ce simţim?
Activitati cu familia La Zoo!
30.
întâmpla?
Activitati cu Familia Traditii si ritualuri de Paste!
31.
întâmplă?
La plimbare Cum e vremea astazi?
32.
întâmplă?
La plimbare Uniunea Europeana!
33.
VACANTA
34.
10.05.2021 Cu ce şi cum exprimăm
ceea ce simţim?
România, ţara mea
iubită!
Ziua Europei
35.
întâmplă?
Timpul trece Ceasul!
36.
întâmplă?
La Plimbare Cum este vremea astazi!
37.
24.05.2021 - 28.05.2021 Cand ,cum si de ce se
intampla?
La Plimbare In oras !
38.
31.05.2021 Cine sunt/suntem? Copiii lumii Sarbatori pentru copii!
39.
02.06.2021-04.06.2021 Cu ce și cum exprimăm
ceea ce simțim?
Anotimpul bucuriei Vara!
40.
07.06.2021 –11.06.2021 Cine și cum planifică/
organizează o
Curând vom fi școlari! La sfârșit de grupă mare…

18
activitate?
41.
14.06.2021 –18.06.2021 Cine și cum plnifică/
organizează o
activitate?
Curând vom fi școlari! Planuri de vacanță!
Exemplu planificare calendaristică săptămânală
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI: Sărbători și tradiții românești
SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNALĂ:Uite, vine Moș Crăciun!
DATA
/
ZIUA
INTERVALE
ORARE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE SEMNĂTURA
LUNI 8,00-8,30 ADP: R-Primirea copiilor(deprinderi specifice). ; Joc liber
8,30-9,00 ADP: R- Deprinderi igienico-sanitare; Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00-11,00 ALA 1: B- ,,Citim imagini cu colindători‖; A- ,,Colorăm imagini‖; JR- ,,De-a
Crăciunul‖
ADP: R-ID ,,Iarna ne aduce-n dar bucurii‖( prezenţă, salut, calendarul naturii,
noutatea zilei, gimnastica de înviorare) T: ,, Frământări de limbă-D‖, ,,Hai la
săniuș‖ , R- Gustarea (deprinderi specifice).
ADE- AI ( DŞ+DPM+DOS): ,,Ajută-l pe Moș Crăciun! ( convorbire, sărituri peste
obstacol și alergare cu ocolire, rupere, lipire)
11,00-13,30 ALA 2:Repetiție pentru serbare; ADP:R- Deprinderi igienico-sanitare; Masa de prânz
(deprinderi specifice).
13.30-15,30 ALA 1: B-,,Nașterea lui Iisus‖- lectura educatoarei ; ADP:Joc liber
15,30-16,00 ADP - Gustarea(deprinderi specifice).
16,00-17,00 ALA 2: Joc de atenţie- ,, Schimbă locul! ‖
ADE: DȘ:Cum ne pregătim de sărbătoare?; DPM: ‖Sacul lui Moș Crăciun‖ (transport
de greutăți);DOS: Finalizarea lucrărilor
ADP: Activităţi de dezvoltare a aptitudinilor individuale- ,, Micul cântăreț‖ ; R-
Plecarea copiilor acasă(deprinderi specifice).
M
ARŢI
8,00-8,30 ADP: R-Primirea copiilor(deprinderi specifice). ; Joc liber
9,00-11,00 ALA 1: B- ,,Grafisme‖ ; A- ,,Sania‖ ( modelaj); C- ,,Casa moșului‖
ADP: R-ID ,,Se apropie Crăciunul‖( prezenţă, salut, calendarul naturii, noutatea zilei,
gimnastica de înviorare) T: ,,Sari peste apă!‖, ,,Zborul fulgilor de nea‖ , R-
Gustarea (deprinderi specifice).
ADE- AI ( DLC_DEC): ,,Moș Crăciun‖ (memorizare și pictură)
11,00-13,30 ALA 2: Ștafeta fulgilor de zăpadă; ADP:R- Deprinderi igienico-sanitare; Masa de
prânz (deprinderi specifice).
13.30-15,30 ALA 1: A-,,Pomul de iarnă‖ (desen) ADP:Joc liber
16,00-17,00 ALA 2: ,,Sezătoare de Crăciun‖- serbare
ADE: DLC ,,Moș Crăciun‖ (repetarea poeziei); DEC: Finalizarea lucrărilor
ADP: ,, Daruri minunate‖ –deprinderea de a dărui; R- Plecarea copiilor
acasă(deprinderi specifice).
MIERCURI 8,00-8,30 ADP: R-Primirea copiilor(deprinderi specifice). ; Joc liber
9,00-11,00 ALA 1: B- ,,Cărticica Iernii‖ ; A- ,,Colorăm imagini de iarnă‖ ; Ș- ,,Din jumătăți-
întreg‖
ADP: R-ID ,,Cum participăm la slujba Nașterii Domnului‖( prezenţă, salut, calendarul
naturii, noutatea zilei, gimnastica de înviorare) T: ,, Urmează-ți căpetenia!‖ , R-
ADE- AI ( DȘ_DOS): ,,Ordonează cum îți spun!‖ (predarea numărului cifrei 6,
exerciții cu material individual, convorbire)
11,00-13,30 ALA 2: Cursa săniuțelor vesele; ADP:R- Deprinderi igienico-sanitare; Masa de prânz

