pt studenti/rezidenti pneumo

1. Dr. Cristina Chirila
Dr. Alexandra Podgornii

2. Introducere:
 Ţigara electronică este un subiect cu vii dezbateri în literatura de
specialitate dar şi pe plan legislativ.
 Vom trece în revistă noutăţile legate de acest subiect analizând
progresele legate de:
- „device”,
- de compoziţia ţigării electronice
- de aspecte legislative
- strategie medicală.
 Toate vor fi analizate din punctul de vedere al beneficiilor dar şi al
consecinţelor imediate şi la distanţă.

3. Ţigara electronică - are vreun viitor în
medicină?
 Sfârşitul anului 2013 şi începutul anului 2014 a marcat o
analiză în detaliu a ţigării electronice făcute în principal
de pneumologi.
Fig.1.Vaporizator –ţigară electronică : Shutterstock/Marc Bruxelle(reprodus după V. Turk)

4. Aspecte legate de “device”
 Alcătuirea instrumentului de administrare sau aşa cum
numesc experţii anatomia ţigării electronice ( de unică
folosinţă sau reîncărcabile cu rezervor reincârcabil sau
nu , cu rezervor sudat sau nu la atomizor,etc.) avem în
compoziţie : - o baterie,
- un cartuş
- un atomizor

5. Bateria- are acumulatori reîncărcabili cu cablu USB care legaţi
în serie câte doi , generează un vârf de 7 volţi (cantitatea de
electricitate este eliberată în funcţie de dimensiunea modelului ,
cele mai utilizabile sunt între 650-1300mA.

6. Dispozitivul- adăposteşte şi stochează lichidele (poate fi sub formă
de cartuş de silicon , polimetacrilat de metil sau metal inoxidabil sau
pyrex sau polietilenă) fiind completat uneori cu un dispozitiv de
captare a lichidului prin capilaritate (din silica, ceramică, ţesut
metalic, fibre de nylon, etc. sau fibre de borosilicat) în contact cu
sistemul de vaporizare.
Atomizorul permite convertirea lichidului în vapori simulând fumul
de ţigară şi are o spirală cu o rezistenţă care încălzeşte.

7.  Ţigara electronică prin definiţie presupune un produs
funcţionând cu electricitate fără combustie, simulând actul de
a fuma şi eliberând particule fine de vapori sau fum artificial ,
vapori care pot fi ( cu arome de tutun, mentă, fructe,
ciocolată, etc.) cu sau fără nicotină ;
- dacă sunt corect fabricate şi utilizate are mai puţine substanţe
dăunătoare sănătăţii (fără particule solide, fără gudron, fără
alte substanţe cancerigene, fără monoxid de carbon).

8. Compozitia tigarii electronice:
 Cele peste 4.000 de substanțe toxice din țigările obișnuite sunt
înlocuite de e-lichidul conținut de țigările electrice și care sunt
disponibile în mai multe variante de arome pentru a satisface
fiecare utilizator și pentru a da un nou sens fumatului .
 Ingredientele din care sunt compuse e-lichidele pentru țigări
electronice sunt fabricate după diverse formule, în funcție de
baza folosită.

9.  Astfel, unele sunt pe bază de propilen glycol (PG), altele pe bază
de glicerină vegetală (VG), dar se găsesc și lichide combinate
(PG+VG).
 Cele mai des întâlnite îngrediente în compoziția lichidelor pentru
țigări electronice sunt: nicotina, propilen glycol, glycerol, extract
de vanilie, acid malic, linalool, mentol, acetil pirazine, tabanone,
ethil acetat și ethilmaltol .
 De cele mai multe ori ingredientele conținute de e-lichide se găsesc
imprimate pe sticluțe.

10.  Propilen Glicol este ingredientul principal pe care îl conțin e-
lichidele pentru țigările electrice.
 Acesta împreună cu apa și aromele alcătuiesc elementul de
bază al țigărilor, fiind soluția care prin evaporare formează
fumul asemănător cu cel al țigării tradiționale.
 În condiții normale de utilizare propilen glicolul nu reprezintă
nici un pericol pentru sănătate, fiind des folosit în produse
alimentare precum crème pentru prăjituri, sosuri pentru salate,
băuturi răcoritoare sau guma de mestecat.

11.  Glicerolul este un lichid siropos, incolor și dulce, care este
solubil în apă, fiind creat din grăsime vegetală și folosit ca
ingredient în fabricarea produselor cosmetice, farmaceutice și la
fabricarea hârtiei.
 Este folosit ca și agent de îngroșare, multe lichide combinând
glicerina cu propilen glicolul pentru a îngroșa cantitatea de vapori
produsă, dar se găsesc numeroase lichide care utilizează doar
glicerină.
 Aromele folosite pentru fabricarea e-lichidelor dau un gust
deosebit, fiind disponibile pe piață numeroase variante, de la cele
standard până la cele premium, dar și lichide cu arome mai
ciudate.

