1. A.E.F. 2
ANALIZA PRIVIND STRUCTURA CIFREI DE AFACERI, CHELTUIELILE INTREPRINDERII
ŞI COSTUL PE PRODUS

2. 1.ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Pentru comensurarea activităii de producţie şi comercializare a unei firme se poate folosi un sistem de
indicatori valorici, fiecare prin conţinut şi mod de determinare având o anumită putere infomativă.
• Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor într-o
anumită perioadă determinată.
• Cifra de afaceri din activitatea de bază reprezintă veniturile din vânzarea de bunuri, executarea de
lucrări şi servicii care fac obiectul de bază al activităţii firmei.
• Producţia marfă fabricată (Qf) reprezintă valoarea bunurilor, lucrărilor şi servicilor destinate livrării.
• Valoarea adăugată (Qa) exprimă valoarea realizată de actrivitatea firmei, respectiv capacitatea
acesteia de a crea o bogăţie.
• Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total de activitate productivă dintr-o anumită perioadă.
1.1. ANALIZA DINAMICII ŞI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI
Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri se realizează per totalul intreprinderii şi pe produs. În
acest scop se determină modificarile absolute (diferenţa dintre valorile efective şi cele luate ca bază de
comparaţie) şi indicii per total şi pe produs.
Pentru a evidenţia corect dinamica vânzărilor este necesar operarea cu cifra de afaceri în preţuri
comparabile astfel:
- la nivel de produs : qvi*po
- la nivel de intreprindere : Σqiopio = Σvi1pi1 / Ip
Din punct de vedere structural cifra de afaceri a unei firme se poate aborda pe produse, pe clienţi, pe
pieţe de desfacere, pe faze ale ciclului de viaţă al produselor etc.
Pentru a concretiza mai bine evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot folosi următoarele procedee:
a) ponderile : gi = CAi / CA *100
b) coeficientul de concentrare al vânzărilor GIN-STRUCK :
Exemplu:
O societate comercială care produce şi comercializează trei grupe de produse prezintă următoarea
situaţie:
Nr. Denumirea n/N Cantitate Preţ unitar Valori în milioane Lei
Crt Produselor qo q1 po p1 qopo q1p1
1 Produs A Bucaţi 4000 5000 30000 40000 120 200
2 Produs B Bucaţi 2000 1750 8000 10000 16 17,5
3 Produs C Bucaţi 1100 920 12000 11000 13,2 10,12
4 Total grupa 1 Bucaţi 7500 7550 23000 30000 172,5 226,5
5 Total grupa 2 Bucaţi 8950 8000 25000 26500 223,75 212
2
1
1
2
−
−
= ∑
n
gn
G i

3. 6 Total grupa 3 Bucaţi 1400 1500 320000 300000 448 450
Total 993,45 1116,12
Explicaţi cum se modifică veniturile pentru grupa 1, grupa 2 şi grupa 3 de produse.
1. Pentru grupa 1 veniturile se modifică astfel:
q1p1 - qopo = 226,5-172,5=54 mil. lei
Această modificare se explică prin influenţa următorilor factori:
• Cantitatea : q1p0 – qopo = 1,15
• Structura producţiei vândute :
A : q1p0 = 5000 * 0,03 = 150
B : q1p0 = 1750 * 0,008 = 14
C : q1p0 = 920 * 0,012 = 11,04
Total (A+B+C) = 175,04
Total grupa 1 : 7550 * 23 = 173,65
175,04 – 173,65 = 1,39
• Preţurile pe produse :
q1p1 - Total(A+B+C) = 226,5 - 175,04 = 51,46
2. Pentru grupa a 2-a de produse veniturile se modifică astfel :
q1p1 - qopo = 212 - 223,75 = -11,75 mil. lei
Această modificare se explică prin influenţa următorilor factori:
• Cantitatea : q1p0 – qopo = 200 – 223,75 = -23,75
• Structura producţiei vândute :
A : q1p0 = 5000 * 0,03 = 150
B : q1p0 = 1750 * 0,008 = 14
C : q1p0 = 920 * 0,012 = 11,04
• Preţurile pe produse :
q1p1 - q1p0 = 212 - 200 = -12
3. Pentru grupa a 3-a de produse veniturile se modifică astfel :
q1p1 - qopo = 450 - 448 = 2 mil. lei
Această modificare se explică prin influenţa următorilor factori:
• Cantitatea : q1p0 – qopo = 480 – 448 = 32
• Preţurile pe produse :
q1p1 - q1p0 = 450 - 480 = -30
Pe baza relaţiilor de comensurare a influenţei factorilor asupra modificării cifrei de afaceri se obţin
următoarele rezultate:
Nr.
crt.
Grupa Modificarea
CA
Din care datorită influenţei
Cantitatea Structura Preţul
1 1 54 1,15 1,39 51,46
3

