Carlos Castaneda Cealalta realitate

5/24/2018 CarlosCastanedaV2CealaltaRealitate-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/carlos-castaneda-v2-cealalta-realitate 1/141
Carlos Castaneda
Vol. 2 – Cealaltă realitate
INTRODUCERE
nesuportat Dimr-o datA. Părea de bătut pe umăr ' * aP'eCat Spre mine *
 A!esta-i omu" de !arp ti #m.$ %o!e s!ă&ută.  m (Orb)'  SPUS e" +
, A arătA. Cu !apu" spre intrare. To!ma / /
 Ce mi-ai spus despre e"0 am 1ntrebat.
,i-am amintit !ă eu 2i Rin  !asa unui indi3 nU tm4 e)"56$ 7 8*** re93 u6 1ntrebat ne-au
1ndrumat-1 bem. 9U: nu-a spus !ă omu" era un ;erbero$ o persoana !are adună 2i %inde p"ante
medi!ina"e 2i !ă 2tia <oarte mu"te despre !a!tusu" =a"u!ino>en$ peiota. E" a mai spus !ă ar =idu" meu 1n !ă"ătoria pe !are o 1ntreprinsesem 1n sud-%est$ pentru a
!u"e>e in<orma@ii 2i spe!ii de p"ante medi!ina"e <o"osite de indienii din &onă.
9i"" s-a ridi!at 2i :-a sa"utat. Indianu" era de 1nă"@ime medie. Păru" său era s!urt 2i a"b 2i
!re2tea pu@in peste ure!=i$ a!!entu?ndu-i rotunimea !apu"ui. Era destu" de smead3 !ute"e ad?n!i
de pe <a@ă 1i su>erau %?rsta$ totu2i$ !orpu" său părea să <ie puterni!. -am urmărit pre@ de o !"ipă.
Se mi2!a !u o sprintenea"ă pe !are o !redeam imposibi"ă pentru un bătr?n.
9i"" m-a !=emat "?n>ă e".
 E un tip simpati!$ mi-a spus 9i"". Dar nu-: pot 1n@e"e>e. Spanio"a "ui e !iudată$ p"ină de
!u%inte "o!a"e$ bănuies!.
9ătr?nu" :-a pri%it pe 9i"" 2i a &?mbit. B=idu" meu$ !are nu 2tia de!?t !?te%a !u%inte 1n
spanio"ă$ a <ormat o <ra&ă absurdă 1n a!eastă "imbă. ,-a pri%it !a 2i !um ar <i %rut să 2tie da!ă
a%eau %reun sens !e"e spuse de e"$ dar nu 2tiam !e are 1n !ap3 apoi a &?mbit 2i s-a depărtat.
9ătr?nu" m-a pri%it 2i a i&bu!nit 1n r?s. I-am ep"i!at !ă prietenu" meu uita uneori !ă nu %orbea
spanio"a.
 Cred !ă a uitat$ de asemenea$ să ne <a!ă !uno2tin@ă$ am spus 2i i-am de&%ă"uit nume"e
meu.
 Iar eu sunt 8uan ,atus$ "a dispo&i@ia dumnea%oastră$ a spus e".
Ne-am dat m?ini"e 2i am rămas o %Teme tă!u@i. Am spart >=ea@a 2i i-am destăinuit
subie!tu" interesu"ui meu. I-am spus !ă era %orba de ori!e in<orma@ie despre p"ante$ 1n spe!ia"
despre peiotă. Am %orbit ea>erat de mu"t$ de2i 2tiam !ă eram un i>norant 1n materie. Sus@ineam
!ă 2tiam mu"te despre peiotă. Credeam !ă$ da!ă 1mi %oi de!"ina !uno2tin@e"e$ %a <i interesat de
!ontinuarea dis!u@iei. Dar e" n-a spus nimi!. A as!u"tat !u aten@ie. Apoi a aprobat u2or din !ap 2i
m-a pri%it. O!=ii săi păreau să stră"u!eas!ă$ a%?nd o "umină proprie. I-am e%itat pri%irea. ,-am
sim@it$ enat. A%eam !ertitudinea !ă 1n a!e" moment 2tia !ă %orbes! prostii.
 (ino odată "a mine$ a spus 1n <ina"$ "u?ndu-2i o!=ii de pe mine. Probabi" !ă %om putea
%orbi mai 1n ti=nă.

N-am 2tiut !e să spun. Nu mă sim@eam 1n "ar>u" meu. După o %reme$ 9i"" s-a 1ntors 1n
!ameră. i-a dat seama de situa@ia mea$ dar n-a spus nimi!. Am rămas tă!u@i o %Teme. Apoi
bătr?nu" s-a ridi!at. (enise autobu&u" său. i-a "uat "a re%edere.
 N-a mers prea bine$ nu-i a2a0
 Nu.
 -ai 1ntrebat despre p"ante0  Da. Dar !red !ă am >re2it.
 i-am spus$ e e!entri!. Indienii din ur 1" !unos!$ totu2i nu %orbes! ni!iodată despre
e". Iar asta e !e%a.
 ,i-a spus totu2i !ă pot să-: %i&ite&.
 Se distra !u tine. 9ine1n@e"es$ po@i să te du!i "a e"$ dar !e <o"os0 N-o să-@i destăinuie
ni!iodată nimi!. Da!ă o să-: 1ntrebi !e%a$ e" %a amu@i$ !a 2i !um ai <i un idiot !are debitea&ă
prostii.
9i"" mi-a spus !ă a mai 1nt?"nit oameni !a e"$ !are dădeau impresia !ă 2tiu <oarte mu"te.
După e"$ nu merita at?ta aten@ie$ !ă!i puteai ob@ine a!eea2i in<orma@ie$ mai de%reme sau mai
t?r&iu$ de "a a"t!ine%a$ !are nu era at?t de >reu de !on%ins. A adău>at !ă nu a%ea 1n@e"e>ere$ sau
răbdare pentru ni2te bătr?ni nebuni 2i !ă era posibi" !ă 2i a!esta să se ?ndes!
"a bătr?nu" indian. tia !ă %orbeam prostii. ,i-am amintit de o!=ii "ui. E<e!ti%$ stră"u!iseră.