19
13.30-15,30 ALA 1: JR-,,Cursa renilor‖ ADP:Joc liber
16,00-17,00 ALA 2: ,,Cine ajunge primul? ‖
ADE: DȘ ,,Săculețul fermecat‖ (joc didactic); DOS:Reguli de comportare civilizată
ADP: Știu să spun ‖mulțumesc‖! ; R- Plecarea copiilor acasă(deprinderi specifice).
JOI 8,00-8,30 ADP: R-Primirea copiilor(deprinderi specifice). ; Joc liber
9,00-11,00 ALA 1: Ș- ,,Cum sărbătorim Crăciunul?‖ ; JM- ,,Ajut-o pe bunica să prepare
cozonac‖; C- ,,Tăvi pentru prăjituri‖
ADP: R-ID ,,Adevărat sau fals?‖ ( prezenţă, salut, calendarul naturii, noutatea zilei,
gimnastica de înviorare) T: ,, Urmărim culoarea!‖, ,,Trenulețul veseliei‖ , R-
ADE- AI ( DLC-DEC): ,,Moș Crăciun ne aduce….‖ (alcătuire de propoziții, despărțire
în silabe și cântec)
11,00-13,30 ALA 2: Cine știe, câștigă!; ADP:R- Deprinderi igienico-sanitare; Masa de prânz
13.30-15,30 ALA 1: Ș: ,,Eu spun una, tu spui multe‖ ADP:Joc liber
16,00-17,00 ALA 2: ,,Deschide ureche bine! ‖
ADE: DLC ,,Spune ce știi despre…‖ (joc didactic); DEC:Repetare cântec
ADP: E curat la masa mea! ; R- Plecarea copiilor acasă(deprinderi specifice).
VINERI 8,00-8,30 ADP: R-Primirea copiilor(deprinderi specifice). ; Joc liber
9,00-11,00 ALA 1: Ș- ,,Ce stim despre Crăciun?‖ ; A- ,,Decupăm, colorăm, și decorațiuni
confecționăm‖ ; ,,Îmi place să mă joc cu…‖-puzzle
ADP: R-ID ,,Cu emoții aștept sosirea Moșului?‖( prezenţă, salut, calendarul naturii,
noutatea zilei, gimnastica de înviorare) T: ,, Ghicitori despre iarnă!‖, ,,Hai să
ne jucăm impreună!‖ , R- Gustarea (deprinderi specifice).
ADE- AI ( DȘ-DOS): ,,Câte daruri ai găsit?‖ (ex. cu material individual și activitate
practică)
11,00-13,30 ALA 2: Joc de atenție:,, Găsește omul de zăpadă!‖; ADP:R- Deprinderi igienico-
sanitare; Masa de prânz (deprinderi specifice).
13.30-15,30 ALA 1:,,Alegem cadouri pentru membrii familiei‖ –exerciții de comunicare. ADP:Joc
liber
16,00-17,00 ALA 2: ,,Bat din palme ‖-joc cu text și cânt
ADE: DȘ ,,Potrivește cadourile Moșului!-joc didactic; DOS:Spunem rugăciunea
înainte de masă
ADP:,, Mă descurc singur‖ – deprinderea de a se îmbrăca și încălța singur; R- Plecarea
copiilor acasă(deprinderi specifice).
Proiectul tematic
Metoda proiectelor este iniţiată de J. Dewey şi popularizată de W. Kilpatrick și este
fundamentată pe principiul „viaţa este o acţiune şi nu o muncă la comandă şi şcoala, făcând
parte din viaţă, trebuie să-i adopte caracteristicile‖ (E. Planchard, 1992, din Ioan Cerghit –
Metode de învăţământ).
A apărut din nevoia formării omului practic, de acţiune şi cu independenţă în gândire.
O perioadă de timp metoda „păcătuia prin faptul că era centrată cu precădere pe
proces, separând conţinutul de latura procesuală‖. Ştiinţa era izolată de contextul
disciplinelor, astfel a slăbit pregătirea ştiinţifică pentru că proiectele urmăreau acţiunea.
În prezent se atribuie proiectelor noi semnificaţii. Pedagogia modernă a proiectelor
consideră proiectul ca „o temă de acţiune-cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine
precizat, ce urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu
acţiunea practică.‖