4. 2 2 -11,75 -23,75 X -12
3 3 2 32 X -30
4 Total 44,25 9,4 1,39 9,46
Comparativ cu perioada precedentă cifra de afaceri a înregistrat o crestere de 44,25 milioane lei, la care
cea mai mare contribuţie o are grupa 1 de produse care au fost vândute la preţuri superioare celor din anii
precedenţi.
În grupa a 2 –a de produse unde preţul a scăzut cu 12 milioane lei, cifra de afaceri a înregistrat o
diminuare cu 11,75 milioane lei ca urmae a nesatisfacerii în totalitate a cererii.
În ceea ce priveşte grupa a 3 -a de produse deşi preţul de vânzare s-a redus cifra de afaceri a înregistrat
o creştere întrucât s-a vândut o cantitate mai mare de produse, asigurându-se un profit suplimentar.
În consecinţă pentru perioada următoare pentru aceste grupe de produse se impun măsuri pentru
valorificarea rezervelor existente în cadrul intreprinderii.
1.2. ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele:
• CA = Σqp ,
în care q reprezintă cantitatea vândută iar p este preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA).
• CA = N * (Qf / N) * (CA / Qf ),
în care N este numărul mediu de salariaţi, iar Qf reprezintă producţia marfă fabricată.
• CA = N * (Mf / N) * (M’f / Mf) * (Qf / M’f) * (CA / Qf ),
în care Mf reprezintă valoarea medie a mijloacelor fixe, iar M’f reprezintă
valoarea medie a mijloacelor fixe productive.
• CA = T * Cah,
în care T este fondul total de timp, iar Cah este cifra de afaceri medie orară.
• CA = Ae * (CA / Ae),
în care Ae reprezintă valoarea medie a activelor de exploatare.
Exemplu:
Folosind datele din tabelul de mai jos explicaţi cum se modifică cifra de afaceri şi care sunt factorii
care influenţează această modificare.
Nr.crt Indicator Simbol Prevăzut Realizat
1 Nr. mediu de salariaţi N 800 815
2 Producţia marfă fabricată Qf 7560 8279
3 Cifra de afaceri CA 7875 7912,5
4 Gradul de valorificare a
Producţiei fabricate CA / Qf 1,0417 0,9557
5 Valoarea medie a activelor
Fixe
- din care productive
Mf
M'f
720
504
741
534
6 Ponderea activelor fixe
Productive M'f / Mf 70% 72%
7 Gradul de înzestrare tehnică Mf / N 0,9 0,91
4

5. 8 randamentul activelor fixe
productive Qf / M'f 15 15,5
Modificarea cifrei de afaceri :
CA1 – CA0 = 7912,5 – 7875 = 37,5
Această modificare este influenţată de :
• Modificarea numărului mediu de salariaţi :
∆N = (N1 – N0) * Qf0 / N0 * CA0 / Qf0 = 15 * 9,45 * 1,04 = 147,42 mil. lei
• Modificarea producţiei marfă fabricată :
∆Qf = N1 * (Qf1 / N1 - Qf0 / N0) * CA0 / Qf0 = 815 * (10,15 – 9,45)* 1,04 =
= 593,32 mil. lei
a) influenţa gradului de înzestrare tehnică :
∆Mf/N = N1 * (Mf1 / N1 - Mf0 / N0) * M’f0 / Mf0 * Qf0 / M’f0 * CA0 / Qf0 =
= 90 mil. lei
b) influenţa mijloacelor fixe productive :
∆M’f = N1 * Mf1 / N0 * (M’f1 / Mf1 – M’f0 / Mf0) * Qf0 / M’f0 * CA0 / Qf0 =
= 233 mil. Lei
c) influenţa randamentului mijloacelor fixe productive :
∆Qf/M’f = N1 * Mf1 / N1 * M’f1 / Mf1 *( Qf1 / M’f1 – Qf0 / M’f0) * CA0 / Qf0 =
= 278 mil. Lei
• modificarea gradului de valorificare a producţiei fabricate :
∆CA /Qf = N1 * Qf1 / N1 * (CA1 / Qf1 - CA0 / Qf0) =
= 815 * 10,15 * (/0,086) = -712 mil. Lei
Creşterea cifrei de afaceri din activitatea de bază s-a realizat prin sporirea cantităţii de produse
fabricate ca urmare a extinderii activităţii şi măririi productivităţii muncii.
Sporirea productivităţi muncii este efectul gradului de înzestrare tehnică, al înbunătăţirii structurii
mijloacelor fixe productive, prin investiţii noi care presupun şi un randament superior.
Consecinţa înbunătăţirii mijloacelor fixe productive prin investiţii crează premize nu numai pentru
creşterea producţiei ci şi pentru înbunătăţirea calităţii acesteia influenţând gradul de valorificare a producţiei
fabricate şi impicit a cifrei de afaceri.
O asemenea situaţie se apreciază favorabilă, firma mărindu-şi cota de piaţă şi în acelaşi timp creând
premizele necesare investiţiilor realizate în perioada respectivă şi realizarea acestora pentru dezvoltarea în
continuare a activitţii la nivel de firmă.
2. ANALIZA CHELTUIELILOR INTREPRINDERII
Reducerea costurilor de producţie poate fi concepută numai în situaţia în care există rezerve în acest
sens. Teoretic în orice intreprindere există asemenea rezerve determinate de progresul continuu al factorilor
de producţie şi de aplicarea în practică a rezultatealor cercetării ştiinţifice.
Conducerea prin costuri implică stabilirea unor costuri normale care constituie criteriul permanent de
comparaţie al comportamentului diferitelor categorii de cheltuieli.
Teoria şi practica mondială consideră ca fiind costuri normale următoarele :
- standardele de cheltuieli stabilite pe baza tehnologiilor de fabricaţie care asigură obţinerea produselor
la parametrii programaţi.
- nivelul cel mai scăzut de cheltuieli înregistrat în ramura de activitate respectivă.
- costurile care asigură un profit net echivalent dobânzii aferente capitalului propriu.
Potrivit legii 82/1991 cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru
consumurile, lucrările executate şi serviciilor prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor
obligaţii legale sau contractuale ale unităţii patrimoniale, constituirea amortizărilor şi provizioanelor şi
5

