1. UNIVERSITATEA “GEORGE BARITIU”
FACULTATEA STIINTE ECONOMICE SPECIALITATEA
CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
BAZE DE DATE PENTRU EVIDENTIEREA
MIJLOACELOR FIXE
PROFESOR STUDENT
CARSTEA CLAUDIA
BRASOV
2004

2. CAPITOLUL I
PREZENTAREA SI ANALIZA S.C. MECANICA CODLEA S.A.
1.1.Date Generale
1.1.1.Denumire:S.C.MECANICA CODLEA S.A.
1.1.2.Adresa:Codlea,Strada Rampei,Nr.1,Judetul Brasov
1.1.3.Forma Juridica:Societate pe actiuni
1.1.4.Domeniul Principal De Activitate:293-Fabricarea de masini agricole
si forestiere
1.1.5.Obiectul Principal De Activitate: 2931-Fabricarea
tractoarelor,fabricarea de piese si subansamble pentru tracoare si masini
agricole.
1.2.Structura Actionarat (numai pentru actionarii ce detin peste 10%)
1.2.1.SIF-47,688% din capitalul social
1.2.2.S.C.REXIMPER PROD S.A.-30,524% din capitalul social.
Principalele activitati conform codului CAEN:
2931-fabricarea tractoarelor, fabricarea de piese si subansamble pentru
tractoare si masini agricole(38,82%)
2932-fabricarea masinilor si utilajelor agricole(6,61%)
2811-constructii metalice si parti componente(21,33%)
Ponderea pe categorii de produse in cifra de afaceri in anul 2002:
Cooperari total-din care: -23,60%
S.C. Tractorul Brasov -11,85%
S.C. Automobile S.A. Pitesti -10,39%
Alte cooperari - 1,37%
Piese de schimb total-din care: -36,43%
Piese schimb tractor -21,97%
Pise schimb auto - 6,48%
Masini agricole si piese schimb - 6,61%
Alte produse: - 9,49%
Export -30,48%(70% din total export reprezinta
constructii metalice)
2

3. 1.3.Scurt Istoric
In luna Aprilie 1927 s-a infiintat atelierul de lacatuserie si reparatii
masini agricole sub denumirea A.Player.In toata perioada pana in anul 1948,
acest atelier a functionat cu un efectiv de 20-25 salariati neschimbandu-si
profilul.
In anul 1940 in alta parte a orasului inginerul Mihai Portocala, inchiriind
un mic atelier de tamplarie, amenajeaza cu cheltuieli foarte reduse spatii de
productie in suri, garajuri si soproane, astfel ca la finele anului 1940, inceputul
anului 1941 incepe sa produca sub denumirea de”Intreprinderea tehnica de
aparate si masini”.
In anul 1943 devine coproprietar ing. Schiell. Ei produceau: butoaie din
tabla neagra si zincata cu profil “H”, canistre de benzina, canistre de ulei,
produse ce vor constitui inca multi ani ponderea mai mare in activitatea
fabricii.Ateleriul A.Player se transforma in “Centrul Mecanic Codlea”, avand ca
prim obiectiv repararea tractoarelor si masinilor agricole.In perioada 1951-1955
se fabrica remorci, se asimileaza in fabricatie arbori motor, pistoane si o gama
de piese de schimb pentru tractoare si tot in aceasta perioada se repara
autocamioane pentru unitatile agricole.In anul 1954 este construita prima hala
de productie in care este organizata prima linie specializata de reparat tractoare
in flux tehnologic, in suprafata de 1.345 mp.
In perioada 1961-1965 se renunta la repararea tractoarelor si se
intensifica procesul de reconditionare a pieselor de tractor.La finele acestei
perioade intreprinderea se gaseste cu o productie globala de 21,6 milioane, o
productie marfa de 19,2 milioane si 250 salariati.
Revenind la anul 1948 Fabrica Portocala si Schiell devine Fabrica de
Articole din Tabla (F.A.T.) cu o suprafata totala de 4.683 mp, din care suprafata
productiva 1.056 mp amplasata in hale improvizate.
Se pune problema construirii unei intreprinderi moderne, astfel a fost
atribuit un nou teren, aprobandu-se fondurile de investitii necesare. Constructia
a inceput in primavara anului 1967, astfel la inceputul anului 1974
intreprinderea ocupa pe noul amplasament 12.253 mp din care 11.100 mp
suprafata productiva.
Incepand din anul 1960 productia a capatat un caracter de stabilitate si o
profilare mai precisa, astfel:
-piese de schimb si colaborari pentru tractoare constand in filtre de aer si
tobe de esapament;
-piese de schimb si colaborari pentru motoare si combustie interna si
locomotive diesel hidraulice;
-butoaie a 200 litri.
3