20
Metoda proiectului pune copiii în situaţia de a alege sau a accepta o temă de cercetare
pe care să o analizeze sub variate aspecte. În felul acesta el acţionează individual, pe grupe
sau în echipe şi nu foloseşte cunoştinţele obţinute doar la o disciplină, ci la mai multe care
sunt în relaţie cu tema deci metoda îi îndeamnă spre o abordare interdisciplinară.
Metoda proiectului asigură următoarele avantaje:
➢ urmăreşte studierea unei probleme concrete, de viaţă;
➢ copilul exersează lucrul individual, pe grupe sau în echipă;
➢ foloseşte cunoştinţe de la mai multe discipline, pe care le subordonează realizării
unui scop;
➢ rezolvă situaţii reale de viaţă;
➢ exersează elaborarea răspunsurilor la întrebări şi formulare de întrebări;
➢ este îndemnat la căutare pentru a găsi răspunsuri;
➢ realizează o sarcină într-un timp determinat;
➢ lucrul în grup îi ajută pe copii să asimileze cunoştinţe în mod independent şi să-şi
formeze atitudini ca: responsabilitate, iniţiativă, perseverenţă, cooperare etc.;
➢ finalităţile se concretizează în lucruri importante pentru ei care le creează
satisfacţii.
Un proiect tematic poate avea următoarea structură:
Tema anuală de studiu:
Tema și subtemele proiectului tematic:
Grupa: Durata proiectului:
Dimensiuni ale dezvoltării și comportamente vizate:
Resurse:
Metode și procedee:
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată
Harta proiectului/drecțiile de dezvoltare:
Descrierea proiectului:
Planificarea detaliată a activităților proiectului (pentru fiecare săptămână în parte):
Eveniment de închidere:
EXEMPLU DE PROIECT TEMATIC
Tema anuală de studiu:‖Când, cum şi de ce se întâmplă?‖
Tema proiectului: ,,În lumea lui Colorici‖
Subtemele proiectului: ,,Am şi eu culoarea mea‖; ,,Magia culorilor‖
Grupa: mică Durata: 2 săptămâni
Dimensiuni ale dezvoltării:
- Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
- Autocontrol și expresivitate emoțională
- Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
- Activare și manifestare a potențialului creativ
- Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
- Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoar
- Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat
Comportamente vizate:
- explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, frunze, pluș,
plastic, burete etc.)

21
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii;
- recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de
artă etc.;
- își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în
contexte familiare;
- exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;
- demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative;
- demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii;
- demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia;
- demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime,
lungime, volum;
- evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător.
Resurse:
- Materiale: obiecte de diferite culori, cărţi, albume, imagini, planşe, atlase, pliante, jetoane,
puzzle, joc de masă, mozaic, foi colorate, foi de bloc de desen, acuarele, pensule, şevalete,
pahare pentru apă, beţişoare de unică folosinţă, creioane colorate, creioane cerate, carioci,
plastilină, planşete, planşe poveşti, calculator, slide-uri, casetofon, CD cu cântece, hârtie
creponată, hârtie glacee, lipici, fişe de lucru, truse de construcţii, bancă de gimnastică,
material textil - diferite culori, trusa Logi, undiţe, peşti de plastic, ochelari galbeni, trenuleţ
confecţionat - cu vagoane de diferite culori, eşarfe colorate, costum şi accesorii de clovn,
aparat foto etc.
- Umane: copii, părinţi, educatoare, clovn, pictor, profesor de desen
- De timp: 2 săptămâni
Metode şi procedee: brainstorming, jocul, observarea spontană şi dirijată, conversaţia
euristică şi spontană, povestirea, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea,
experimentul, demonstraţia, explicaţia, modelarea, explozia stelară, cvintetul, diamantul etc.
Descrierea proiectului (o schemă mentală în care se parcurg toți pașii propuși)
Într-una din zile, o fetiţă a venit la grădiniţă cu nişte picturi realizate acasă împreună
cu mama ei. Copiii s-au adunat în jurul ei, punându-i tot felul de întrebări despre cum a
realizat picturile și despre culorile folosite etc. Surprinzând discuţiile copiilor nu am pierdut
ocazia şi le-am propus să vorbim în perioada care urmează despre tainele culorilor. Așadar,
am început o discuție despre culori, pentru a vedea ce știm și ce dorim să mai aflăm pentru a
ne organiza.
Inventar de probleme:
Ce ştiu copiii? Ce nu ştiu şi doresc să afle?
În jurul nostru sunt multe culori. De unde vin culorile?
Cu ajutorul culorilor colorăm, desenăm,
pictăm. Pictorul foloseşte culori multe.
Ce semnificație are fiecare culoare?
Culorile roşu, roz sunt pentru fetiţe. Ce stare sufletească ne transmit culorile?
Culorile albastru, verde sunt pentru băieţei. Cum se colorează obiectele?
Majoritatea copiilor recunosc culorile primare
şi câteva din culorile binare.
Cum se obţin culorile binare?
Fiecare obiect are culoarea lui. Sunt obiecte
sau lucruri care pot avea doar o culoare.
Care sunt culorile calde/ reci?
Curcubeul are multe culori. Şi clovnul este
frumos colorat.
Când apare curcubeul? Care sunt culorile
curcubeului?