6. consumurile excepţionale.
Cea mai mare parte din aceste consumuri localizate în timp şi spaţiu îmbracă forma costului produsului.
Realizarea unui venit respectiv profit implică automat efectuarea de cheltuieli. În contabilitatea financiară ele
se înregistrează pe feluri de cheltuieli (după natura lor) şi se grupează astfel:
a) cheltuieli de exploatare : cuprind categorii de consumuri privind realizarea obiectului de activitate
şi cele aferente lui :
- materii prime şi materiale consumabile
- energia electrică şi apa
- lucrări şi servicii executate de terţi
- impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
- salariile şi cheltuielile aferente lor
- amortizări şi provizioane
b) cheltuieli financiare : includ pierderile şi creanţele legate de participaţii din vânzarea titlurilor de
plasament, dobânzilor, etc.
c) cheluieli excepţionale : nu sunt legate de activitatea curentă şi se referă la despăgubiri, amenzi,
penalizări, donaţii, etc.
• cheltuileli legate de operaţiunile de gestiune
- despăgubiri
- amenzi
- pierderi din calamităţi
- pierderi din debitori diverşi
• cheltuileli legate de operaţiunile de capital :
- valoarea contabilă a imobilizărilor cedate
- alte cheltuieli excepţionale
Veniturile intreprinderii reprezintă sumele încasate sau de încasat în cursul exerciţiului şi se grupează în
:
a) venituri din activitatea de exploatare : venituri realizate din operaţii care formează obiectul de
activitate la care se adaugă veniturile din producţia stocată şi imobilizată precum şi alte venituri
legate de activitatea de exploatare.
b) venituri financiare în care se includ veniturile din participaţii, din alte imobilizări şi titluri de
plasament.
c) venturi excepţionale : despăgubiri, penaliări încasate, etc.
2.1 ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI
VENITURI TOTALE
Se dă următoarea situaţie cu privire la veniturile, cheltuielile şi modificările acestora la nivelul unei
intreprinderi:
Nr.
crt.
0
Activităţi
1
Venituri Ponderea veniturilor în total %
An de
bază
2
An curent
An de
bază
5
An curent
Programat
3
Realizat
4
Programat
6
Realizat
7
1 Exploatare 16790000 23236800 28775250 92 94 94,5
2 Financiară 1095000 1483200 1370250 6 6 4,5
3 Excepţională 365000 - 304500 2 - 1
Total 18250000 24720000 30450000 100 100 100
Nr.
crt.
Activităţi Modificarea Veniturilor
În mărimi absolute În mărimi relative %
6

7. C3-C2 C4-C2 C4-C3 C3/C2 *100 C4/C2*100 C4/C3*100
1 Exploatare 6446800 11985250 5538450 138,4 171,4 123,8
2 Financiară 388200 275250 -112950 135,5 125,1 92,4
3 Excepţională -365000 -60500 304500 - 83,4 -
Total 6470000 12200000 5730000 135,5 166,8 123,2
Rezolvare:
Nr.
crt.
0
Activităţi
1
Cheltuieli Ponderea cheltuielilor în total %
An de
bază
2
An curent An de
bază
5
An curent
Programat
3
Realizat
4
Programat
6
Realizat
7
1 Exploatare 14048193 19286544 23716561 90,6 93,8 93,3
2 Financiară 819279 1275552 1274332,5 5,3 6,2 5
3 Excepţională 635903 - 427244 4,1 - 1,7
Total 15503375 20562096 25418137,5 100 100 100
Nr.
Crt.
Activităţi Modificarea cheltuielilor Rata de eficienţă a ch.
În mărimi absolute În mărimi relative
%
An de
bază
An curent
C3-C2 C4-C2 C4-C3 C3/C2
*100
C4/C2*
100
C4/C3*
100
Progra-
mat
Realiz-at
1 Exploatare 5238351 9668368 4430017 137,3 168,8 123,0 836,7 830 824,2
2 Financiară 456273 455053,5 -1219,5 155,7 155,5 99,9 748,2 860 930
3 Excepţională -635903 -208659 427244 - 67,2 - 1742,2 - 1403,1
Total 5058721 9914762,5 4856041,5 136,2 163,9 123,6 849,5 831,8 834,75
Explicaţi cum se modifică rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale.
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale poate fi făcută fie
comparând nivelul programat din anul curent cu nivelul relizat în perioada de bază, fie comparând nivelul
realizat din anul curent cu nivelul programat.
Din care:
1. influneţa modificării structurii veniturilor pe categorii :
0,94 * 836,7 = 786,498
0,06 * 748,2 = 44,092
0 * 1742,2 = 0
Total : 831,39 lei
7
leiRRR AnbazaCogrCC 7,175,8498,831Pr −=−=−=∆
leiRRR CCC 95,28,83175,83401 =−=−=∆
0
100
*
C
Ciip
gi
R
R
rgC
−=∆
∑
leigi
RC
11,185,84939,831 −=−=∆
ctp
Cipi
gi
R
R
rgC
−=∆
∑
100
*1