C?te%a "uni mai t?r&iu$ m-am 1ntors să-: re%ăd$ nu at?t 1n !a"itatea mea de student 1n
antropo"o>ie interesat de p"ante medi!ina"e$ !?t !a o persoană m?nată de o !urio&itate
inep"i!abi"ă. ,odu" 1n !are mă pri%ise era un <apt <ără pre!edent 1n %ia@a mea. (oiam să 2tiu !e
1nsemna a!ea pri%ire. De%enise aproape o obsesie pentru mine. Am re<"e!tat "a asta$ iar !u !?t mă
>?ndeam mai mu"t$ !u at?t 1mi părea mai neobi2nuită.
Am de%enit prieten !u don 8uan$ iar timp de un an i-am <ă!ut numeroase %i&ite. Băseam
!ă <e"u" său de a <i era <oarte "ini2titor$ iar sim@u" umoru"ui superb3 dar$ din!o"o de toate$ sim@eam!ă eistă o substan@ă tă!ută 1n a!@iuni"e sa"e$ o !onsisten@ă !are mă uimea pur 2i simp"u. Sim@eam
o p"ă!ere !iudată 1n pre&en@a "ui 2i$ 1n a!e"a2i timp$ 2i o enă !iudată. Compania "ui m-a <or@at să-
mi ree%a"ue& proprii"e mode"e !omportamenta"e. Gusesem edu!at$ !a toată "umea probabi"$ să
a!!ept !ă omu" este o !reatură etrem de s"abă 2i de supusă >re2e"i"or. Ceea !e mă impresiona !e"
mai mu"t "a don 8uan era <aptu" !ă e" nu-2i punea a!eastă prob"emă$ iar pe mine$ !are eram "?n>ă
e"$ mă determina să <a! o !ompara@ie <a%orabi"ă 1ntre modu" său de a se purta 2i a" meu. Probabi"$
una dintre !e"e mai impresionante de!"ara@ii pe !are mi "e <ă!ea atun!i se re<erea "a deosebirea
inerentă dintre noI. Fnainte de a-: %i&ita$ mă sim@eam re"ati% ne<eri!it$ din !au&a !ursu"ui %ie@ii
me"e 2i a unui număr de !on<"i!te persona"e pe !are "e a%eam. C?nd am auns "a !asa "ui eram
destu" de a>itat.
(orbeam despre interesu" meu <a@ă de !unoa2tere$ dar$ !a de obi!ei$ ne a<"am pe două !ăi
di<erite. Eu mă re<eream "a !unoa2terea a!ademi!ă re&u"tată din eperien@ă$ iar e" %orbea de
!unoa2terea dire!tă a "umii.
 tii !e%a despre "umea din uru" nostru0
 tiu o mu"@ime de "u!ruri.
 (reau să spun$ ai sim@it %reodată "umea din uru" nostru0
 Per!ep din "umea din ur at?t de mu"t !?t pot.
 Nu-i de auns. Trebuie să sim@i totu"$ a"t<e" "umea 12i pierde sensu".

E" denumea peiota +,es!a"ito) 2i spunea !ă este un pro<esor 2i un prote!tor a" oameni"or.
,es!a"ito 1" 1n%ă@a pe om +ade%ăratu" mod de a trăi). Peiota era !onsumată "a 1nt?"niri"e obi2nuite
a"e %răitori"or$ denumite mitotes$ unde parti!ipan@ii se 1nt?"neau 1n mod spe!ia" pentru a primi o
"e!@ie despre ade%ăratu" mod de a trăi.
Don 8uan !onsidera p"anta 8imson 2i !iuper!i"e !a <iind puteri de tipuri di<erite. (orbea
despre e"e !a despre ni2te +a"ia@i) 2i spunea !ă a!e2tia puteau ea de <apt puterea din manipu"area unui a"iat. Din !ei doi$ don 8uan 1" pre<era pe !e" din
!iuper!ă. E" sus@inea !ă puterea !on@inută 1n a!este !iuper!i era a"iatu" său persona" 2i 1" denumea
+<umu")$ sau +mi!u" <um).
Pro!edura "ui don 8uan de uti"i&are a !iuper!i"or era să "e usu!e$ trans<orm?ndu-"e 1ntr-o
pudră <ină 1ntr-un %as mi!. inea %asu" a!operit timp de un an$ apoi ameste!a a!eastă pudră <ină
!u a"te !in!i p"ante us!ate 2i produ!ea mitura de <umat3 pentru !are se <o"osea o pipă.
Pentru a de%eni un om a" !unoa2terii$ trebuia să te +1nt?"ne2ti) !u a"iatu" de !?te ori era
posibi"3 trebuia să te <ami"iari&e&i !u e". Premisa a!easta imp"i!a$ bine1n@e"es$ să <ume&i destu" de
des ameste!u" respe!ti%. Pro!esu" +<umatu"ui) !onsta 1n in>estia pudrei <ine a !iuper!ii$ !are nu se
in!inera$ 2i 1n in=a"area !e"or !in!i p"ante !are <ormau mitura. Don 8uan ep"i!a e<e!te"e
pro<unde pe !are "e a%eau !iuper!i"e asupra !apa!ită@i"or de per!ep@ie$ !a <iind +o 1ndepărtare a!orpu"ui de !ătre a"iat).
,etoda de 1n%ă@are <o"osită de don 8uan !erea un e<ort etraordinar din partea u!eni!u"ui.
De <apt$ >radu" ne!esar de parti!ipare era at?t de stresant$ 1n!?t "a s<?r2itui anu"ui :H a trebuit să
mă retra>. Pot spune$ din perspe!ti%a !e"or !in!i ani de u!eni!ie$ !ă atun!i 1n%ă@ături"e "ui don
8uan 1n!epuseră să de%ină o serioasă amenin@are pentru +!on!ep@ia pe !are o a%eam despre "ume.)
Am 1n!eput să-mi pierd !ertitudinea$ pe !are o de@inem !u to@ii$ !ă rea"itatea %ie@ii norma"e e un
"u!ru pe !are 1" "uăm de bun.