4. In anul 1969 intreprinderii i se inlocuieste fabricatia de butoaie metalice,
sortiment care detinea ponderea valorica in productia totala, prin poroductia de
masini agricole.
La 1 octombrie 1974, in baza HCM 1175/1974 intreprinderea de Masini
Agricole preia prin absortie U.F.R.M.A. Codlea si devine Intreprinderea
Mecanica Codlea.
De la aceasta data intreprinderea are un numar de 2067 salariati si o
productie anuala de 394 milioane lei.
In anul 1976 anul in care se asimileaza fabricatia blocului motor pentru
tractor, echipat cu arbori motor, cuzineti si prezoane pentru usurarea montajului
la reparatii, executia caruia se face pe o linie de fabricatie utilata dupa
tehnologia Intreprinderii de Tractoare.
Dublarea productiei globale si de marfa in anul 1980 fata de 1970,
crestere ce se va realiza in proportie de 70% pe seama cresterii productivitatii
muncii reliefeaza gradul inalt de organizare si modernizare a procesului de
productie.
In perioada anilor 1976-1987 intreprinderea a asimilat si fabricat mai
multe tipuri de tractoare ca U445L, U650M pentru intern si U445HC, U60HC
destinate exportului in Cuba, Franta, Olanda, Austria etc.
De asemenea a crescut foarte mult volumul colaboratorilor pentru
tractoare si autocamioane.
Tot in aceasta perioada, pe langa dezvoltarea si modernizarea produselor,
s-a aplicat in practica un amplu program de imbunatatire a proceselor de
productie prin imbunatatirea si organizarea continua a tehnologiilor de
fabricatie.
S-au adus o serie de masini si utilaje noi care au condus toate la usurarea
muncii si la cresterea productivitatii muncii, putand afirma ca fata de anul 1974
productivitatea muncii s-a dublat.
Prin Hotararea de Guvern Nr 1254/1990 a fost infiintata Societatea
Comerciala MECANICA CODLEA S.A., prin reorganizarea Intreprinderii
Mecanica Codlea.
Societatea are in proprietate exclusiva o suprafata de 123.172,35 mp, din
care o suprafata industriala de 8382 mp, suprafata construita fiind de 55.304,04
mp.
S.C.Mecanica Codlea S.A. este persoana juridica romana, cu forma de
societate pe actiuni, construita in baza legii Nr 58/1991 prin preluarea integrala
a patrimoniului Intreprinderii Mecanica Codlea.
4

5. 1.4.Obiectul de Activitate
In conformitate cu statutul S.C.Mecanica Codlea S.A. obiectul de
activitate consta in principal in:
-proiectarea si fabricarea de piese de schimb si accesorii pentru masini
agricole si tractoare;
-executie de constructii metalice diverse, sudate si prelucrate;
-activitati de import-export;
-alte servicii de transport, reparatii.
In 1990 in baza legii Nr 15/1990 privind reorganizarea intreprinderilor de
stat si a legii Nr 31/1990 privind societatile comerciale I.M.Codlea a fost
transformata in S.C. pe actiuni cu capital integral de stat.
STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A S.C. MECANICA CODLEA S.A.
ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR
COMISIA DE CENZORI
CONSILIERI
OFICIUL JURIDIC
DIRECTOR GENERAL
BIROU
PERSONAL-
ADMINISTRATIV
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
5

6. 1.5.Indicatorii economico-financiari
Analiza economico-financiara se realizeaza prin procedee si tehnici
specifice si pune diagnostic asupra starii diferitelor fenomene, la descopera
structura, stabileste relatiile cauzalitate, factori care le influenteaza, descopera
legile formarii si dezvoltarii lor si pe baza acestor informatii ofera conducerii
posibilitatea adoptarii deciziilor menite sa contribuie la imbunatatirea activitatii
viitoare.Deci, diagnosticarea activitatii intreprinderii serveste ca baza pentru
fundamentarea deciziilor economico-financiare.
Esentialul in analiza economica il reprezinta determinarea relatiilor
structural-functionale si a celor cauza-efect. Aceasta presupune cercetarea unui
proces sau fenomen din punct de vedere economic, ceea ce implica evidentierea
eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale, umane si
financiare cat si a efectelor .
Principalele informatii interne de natura financiara sunt furnizate de
documente de sinteza: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si anexele la
bilant.
Analiza economico-financiara reprezinta un instrument eficient de
diagnoza si reglare a activitatii intreprinderi.
a)indicatori ai rezultatului financiar
a) indicatori ai rezultatului financiar
Nr Indicatori Spor mediu Modif Indice
Crt 1997 1998 Absoluta %
1 CA 40653560 59301640 18648080 145,87
2 Val. adaugata 15217560 18080516 2862956 118,81
3 Prod. exercitiu 42095177 57588258 15493381 136,80
4 Rez. exploatare 1989174 1248273 -740901 62,75
5 Rez. curent 1563955 197255 -1366700 12,61
6 Rez.exercitiului 1522400 1091812 -4430588 71,72
Nr Indicatori Spor mediu Modif. Indice
Crt 1998 1999 Absoluta %
1 CA 59301640 64392031 5090391 108,58
2 Val. adaugata 18080516 17850410 -230106 98,73
3 Prod. exercitiu 57588258 56068055 -1520203 97,36
4 Rez. exploatare 1248273 -1524541 -2772814 -122,13
6

7. 5 Rez. curent 197255 -2111832 -2309087 -1070,6
6 Rez.exercitiului 1091812 -2692181 -3783993 -246,58
b) Indicatori ai potentialului tehnic
Nr Indicatori Spor mediu Modif. Indice
Crt 1997 1998 absoluta %
1 Nr.med. de salariati 857 755 -102 88,10
2 Val.mij.fixe 14565106 15660468 1095362 107,52
3 Sold active circul. 8467591 13587420 5119829 160,46
Nr Indicatori Spor mediu Modif. Indice
Crt 1998 1999 absoluta %
1 Nr.med. de salariati 755 510 -305 59,60
2 Val.mij.fixe 15660468 72974947 57314479 465,98
3 Sold active circul. 13587420 16046741 2459321 118,10
c) Indicatori ai potentialului financiar
Nr Indicatori Spor mediu Modif Indice
Crt 1997 1998 absoluta %
1 Capital Social 18638675 18638675 0 100
2 Capital propriu 19864495 20195552 331057 101,67
3 Capital împrumutat 1906248 2772148 865900 145,42
4 Fondul de rulment 3551739 5256403 1704664 148,00
5 Necesarul de fond
rulment
271627 4959052 2242782 182,57
6 Trezoreria neta (TN) 835469 297351 -538118 35,59
Nr Indicatori Spor mediu Modif Indice
crt 1998 1999 absoluta %
1 Capital social 18638675 18638655 0 100
2 Capital propriu 20195552 89748562 69553010 444,40
3 Capital împrumutat 2772148 3866056 1093908 139,46
4 Fond rulment 5256403 3480876 -1775527 66,22
5 Necesar fond rulment 4959052 3093872 -1865180 62,39
6 Trezoreria neta (TN) 297351 387004 89653 130,15
7