8. Ven. Expl. : 0,945 * 830 = 784,35
Ven. Fin. : 0,045 * 860 = 38,7
Ven. Excepţ. : 0,01 * 0 = -
Total : 823,05
2. Influenţa modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri
Explicaţie:
Ca urmare a analizei efectuate se constată că deşi s-a avut în vedere o îmbunătăţire a eficienţei
cheltuielilor pe total activitate bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, totuşi la finele
perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă.
Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod nefavorabil, fapt ce a
condus la scăderea ratei medii de eficienţă corespunzătoare ratei perioadei analizate cu 0,41 lei şi 11,7 lei.
Dacă în primul caz influenţa ratei de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri are o contribuţie
minoră asupra scăderii rate medii la nivel de intreprindere. În cel de al doilea caz influenţa acestui factor
duce la o scădere a ratei medii de eficienţă la nivel de societate.
2.2 ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE
2.2.1 Analiza cheltuielilor la 1000 lei CA
Se dă următoarea situaţie referitoare la o societate comercială din domeniul productiv industrial:
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat
1 Volumul fizic al producţiei vândute:
-preţ mediu de vânzare unitar
-costuri complete unitare
20650500
17144045
26250000
21614500
2 Volumul fizic efectiv al producţiei
vândute:
-preţ mediu de vânzare unitar
-costuri complete unitare
-
-
25934268
21561750
3 cheltuieli la 1000 lei CA 830,2 823,4
8
leigi
RC
75,88,83105,823 −=−=∆
leigi
RC
41,091,8318,831 =−=∆
leigi
RC
7,1105,82375,834 =−=∆
100
* 0∑−=∆ Ciip
Cprogrgi
R rg
RC
100
*1
1
∑−=∆ Cipi
Cgi
R rg
RC

9. Explicaţi cum se modifică cheltuielile la 1000 lei CA şi cum este influenţată această modificare.
- influenţa modificării producţiei vândute:
- influenţa modificării preţului :
- influenţa modificării costului unitar:
Structura producţiei vândute a exercitat o influenţă nefavorabilă deoarece modificarea sa a determinat o
creştere a cheltuielilor la 1000 lei CA cu 1,2 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii acelor produse a
coror nivel de cheltuieli la 1000 lei CA pe produs este superior nivelului mediu programat de intreprindere.
Modificarea preţurilor de vânzare unitare au exercitat o influenţă favorabilă asupra nivelului de
cheltuieli la 1000 lei CA determinând diminuarea acestora cu 10 lei.
Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 2 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei CA,
ducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia în cauză este determinată de depăşirea
costurilor programate la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.
2.2.2 Analiza costurilor aferente producţiei mafră comparabilă
Explicaţi cum se modifică economiile aferente producţiei marfă comparabilă:
Nr.crt Simbol Indicator Prevăzut Realizat
1 Σqc
Producţia marfă comparabilă
evaluată în costul perioadei
curente
6304 6899,2
2 Σqco
Producţia marfă comparabilă
evaluată în costul perioadei
precedente
6400 7040
3 Σq1cp
Volumul efectiv al producţiei
marfă comparabilă exprimat în
costuri prevăzute - 6948,48
9
LeiCCCh CA
8,62,8304,82301
1000
−=−=−=∆
Lei
pq
cq
pq
cq
q 2,12,8304,831100*
*
*
100*
*
*
00
00
01
01
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
p 104,8314,821100*
*
*
100*
*
*
01
01
11
01
−=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
c 24,8214,823100*
*
*
100*
*
*
11
01
11
11
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑

10. ∆E = E1-Eo
E1 = Σq1c1 - Σq1co = -140,8 mil.lei
E1 = Σqpcp - Σqpco = -96 mil.lei
∆E = -44,8 mil.lei
∆q =Ep * Iq – Ep = -96 * 110% + 96 = -26mil.lei
- influenţa modificării structurii producţiei marfă comparabilă :
∆q’ = (Σq1cp-Σqoco) - =Ep * Ip =14,1 mil.lei
- inflenţa modificării costurilor unitare :
∆C = Σq1c1 - Σq1cp = -49,3 mil.lei
Rp = Ep / Σcpo * 100 =-1,5%
Rg = E1 / Σcpo * 100 =-2%
∆R= Rg – Rp = -0,5%
Rezultă că modificarea reducerii mediei procentuale are loc ca urmare a influenţei structurii producţiei
marfă comparabilă şi a costurilor unitare.
2.3 ANALIZA CHELTUIELILOR VARIABILE
2.3.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare
Nr.crt Simbol Indicator Prevăzut Realizat
1 Ve venituri din exploatare 7550 8125,3
2 cVe cheltuieli aferente exploatării 7400 7450
3 Cve cheltuieli variabile la 1000 lei Ve 6115 6200
Explicaţi cum se modifică cheltuielile variabile la 1000 lei venituri din exploatare şi ce factori
influenţează această modificare.
- influenţa modificării veniturilor din exploatare :
∆Ve = 907,3 - 980,1 = -69,3 lei
- influenţa modificării cheltuielilor aferente exploatării :
∆Cve = 916,8 - 910,7 = 6,1 lei
10
100*1
*
*
0