Pe %remea retra>erii me"e$ eram !on%ins !ă de!i&ia pe !are o "uasem era de<initi%ă6 nu mai
%oiam să-: %ăd pe don 8uan. Totu2i$ 1n apri"ie :H mi-a par%enit un eemp"ar a" !ăr@ii me"e 2i m-
am sim@it ob"i>at să i-: arăt. I-am <ă!ut o %i&ită. Re"a@ia noastră de pro<esor-u!eni! s-a re<ă!ut 1n
mod misterios 2i pot spune !ă de atun!i am 1n!eput a" doi"ea !i!"u a" u!eni!iei me"e$ <oarte di<eritde primu" !i!"u. Gri!a mea nu mai era a2a de a!ută !a 1n tre!ut. ,ode"u" >"oba" a" 1n%ă@ături"or Iui
don 8uan era mai re"aant. E" r?dea 2i mă <ă!ea 2i pe mine să rid. Părea !ă metoda era
inten@ionată$ de a minima"i&a serio&itatea 1n >enera". E" se maimu@ărea 1n timpu" momente"or
!ru!ia"e a"e a!estui a" doi"ea !i!"u$ aut?ndu-mă ast<e" să depă2es! eperien@e"e$ !are ar <i putut
de%eni destu" de u2or obsesi%e. Pornea de Ia premisa !ă$ pentru a re&ista impa!tu"ui 2i !iudă@eniei
!unoa2terii pe !are mi-o pre&enta$ era ne!esară o dispo&i@ie "eeră 2i do!i"ă.
 ,oti%u" pentru !are te-ai speriat 2i ai !edat este !ă te sim@i prea important$ a spus e"$
ep"i!?ndu-mi retra>erea mea. C?nd te sim@i importamt$ de%ii >reoi$ st?n>a!i 2i te sim@i inuti". Să
<ii un om a" !unoa2terii 1nseamnă să <ii "iber 2i permeabi".
Interesu" parti!u"ar a" "ui don 8uan 1n a" doi"ea !i!"u a" u!eni!iei me"e era să mă <a!ă să
+%ăd). Aparent$ 1n siste mu" "ui de !unoa2tere$ eista o posibi"itate de a <a!e o di<eren@ă semanti!ă
1ntre +a %edea) 2i +a pri%i)$ a!estea <iind două maniere distin!te de per!ep@ie. +A pri%i) se re<erea
"a moda"itatea obi2nuită de a per!epe "umea$ 1n timp !e +a %edea) presupunea un pro!es <oarte
!omp"e$ 1n %irtutea !ăruia un om a" !unoa2terii putea per!epe +esen@a) "u!ruri"or din "ume.
Pentru a !on<eri !omp"i!a@ii"or a!estui pro!es de 1n%ă@are o <ormă u2or a!!esibi"ă$ am
editat noti@e"e ori>ina"e !ondens?nd "un>i"e pasae de 1ntrebări 2i răspunsuri. Cu toate a!estea$
sper !ă moda"itatea a"easă nu %a s!=imba sensu" 1n%ă@ături"or "ui don 8uan. Am a%ut 1n %edere să
redau <"uenta !on%ersa@ii"or$ ast<e" 1n!?t a!estea să aibă impa!tu" pe !are I-am dorit3 !u a"te
!u%inte$ am %rut să !omuni! !ititoru"ui$ sub <orma unui reporta$ dramatismu" 2i spontaneitatea

situa@iei rea"e. Gie!ărei se!@iuni i-am a"o!at !?te un !apito"$ 1ntru!?t repre&intă !?te un !i!"u de
2edin@e !u don 8uan. De re>u"ă$ e" termina <ie!are ast<e" de sesiune !u !?te o notă abruptă3 de
a!eea tonu" dramati! a" <ina"u"ui <ie!ărui !apito" nu este un pro!edeu "iterar a" autoru"ui$ !i sti"u"
propriu a" tradi@iei ora"e a "ui don 8uan. Părea să <ie un me!anism mnemote=ni!$ !are să mă aute
să re@in importan@a 2i !a"itatea dramati!ă a "e!@ii"or.
Pentru a <a!e !a reportau" să de%ină mai !on!"udent$ sunt ne!esare$ totu2i$ anumiteep"i!a@ii$ deoare!e !"aritatea sa depinde de e"u!idarea unui număr de !on!epte-!=eie$ sau de
unită@i-!=eie. Am !onsiderat !ă a!eastă a!!entuare este potri%ită !u interesu" meu <ată de 2tiin@e"e
so!ia"e. E per<e!t posibi" !a o a"tă persoană$ !u un a"t set de s!opuri 2i de speran@e$ să a"ea>ă
!on!epte tota" di<erite de !e"e pe !are "e-am <o"osit eu.
Fn timpu" !e"ui de-a" doi"ea !i!"u a" u!eni!iei me"e$ don 8uan m-a asi>urat !ă mitura de
<umat este indispensabi"ă pentru a atin>e s!opu" urmărit$ 2i anume +%ederea). De a!eea$ a trebuit
să ape"e& Ia a!eastă metodă !?t de des !u putin@ă.
 Doar <umu" 1@i poate da %ite&a ne!esară pentru a surprinde o s!"ipire a "umii a!e"eia
e<emere$ spunea e".
Cu autoru" ameste!u"ui psi=otrop$ e" a produs 1n mine o serie de stări de a"tă rea"itate$
neobi2nuită. Prin!ipa"a trăsătură a a!estor stări$ 1n re"a@ie !u !eea !e părea să <a!ă don 8uan$ era o!ondi@ie de +inap"i!abi"itate). Ceea !e am 1n!eput 1n a!este stări de !on2tiin@ă s!=imbată era
imposibi" de interpretat !u autoru" modu"ui obi2nuit de a 1n@e"e>e "umea. Cu a"te !u%inte$
!ondi@ia inap"i!abi-"ită@ii presupunea să renun@ "a ideea de pertinen@ă a %i&iunii me"e asupra "umii.
Don 8uan <o"osea a!eastă !ondi@ie a inap"i!abi"ită@ii stări"or de rea"itate s!=imbată pentru a
introdu!e o serie de +unită@i !on!eptua"e) noi$ prestabi"ite. Unită@i"e !on!eptua"e erau toate
e"emente sin>u"are pertinente !unoa2terii pe !are mi-o preda don 8uan. e-am denumit unită@i
!on!eptua"e deoare!e e"e repre&entau a!e" !on>"omerat !are stătea "a ba&a date"or sen&oria"e 2i a
interpretări"or "or 2i 1n !are erau !onstruite !on!epte mai !omp"ee. Un eemp"u de ast<e" de
unitate e modu" 1n !are era 1n@e"es e<e!tu" <i&io"o>i! a" ameste!u"ui psi=otrop. A!esta produ!ea o
para"i&ie 2i o pierdere a !ontro"u"ui "o!omotor$ <apt interpretat 1n sistemu" "ui don 8uan.