8. Personalul (25.08.2004)
Total personal-din care: 254
TESA 53
Ind. Productivi 63 -20 deservire generala
Dir. Productivi 138
1.6.Organizarea si prezentarea produselor
S.C.Mecanica Codlea S.A. are sediul social in zona periferica a orasului
Codlea. La adresa sediului social este situata si incinta industriala, unde sunt
amplasate halele de productie, depozitele si unitatile.
Prin amplasare are acces direct la drumurile nationale si calea ferata. Din
aceasta perspectiva are o situatie privilegiata in ceea ce priveste activitatile de
aprovizionare si desfacere si permite accesul usor al personalului la mijloacele
de transport in comun din imediata apropiere.
Activitatea si vanzarea de export se desfasoara prin compartimentul
specializat din cadrul societatii si prin ale societatii specializate in activitatea de
export-import.Desfacerea produselor realizate se face atat pe piata interna, prin
retelele de distributie cat si pe piata externa(Germania si Italia).
8

9. Principalele produse ale societatii S.C.Mecanica Codlea S.A.:
-masini de stropit si prafuit cu echipamente pentru camp, vii, livezi si de
ierbicidat;
-masini de plantat si de scos cartofi;
-aparate de stropit in culturile agricole;
-arbori cotiti pentru tractoare si autoturisme si piese de schimb;
-remorci auto;
-jenti si roti;
-canistre metalice.
PROGRAM DE PRODUCTIE PROPUS 2004
Nr.
crt.
Grupe de
produse
Planificat
Anul 2002
- mii lei -
Realizat
Anul 2002
- mii lei -
Planificat
Anul 2003
- mii lei -
Ponderea
in total(%)
1. Arbori 26.410.840 21.083.227 26.795.000 22,36
2. Construcţii
metalice
27.321.491 23.454.838 26.180.000 21,8
.
3.
Maşini agricole 7.707.167 8.847.770 14.509.277 12,1
4. Piese schimb auto
-tractoare
8.468.462 11.544.928 12.333.760 10,28
5. Piese schimb
maşini agricole
2.658.409 2.694.637 1.153.811 0,96
6. Produse Tractorul 14.737.846 14.264.570 13.548.350 11,29
7. Piese pentru
I.A.PITEŞTI
10.692.049 11.466.805 16.325.938 13,6
8. Canistre 5.269.170 4.624.505 3.733.900 3,11
9. Diverse 6.734.566 2.717.587 5.419.964 4,5
10. Total general 110.000.000 100.698.867 120.000.000 100
1.7.Particularitati ale procesului tehnologic
Societatea este compusa din trei module din care doua de productie si
unul auxiliar.
1.Modulul arbore-motor si prelucrari mecanice
In acest modul exista trei zone de productie in care executia reperelor
(pieselor) se face prin prelucrari mecanice.
9

10. Zona a: linie specializata uzinare arbori motor Dacia;
Zona b: linie specializata uzinare arbori motor tractor;
Zona c: linie uzinare repere componente pentru alte produse executate in
societate.
Materia prima trece prin operatii de prelucrari mecanice ca: strunjire,
frezare, rectificare, danturare, gaurire, brosare.
Tipurile de repere care se obtin in acest modul sunt:
-in zona “a”: arbori motor Dacia;
-in zona “b”: arbori motor tractor:
-in zona “c”: axe, pinioane, bucse,suruburi,piulite etc.
2.Modulul de presaj-montaj.
Acest modul cuprinde doua sectii principale:
a) sectia de presaj
b) sectia de montaj
a) Sectia de presaj
Fluxul tehnologic din aceasta sectie cuprinde:
-operatii de debitare (taiere) a tablei cu ajutorul foarfecilor ghilotina;
-operatii de deformare plastica la rece prin ambutisare, decupari (stantari) ,
indoire cu ajutorul preselor mecanice, hidraulice si pentru indoit tabla.
Produsele rezultate in urma prelucrarilor din aceasta sectie impreuna cu
cele rezultate din zona “c” a modulului arbore motor si prelucrari mecanice
constituie componente pentru ansamblele realizate in sectia montaj.
b) Sectia de montaj
In aceasta sectie se executa operatii ca:
-asamblari care pot fi demontabile (prin suruburi) si nedemontabile (prin sudare
si nituire)
-lucrari de lacatuserie
-vopsiri
-ambalari.
Aici are loc finalizarea produselor destinate comercializarii.Cele mai
semnificative produse sunt:
• Masini pneumo-hidraulice pentru stropit si prafuit;
• Masini purtate si tractate de ierbicidat;
• Utilaje pentru cultura cartofului;
-masini de plantat cartofi pe doua randuri;
10