−=
∑
∑
cq
cq
R
LeiCCC
Ve
Ve
Ve
Ve
Ve
Ve 8561156200
1000
0
1000
1
1000
=−=−=∆
1000*1000*
0
0
1
0
e
Ve
e
Ve
V
c
V
c
Ve −=∆
1000*
1
1000*
1
01
Ve
c
Ve
c
C VeVe
Ve −=∆

11. În cadrul intreprinderii analizate se constată o creştere a nivelului realizat al cheltuielilor variabile la
1000 lei venituri din exploatare comparativ cu nivelul programat cu 85 lei.
2.3.2 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat
1 Volumul fizic al producţiei vândute:
-preţ mediu de vânzare unitar
-costuri variabile unitare
21337850
1352494
27048735
16929803
2 Volumul fizic efectiv al producţiei
vândute:
-preţ med. De vânzare unitar progr.
-costuri variab. unitare programat
-
-
26723718
16896064
3 Cheltuieli variabile la 1000 lei CA 632,5 625,9
Explicaţi cum se modifică cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri şi ce factori influenţează
această modificare.
- influenţa modificării structurii producţiei vândute :
- influenţa modificării preţului unitar de vânzare :
- influenţa modificării costurilor variabile unitare :
Ca urmare a analizei efectuate se constată că la nivelul intreprinderii s-a înregistrat o reducere cu 6,6 lei
a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.
Modificarea structurii producţiei vândute a influenţat pozitiv deoarece a determinat o reducere cu 0,25
lei a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.
Modificarea preţurilor de vânzare au fost mai mici decât cele prevăzute pe principalele categorii de
produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 7,6 lei a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de
afaceri.
Costurile variabile unitare au influenţat favorabil în censul creşterii cu 1,3 lei a cheltuielilor variabile la
1000 lei cifră de afaceri.
11
LeiCCC
CA
Ve
CA
Ve
CA
Ve 6,65,6329,625
1000
0
1000
1
1000
−=−=−=∆
Lei
pq
cq
pq
cq
g vv
25,05,63225,6321000*
*
*
1000*
*
*
00
00
01
01
−=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
c
vv
v 3,16,6249,6251000*
*
*
1000*
*
*
11
01
11
11
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
p
vv
6,72,6326,6241000*
*
*
1000*
*
*
01
01
11
01
−=−=−=∆
∑
∑
∑
∑

12. 2.4 ANALIZA CHELTUIELILOR FIXE
2.4.1 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare
Nr.crt Simbol Indicator Prevăzut Realizat
1 Ve venituri din exploatare (mil. Lei) 1050 1403,67
2 T fondut total de timp de muncă (h) 30 35,5
3 Wh Productivitatea medie orară (mil.
lei)
35000 39540
4 Cfe cheltuieli fixe de exploatare (mil. lei) 750,2 950,5
Explicaţi cum se modifică cheltuielile fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi ce factori influenţează
această modificare.
- Influenţa modificării veniturilor din exploatare :
- influenţa modificării fondului total de timp de muncă :
- influenţa modificării productivităţii medii orare
- influenţa modificării sumelor cheltuielilor fixe de exploatare :
Ca urmare a analizei efectuate se constată că la nivelul intreprinderii s-a înregistrat o creştere cu 200,3
mil. lei a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea veniturilor din exploatare a influenţat negativ deoarece a determinat o reducere cu 180,03
mil. lei a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea fondului total de timp de muncă ceea ce a contribuit la creşterea cu 130,6 mil. lei a
12
LeimilCCC
Ve
fe
Ve
fe
Ve
fe .3,2002,7505,950
1000
0
1000
1
1000
=−=−=∆
leimil
V
C
V
C
Ve
e
fe
e
fe
.02,18047,71445,5341000*1000*
0
0
1
0
−=−=−=∆
leimil
WT
C
WT
C
T
h
fe
h
fe
.6,13047,71407,8451000*1000*
00
0
01
0
=−=−=∆
Lei
WT
C
WT
C
W
h
fe
h
fe
h 62,31007,84545,5341000*1000*
01
0
11
0
−=−=−=∆
leimil
V
C
V
C
Cf
e
fe
e
fe
.7,14245,53415,6771000*1000*
1
0
1
1
=−=−=∆

13. nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea productivităţii muncii orare a determinat reducerea cu 310,62 mil. lei a nivelului
cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea sumelor cheltuielilor fixe a contribuit la creşterea cu 142,7 mil. lei a nivelului cheltuielilor
variabile la 1000 lei venituri din exploatare.
Această situaţie se consideră normală deoarece indicele veniturilor din exploatare este superior indicelui
cheltuielilor fixe din exploatare :
IVe=133,7%
ICfe=126,7%
2.4.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat
1
Volumul fizic al producţiei vândute
În preţ mediu de vânzare unitar 21337856 27048735
2 Suma cheltuileilor fixe 3906106 5060242
3
Volumul fizic efectiv al producţiei
Vândute exprimat în preţ mediu de
Vânzare unitar programat
- 26723708
4 Cheltuieli fixe la 1000 lei CA 182,72 187,08
Să se explice metodologia factorială a modificării nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
- influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
- influenţa modificării producţiei vândute:
- influenţa modificării preţului de vânzare :
- influenţa modificării sumei de cheltuieli fixe :
Ca urmare a analizei efectuate se constată că la nivelul intreprinderii s-a înregistrat o creştere cu 4,36 lei
a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri datorită nerespectării corelaţiei indicilor cifrei de
afaceri şi cheltuielilor fixe.
ICA=126,5%
ICf=127,6%
13
leiCCC
CA
f
CA
f
CA
f 36,472,18208,187
1000
0
1000
1
1000
=−=−=∆
lei
CA
C
CA
C
CA
ff
3,3872,1824,1441000*1000*
0
0
1
0
−=−=−=∆
lei
pq
C
pq
C
q
v
f
v
f
v 5,3672,18216,1461000*1000*
00
0
01
0
−=−=−=∆
∑∑
lei
pq
C
pq
C
p
v
f
v
f
72,116,1464,1441000*1000*
01
0
11
0
−=−=−=∆
∑∑
lei
CA
C
CA
C
CA
ff
68,424,14408,1781000*1000*
1
0
1
1
=−=−=∆

14. 2.5 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE
2.5.1 Analiza cheltuielilor materiale
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat
1
volumul fizic al producţiei vândute:
- preţ mediu de vânzare unitar
-costul cu materialele pe unitatea
de produs
12500000
8250000
13750000
9020000
2
volumul fizic efectiv al producţiei
vândute:
-preţ mediu de vânzare unitar pr.
-costuri unitare cu materiile pr.
-
-
13594104
8992500
3
suma cheltuielilor cu materialele
recalculată în fc. de vol. efectiv
al producţiei vândute, consumuri
specifice efective şi preţuri de
aprovizionare programate
- 8951250
4 cheltuieli materiale la 1000 lei CA 660 656
Explicaţi cum se modifică cheltuielile cu materialele la 2000 lei cifră de afaceri.
- influenţa modificării structurii producţiei vândute :
- influenţa modificării preţului unitar de vânzare :
- influenţa modificării costurilor materiale unitare :
din care :
Ca urmare a analizei efectuate se constată că la nivelul intreprinderii s-a înregistrat o reducere cu 4 lei a
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri.
14
leiCCC
CA
m
CA
m
CA
m 4660656
1000
0
1000
1
1000
−=−=−=∆
Lei
pq
cq
pq
cq
g
v
mv
v
mv
5,16605,6611000*
*
*
1000*
*
*
00
00
01
01
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
c
v
mv
v
mv
m 26546561000*
*
*
1000*
*
*
11
01
11
11
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
cq
pq
cq
p
v
mv
v
mv
5,75,6616541000*
*
*
1000*
*
*
01
01
11
01
−=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
pcq
pq
pcq
c
v
jsjv
v
jsjv
sj 36546511000*
*
**
1000*
*
**
11
001
11
011
−=−=−=∆
∑
∑
∑
∑
Lei
pq
pcq
pq
pcq
p
v
jsjv
v
jsjv
j 56516561000*
*
**
1000*
*
**
11
011
11
111
=−=−=∆
∑
∑
∑
∑

15. Modificarea structurii producţiei vândute a influenţat nefavorabil deoarece a determinat o creştere cu
1,5 lei a nivelului cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri.
Modificarea preţurilor de vânzare au fost mai mici decât cele prevăzute pe principalele categorii de
produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 7,5 lei a nivelului cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de
afaceri.
Cheltuielile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 2 lei a cheltuielilor materiale la
1000 lei cifră de afaceri ca urmare a depăşirilor constatate pe sortimente care deţin ponderea hotărâtoare în
volumul vânzării.
Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea cheltuielilor
materiale la 1000 lei cifră de afaceri cu 3 lei.
Preţuirle de aprovizionare pe categori materi prime şi materiale sunt influenţate de preţul de facturare
precum şi cheltuielile de transport, de aprovizionare şi stocare aferente acestora.
2.6 ANALIZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
2.6.1 Analiza cheltuielilor cu salariile
Se dă următoarea situaţie la o intreprindere:
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat % (mii lei)
1 Cheltuieli cu salariile 2072576 2116800 102,1%
2 Venituri din exploatare 8925840 9072000 101,6%
3 Nr. mediu de salariaţi 220 210 95,5%
4 Fondul total de timp de muncă 408800 369000 90,3%
5 Nr. mediu de ore lucrate 1840 1800 97,8%
6 Salariul mediu anual (în lei) 9420800 10080000 107,0%
7 Productivitatea medie anuală 40572 43200 106,5%
8 Salariul mediu oral (în lei) 5120 5600 109,4%
9 Productivitatea medie orară 22500 24000 106,7%
10 Chelt. medii cu salariile la 1 leu Ve 0,2322 0,2333 100,5%
11 Chelt.medii cu salariile recalculate
la 1 leu producţie - 0,233 -
Explicaţi cum se modifică cheltuielile cu salariile şi ce factori influenţează această modificare.
∆Cs = Cs1 - Cs0 = 2116800 – 2072576 = 44224 mii lei
- Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi :
- Influenţa modificării productivităţii medii anuale :
- influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate într-un an de un salariat :
- influenţa modificării productivităţii medii orare :
15
( ) miiLeicWaNNN ssss 2,94208** 0001 −=−=∆
( ) miiLeicWWNW saasa 5,128147** 0011 =−=∆
( ) miiLeicWttNt shs 1,43008*** 00011 −=−=∆
( ) miiLeictWWNW shhsh 6,171154*** 01011 =−=∆