Fn "iterarura de spe!ia"itate se mai <o"oses! 2i termenii de +rea"itate s!=imbată)$ ++$ +stăride !on2tiin@ă s!=imbată) ned.4.
Drept o a!@iune 1ntreprinsă de <umu"-a"iat$ pentru +a pre"ua !orpu" pra!ti!antu"ui).
Unită@i"e !on!eptua"e erau >rupate 1ntr-un mod spe!i<i! 2i <ie!are b"o! ast<e" !reat <orma
!eea !e eu am denumit +o interpretare sen&oria"ă). E%ident$ trebuie să eiste un număr ne"imitat
de posibi"e interpretări sen&oria"e !are @in de ma>ie$ pe !are %răitoru" trebuie să 1n%e@e să "e <a!.
Fn %ia@a norma"ă$ suntem !on<runta@i !u un număr nes<?r2it de interpretări sen&oria"e pertinente de
a!easta. Un eemp"u simp"u 1" !onstituie interpretarea de"iberată pe !are o dăm de nenumărate
ori$ 1n <ie!are &i$ stru!turii !ăreia 1i spunem +!ameră). Este e%ident !ă am 1n%ă@at s-o <a!em
<o"osind termenu" de !ameră3 din a!eastă !au&ă$ eemp"u" respe!ti% este o interpretare sen&oria"ă
pentru !ă pretinde !a$ atun!i !?nd o <a!em$ să !unoa2tem 1ntr-un <e" sau a"tu" e"emente"e !are
intră 1n !omponen@a ei. Cu a"te !u%inte$ un sistem de interpretări sen&oria"e este pro!esu" 1n
%irtutea !ăruia un pr!ati!ant !unoa2te toate unită@i"e !on!eptua"e ne!esare pentru a <a!e
presupuneri$ dedu!@ii$ predi!@ii$ etC. Despre toate situa@ii"e "e>ate de a!ti%itatea sa.
Prin +pra!ti!ant) 1n@e"e> un parti!ipant !are posedă un mode" de !unoa2tere ade!%ată a
tuturor sau aproape tuturor unită@i"or !on!eptua"e in!"use 1n sistemu" său parti!u"ar de interpretări
sen&oria"e. Don 8uan era pra!ti!ant$ adi!ă era un %răitor !are !uno2tea to@i pa2ii artei sa"e.
Ca pra!ti!ant$ e" a 1n!er!at să !ree&e un sistem de interpretări sen&oria"e !are să-mi <ie
a!!esibi". Ceea !e$ 1n a!est !a&$ era e!=i%a"ent !u un pro!es de reso!ia"i&are$ 1n !are se predau 2i
se 1nsu2eau noi moda"ită@i de interpretări per!eptua"e.

Eu eram +străinu")$ !e" !ăruia 1i "ipsea !apa!itatea de a <a!e interpretări inte"i>ente 2i
!on>ruente a"e unită@i"or !on!eptua"e proprii %răitoriei.
Sar!ina "ui don 8uan$ !a pra!ti!ant !are <ă!ea !a sistemu" "ui să-mi <ie a!!esibi"$ era să
stri!e o !ertitudine spe!i<i!ă pe !are o 1mpăr@eam !u !ei"a"@i$ 2i anume !ă %ederi"e noastre de +bun
sim@) despre "ume sunt de<initi%e. Prin <o"osirea p"ante"or psi=otrope 2i prin !onta!te bine
dire!@iona"e 1ntre sistemu" străin de !redin@e 2i sistemu" meu$ e" a reu2it să-mi demonstre&e !ăa!ea !on!ep@ie despre "ume pe !are o a%eam nu putea pe !are 1" denumim %răitorie a <ost$
de mii de ani$ o pra!ti!ă serioasă$ !omparabi"ă !u 2tiin@a noastră. Di<i!u"tatea !onstă 1n a-i
1n@e"e>e termenii 2i re&u"tă$ <ără 1ndoia"ă$ din unită@i"e !on!eptua"e !u !are respe!ti%a persoană are
de-a <a!e.
Don 8uan mi-a spus odată !ă un om a" !unoa2terii are predi"e!@ii. -am ru>at să-2i ep"i!e
a<irma@ia.
 Predi"e!@ia mea e să +%ăd)$ a spus.
 Ce 1n@e"e>i prin asta0
 Fmi p"a!e să +%ăd)$ pentru !ă numai prin +%edere) poate !unoa2te un om a" !unoa2terii.  Ce <e" de "u!ruri +%e&i)0
 Totu".
 Dar 2i eu %ăd totu"$ <ără să <iu un om a" !unoa2terii.
 Nu. Tu nu +%e&i).
 Eu !red !ă da.
 F@i spun eu$ nu +%e&i).
 Ce te <a!e să spui asta$ don 8uan0
 Tu pri%e2ti doar supra<a@a "u!ruri"or.
 (rei să spui !ă <ie!are om a" !unoa2terii %ede e<e!ti% prin !eea !e pri%e2te0
 Nu. Nu asta am %rut să spun. Am spus !ă un om a" !unoa2terii are proprii"e sa"e
predi"e!@ii3 a mea e doar să +%ăd) 2i să stiu3 a"@ii <a! a"te "u!rri.  Ce a"te "u!ruri$ de eemp"u0
 De eemp"u$ Sa!ate!a$ e" e un om a" !unoa2terii 2i predi"e!@ia sa e dansu". De!i e"
dansea&ă 2i 2tie.
 Predi"e!@ia unui om a" !unoa2terii e !e%a !e te <a!e să 2tii0
 Da$ e !ore!t.
 Dar !um poate !unoa2te Sa!ate!a !e%a dans?nd0
 Po@i spune !ă Sa!ate!a dansea&ă !u tot !e are.
 Dansea&ă !a mine0 (reau să spun$ dans0
 Să spunem !ă dansea&ă a2a !um +%ăd) eu 2i nu !um danse&i tu.
 (ede) 2i e" modu" 1n !are +%e&i) tu0
 Da$ dar e" 2i dansea&ă.
 Cum dansea&ă Sa!ate!a0
 E >reu de ep"i!at. E un mod parti!u"ar de a dansa$ pe !are-I <o"ose2te !?nd %rea să
2tie. Da$ tot !e-@i pot spune despre asta e !ă$ da!ă nu 1n@e"e>i !omportamentu" unui om !are 2tie$ e
imposibi" să-@i %orbes! despre dans 2i +%edere).
