2. 1.Terminologie, concepte, definiţii
Indicatorii evidenţiază mărimea şi structura
producţiei naţionale
Asigură posibilitatea caracterizării evoluţiei
în timp a economiei naţionale
Efectuarea calculelor de eficienţă
Sunt implicaţi în determinarea unei game
de proporţii şi corelaţii macroeconomice
fundamentale
3. AGREGAREA
(A) o însumare
(B) estimarea unei mărimi globale,
( C) un agregat derivă mai complex decat
dintr-o simplă însumare
Problema agregării este legată totodată şi de
teoria indicilor ( vezi !!!) si alcatuirea “ramurilor
pure “ necesare tabelului I-O
4. Principalele agregate
macroeconomice, conform cu SEC ’95
1) Produsul Intern Brut PIB poate fi definit :
a) PIB este egal cu suma valorilor adăugate brute la care se adaugă impozitele şi se scad
subvenţiile pe produse;
b) PIB este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri şi servicii;
c) PIB este egal cu suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale.
2) Excedentul de exploatare al economiei totale
3) Venitul mixt al economiei totale
4) Venitul întreprinderilor din economie
5) Venitul naţional (la preţuri de piaţă)
6) Venitul naţional disponibil (VND)
7) Economia totală
8 ) Soldul operaţiilor curente cu exteriorul
9) Capacitatea (+)/necesarul (-) de finanţare a
economiei
5. Calculul principalelor agregate de rezultate
A. Produsul Intern Brut (PIB)
Reprezintă expresia sintetică a rezultatelor activităţii economice
produse în interiorul teritoriului economic într-o perioadă, indiferent
de contribuţia pe care au adus-o subiecţii interni sau din străinătate
a.Metoda de producţie presupune agregarea valorii
adăugate brute corespunzătoare ramurilor de activitate, evaluată la
preţuri de bază, şi corectarea acesteia pentru a ajunge la preţuri de
piaţă.
unde: PIB – produsul intern brut la preţuri de piaţă
VABj – valoarea adăugată brută la preţuri de bază ale ramurii j (j = 1, k,)
IP – impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
TV – taxele vamale
SP – subvenţiile pe produs şi pentru export
j
j Sv
TV)
IP
(
VAB
PIB
6. Valoarea adăugată brută se calculează ca diferenţă
între produsul global brut şi consumul intermediar :
VABi = PGi – CIi
__________________________________________________
b. Metoda utilizării finale sau metoda cheltuielilor
presupune însumarea :
1. consumului personal (privat) (CP)
2. consumului public (CPL)
3. investiţiilor brute (IB) sau formarea brută a capitalului (FCB)
4. exportului net (EXN).
Deci:
PIBpp = (CP + CPL )+ IB + (E- I)
sau altfel structurat
PIB = CF + FBCF + ΔS + EXN
unde: CF – consumul final; FBCF – formarea brută a capitalului
fix; Δ S – variaţia de stoc;I – importul;E – exportul.
7. Consumul privat sau personal (CP).
Se cuprind: cumpărările de pe piaţă de bunuri
durabile şi de consum curent, cu excepţia
imobilelor, uneltelor;cumpărările de servicii
Nu se cuprind: cumpărările de terenuri;cumpărările
de imobile cuprinse în formarea brută a capitalului;
cumpărările gospodăriilor de unelte şi materiale
Consumul public (statului) (CPL) –
exprimă cheltuielile instituţiilor guvernamentale
ocazionate de cumpărarea de bunuri şi servicii
Formarea brută a capitalului – FBC -
cuprinde formarea brută a capitalului fix (FBCF) şi
variaţia stocurilor (ΔS):
FBC = FBCF + ΔS
8. Mărimea investiţiilor brute (IB),
include:valoarea bunurilor durabile cumpărate de pe
piaţă , valoare bunurilor materiale şi serviciilor
încorporate în capitalul fix existent;valoarea
bunurilor şi a serviciilor încorporate în terenuri
Nu se includ în investiţiile capitale
brute:îmbrăcămintea de lucru, piesele de schimb şi
uneltele de mică valoare;bunurile durabile dobândite
de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casnice
Variaţia stocurilor (Δ S) reprezintă diferenţa între
intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în cursul
perioadei considerate.
Exportul net (EXN) reprezintă diferenţa dintre
valoarea bunurilor şi serviciilor exportate – E şi
valoarea celor importate – I.