11. -masini de scos cartofi pe un rand;
-combinator pentru pregatirea patului germinativ;
-plug cu doua si trei trepte;
-echipament de distributie insecticide.
• Aparate de stropit;
• Tractoare suprainalte si senilate;
• Masini de imprastiat ingrasaminte chimice
• Subansamble si piese de schimb pentru tractoare, autoturisme si
autocamioane:
-filtre
-tobe
-jenti
-arbori motor
• Diferite constructii metalice sudate dupa proiectele partenerilor.
3.Modulul SDV-uri,MECANIC SEF
Acest modul cuprinde doua sectii auxiliare
a) sectia SDV-uri;
b) sectia MECANIC SEF.
a) Sectia SDV-uri
In aceasta sectie se executa si se repara sculele, dispozitivele si
verificatoarele care concura la realizarea pieselor si a produselor destinate
comercializarii.
Tipuri reprezentative de SDV-uri sunt:
-matrite pentru ambutisat (indoit);
-stante pentru decupat (taiat);
-dispozitive de verificat, de gaurit, de indoit, de fixare a reperelor pentru diferite
masini unelte, de prindere, pentru sudare.
Principalele operatii sunt: de strunjire, frezare, brosare, danturare,
gaurire, rectificare.In general aceste SDV-uri nu sunt destinate vanzarii.Ele se
folosesc doar in cadrul proceselor de productie din societate.
In anumite situatii in mod exceptional se executa si scule pentru vanzare,
in general, la cererea unor clienti.
b) Sectia MECANIC SEF
11

12. Aceasta sectie se ocupa cu intretinerea si reparatia tuturor utilajelor si
dotarilor din cadrul societatii. Dotarea tehnica este similara cu cea din sectia de
SDV-uri, doar numarul utilajelor este mai mic.
1.8.Piata Intreprinderii
Principalii furnizori (piata de aprovizionare)
Principalii furnizori (piata de aprovizionare)
Nr.crt. Denumirea firmei Materia prima furnizata
1. SC Sidex Galati table (65%)
2. SC Petrotub Roman tevi (15%)
3. SC Hidromecanica Brasov turnate din otel (3%)
4. SC Neptun Campina caseta MIC(5%)
5. SC Azur Timisoara Vopsele(1%)
6. SC Carbidfox Trandaveni Carbid(2%)
7. Conel Brasov energie electrica(6%)
8. Distrigaz Brasov gaz metan(2%)
9. SC Tractorul Brasov oxigen lichid,diverse repere(1%)
Principalii beneficiari (piata de desfacere)
1)S.C. Tractorul S.A. Brasov –70%
2)S.C.Automobile Dacia Pitesti –15%
3)S.C.Roman S.A. Brasov –2,5%
4)S.C. Agroservice S.A. Brasov –3%
5)S.C. Interservice EGO S.A. Sacele –1,5%
6)S.C.Raucris Company Baia Mare –2%
12

13. 7)S.C.Promex S.A. Braila –4%
8)S.C.Darox Com S.R.L. Arad –2%
1.9.Piata-interna, externa
S.C. Mecanica Codlea S.A. activeaza pe plan local, national si
international.
1)Piata masinilor agricole.
Suprafata agricola destinata lucrarilor la care se preteaza masinile
produse de Mecanica Codlea S.A. este de 1.195.456 ha, din care:
-277.490 ha culturi viticole;
-317.966 ha culturi pomicole;
-600.000 ha culturi de camp.
In functie de repartizarea geografica a viilor, livezilor si culturilor de
camp, cererea de masini agricole este ridicata in urmatoarele judete:Bacău,
Caraş - Severin, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Prahova, Tulcea, Vrancea.
2) Piaţa tractoarelor specializate
Tractoarele specializate sunt necesare la lucrările mecanizate cu
preponderenţă în pomicultură şi viticultură. Aceste tractoare lucrează în agregat
cu maşinile agricole produse la S.C. Mecanica Codlea S.A. şi în consecinţă
cererea se manifestă în judeţele în care cererea de maşini agricole este ridicată.
3) Piaţa pieselor de schimb pentru tractoare, maşini agricole şi
autoturisme
Cererea de piese de schimb se manifestă din partea întreprinderilor
producătoare de tractoare, autocamioane, autoturisme de oraş şi de teren.
Repartizarea geografică a cererii cuprinde oraşele: Braşov, Piteşti,
Câmpulung Muscel.
Aceste piese sunt solicitate şi de către service-urile existente în toate
oraşele ţării.
4) Pe piaţa externă
Produsele realizate de S.C. Mecanica Codlea S.A. pătrund direct prin
tractoarele şi piesele de schimb pentru acestea şi indirect fiind înglobate în
tractoare, autocamioane şi autoturisme.
13