 -ai +%ă&ut) %reodată dans?nd0
 Da. Totu2i$ nu e posibi" !a ori!ine !are pri%e2te "a dansu" "ui să +%adă) !ă este$ de <apt$
un mod parti!u"ar de a !unoa2te.

F" 2tiam pe Sa!ate!a$ sau !e" pu@in 2tiam !ine este. Ne-am 1nt?"nit odată 2i i-am !umpărat
2i o bere. Era <oarte po"iti!os 2i mi-a spus !ă pot să mă opres! "a !asa "ui ori!?nd %reau. ,-am
>?ndit mu"t timp 1nainte să-: %i&ite&$ dar nu i-am spus "ui don 8uan.
Fn : mai :HQ$ după-amia&ă$ m-am dus !u ma2ina "a !asa iui Sa!ate!a3 e" 1mi dăduse
indi!a@ii !um să aun>$ a2a !ă n-am a%ut ni!i o prob"emă. Era "a un !o"@ 2i a%ea >ard de ur
1mpreur. Poarta era 1n!=isă. ,-am p"imbat 1n ur să %ăd da!ă pot pătrunde 1n !asă. Părea să <ie pustiu.
 Don E"ias$ am stri>at tare. Puii s-au speriat 2i au 1n!eput să se a>ite. Un !?ine mi! a
%enit "a >ard. ,ă a2teptam să "atre$ dar e" stătea 2i mă pri%ea. Am mai stri>at  dată 2i puii au
a%ut iar o i&bu!nire de a>ita@ie.
Din !asă a apărut o <emeie bătr?nă. Am ru>at-o să-: !=eme pe don E"ias.
 Nu e ai!i$ a spus.
 Unde-: pot >ăsi0
 Epe!?mp.
 Unde pe !?mp0
 Nu 2tiu. (ino după-masă. O să <ie pe "a !in!i.
 Sunte@i ne%asta "ui don E"ias0 J
 Da. Sunt ne%asta "ui$ a spus 2i a &?mbit.
Am 1n!er!at s-o 1ntreb despre Sa!ate!a$ dar s-a s!u&at 2i a spus !ă nu %orbe2te prea bine
spanio"a. ,-am ur!at 1n ma2ină 2i am p"e!at.
,-am 1ntors pe "a 2ase. Am !ondus p?nă "a !asa "ui 2i "-am stri>at. De data asta a apărut
!=iar e" din !asă. Am pornit !aseto<onu"$ !are era a>ă@at de umăru" meu !u o !urea maro 2i arăta
!a un aparat de <oto>ra<iat. Se părea !ă m-a re!unos!ut.
 O=$ tu e2ti$ a spus &?mbind. Ce <a!e 8uan0
 E <oarte bine. Dar !e mai <a!i$ don E"ias0
N-a răspuns. Părea a>itat. Părea "ini2tit$ dar am remar!at !ă nu se sim@ea 1n "ar>u" "ui.
 Te-a trimis 8uan "a mine !u %Teo prob"emă0  Nu. Am %enit sin>ur.
 Dar de !e0
Fntrebarea părea să-i trăde&e surpri&a.
 Am %rut să %orbes! !u tine$ am spus$ sper?nd !ă tonu" meu suna destu" de natura". Don
8uan mi-a spus "u!ruri minunate despre tine$ am de%enit !urios$ a2a !ă am %enit să-@i pun ni2te
1ntrebări.
Sa!ate!a stătea 1n <a@a mea. Trupu" "ui era s"ab$ dar %?nos. Purta panta"oni 2i !ăma2ă ai.
O!=ii "ui erau u2or 1ntredes!=i2i3 părea <ie somnoros$ <ie băut. Bura 1i era 1ntredes!=isă$ iar bu&a
de os$ "ăsată. Am remar!at !ă respira ad?n! 2i aproape <ornăia. ,i-a tre!ut prin !ap !ă Sa!ate!a
ar ?ndu" ăsta a de%enit prea nepotri%it !u situa@ia$
pentru !ă$ doar !u !?te%a minunte 1nainte$ !?nd ie2ise din !asă$ era <oarte a"ert 2i !on2tient de
pre&en@a mea.
 Despre !e %rei să dis!utăm0 a spus 1ntr-un t?r&iu. (o!ea 1i era pu@in obosită3 !a 2i !um
!u%inte"e ar ioasă 2i mă prindea 2i pe mine.
 Despre nimi! 1n mod spe!ia". Am %enit să dis!utăm prietene2te. ,-ai ru>at odată să
tre! pe "a tine.
 Da$ dar a!um nu mai e "a <e".
 De !e nu mai e "a <e"0

 Nu %orbe2ti !u 8uan0
 9a da.
 Atun!i !e %rei de "a mine0
 ,-am >?ndit să te 1ntreb !?te !e%a.
 Fntreabă-: pe 8uan. Nu te 1n%a@ă e"0
 9a da$ dar tare a2 %rea să te 1ntreb 2i pe tine despre !e mă 1n%a@ă e"$ să as!u"t părerea ta.A2a %oi i pe e" să-@i spună !e %rei să 2tii0
I
 O <a!. i 1mi spune. Dar da!ă ai putea să-mi spui 2i tu despre !e mă 1n%a@ă don 8uan$
probabi" !ă a2 1n%ă@a mai bine.
 8uan poate să-@i spună ori!e. E" sin>ur poate <a!e asta. Nu-n@e"e>i "u!ru" ăsta0
 Fn@e"e>$ dar a2 %rea să dis!ut !u oameni !a tine$ don E"ias. Nu po@i >ăsi un om a"
!unoa2terii 1n <ie!are &i.
 8uan e un om a" !unoa2terii.  Stiuasta.
 Atun!i de !e %rei să dis!u@i !u mine0
 Am spus !ă am %enit să <im prieteni.
 Nu$ nu de asta ai %enit. De data asta e a"t!e%a !u tine.