22
În prima săptămână – ―Am și eu culoarea mea‖, vom aloca fiecarei zi o culoare și, de
dimineața până la plecarea acasă, se vor realiza activitati doar cu acea culoare
EXEMPLU
TEMA SĂPTĂMÂNII 1: ,,AM ŞI EU CULOAREA MEA‖
DATA
/ ZIUA
INTERVALE
ORARE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE SEMNĂTURA
8.00-8.30
8.30-9.00
9.00-11.30
11.30 –12.30
12.30-13.00
ADP- Primirea copiilor
ALA- Joc liber
ALA: ,,Barca pe valuri‖
-Bibliotecă: elemente de comunicare scrisă
(linia ondulată – valuri)
-Ştiinţă: experiment cu pipeta (colorarea apei
cu cerneală)
-Nisip şi apă: plutire (bărcuțe de hârtie, de
plută etc.)
ADP : Întâlnirea de dimineață: activitate de
grup ,,Albastru e cerul, albastră e marea‖
ADE: AI - ―Peștișori în lacul albăstriu‖ (DȘ -
joc exercițiu: grupare după formă, DPM –
traseu aplicativ)
ADP: tranziție - ―Peștișorul năzdrăvan‖
(cântec)
ALA: ―Vâslim, vâslim‖ – joc de mișcare;
.,,Pescarii pricepuți‖- joc de îndemânare;
ALA- Joc liber
ADP- Plecarea copiilor
Eveniment de închidere: expoziție cu lucrările copiilor, invitați:parinți, colegi de la alte grupe.
Proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective operaționale, evenimente didactice)
Tipuri de lectii. Proiectarea unei lectii
Lectia - Forma de baza a organizarii activitatii instructiv-educative din scoala,
desfasurata cu o clasa de elevi, intr-un timp determinat, sub conducerea unui profesor in
conformitate cu programa de invatamant;
Eetapele proiectarii lectiei:
♦Etapa identificarii si dimensionarii obiectivelor educationale ale lectiei.
♦Etapa care vizeaza stabilirea resurselor educationale.
♦Etapa care vizeaza conturarea strategiilor didactice optime.
♦Etapa care vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii.
Proiectarea unei activitati presupune realizarea unei concordante intre trei puncte
cheie:

23
→Obiective – Spre ce tind?
→Metode, materiale, mijloace si experiente sau exercitii de invatare – Cum sa ajung
acolo?
→Evaluarea – Cum voi stii cand am ajuns?
Prin corelarea celor trei puncte cheie se proiecteaza activitatea intr-un set de actiuni
realizate in mai multe etape.
Proiectul de activitate cuprinde o articulare ideatica, scriptica a mai multor elemente
componente, ce sunt repartizate, de regula, in doua parti:
Partea introductiva – informatii din care se deduc coordonatele activitatii: obiectul
de invatamant, subiectul / tema activitatii, data, ora, clasa, propunator, obiectivul
fundamental, categoria de lectie;
Partea ce vizeaza desfasurarea propriu – zisa a activitatii – obiectivele
operationale, continuturi, situatii / activitati de invatare, strategii didactice, evaluare.
Nu exista un model unic, absolut, pentru derularea activitatii. Se pot structura modele
diferite de desfasurare a activitatilor, in functie de obiective, continuturi, activitati, locuri de
desfasurare a activitatii, mod de organizare a elevilor.
Momentele lectiei
captarea atentiei elevilor prin starnirea intereselor acestora;
informarea cu privire la tema si obiectivele de atins;
reactualizarea si performarea unor capacitati formate anterior;
prezentarea elementelor de continut specifice/dirijarea invatarii;
rea/consolidarea/obtinerea performantei;
asigurarea feedback-ului;
evaluarea performantelor obtinute;
tema pentru acasa
Tipuri de lectie:
►Lectia mixta
►Lectia de comunicare / insusire de noi cunostinte
►Lectia de formare de priceperi si deprinderi
►Lectia de fixare si sistematizare
►Lectia de verificare si apreciere ale rezultatelor scolare.
Lectia mixta
Lectia mixta vizeaza realizarea, in masura aproximativ egala, a mai multor scopuri sau
sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lectie cel mai
frecvent intalnit in practica educativa, indeosebi la clasele mici, datorita diversitatii
activitatilor implicate si sarcinilor multiple pe care le joaca.
Structura relativa a lectiei mixte:
• moment organizatoric
• verificarea continuturilor insusite: verificarea temei; verificarea cunostintelor, deprinderilor,
priceperilor dobandite de elev
• pregatirea elevilor pentru receptarea noilor cunostinte (se realizeaza, de obicei, printr-o
conversatie introductiva, in care sunt actualizate cunostinte dobandite anterior de elevi,
relevante pentru noua tema, prin prezentarea unor situatii – problema, pentru depasirea carora
sunt necesare cunostinte noi, etc.)

24
• precizarea titlului si a obiectivelor: profesorul trebuie sa comunice elevilor, intr-o forma
accesibila, ce asteapta de la ei la sfarsitul activitatii
• comunicarea / insusirea noilor cunostinte, printr-o strategie metodica adaptata obiectivelor,
continutului temei si elevilor si prin utilizarea acelor mijloace de invatamant care pot facilita
si eficientiza realizarea acestei sarcini didactice
• fixarea si sitematizarea continuturilor predate prin repetare si exercitii aplicative
• explicatii pentru continuarea invatarii acasa si pentru realizarea temei.
Lectia de comunicare / insusire de noi cunostinte
Acest tip de lectie are un obiectiv didactic fundamental: insusirea de cunostinte (si, pe
baza acestora, dezvoltarea unor capacitati si atitudini intelectuale), dar prezinta o structura
mixta, indeosebi la clasele mici. Cand obiectivul didactic fundamental al lectiei il constituie
insusirea unor noi cunostinte, celelalte etape corespunzatoare tipului mixt sunt prezente, dar
au o pondere mult mai mica; ponderea celorlalte etape este determinata de varsta elevilor: la
clasele mari, lectia de comunicare tinde chiar catre o structura monostadiala.
Structura generala a acestui tip de lectie este urmatoarea:
• momentul organizatoric prezent in orice lectie si prin care se asigura conditiile unei bune
desfasurari a lectiei
• pregatirea pentru tema noua care consta in actualizarea, de regula prin conversatie, a unor
cunostinte anterioare, necesare noii invatari
• anuntarea subiectului (titlului) si a obiectivelor lectiei, acestea din urma vor fi prezentate
intr-o forma accesibila in vederea motivarii si cointeresarii lor pe parcursul lectiei
• transmiterea cunostintelor, este etapa de baza a lectiei, care ocupa cea mai mare parte a
timpului. Prin strategii specifice, profesorul/invatatorul prezinta noul continut si dirijeaza
invatarea elevilor, asigurand o participare activa a acestora pana la obtinerea performantei
vizate
• fixarea cunostintelor, care se poate realiza prin conversatii sau aplicatii practice
• anuntarea si explicarea temei pentru acasa
Lectia de formare de priceperi si deprinderi, specifice unor domenii de activitate
diverse: desen, muzica, abilitati practice, educatie fizica, literatura,informatica etc.
Structura orientativa a acestui tip de lectie:
• moment organizatoric, care capata o importanta sporita in cazul in care exersarea se bazeaza
pe utilizarea unor mijloace de invatamant specifice (atelier, laborator)
• precizarea temei si a obiectivelor activitatii
• actualizarea / prezentarea, prin explicatii sau conversatie, a unor cunostinte, ce reprezinta
suportul teoretic al exersarii
• explicarea si demonstrarea modelului actiunii de executat, realizate de regula de cadrul
didactic, in vederea formarii la elevi a modelului intern al actiunii respective
• exersarea propriu – zisa, care se realizeaza mai intai sub indrumarea cadrului didactic si apoi
independent, sub forma unor exercitii variate, dozate si gradate
• evaluarea rezultatelor obtinute.
Acest tip de lectie se intalneste la o varietate de obiecte de invatamant care au ca
obiectiv formarea si exersarea deprinderilor intelectuale (matematica, gramatica,informatica),
deprinderilor motorii (educatie fizica, tehnologica, lucrari de atelier) sau capacitatilor
creatoare (muzica, desen, compunere).
Adesea deprinderile nu pot fi formate intr-o singura lectie, exersarea lor realizandu-se
pe parcursul mai multor ore, care se pot desfasura chiar succesiv, in aceeasi zi.
Variante ale sale sunt: lectia in atelier, lectia in laborator, lectia de rezolvare de
probleme, lectia de educatie fizica, lectia – excursie, etc.