14. Produsele pentru piaţa externă constau şi în construcţii metalice cum ar
fi:
- elemente auxiliare: grătare, scări, pasarele;
- protecţiei mediului: electrofiltre,electrozi emisivi, filtre,
umezitoare, ghene, reactoare, uşi de capăt, buncăre;
- pavilioane, bolţi pentru grădină
- uşi de etanşare
Având în vedere structura organizatorică şi dotarea tehnologică, este
posibilă o adaptare dinamică a întregii noastre activităţi la cerinţele pieţii.
Această flexibilitate a producţiei ne dă posibilitatea de a îndeplini solicitările
specifice ale clientului (pot fi realizate construcţii unicat sau în regim de serie).
Oferim astfel clienţilor noştri un raport optim calitate-preţ, creşterea
calităţii fiind o preocupare a noastră permanentă. MECANICA CODLEA S.A.
menţine un Sistem de Asigurare a Calităţii implementat şi certificat conform
ISO 9001, şi este autorizată pentru calitatea sudurii conform normelor germane
– prin S.L.V. München.
1.10. Canale de distributie
Pe piaţa internă, distribuţia produselor se face atât în mod direct, prin
magazinul din cadrul fabricii, cât şi indirect prin dealerii din toată ţara.
Pe piaţa externă distribuţia produselor se face atât în mod direct, cât şi
prin intermediul comisionarilor.
1.11. Poziţia deţinută pe piaţă:
Având în vedere că suntem singurii producători de canistre metalice
pentru transportul şi stocarea produselor petroliere, putem enunţa că deţinem
peste 90% din această piaţă. Restul de 10% reprezentându-l canistrele de
import.
Deoarece piaţa maşinilor agricole este foarte dinamica şi strâns legată de
variabila sezonalitate, nu este eficient un calcul de cotă piaţă pe produs.
Putem însă aprecia tendinţa de scădere a volumului vândut pe piaţa
internă cu 20% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Acest fapt datorându-se
puterii scăzută de cumpărare, şi sistarea subvenţiilor pentru achiziţia de maşini
agricole.
1.12.Concurenta
14

15. Concurenţa la maşini agricole:
S.C. VOGEL & NOOT AGROROM S.A., TEHNOMET Timisoara,
FORMA Botosani, SERVOPLANT Bucuresti, MECANICA CEAHLAU,
TEHNOSTAR Bucuresti, SUMA Bailesti Dolj, SCAT TURDEANA,
MECANICA MARIUS, Tehnofavorit Bontida Cluj, MAT Craiova, SEMBRAZ
Sibiu, PREMAGRO Oradea, UZINA MECANICA Orastie, AZOMA
Arad,LEGMAS Navodari, MAGIC AGROJET AIUD, INSTRIG Bals-OLT.
Concurenţa la piese de schimb:Hidromecanica Braşov, Gluton Braşov
1.13. Strategia de dezvoltare a firmei
1. Mărirea producţiei în concordanţă cu ridicarea gradului de
încărcare a capacităţilor de producţie, prin atragerea de beneficiari noi la intern
şi la extern.
Cifra de afaceri va creşte de la 5,8 mld.lei/lună (realizat în medie până la
30.04.2004) la 8 mld.lei/lună.
Strategia firmei va fi adoptată în 2 direcţii:
A. Strategia de menţinere a produselor şi pieţelor; focalizarea asupra
promovării produselor prin participarea la expoziţii, târguri, întâlniri de afaceri
şi dezvoltării reţelei de dealeri.
B. Strategia de dezvoltare a produselor noi care are în vedere
extinderea gamei de produse pentru Automobile Dacia Piteşti, precum şi
asimilarea în fabricaţie a noi produse pentru Tractorul UTB.
2. Creşterea rentabilităţii prin bugetare pe activităţi, respectiv pe
centre de cost, cu încadrarea în costuri de materiale şi manoperă., inclusiv a
unui buget de investiţii pentru a începe modernizarea parcului de utilaje.
Se vor comasa secţiile Canistre-Jenţi-Montaj-Construcţii metalice într-o
singură secţie Sudură-Montaj.
Secţiile Sculărie-Autoutilări şi Mecanic şef se vor comasa de asemenea
într-o singură secţie.
Liniile de tobe şi filtre vor fi reamplasate în cadrul halei de prelucrări
mecanice.
Normarea consumurilor se face în baza documentaţiei de execuţie a
produselor urmărindu-se încadrarea strictă în cheltuiala materială prin
aprovizionare de materiale la dimensiuni optime şi prin reducerea deşeurilor
tehnologice în baza unor croiri optime.
3. Externalizarea activităţilor aprovizionare, vânzări şi transporturi prin
constituirea unei societăţi pe acţiuni în care S.C. Mecanica Codlea S.A. devine
15

16. acţionar cu 40% din capitalul social al acesteia în condiţiile evaluării aportului
în natură.
4. Elaborarea, implementarea şi certificarea unui sistem de management
al calităţii conform ISO 9001:2001 integrat cu sistemul de management de
mediu corespunzător standardului ISO 14.001.
5. Identificarea soluţiilor optime de finanţare prin analize economice
riguroase.
Se vor identifica produsele a căror rentabilitate duce la creşterea
producţiei şi concomitent a vânzărilor prin analize economice lunare. Acolo
unde este cazul se va iniţia renegocierea preţurilor cu beneficiarii de produs.
6. Reorientarea colaborării cu firma Landini – Italia.
7. Implementarea unui sistem informatic care să permită o urmărire
riguroasă a costurilor de producţie prin achiziţionare soft şi dotări.
CAPITOLUL II
PROIECTAREA BAZEI DE DATE PENTRU EVIDENTIEREA
MIJLOACELOR FIXE
16