Am %rut să-i ep"i!$ dar tot !e puteam spune era un minim in!oerent. Sa!ate!a n-a spus
nimi!. Părea !ă as!u"tă !u aten@ie. O!=ii săi erau 1ntredes!=i2i$ dar sim@eam !ă mă pri%ea. Apoi
p"eoape"e s-au des!=is 2i i-am %ă&ut o!=ii. Părea !ă pri%e2te unde%a peste mine. 9ătea uneori
podeaua !u mar>inea pi!ioru"ui drept$ !=iar 1n <a@a !ă"!?iu"ui st?n>. Pi!ioare"e 1i erau u2or ar!uite$
iar bra@e"e 1i at?rnau pe "?n>ă !orp. Apoi 2i-a ridi!at bra@u" drept3 m?na era des!=isă$ !u pa"ma
perpendi!u"ară pe păm?nt3 de>ete"e erau 1ntinse 2i 1ndreptate spre mine. i-a "ăsat m?na să se
!"atine de !?te%a ori$ 1nainte s-o adu!ă "a ni%e"u" <e@ei. A @inut-o !?te%a !"ipe a2a$ apoi mi-a spus!?te%a !u%inte. (o!ea "ui era <oarte !"ară$ totu2i !u%inte"e se s!ur>eau ane%oie.
După o !"ipă$ 2i-a "ăsat m?na 2i a rămas nemi2!at$ "u?nd o po&i@ie !iudată.
Am sim@it o apăsare nedorită$ un <e" de ne"ini2te. B?nduri"e me"e păreau diso!iate. Erau
>?nduri !iudate$ <ără sens$ !are n-a%eau nimi! de-a <a!e !u !eea !e se 1nt?mp"a. Am remar!at
a!eastă ne"ini2te 2i am 1n!er!at să-mi adun >?nduri"e$ dar nu reu2eam$ 1n !iuda unei mari "upte
interne. Era !a 2i !um o <or@ă nu m-ar ?ndes! "a "u!ruri
norma"e.
Sa!ate!a nu spunea ni!i un !u%?nt 2i n-am 2tiut !e să mai &i! sau !e să <a!. Aproape
automat$ m-am 1ntors 2i am p"e!at.
,ai t?r&iu$ am sim@it !ă trebuia să-i spun "ui don 8uan despre 1nt?"nirea !u Sa!ate!a. E" a
i&bu!nit 1n r?s.
 Ce s-a 1nt?mp"at !u ade%ărat a!o"o0
 Sa!ate!a a dansat a spus don 8uan. Te-a +%ă&ut)$ apoi a dansat
 Dar !e mi-a <ă!ut0 ,ă sim@eam re!e 2i derutat.
 Aparent nu i-ai p"ă!ut 2i atun!i te-a oprit$ arun!?ndu-@i un !u%?nt.
I
 Dar !um a reu2it asta0 am e!"amat in!redu".
 Goarte simp"u3 te-a oprit !u +%oin@a) "ui.
 Cu!e-aispus0

 Te-a oprit !u +%oin@a) "ui.
Ep"i!a@ia nu era su<i!ientă. A<irma@ii"e sa"e mi se păreau !iudate. Am 1n!er!at să-:
!=estione& 1n !ontinuare$ dar e" nu-mi putea <urni&a ep"i!a@ii satis<ă!ătoare.
E%ident !ă a!e" e%eniment$ sau ori!are a"tu" apărut 1n a!e" sistem străin de interpretări
sen&iti%e putea <i ep"i!at sau 1n@e"es 1n termenii unită@i"or !on!eptua"e proprii a!estui sistem.
u!rarea pre&entă este un reporta 2i$ de a!eea$ trebuie !itită !a un reporta. Sistemu" pe !are "-am!onsemnat mi-era de ne1n@e"es 2i$ de a!eea$ a pretinde !ă este a"t!e%a 1n a<ară de o simp"ă re"atare
ar re2ea"ă$ 1n a!eastă idee$ am adoptat metoda <enomeno"o>i!ă 2i m-am "uptat să des!riu
%răitoria pur 2i simp"u !a pe un <enomen !are mi-era pre&entat. Eu$ !a re!eptor$ am 1nre>istrat
per!ep@ii"e$ iar "a momentu" 1nre>istrării am 1n!er!at să e"imin ude!area "ui.
PREI,INARIIE +(EDERII)
Q apri"ie :H
Don 8uan m-a pri%it 2i n-a părut de"o! surprins$ de2i tre!useră mai mu"t de doi ani de !?nd
1" %i&itasem u"tima dată. ,i-a pus m?na pe umăr$ a &?mbit 2i mi-a spus !ă mă s!=imbasem$ !ă
arătam mai >ras 2i mai "ini2tit.
Fi adusesem un eemp"ar din !artea mea. Gără ni!i o introdu!ere$ "-am s!os din ser%ietă 2i
i "-am 1nm?nat.  E o !arte despre tine$ don 8uan.
A "uat-o 2i a <run&ărit pa>ini"e$ !a pe un pa!=et de !ăr@i. I-a p"ă!ut !u"oarea %erde de pe
!operta din spate 2i >rosimea ei. A m?n>?iat !operta !u pa"me"e$ a 1ntors-o de !?te%a ori 2i !?nd
mi-a 1napoiat-o am sim@it un %a" de m?ndrie.
 (reau s-o păstre&i.
A dat din !ap 2i a r?s u2or.
 ,ai bine nu$ a spus$ apoi a adău>at !u un &?mbet "ar>6 tii !e <a!em noi !u =?rtia 1n
,ei!.
Am r?s. Sim@eam !ă ironia "ui era minunată.
Stăteam pe o ban!ă din par!u" unui oră2e" din &ona muntoasă a ,ei!u"ui !entra". Nu
a%usesem abso"ut ni!i un mod de a-: anun@a !ă-: %oi %i&ita$ dar eram si>ur !ă o să-: >ăses! 2i "-am >ăsit. Am a2teptat pu@in timp 1n a!e" ora2$ 1nainte !a don 8uan să !oboare din mun@i$ 2i "-am
1nt?"nit 1n pia@ă$ "a standu" unui prieten a" său.
De <apt$ don 8uan mi-a spus se! !ă %enisem "a timp !a să-: du! 1napoi 1n Sonora$ apoi am
stat 1n par!$ !a să a2tept un prieten a" "ui$ un indian ,a&ate! !u !are "o!uia.
Am a2teptat trei ore. Am %orbit despre "u!ruri neimportante$ iar spre s<?r2itu" &i"ei$ !=iar
1nainte să %ină prietenu" "ui$ i-am re"atat ni2te e%enimente "a !are <usesem martor !u !?te%a &i"e
1nainte.