25
Lectia de fixare si sistematizare(recapitulare)
Lectia de fixare si sistematizare vizeaza consolidarea cunostintelor insusite, dar si
aprofundarea lor si completarea unor lacune. Se realizeaza prin recapitulare; recapitularea nu
inseamna reluarea intr-o forma identica a unitatilor de continut insusite anterior. Conditia de
baza a eficientizarii acestui tip de lectie o constituie redimensionarea continuturilor in jurul
unor idei cu valoare cognitiva relevanta, astfel incat elevii sa fie capabili de conexiuni care sa
permita explicatii din ce in ce mai complete si de aplicatii optime si operative in contexte din
ce in ce mai largi ale cunoasterii.
Structura orientativa a acestui tip de lectie:
• precizarea continutului, a obiectivelor si a unui plan de recapitulare; este de dorit ca aceasta
etapa sa se realizeze in doi timpi: inaintea desfasurarii propriu – zisa a orei, apoi la inceputul
orei sau orelor de recapitulare
• recapitularea continutului de baza a planului stabilit: aceasta etapa e destinata clarificarii si
eliminarii confuziilor constatate de cadrul didactic, stabilirii unor conexiuni prin largirea
contextului parcurs si realizarii unor scheme sau sinteze care sa puna in relatie tot ceea ce
reprezinta esentialul la nivelul continutului analizat
• realizarea de catre elevi a unor lucrari pe baza cunostintelor recapitulate; in cazul lectiilor de
consolidare de deprinderi, aceasta etapa ocupa ponderea cea mai mare in structura lectiei si se
concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, prin: rezolvare de exercitii si probleme,
analize gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrari avand caracter tehnic, etc.
• aprecierea activitatii elevilor
• precizarea si explicarea temei
In functie de intinderea continutului supus recapitularii (o tema, un capitol, materia
unui semestru sau a unui an scolar) se propun cateva dintre variantele posibile ale acestui tip
de lectie: lectia de repetare curenta; lectia de recapitulare pe baza unui plan dat sau alcatuit
impreuna cu elevii, se realizeaza la sfarsitul unor capitole sau teme mari din programa; lectia
de sinteza.
Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate in desfasurarea lectiei, variantele
mentionate pot conduce la noi variante: lectie de recapitulare sau de sinteza pe baza de
exercitii aplicative (atunci cand se urmareste consolidarea unor deprinderi), lectia de
recapitulare cu ajutorul textului programat sau al unor programe recapitulative computerizate;
lectia recapitulativa pe baza de fise (concepute in functie de nivelul dezvoltarii intelectuale si
al pregatirii si de ritmul de lucru al fiecarui elev) etc.
Lectia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare
Aceasta urmareste constatarea nivelului de pregatire a elevilor, dar si actualizarea si
incadrarea cunostintelor in noi cadre de referinta si semnificare, cu consecinte importante
asupra viitoarelor trasee de invatare.
Structura relativa a acestui tip de lectie:
• precizarea continutului ce urmeaza a fi verificat
• verificarea continutului (in cazul verificarii orale, aceasta etapa poate constitui un bun prilej
pentru sistematizarea cunostintelor, corectarea de confuzii, etc)
• aprecierea rezultatelor – daca in cazul verificarii orale sau practice aprecierea se face la
sfarsitul orei, in cazul verificarii scrise acest moment se va consuma in urmatoarea intalnire a
cadrului didactic cu elevii
• precizari privind modalitatile de completare a lacunelor si de corectare a greselilor si sugestii
in legatura cu valorificarea continuturilor actualizate in activitatea viitoare.