9. c. Metoda veniturilor
Constă în însumarea elementelor care exprimă
compensarea factorilor de producţie concretizată în
veniturile primite de proprietarii acestora (sub formă de
salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocaţiile pentru
consumul de capital fix, amortismente şi în impozite
PIB = R + EBE + IPRI – SV
unde:R – remunerarea muncii; EBE – excedentul brut de
exploatare; IPRI – impozitele legate de producţie şi de import; SV –
subvenţia de exploatare
Subvenţiile de exploatare (SV) reprezintă, în SCN,
sumele virate de guvern firmelor private şi corporaţiilor
publice (societăţilor pe acţiuni), menite să completeze
veniturile proprii,sa acopere cheltuielile
PIB poate fi calculat la preţurile de piaţă (PP) şi la
preţurile factorilor (Pf). Trecerea de la preţuri de piaţă la
preţurile factorilor presupune scăderea impozitelor indirecte
şi adăugarea subvenţiilor de exploatare
10. B. Produsul Naţional Brut (PNB)
Produsul Naţional Brut (PNB) -reprezintă valoarea
bunurilor produse de către factorii de producţie indiferent
de nationalitatea agentilor economici
Produsul Naţional Brut (PNB) este denumit şi :
- Venit Naţional Brut, dacă este evaluat la preţurile
factorilor, sau
- Cheltuieli Naţionale Brute, dacă este evaluat la
preţurile pieţei
Se determină prin corectie a PIB cu soldul dintre
valoarea adăugată brută a agenţilor naţionali în
străinătate şi valoarea adăugată brută a agenţilor străini în
interiorul ţarii (SVAB)
PNBpp = PIBpp + SVABpp
11. C. Produsul Intern Net (PIN)
Produsul Intern Net (PIN) este definit ca
valoare netă totală de piaţă a bunurilor şi
serviciilor finale, produse de agenţii interni într-o
perioadă determinată de timp.
Produsul Intern Net se estimează pornind de la
Produsul Intern Brut, din care se scad alocaţiile
pentru consum de capital fix (ACCF):
PINpp = PIBpp – ACCF
Respectiv:
PlNpf = PINpp – IIN
12. D. Produsul Naţional Net (PNN)
Produsul Naţional Net (PNN)-Exprimă valoarea netă a
bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii
economici naţionali într-o perioadă determinată de
timp.
PNNpf = PINpf + SVAES
La preţul factorilor PNN devine venit naţional (VN)
Produsul Naţional Net poate fi estimat şi pornind de la PNB şi
PIB în felul următor:
PNNpp = PNBpp – ACCF
PNNpp = PIBpp + SVABpp – ACCF
PNNpp = PIBpp –IIN+ SVAES – ACCF
13. E. Venitul Naţional (VN)
Venitul Naţional (VN)
Este un indicator fundamental care,
- pe de o parte, pune în evidenţă veniturile
încasate de proprietarii factorilor de producţie în
schimbul resurselor furnizate unităţilor productive,
care decurg din producţia de bunuri şi servicii în
cadrul economiei, iar
- pe de altă parte, reflectă utilizarea veniturilor
din activitatea productivă pentru cumpărarea de
bunuri ,servicii şi pentru economisire
14. F. Venitul Personal (VP)
VP = VN –
* Contribuţii pentru
asigurări sociale
(CAS)
* Profiturile
nedistribuite ale
societăţilor (PNS)
* Impozite pe
veniturile
societăţilor(IPS)
* Transferuri de la
guvern, de la firme
(ajutoare,pensii,
ajutoare, burse etc.)
(TG)
• Dobânzi primite de la
populaţie (nete, deci
neimpozitate)
( Db)
+
15. G. Venitul Personal Disponibil al
Gospodăriilor (VPD)
Venitul Personal Disponibil al
Gospodăriilor (VPD)
Reprezintă agregatul care măsoară volumul
veniturilor posibil de utilizat de către
populaţie pentru satisfacerea diferitelor
trebuinţe :
VPD = VP – IMP
IMP – impozitele platite de populatie
16. Conturilor naţionale trimestriale( CNT)
Conturile naţionale trimestriale reprezintă un sistem de
serii cronologice trimestriale integrate, tratate contabil
Sursele de date utilizate pentru realizarea conturilor naţionale
trimestriale sunt:
1. Datele statistice obţinute în urma unor cercetări;
2. Statisticile administrative (realizate de către
administraţie)
Este necesar ca datele:
1. Să cuprindă informaţii referitoare la indicatorul din CNT
2 .Să acopere întreaga perioadă
3. Să fie coerente cu conceptele SCN
4. Să poată fi utilizate într-un model
17. Conturile naţionale
trimestriale ca serii de timp
y
z t
t
%
%
unde
z
z
z
z
1
t
1
t
t
t
%
Relaţia de extrapolare este următoarea:
y
z
z
y
z
z i
1
t
1
i
0
1
t
1
t
t
1
t
%
1
%
1
Metode de extrapolare simplă
Se porneşte de la ipoteza că indicatorul y şi agregatul z au
aceeaşi dată de creştere:
18. Este posibil ca nu întotdeauna să existe egalitate între cele două rate
de creştere, aceasta datorându-se mai multor factori ca timpi diferiţi de
reacţie de-a lungul unui ciclu economic, aprecierea diferită a unor fenomene
în viitor, probleme de eşantionare. În această situaţie se introduce un factor
de corecţie:
Vt
y
%
1
z
z 1
t
t
1
t
Se mai poate folosi şi un model stochastic de forma
t
1
t
t
1
t y
z
z %
1 unde t
este o variabilă aleatoare distribuită normal
de medie 0 şi dispersie
2
.