Fn timpu" !ă"ătoriei me"e spre e"$ ma2ina mea s-a stri!at 1n %e!inătatea unui ora2 2i a
trebuit să stau a!o"o trei &i"e p?nă a <ost reaparat. Fn <a@a ser%i!e-u"ui se a<"a un mote"$ dar
ma=a"a"e"e ora2u"ui mă indispuneau$ a2a !ă am stat 1ntr-un =ote" modern$ !u opt etae$ din !entru"
ora2u"ui.
i<tieru" mi-a spus !ă =ote"u" a%ea restaurant$ iar !?nd am !obor?t să măn?n!$ am
!onstatat !ă erau mese 2i pe trotuar. ,ai de>rabă putea <i numit un aranament <rumos pe !o"@u"
stră&ii$ sub !?te%a ar!uri de !ărămidă !u "inii moderne. A<ară era ră!oare 2i erau 2i mese "ibere$
am pre<erat totu2i să stau 1năuntru. Remar!asem !ă "a !o"tu" restaurantu"ui se a<"a un >rup de
băie@i "ustra>ii 2i eram si>ur !ă m-ar rupu" respe!ti% prin %itrina de sti!"ă. Doi bărba@i tineri s-
au a2e&at "a o masă 2i băie@ii s-au %?nturat 1n uru" "or$ %r?nd să "e "ustruias!ă panto<ii. Tinerii au
re<u&at 2i am <ost uimit !?nd am %ă&ut !ă băie@ii nu au insistat 2i !ă s-au 1ntors "a "o!uri"e "or.

După o %reme$ trei bărba@i 1n !ostume de a<a!eri s-au ridi!at 2i băie@ii au a"er>at "a masa "or 2i au
1n!eput să 1năn?n!e resturi"e3 1n !?te%a !"ipe <ar<urii"e erau !urate. I m <e" s-a 1nt?mp"at 2i !u
resturi"e de "a !e"e"a"te mese.
Am remar!at !ă băie@ii erau destu" de ordona@i3 da!ă %<"rsau apă$ o !ură@au !u !?rpe"e de
"ustruit. Am obser%at 2i p"enitudinea opera@iei "or de de%orare a resturi"or. ,?n!au p?nă 2i
!uburi"e de >=ea@ă rămase 1n pa=are"e !u3 ipă 2i <e"ii"e de "ăm?ie din !eai. Nu răm?nea abso"utnimi! r"spit.
C?t am stat "a =ote"$ am a<"at !ă eista o 1n@e"e>ere 1ntre !opii 2i 2e<u" restaurantu"ui3
băie@i"or "e era permis să se %?nture pe "?n>ă restaurant pentru a <a!e rost de bani de "a !"ien@i. De
asemenea$ puteau m?n!a resturi"e$ at?ta timp !?t nu deranau pe nimeni 2i nu spăr>eau nimi!.
Erau 1n tota" unspre&e!e$ a%?nd 1ntre !in!i 2i doispre&e!e ani$ totu2i !e" mai mare era @inut "a
distan@ă de restu" >rupu"ui$ 1" ei"au de"iberat$ ironi&?ndu-: !ă a%ea dea păr pubian 2i !ă era prea
bătr?n pentru a sta !u ei.
După !e i-am urmărit trei &i"e repe&indu-se !a %u"turii asupra resturi"or$ m-am 1ntristat 2i
am părăsit ora2u" !u sentimentu" !ă nu era ni!i o 2ansă pentru a!e2ti !opii$ a !ăror "ume era dea
mode"ată de "upta "or de &i !u &i pentru <irimituri.
 i-e mi"ă de ei0 a e!"amat don 8uan pe un ton Fntrebător.  9ine1n@e"es.
 De !e0
 Pentru !ă mă preo!upă bunăstarea !on!etă@eni"or mei. A!e2tia sunt !opii 2i "umea "or e
ur?tă 2i ie<tină.
 Stai Stai Cum po@i spune !ă "umea e +ur?tă) 2i +ie<tină)0 a spus don 8uan$ imit?ndu-
mi a<irma@ia. Cre&i !ă tu stai mu"t mai bine$ nu-i asa0
Am răspuns a<irmati%3 m-a 1ntrebat de !e3 i-am re"atat !ă$ 1n !ompara@ie !u "umea a!estor
!opii$ "umea mea era in<init mai %ariată 2i mai bo>ată 1n eperien@e 2i 2anse de de&%o"tare 2i de
satis<a!@ie persona"ă. R?su" "ui don 8uan a <ost prietenos 2i simp"u. A spus !ă nu eram atent "a
!eea !e spuneam$ !ă nu a%eam ni!i o moda"itate de a !unoa2te !e%a despre bo>ă@ia 2i 2anse"e din
"umea a!e"or !opii. par ,-am >?ndit !ă don 8uan era <oarte 1n!ăpă@?nat. E<e!ti%$ mă>?ndeam !ă e" a a"es %i&iunea !ontrară !a să mă supere. Credeam sin!er !ă a!ei !opii nu a%eau
ni!i !ea mai mi!ă 2ansă de a se de&%o"ta inte"e!tua".
,i-am sus@inut o %reme pun!tu" de %edere$ apoi don 8uan m-a 1ntrebat brus!6
 Nu mi-ai spus odată !ă$ după opinia ta$ !ea mai mare rea"i&are a omu"ui e să de%ină un
om a" !unoa2terii0
Spusesem asta 2i am repetat !ă$ 1n opinia mea$ a de%eni un om a" !unoa2terii era una
dintre !e"e mai mari rea"i&ări inte"e!tua"e.
 Cre&i !ă "umea ta <oarte bo>ată o să te aute %reodată să aun>i un om a" !unoa2terii0 a
1ntrebat sar!asti! don 8uan.
N-am răspuns 2i atun!i e" a re<ormu"at a!eea2i 1ntrebare 1ntr-o manieră di<erită$ un "u!ru
pe !are eu 1" <ă!eam mereu !u e" !?nd !redeam !ă nu a 1n@e"es !e%a.
 Cu a"te !u%inte$ a spus e" &?mbind "ar>$ <iind e%ident !on2tient !ă 1i !unos! >?ndu"$ te
pot auta 2anse"e 2i "ibertatea ta să de%ii un om a" !unoa2terii0
 Nu am răspuns !u !on%in>ere.