26
Variantele lectiei de verificare si apreciere se stabilesc in functie de metoda sau modul
de realizare a evaluarii: lectia de evaluare orala; lectia de evaluare prin lucrari scrise; lectia de
evaluare prin lucrari practice; lectia de evaluare cu ajutorul programelor computerizate.
Cum este firesc, tipologia lectiei ramane deschisa si permisiva la noi ipoteze si
asocieri. Clasificarea, ca si specificitatea fiecarui tip de lectie nu constituie un sablon, o reteta
imuabila, data o data pentru totdeauna. Ceea ce s-a reliefat in cursul prezentat nu constituie
decat o platforma minimala, un punct de plecare pentru generarea de noi modalitati de
conjugare a unor momente ce nu pot fi totdeauna descrise sau anticipate in explorarile de
ordin teoretic. Practica educativa insasi poate sugera sau induce noi modalitati de structurare a
evenimentelor, de prefigurare a prioritatilor unei lectii.
Exemplu proiect didactic pentru o activitate monodisciplinară
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: 3-5 ani, nivel I, Grupa mică
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
TEMA PROIECTULUI/SĂPTĂMÂNII:,, ZÂMBETE DE PRIMĂVARĂ’’
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: ȘTIINȚĂ
DISCIPLINA: Activitate matematică
TEMA ACTIVITĂȚII:,,Cu Primăvara ne jucăm, numărul 3 îl învăţăm”(predarea nr-lui 3)
MIJLOC DE REALIZARE: exerciţii cu material individual
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII: Cunoștințe și deprinderi elementare matematice
pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
COMPORTAMENTE VIZATE: Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu
numeraţia.
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Dezvoltarea bazei senzoriale de cunoaştere şi de familiarizare cu
forme de gândire matematică şi logică în ceea ce priveşte algoritmul utilizat pentru formarea
conceptului de număr natural, prin activitatea concretă a copilului.
OBIECTIVE:
O1 - Să formeze grupe cu 1 obiect, respectiv cu 2 obiecte asociind cifrele corespunzătoare și
menționând algoritmul de lucru în învățarea conceptului de număr natural;
O2 - Să asocieze numărul 3 la cantitate și cifra 3 la numărul de obiecte pentru grupele nou
formate;
O3 - Să recunoască grupe cu 3 obiecte în contexte variate, asociindu-le cifra corespunzătoare
folosind un limbaj matematic adecvat;
O4 - Să lipească pe rochiţa Zânei Primăvara câte trei de fiecare fel (3 ghiocei, 3 rândunele,
3 berze, 3 brânduşe, 3 lalele), selectând materialele din coșul pus la dispoziție;
O5 - Să aranjeze materialul individual corect de la stânga la dreapta și de jos în sus,
încadrându-se în spaţiul oferit.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, demonstraţia,
problematizarea, algoritmizarea, expunerea.
Resurse materiale: individuale: coşuleţe cu material individual: 1 soare, 2 ghiocei, 3 berze,
3 rândunele, jetoane cu cifrele 1, 2, 3, coroniţe în formă de ghiocei; demonstrative: coşuleţ cu
aceleaşi materiale ca ale copiilor, dar de dimensiuni mai mari, flanelograf, jetoane cu cifre
1,2,3, coroniţă în formă de ghiocel, Păpuşa Zâna Primăvară, calculator, CD;
Forme de organizare: frontal, individual.
BIBLIOGRAFIE: - Curriculum pentru educație timpurie - Educaţia este un orizont, nu o
destinaţie - Scrisoarea metodică MEN nr. 42328 din 07.10.2008 - Activităţi matematice în
grădiniţă - ghid practic- Magdalena Dumitrana, Editura Compania, Bucureşti, 2002