12.  Mentolul este extras din plante de mentol, folosit pentru a
reduce senzația de iritare în momentul inhalării, datorită
senzației de răcoare în contact cu membrale mucoase.
 Tabanone este folosit ca ingredient pentru e-lichidele cu aromă
de ciocolată și tutun, iar Linaloolul este folosit pentru a da o
ușoară aroma de plantă lichidelor, acesta găsindu-se în plante
precum coriandru, scorțișoară sau dafin.
 Complexitatea e-lichidelor este dată de acidul malic, iar
caracterul vaporilor, care amintește de tutun, este dat de
extrasul de vanilie, obținut prin fierberea păstăilor de vanilie
cu apă și alcool.

13. Efectele nocive ale ţigării electronice
pe organismul uman
 După cercetări repetitive s-a constatat că în vaporii de la ţigara
electronică nu există nici un produs cancerigen probabil sau cert.
 Ajungerea rapidă a vaporilor în faringele posterior provoacă un
“hit” (o lovitură la acest nivel) şi relatându-se apariţia tusei la 1/3
din pacienţi (tuse pusă şi pe seama recăpătării sensibilităţii
bronşiilor).
 Nu s-a demonstrat creşterea riscului de infecţii respiratorii.
Raportul VEMS/CV scade cu 7,2 % după o ţigară şi cu 3% după o
ţigară electronică.

14. Efectele nocive ale ţigării electronice
pe organismul uman
 Recomandarea este de a nu se adăuga uleiuri parfumate deoarece
s-au raportat 2 cazuri de pneumonie lipidică.
 Efectul pe potenţare a atersoclerozei mai trebuie studiat şi nu
există nici o legătura cu riscul de tromboza.
 Pentru schizofrenici se dovedeşte utilă la cei care sunt mari
fumători.
 Lipsesc studiile legate de efectele la gravide şi făt şi nici efectele
biologice, în principal legate de factorii proinflamatori nu sunt
bine cunoscute.

15.  Potenţialul adictiv este discutat în 3 situaţii:
- folosită ţigara electronică ca factor de diminuare şi sevraj în
final,
- ca substitut comportamental
- ca factor de întreţinere a dependenţei.
 Puterea adictivă a ţigării electronice nedovedită încă (se impun
studii largi) este dată de puterea adictivă a nicotinei, de cinetica
sa, de persoanele care o consumă, de locul pe care-l ocupă
produsul în societate, de publicitatea legată de produs.
 Lipsa datelor legate de cinetica produsului face ca să nu se poată
răspunde clar dacă există riscul de menţinere a dependenţei.
 Se consideră că se apropie de cel al substituenţilor de nicotină
orali.

16. Aspecte legislative:
 Abordarea legislativă a ţigării electronice fluctuează în funcţie de
ţară de la interdicţia totală la absenţa vreunei reglementări.
 Evoluţia rapidă a fenomenului ţigară electronică a stârnit o
multitudine de îngrijorări din partea comunităţii sanitare, a industrei
farmaceutice , a guvernelor.
 Temerea este că va încuraja consumul de nicotină, va perpetua
adicţia, diminuînd tendinţa de sevraj, subminând politicile de
control a tabagismului.
 Se impun studii detailate legate de posibilele consecinţe ale acestora
pentru a selecta cea mai bună opţiune pentru sănătatea publică.

17. Aspecte medicale
 Multe opinii sunt în defavoarea ţigării electronice care după părerea
celor din acest front renormalizează fumatul (relansează fumatul).
 Vaporizatorul a devenit extrem de popular în şcolile din SUA şi
există temerea că ar putea facilita trecerea copiilor spre fumatul
adevărat.
 Datele studiului NYTS 2011-2012 pe bază de chestionar arată că
într-un an a crescut utilizarea de la 3,3% la 6,8% la cei din clasele 6-
12, de la 1.1% la 2.1% folosirea curentă a ţigării electronice şi a
acesteia şi a ţigării convenţionale de la 0.8% la 1.6%.
 La studenţi a crescut de la 4,7% la 10%

18.  Practic aşa cum arată datele, folosirea şi experimentarea
de ţigări electronice s-a dublat ca frecvenţă la şcolarii şi
studenţii americani, fapt care constituie un motiv de
îngrijorare.

19. VA MULTUMESC !