17. 2.1. Proiectarea proceselor utilizand baze de date
Baza de date este un ansamblu structurat unitar al fisierelor de baza ale
sistemului informatic inregistrate pe suport adresabil de mare capacitate, care
raspunde calitatilor: centralizarea, coordonarea, integrarea si difuzia
informatiilor care asigura satisfacerea tuturor necesitatilor, de prelucrare ale
tuturor componentelor sistemului, banca de date se constituie dintr-o baza de
date impreuna cu tot ansamblul programelor pentru memorarea, actualizarea si
cautarea selectiva a informatiilor, independent de o anume aplicatie.
O baza de date poate fi definita ca un ansamblu de date elementare sau
structurate, accesibile unei comunitati de utilizatori. Mai concret, o baza de date
este un ansamblu de fisiere intercorelate, care contine nucleul de date necesare
unui sistem informatic (aplicatie informativa).
Un fisier este un ansamblu de inregistrari fizice, omogene din punct de
vedere al continutului si al prelucrarii. O inregistrare fizica este unitatea de
transfer intre memoria interna si cea externa a calculatorului. Aceasta este
formata din una sau mai multe inregistrari logice. O inregistrare logica este
unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. Aceasta
este formata dintr-un ansamblu de campuri, care descriu o anumita realitate.
O tabela este o colectie de date, avand o structura omogena pentru toate
inregistrarile continute de aceasta.
Fiecare tabela este legata cel putin de o alta tabela prin intermediul unui
camp comun, numit cheie.
Organizarea datelor in baze de date are o serie de avantaje:
• Asigura o redundanta minima si controlata a datelor memorate pe
suporturile magnetice;
• Permite existenta unei independente a programelor de aplicatie fata de
structura datelor;
• Ofera posibilitatea realizarii unui “ depozit” unic de date, la care sa
poata avea acces toti utilizatorii aplicatiilor informatice;
• Asigura securitatea datelor la un nivel superior, fata de accesul
neautorizat al unor utilizatori;
• Ofera posibilitati diverse pentru prelucrarea distribuita a datelor;
• Pune la dispozitia utilizatorilor structuri de date care pot fi interogate
pentru a obtine liste diverse, neprevazute anterior de proiectanti.
Operatiile care se executa pentru descrierea structurii tabelelor, a bazei de
date, a relatiilor dintre tabelele de date, a prelucrarii datelor dupa diverse criterii
se realizeaza prin intermediul unui sistem de gestiune a bazelor de date
(SGBD).
17

18. Un sistem de gestiune a bazelor de date este un ansamblu de programe
speciale care realizeaza gestionarea si prelucrarea complexa a datelor, asigurand
independenta programelor de aplicatie fata de structura datelor, o redundanta
minima, controlata a datelor memorate si un timp minim de raspuns la
solicitarile utilizatorilor in conditii de multiacces.
Un SGBD trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:
• Descrierea structurii bazelor de date si a constituantilor acestora
(tabele, fisiere, legaturi etc.);
• Descrierea relatiilor dintre bazele de date;
• Actualizarea bazelor de date;
• Interogarea bazelor de date;
• Asigurarea securitatii si al confidentialitatii datelor.
2.2.Evidenta Economica
Evidenta economica constitue un sistem unitar de inregistrare, urmarire si
control, documentat, cronologic si sistematic, in etaloane cantitative si in esalon
valoric, pe baza unor principii bine stabilite a fenomenelor si proceselor
economice in scopul cunosterii activitatilor desfasurate.
Evidenta economica are de indeplinit urmatorele obiective :
1.Sa furnizeze informatii necesare elaborarii planurilor si programelor de
activitate economica stiind ca acestea se sprijina pe nivelul de dezvoltare
realizata in perioadele de gestiune trecute.
2.Sa asigure urmarirea si controlul indepliniri planurilor si programelor
de activitate economico-sociale prin inregistrarea curenta a operatiilor si
proceselor economice de realizare a acestora.
3.Sa asigure pastrarea integritatii patrimonului unitatilor prin
inregistrarea existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale.
4.Sa permita determinarea costului productiei, a veniturilor, cheltuielilor
si a rezultatelor financiare.
5.Sa asigure informatiile necesare caracterizari complexe si multilaterale
a activitatilor desfasurate in vederea elaborarii deciziilor etc.
Pentru realizarea acestor obiecte, evidenta economica trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
a) sa fie organizata pe baza unor principi si norme fundamentale
stiintific;
b) sa fie autocuprinzatoare, incluzand toate sectoarele de activitate si
subdiviziunile organizatorice ;
c) sa fie unitara fiiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe
baza acelorasi principii la toate unitatile de acelasi fel ;
18

19. d) sa asigure operativ si eficient informatiilor necesare (utilizatorilor)
utilizatoarelor, in sensul ca costul informatiilor trebuie sa fie justificativ
comparativ cu anturajul pe care il ofera in cadrul procesului de conducere ;
e) sa fie simpla, clara, precisa, documentata si neintrerupta.
2.3.Contabilitatea mijloacelor fixe
Imobilizarile corporale sunt active care :
1. sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in
productie proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate
tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative.
2. sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
3. au o valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile
legale in vigoare (in prezent > 15.000.000).
Imobilizarile corporale cuprind terenuri, consructii, instalatii tehnice si
masini, alte instalatii, utilaje si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in
curs de executie.
Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar
contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege
obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile
acestuia destinat sa indeplineasca in mod indepenhdent, in totalitate, o functie
distincta.
Se consiudera mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte ce se
utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
-are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege;
-are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur
corp la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp,
lot sau set.
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a
existentei si miscarii, precum si calculul amortiuzarii si a provizioanelor
constituie prin depreciera acestora.
Operatiile privind intrarea si iesirea din patrimoniul unei unitati a
mijloacelor fixe in folosinta permanenta se inregistraza cu ajutorul conturilor
212, 213, 214, sunt conturi de imobilizari sau active corporale, conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea de intrare, in folosire permanenta, a mijloacelor
fixe primite ca aport in natura de la asociati sau intrprinzatori, achizitionate de
la terti, realizate din productia proprie a unitatii si primite ca donatii.
Se crediteaza cu valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune sau cedate
tertilor.
19