19. Metode de dezagregare temporară
Metode de alunecare ( glisare )– se bazează pe ipoteza
conform căreia trendul trimestrial necunoscut poate fi descris
printr-o funcţie de timp
Metode de ajustare în două etape – presupun
disponibilitatea informaţiilor trimestriale
1. prima etapă fiind reprezentată de estimări preliminare care
nu sunt consistente cu datele anuale
2. a doua etapă coreleaza estimările preliminare cu seriile
anuale
Metode de ajustare a seriilor de timp
Metode optimale – în situaţia în care se cunosc valorile
anuale ale agregatului şi cele trimestriale ale indicatorului
folosit pentru estimarea agregatului.
Metode ale modelului dinamic – extind metoda optimală
încorporând elemente dinamice
Metode multivariate – ţin seama de dimensiunile
multivariate ale conturilor naţionale
20. Cadrul general
Conturile regionale reprezintă o versiune, la
nivel regional, a conturilor economiei naţionale si
recurg la aceleaşi concepte metodologice
Construirea conturilor regionale presupune:
1.delimitarea teritoriului economic al unei ţări
2 stabilirea tipurilor de unităţi instituţionale
3. respectarea principiului rezidenţial
4. alegerea metodelor de regionalizare
Teritoriul regional-cuprinde:
1. regiunea-parte din teritoriul geografic al ţării
2. incintele zonelor libere, antrepozite şi uzine
aflate sub control vamal (situate în aceste regiuni)
Conturile regionale ( CR )
21. Teritoriul extraregional este
constituit din :
1. spaţiul aerian, naţional, apele teritoriale şi
platforma continentală
2 .enclavele teritoriale
3. zăcămintele situate în apele internaţionale
Acest nomenclator serveşte la:
- colectarea, dezvoltarea şi armonizarea
statisticilor regionale
- analiza socio-economică a regiunilor
- definirea politicilor regionale
22. Tipurile de unităţi instituţionale
În SEC 95 se disting două tipuri de unităţi:
Unitatea cu activitate economică locală
(UAE locală) la nivelul căreia se analizează fluxurile ce
intervin în procesele de producţie şi în utilizarea
bunurilor şi serviciilor
Unitatea instituţională, ce reprezintă unitatea
de bază pentru analiza fluxurilor interesând în principal
veniturile, capitalul, operaţiunile financiare şi
patrimoniul
Pentru elaborarea conturilor regionale se disting două
tipuri de unităţi instituţionale:
1. Unitatea uniregională
2. Unitatea multiregională
23. Elementele sistemului conturilor
regionale
a) agregate regionale referitoare la activităţile
productive, pe ramuri de activitate:
(1) valoarea adăugată brută
(2) remunerarea salariaţilor
(3) populaţia ocupată
(4) salariaţi
(5) formarea brută de capital fix
b) produsul intern brut regional (PIBR)
c) conturile regionale ale gospodăriilor
populaţiei
24. Metode de regionalizare :
1. Metoda ascendentă („de jos în sus“)
2. Metoda descendentă („de sus în jos“)
3. Metoda mixtă
Conturile regionale ale sectorului
instituţional
Contul de alocare a veniturilor primare
În resursele acestui cont sunt incluse:
1. Excedentul net de exploatare
2. Remunerarea salariaţilor
3. Veniturile din proprietate (primite).
În utilizările contului sunt incluse:
1.Veniturile din proprietate (plătite).
25. A demarat în anul 1994, cu metodologie comuna a
conturilor maco
Este conform metodologiei SEC 95 şi manualului
EUROSTAT
Teritoriul economic al României cuprinde opt regiuni
statistice şi teritoriul extraregional
Teritoriul extraregional cuprinde:
1. Platforma continentală aflată în Marea Neagră
2. Enclave teritoriale ( ambasade,consulate )
Conturile regionale se realizează pentru două nivele
administrative, corespunzătoare
(Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice
(NUTS), NUTS 2 - reprezentând cele opt regiuni statistice
şi NUTS 3 – reprezentând cele 41 de judeţe plus
municipiul Buc.)
Metodologia de elaborare a conturilor
regionale în România
26. calculul PIB regional
PIBR este evaluat la preţurile pieţei, pe baza relaţiei:
PIBR = VABR + IP + TV – SP
unde:
PIBR – Produsul intern brut regional;
VABR – Valoarea adăugată brută regională;
IP – Impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
TV – Drepturi asupra importurilor (taxe vamale);
SP – Subvenţiile pe produse.
Suma PIBR la preţ de piaţă al diferitelor regiuni şi al teritoriului
extraregional este egală cu PIB la preţ de piaţă al întregii economii
naţionale.
Principalele surse de date utilizate pentru estimarea PIBR sunt:
-Ancheta structurală anuală;
- Ancheta statistică în întreprinderi ( ASA )
- Valoarea producţiei agricole pe regiuni;
- Suprafaţa fondului forestier şi producţia unităţilor silvice;
- Activităţile privind utilitatea publică de interes local;
- Balanţa forţei de muncă.
Calculul produsului intern brut
regional (PIBR)