16. - influenţa modificării cheltuielilor medii cu salariile :
- influenţa modificarii structurii veniturilor din exploatare :
- influenţa modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie :
Se constată o depăşire a cheltuielilor cu salariile cu 44244 mii lei, situaţie ce nu e justificată în totalitate
de sporirea volumului de activitate.
Reducerea numărului de salariaţi cu 10 are ca efect scăderea cheltuielilor cu salariile cu 94208,2 mii lei
situaţie ce se justfică atât prin creşterea productivităţii medii anuale cât şi a veniturilor din exploatare faţă de
nivelul programat.
Productivitatea medie anuală a crescut cu 2628 mii lei pe salariat ceea ce justifică creşterea cheltuielilor
cu salariile cu 128147,5 mii lei.
Se constată o diminuare a eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de intreprindere datorită creşterii
cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu producţie. Aceasta se răsfrânge în depăşirea cheltuielilor cu salariile
cu 9979,2 mii lei.
2.6.2 Analiza corelaţiei dinre dinamica productivităţii muncii şi dinamica
salariului mediu
Determinaţi indicele de corelaţie ca raport al dinamicilor şi ca raport al creşterilor conform datelor din
următorul tabel.
Nr.
crt.
0
Indicator
1
An de
bază
2
An curent Indici %
Programat
3
Realizat
4
Programat
5
Realizat
6
1 Productivitatea medie anuală 38884 40572 43200 104,3% 106,5%
2 Salariul mediu anual 8593 9420,8 10080 109,6% 107,0%
3
Indicele corelaţiei
a) ca raport al dinamicilor
b) ca raport al creşterilor
-
-
-
-
-
-
1,05%
2,22%
1,05%
1,55%
a) indicele corelaţiei ca raport al dinamicilor :
16
( ) miiLeiccWNc ssass 2,9979** 0111 =−=∆
miiLei
cgcg
WNgi
sisi
as 2,9979
100100
**
0001
11 =








−=∆
∑∑
miiLei
cgcg
WNc
SiSi
asSi 6,2721
100100
**
0111
11 =








−=∆
∑∑
05,1
100*
38884
40572
100*
8593
8,9420
100*
100*
0
0
===
Wsa
Wsap
Csa
Csap
Cp
I
I
I
I
I 05,1
100*
38884
43200
100*
8593
10080
100*
100*
0
1
0
1
1 ===
Wsa
Wsa
Csa
Csa
C
I
I
I
I
I

17. b) indicele corelaţiei ca raport al creşterilor :
Prin bugetul de venituri şi cheltuieli s-a prevăzut pentru perioada curentă o creştere mai rapidă a
productivităţii anuale faţă de cea a salariului mediu anual, fapt concretizat în mărimile indicilor de corelaţie
prevăzuţi pentru cele 2 variante. Situaţia în cauză determină creşterea cheltuielilor cu salariile fără ca acestea
să fie corelate ăn totalitate cu nivelul productivităţii anuale fapt ce conduce la scăderea profitului din
exploatare iar la nivel macro-economic generează inflaţie.
2.6.3 Analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat % (mii lei)
1 Cheltuieli cu salariile 2072576 2116800 102,1%
2 Venituri din exploatare 8925840 9072000 101,6%
3 Salariul mediu annual (în lei) 9420800 10080000 107,0%
4 Productivitatea medie anuală 40572 43200 106,5%
5 Chelt. Medii cu salariile la 1 leu Ve 0,2322 0,2333 100,5%
- influenţa modificării productivităţii medii anuale :
- influenţa modificării salariului mediu annual :
Ca urmare a analizei efectuate se constată că s-a înregistrat o creştere cu 1,13 lei a cheltuielilor cu
salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea productivităţii muncii a influenţat favorabil deoarece a determinat o reducere cu 14,13 lei a
nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
Modificarea salariului mediu anual duce la creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din
exploatare cu 15,26 lei.
3. ANALIZA COSTULUI PE PRODUS
17
2,2
100100*
100100*
0
0
=
−
−
=
Wsa
Wsap
Csa
Csap
Cp
I
I
I
I
I 55,1
100100*
100100*
0
1
0
1
1 =
−
−
=
Wsa
Wsa
Csa
Csa
C
I
I
I
I
I
lei
Ve
Cs
Ve
Cs
ccc
Ve
S
Ve
S
Ve
S 13,119,23233,2331000*1000*
0
0
1
1
1000
0
1000
1
1000
=−=−=−=∆
lei
W
C
W
C
W
a
Sa
a
Sa
a 13,142,23207,2181000*1000*
0
0
1
0
−=−=−=∆
lei
W
C
W
C
C
a
Sa
a
Sa
Sa 26,1507,12833,2331000*1000*
1
0
1
1
=−=−=∆