20. Soldul debitor al contului sintetic reprezinta valoarea de inregistrare a
mijloacelor fixe existente in patrimoniu la un moment dat.
Mijloacele fixe se detaliaza in conturi sintetice care la randul lor se
detaliaza in subconturi operationale dupa cum urmeaza:
212 “Constructii”
213 “Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”
2131 “Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132 “Aparate si instalatii de masurare, control si reglare”
2133 “Mijloace de transport”
2134 “Animale si plantatii”
214 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale ai alte active corporale”.
Contabilitatea analitica in cadrul conturilor se realizeaza pe fiecare obiect
singular sau complex de obiecte, care constituie unitatea de evidenta a
mijloacelor fixe.
In organizarea contabilitatii sintetice si analitice a mijloacelor fixe se au
in vedere prevederile legii Nr 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale si normele metodologice de
aplicare a acesteia.
Mijloacele fixe pot intra in folosinta temporara a unitatii prin inchiriere,
de la alte unitati sau persoane fizice.
A. In ceea ce priveste intrarea mijloacelor fixe in patrimoniu, primite ca
aport in natura, achizitionate de la terti, realizate in regie proprie, inclusiv
modernizarea celor existente si a celor primite ca donatii.
Mijloacele fixe intrate in folosinta temporara in unitate, prin inchiriere de
la alte unitati, pe baza contractelor sau proceselor-verbale de inchiriere, se
inregistreaza la valoarea de inventar in debitul contului in afara bilantului 8031
“Mijloace fixe luate cu chirie”. La restituirea catre titulari, pe baza proceselor-
verbale de predare, valoarea acelorasi mijloace fixe se inregistreaza in creditul
acestui cont. Soldul debitor al acestui cont reprezinta valoarea de inventar a
mijloacelor fixe luate cu chirie la un moment dat.
B.In ceea ce priveste iesirea mijloacelor fixe din patrimoniu, aceasta
poate avea loc prin scoaterea din functiune, cedarea sau vanzarea catre terti,
restituirea sau retragerea de catre intreprinzatorul individual, lipsuri constatate
la inventariere etc.
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra
valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza pe baza unui plan de
amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea
integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor si conditiilor de utilizare a
acestora.
20

21. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre unitatea care le
are in proprietate.Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe inchiriate
este in sarcina celui care a efectuat investitia si s inregistreaza in contabilitatea
acestuia.
Unitatile patrimoniale care desfasoara activitati cu caracter economic
amortizeaza mijloacele fixe utilizand unul din urmatoarele regimuri de
amortizare:
a) amortizarea lineara care consta in repartizarea uniforma a valorii de
intrare a mijloacelor fixe pe toata durata de functionare stabilita a acestora;
b) amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotelor de
amortizare lineara cu coeficientii prevazuti de lege;
c) amortizarea accelerata, constand in calcularea, in exercitiul in care
mijloacele fixe intra in activul unitatii patrimoniale, a unei amortizari de pana la
limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora.
Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in
contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din
valoarea de intrare se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.
Valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune, inaintea
expirarii duratei normale de utilizare, se recupereaza din sumele rezultate in
urma valorificarii mijloacelor respective. Diferenta ramasa nerecuperata sau
neacoperita se include in cheltuielile de exploatare, insa nu este luata in calcul
la determinarea profitului impozabil aferent exercitiului financiar respectiv.
2.4. Resursele hardware si software
2.4.1 Evolutia organizarii datelor
In vederea prelucrarii datelor, acestea trebuie organizate astfel incat prin
codificarea si transpunerea lor pe purtatori tehnici de informatii sa se asigure
ulterior, o stocare si regasire cat mai eficienta.
Prin organizarea datelor se intelege definirea si structurarea-ordonarea si
gruparea-datelor in colectii si stabilirea legaturilor intre elementele colectiilor si
intre colectiile de date.
Organizarea datelor a cunoscut o evolutie marcanta in timp, atat sub
aspect teoretic cat si practic, extizandu-se mult gama principiilor si metodelor
de structurare, stocare, regasire, in general de gestiune a datelor, in concordanta
atat cu progresul din domeniile hardware si software, cat si cu exigantele tot
mai diverse ale utilizatorilor.
21

22. Evolutia inregistrata de metodele de organizare a datelor a insemnat de
fiecare data un salt calitativ sub aspectul flexibilitatii in exploatare a datelor, a
timpului de acces, a spatiului de memorie, a protectiei datelor etc.
Prima etapa se refera la perioada dinainte de aparitia calcuolatoarelor din
generatia a-3-a (primul calculator din generatia a-3-a, a fost instalat in anul
1965), si se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
• datele erau organizate sub forma unor fisiere secventiale;
• structura logica coincidea cu structura fizica, iar programatorul trebuia
sa descrie si organizarea fizica a datelor pe suport;
• prelucrarea se facea in maniera batch;
• nu se asigura independenta programelor fata de organizarea datelor;
modificarea structurii datelor su a dispozitivului de memorare implica si
rescrierea programelor, recompilarea si testarea acestora in noile conditii;
• redundanta mare intre fisiere, deoarece acestea erau dedicate
aplicatiilor,chiar daca unele date se regaseau in mai multe fisiere;
• software-ul reliza numai operatii simple se intrare/iesire.
Etapa a-II-a este marcata de aparitia dispozitivelor de memorare in acces
direct (discuri magnetice) care permit atat accesul secvential cat si direct la
inregistrarile unui fisier. Aceasta etapa se caracterizeaza prin:
• datele erau organizate sub forma unor fisiere secventiale, indexat-
secventiale, directe;
• prelucrarea se facea in batch, on-line sau in timp real;
• structura logica nu mai coincide cu structura fizica ca in prima etapa,
iar organizarea fizica pe suport nu mai este facutade programator, ci este
realizata de componente specializate ale sistemului de operare-asa numitele
metode de acces;
• se asigura independenta programelor fata de unitatea de memorare
(schimbarea unitatii de memorare nu implica modificarea programelor);
• se mentine totusi un grad de redundanta ridicat;
• accesul se face la nivel de inregistrare si nu de camp in cadrul
inregistrarii;
• nu se realizeaza accesul dupa chei multiple;
• daca programatorul dorea realizarea unor fisiere cu legaturi trebuia sa-
si programeze legaturile.
Etapa a-III-a a inceput prin anii 1970 si este marcata de aparitia bazelor
de date. Elementele noi care apar in aceasta etapa, fata de cele precedente sunt:
22