27
Nr crt. Etapele activităţii Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare /
Metode şi
indicatori
Metode şi
procedee
Mijloace de
învăţământ
1 Captarea şi
orientarea atenţiei
Apelul la curiozitatea intelectuală a
copiilor şi orientarea şi concentrarea
activităţii psihice cognitive se
realizează prin elementul surpriză –
apariţia Zânei Primăvara. Se
orientează atenţia copiilor către
coşuleţele din faţa lor, respectiv
intuirea tuturor materialelor
Conversaţia
Observaţia
Păpuşă
îmbrăcată
în Zâna
Primăvara
2 Anunţarea temei
şi a obiectivelor
Se prezintă copiilor tema şi
obiectivele activităţii sub forma
unei invitaţii din partea Zânei
Primăvara de a se juca şi de a
învăţa împreună un nou număr.
Conversaţia
Explicaţia
3 Reactualizarea
cunoştinţelor
Se realizează cu ajutorul Zânei
Primăvară care are pe rochiţă
diverse elemente de primăvară
(ex: ghiocei) . Se cere copiilor
să precizeze numărul acestora.
Se alege jetonul cu cifra
potrivită numărului. Se cere
aşezarea pe măsuţă, de jos în
sus, a grupei cu un singur obiect
(un soare) şi, respectiv, a
jetonului cu cifra potrivită (cifra
1). În partea dreaptă se aşează
ghiocei în pereche cu soarele
(un ghiocel) și, ulterior, cu unul
mai mult decât soarele şi cifra
potrivită (doi ghiocei și cifra 2).
Se pune accent pe algoritmul de
formare a numerelor, învăţat
anterior. Se fac câteva operaţii
de comparare a grupelor (grupa
ghioceilor are mai multe
elemente decât grupa soarelui,
grupa soarelui are mai puţine
elemente decât cea a
ghioceilor).
Exerciţiul
Explicaţia
Conversaţia
Algoritmul
Explicaţia
Conversaţia
examinatoare
Exerciţiul
Elemente
de
primăvară
de pe
rochiţa
Zânei
Primăvară
Flanelograf
Jetoane cu
cifre
Coşuleţe
cu material
individua
Cunoaşterea
algoritmului
de formare a
numerelor
precedente
Raportarea
corectă a
numărului la
cantitate și a
cifrei la
numărul de
obiecte
Verbalizarea
acţiunilor
efectuate
prin
folosirea
unui limbaj
matematic
adecvat
4 Prezentarea
noului conţinut şi
dirijarea învăţări
Se prezintă sarcina problemă:
,,Cum am putea forma un
număr nou, dacă ştim cum s-au
format celelelate învăţate până
acum?’’ Se face apel la ultimul
număr învăţat - 2 şi la modul în
care s-a format. Se cere
aşezarea pe măsuţă a grupei de
Problematizarea
Algoritmul
Conversaţia
Exerciţiul
Coşuleţe
cu material
individual:
1 soare
2 ghiocei
3rândunele
3 berze
Jetoane cu
Observarea
Orientarea
corectă în
spațiul de
lucru în
funcție de
reperele
spațiale

28
ghiocei ( 2 ) de jos în sus. Se
cere formarea unei noi grupe - a
rândunelelor, care să aibă cu un
obiect mai mult (3) . Se
constată prin aşezare în perechi
că noua grupa are cu un obiect
mai mult decât cea iniţială. Se
precizează că noua grupă are 3
obiecte/elemente. Se numără şi
se încadrează numărul nou în
şirul numeric. Se fac exerciţii
de numărare concretă, cu
ajutorul materialului individual
- rândunele, berze (prin
încercuire, individual sau în
grup). Se fac exerciţii de
numărare semiconcretă şi
abstractă. Se introduce semnul
scris al numărului 3- cifra 3. Se
fac referiri la forma cifrei şi se
învaţă versul din poezia
cifrelor. Se realizează exerciţii
motrice concomitent cu
rezolvarea unor sarcini
matematice, folosindu-se
stimuli vizuali, auditivi.
Explicaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Conversaţia
cifrele
1,2,3,3
Flanelograf
Material
individual
de
dimensiuni
mai mari
Tablă
Cretă
Poezia
cifrelor
Imagine cu
o pasăre în
zbor
comunicate
(sus/ jos,
stânga/
dreapta)
Capacitatea
de a număra
concret,
semiconcret
şi abstract în
limitele 1-3
Imaginaţie
în asocierea
formei cifrei
cu diferite
obiecte din
mediul
înconjurător
5 Obţinerea
performanţei
Se realizează prin lipirea pe
rochiţa Zânei Primăvara a câte
trei elemente de fiecare fel - 3
ghiocei, 3 lalele, 3 brânduşe, 3
berze, 3 rândunele.
Exerciţiul
Explicaţia
Conversaţia
Fişe de
lucru cu
rochiţa
Zânei
Primăvara
Lipici
Rezolvarea
corectă a
sarcinilor de
lucru
6 Evaluarea Se apelează la capacitatea
copiilor de a se grupa câte trei,
la semnalul educatoarei,
verificând astfel dacă știu să
numere până la 3 și dacă știu să
formeze grupe de câte 3. Se
fixează tema. Se fac aprecieri
verbale individuale şi generale
asupra desfăşurării activităţii.
Se împart recompense copiilor.
Conversaţia
Explicaţia
Exerciţiul
Simboluri de
pus în piep
Capacitatea
de grupare
în funcţie de
cerinţă

CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf

CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf

Similar to CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf (20)

CURS METODICA EDUCATORI TIT 2021.pdf