18. 3.1 Analiza costului pe produs în funcţie de gradul de utlizare a capacităţii
de producţie
Se dau următoarele date :
- Capacitatea de producţie : 600000 bucăţi
- Gradul normal de utilizare a capacităţii de producţie : 85%
- Gradul efectiv de utilizare a capacităţii de producţie : 70%
- Cheltuieli variabile unitare : 50000 lei / bucată
- Suma cheltuielilor fixe : 4200000 lei
Determinaţi costul normat, corstul realizat şi modificarea gradului de utilizare a capacităţii de producţie.
cn = cv + cf / qn
qn=600000 * 85% = 500000
cn =50000 + 4200000000 / 510000 = 58235,3 lei / buc.
c1 = cv + cf / q1
q1=600000 * 70% = 420000
cn =50000 + 4200000 / 420000 = 50000 + 10000 = 60000 lei / buc.
Se constată că reducerea volumului fizic al producţiei (de la 600000 la 510000) a condus la depăşirea
costului unitar cu 1764,7 lei / buc. Preţul de vânzare unitar este de 65000 lei / buc. atunci profitul este de :
- În situaţia normată :
qn * (p – cn) = 510000 * (65000 – 58235,3) = 3.449.997.000 lei
- În situaţia efectiv înregistrat :
q1 * (p – c1) = 420000 * 5000 =2.100.000.000 lei
- Efectul subactivităţii :
2.100.000.000 – 3.449.997.000 = -1.349.997.000 lei
- Scăderea volumului fizic al producţiei :
(q1 - qn) * (p - cn) = -608.823.000 lei
- Creşterea consumului unitar :
-q1(c1 - cn) = -741.147.000 lei
3.2 Analiza costului marginal
Costul marginal serveşte la fundamentarea decizilor privind utilizarea deciziilor de producţie şi este
definit ca reprezentând costul unităţii adiţionale dintr-un produs.
Ce valoare trebuie să aibă costul marginal pentru ca profitul să fie egal cu zero?
Nr.crt Indicator Prevăzut Realizat
1 Volumul fizic al producţiei (tone) 1000 1250
18

19. 2
Cheltuieli totale (mii lei)
- cheltuieli variabile
- cheltuieli fixe
11500
8200
3300
13750
9375
4375
3
Costul mediu (lei / tonă) din care:
- cost mediu variabil
- cost mediu fix
11500
8200
3300
13750
7500
3500
4 Costul marginal (lei / tonă) - 9000
5 Preţ de vânzare unitar (lei / tonă) 14000 14000
6 Profit unitar (lei / tonă) 2500 3000
7 Profit total (mii lei) 2500 3750
(q1p0 - q0c0) / (q1 - q0) = (1250*14000 – 1000*11500) / (1250 – 1000) =
= 6000000 / 250 = 24000 lei / tonă
Realizarea integrală a profitului programat presupune obţinerea producţiei suplimentare la un cost
inferior celui stabilit, cost care se determină pe baza relaţiei:
(q1p0 – (q0c0 + p0 )) / (q1 - q0) = 23944 lei / tonă
Pentru a realiza profit programat costul marginaltrebuie să fie inferior preţului de vânzare.
3.3 Metodologia de cuantificare a căilor de reducere a costurilor
La nivelul produsului X în anul de bază se înregistrează următoarea situaţie :
Pentru perioada următoare se stabileşte ca obiectiv atingerea unei rate de 11% în condiţiile în care
preţul de vânzare rămâne nemodificat iar indicele producţiei va fi de 102%.
- determinarea costului efectiv pe produs:
c = p / (1 + rc) = 148500 / 1+0,11 = 133784 lei / buc.
Ic = c1 / c0 *100 = 133784 / 135000 * 100 = 99,1%
c1 - c0 = 133784 – 135000 = -1216 lei / buc.
Pentru a reduce costul pe produs intreprinderea se poate baza pe cheltuieli fixe şi pe cheltuieli
variabile, putându-se stabili cu cât se reduce procentual costul.
Reducerea cheltuielilor fixe prin creşterea volumului fizic al producţiei se determină în mărime
procentuală astfel:
∆Ic = Ic – 100 = 99,1 – 100 = -0,9%
Deci reducerea de 0,9% se obţine pe baza reducerii cheltuielilor fixe urmând ca diferenţa să se obţină
pentru reducerea cheltuielilor variabile.
19
%)10(1,0
%25
./135000
./148500
0
0
0
0
=
=
=
=
c
f
r
g
bucLeic
bucLeip
005,0%25
%102
%25
0
0
−=−=− f
q
f
g
I
g