23. • existenta unui fond comun de date, pentru mai multe aplicatii (baza de
date), a carui organizare fizica este independenta d programele de aplicatii;
• constituirea unor fisiere logice, in functie de necesitati, plecand de la
baza de date;
• accesul la date se face la nivel de camp, sau dupa grup;
• scade redundanta si este permis accesul dupa chei multiple;
• existenta unor masuri de protectie si securitate a datelor;
• organizarea datelor este realizata de o componenta software,
cunoscuta sub numele de data management.
Etapa a-IV-a se caracterizeaza in primul rand prin asigurarea
independentei logice si fizice a datelor fata de programele de aplicatie.
Independenta logica si fizica se realizeaza prin intermediul unui al 3-lea
nivel de descriere a datelor (nivelul logic global) care se afla sub controlul
administratorului bazei de date.
Administratorul bazei de date nu trebuie confundat cu proprietarul
datelor.El defineste structura inregistrarilor din baza de date, dar nu are acces la
continutul acestora, lucru permis numai proprietarului datelor. Orice modificare
a structurii datelor se solicita de proprietar, administratorul bazei, singurul
autorizat sa faca acest lucru.
Alte caracteristici ale etapei a-IV-a sunt:
• creste gradul de protectie si securitate a datelor;
• existenta unor fisiere inverse, care permit raspunsul rapid la anumite
intrebari formulate de utilizatori;
• existenta unor limbaje de specialitate de: descriere, manipulare si
interogare a bazei de date, precum si pentru administrator.
2.5. Managmentul proiectelor informatice si mentenanta
2.5.1. Managerul proiectului si calitatile acestuia
23

24. Realizarea unui sistem informatic reprezinta o activitate complexa si de
durata, ce antreneaza mari resurse materiale, umane si timp.
Planificarea si coordonarea intregii activitati privind realizarea
proiectului informatic revine managerului de proiect. Acesta reprezinta
persoana cea ami autorizata sa faca toate schimbarile si sa ia toate masurile
necesare pentru ducerea la bun sfarsit a proiectului.Managerul de proiect va
trebui sa decida care este cel mai bun plan si cea mai buna structura de control
pentru proiect. Succesul sau va fi determinat de termenul cat mai scurt de
livrare a produsului finit cu un buget minim, de buna calitate si
functionalitate.Chiar mai mult decat atat, succesul lui va fi judecat in functie de
performantele implementarii si exploatarii curente a proiectului. Pentru
dobandirea unui cat mai amre succes, managerul de proiect trebuie sa dea
dovada de o serie de calitati, ca:
- competent profesional;
- bun negociator;
- sa aiba un pronuntat spirit de echipa;
- bun organizator;
- sustinator al motivatiei proiectului;
- principal;
- optimist;
- perseverent;
- receptiv la sugestii, solutii si modificari.
In ceea ce priveste sarcinile managerului de proiect,acestea pot fi grupate
in cinci categorii:
* Evaluari economice: -analiza cost-beneficii
-prezentare rapoarte
* Planificare: -planificare generala
-planificare detaliata
*Controlul progreselor: -inregistrari actiuni
-control realizari
-rapoarte progrese
*Conducere personal: -selectie si pregatire
-conducere si coordonare
*Relatii cu clientii: -planificare cu implicarea clientilor
-rapoarte progrese
-rezolvare probleme curente.
2.5.2.Estimarea duratei activitatilor
Durata fiecarei activitati sau grup de activitati depinde de etapa de
realizare in care ne gasim. In general, se va avea in atentie stabilirea unei unitati
24

25. de exprimare a duratei, de exemplu zile sau saptamani, iar durata unei activitati
sa fie multiplu de acea unitate.
In cazul proiectelor foarte simple, este posibil ca durata acestora sa fie
egala cu suma duratelor activitatilor componente. Aceasta se poate intampla
atunci cand o singura persoana se ocupa de studiu, analiza, proiectare,
programare si implementare. Dar situatia normala este cand dispune de o echipa
compusa din mai multe persoane si fiecare primeste o sarcina in cadrul
proiectului. Durata generala depinde de interconditionarile dintre aceste sacini
si de ordinea in care sunt realizate. Numarul deactivitati ce se pot realiza in
paralel depinde de numarul de membri care sunt in echipa si de faza in care se
gaseste proiectul.Este un nonsens sa se inceapa activitatea din etapa de
programare inaintea celei dinfaza de analiza si proiectare.
Dupa estimarea duratei activitatilor, lista activitatilor se poate completa
cu duratele corespunzatoare si apoi se va face cunoscuta tuturor membrilor
echipei astfel incat distribuirea sarcinilor sa fie pe cat posibila.
2.5.3. Mentenanta sistmelor informatice
25