 Atun!i$ !um poate să-@i <ie mi"ă de a!e2ti !opii0 a 1ntrebat !u serio&itate. Ori!are dintre
ei poate de%eni un om a" !unoa2terii. To@i oamenii !unoa2terii pe !are-i !unos! au <ost ni2te !opii
!a !ei pe !are i-ai %ă&ut m?n!?nd resturi 2i "in>?nd mese"e.
Ar>umentu" "ui don 8uan mi-a produs o sen&a@ie de in!on<ort. Nu mi-era mi"ă de !opiii
a!eia pentru !ă nu a%eau !e m?n!a$ !i pentru !ă$ 1n termenii mei$ "umea "or 1i !ondamnase dea să

!reas!ă 1n mod inade!%at din pun!t de %edere inte"e!tua". Totu2i$ 1n termenii "ui don 8uan ori!are
dintre ei putea de%eni !eea !e eu !redeam a <i un re&u"tat a" a!umu"ări"or inte"e!tua"e a"e omu"ui$
un om a" !unoa2terii. ,oti%u" meu de a-mi <i mi"ă de ei era absurd$
Don 8uan mă 1n!uiase !u 1ndem?nare.
 Probabi" !ă ai dreptate$ am spus. Dar !um po@i e%ita dorin@a$ dorin@a pură de a-i auta
pe semenii tăi$ oamenii0  Cum !re&i !ă-i po@i auta0
 A"in?ndu-"e >reută@i"e. Ce" mai bun "u!ru pe !are-: po@i <a!e pentru semenii tăi e să
1n!er!i să-i s!=imbi. Tu 1nsu@i e2ti an>aat 1n asta. Nu-i a2a0
 Nu. Nu sunt. Nu stiu !e să s!=imb$ sau de !e să s!=imb !e%a "a semenii mei.
 Dar eu$ don 8uan0 Nu mă 1n%ă@ai tu pe mine să mă s!=imb0
 Nu$ Nu 1n!er! să te s!=imb. Se poate 1nt?mp"a !a 1ntr-o &i să de%ii un om a" !unoa2terii
L nu eistă ni!i un mod de a !unoa2te asta L dar asta nu te %a s!=imba. Probabi" !ă 1ntr-o &i o să
<ii 1n stare să %e&i oamenii 1n a"t mod$ iar atun!i o să-@i dai seama !ă nu po@i s!=imba nimi! 1n ei.
 Ce 1nseamnă a!est a"t mod de a %edea oamenii$ don 8uan0
 Oamenii arată di<erit atun!i !?nd 1i +%e&i). ,i!u" Gum o să te aute să-i %e&i pe oameni
!a ni2te <ibre de "umină.  Gibre de "umină0
 Da. Gibre$ a"be !a ni2te p?n&e de păianen. Gibre <oarte <ine$ !are !ir!u"ă de "a !ap spre
buri!. Ast<e"$ omu" arată !a ni2te ouă de <ibre !are !ir!u"ă. Iar bra@e"e 2i pi!ioare"e !a ni2te @epi
"umino2i !are @?2nes! 1n toate dire!@ii"e.
 A2a arată to@i0
 To@I. Fn a<ară de asta$ <ie!are om se a<"ă 1n !onta!t !u tot !e eistă 1n uru" "ui$ nu prin
intermediu" m?ini"or sa"e$ !i prin intermediu" unui mănun!=i de <ibre "un>i !are @?2nes! din
!entru" abdomenu"ui său. Gibre"e astea <a! "e>ătura omu"ui !u mediu" 1n!onurător3 e"e 1i
păstrea&ă e!=i"ibru"3 e"e 1i dau stabi"itatea. De!i$ a2a !um o să +%e&i) 1ntr-o &i$ omu" e !a un ou
"uminos$ indi<erent !ă e !er2etor sau re>e$ 2i nu eistă ni!i un mod de a s!=imba !e%a3 sau mai
ea!t$ !e poate <i s!=imbat 1n ou" "uminos0 Ce0 (i&ita mea "a don 8uan a de!"an2at un nou !i!"u de 1n%ă@ături. Nu am 1nt?mpinat ni!i o
di<i!u"tate 1n a re%eni Ia situa@ia anterioară 2i de a mă bu!ura de sim@u" "ui tea-trai$ de umoru" 2i
de răbdarea pe !are 1e-a mani<estat <a@ă i"e mine. Sim@eam !"ar !ă trebuia să-: %i&ite& mai des.
PenI ru mine era 1ntr-ade%ăr o mare pierdere să nu-: %ăd pe don 8uan3 1n a<ară de asta$ %oiam să
dis!ut !u e" !e%a deosebit de important.
După !e am terminat !artea despre 1n%ă@ături"e sa"e$ am 1n!eput să reeamine& noti@e"e pe
!are nu "e <o"osisem$ "isasem deoparte un mare număr de date$ datorită a!!entu"ui pe !are 1"
a!ordasem stări"or de a"tă rea"itate$ neobi2nuită. Re%i&uind noti@e"e %e!=i$ am auns "a !on!"u&ia
!ă un %răitor in>enios poate pre&enta u!eni!u"ui său !e" mai spe!ia"i&at re>istru de per!ep@ie$ pur
2i simp"u prin +manipu"area date"or so!ia"e). Tot din pun!tu" meu de %edere despre natura a!estor
pro!edee de manipu"are$ e" se ba&a pe presupunerea !ă un !ondu!ător trebuie să s!oată 1n
e%iden@ă re>istru" ne!esar de per!ep@ie. Am !onsiderat !a un test spe!i<i! !a&u" 1nt?"niri"or
%răitoru"ui !u peiota. Am presupus !ă$ 1n !adru" a!estor 1nt?"niri$ %răitorii primes! o !on<irmare
despre natura rea"ită@ii$ <ără ni!i un semn e%ident de s!=imb de !u%inte$ sau semne$ iar !on!"u&ia
mea era !ă se <o"osea un !od <oarte so<isti!at de !ătre parti!ipan@i$ pentru a aun>e "a o ast<e" de
!on<irmare. Am !onstruit un sistem !omp"e pentru a putea ep"i!a !odu" 2i pro!eduri"e$ ast<e"
1n!?t m-am 1ntors să-: %ăd pe don 8uan 2i să-i !er opinia 2i s<aturi"e re<eritoare "a mun!a mea.
Q: mai :H 1n e!ursia mea de 1ntoar!ere nu s-a 1nt?mp"at nimi! neobi2nuit.
Temperatura 1n de2ert depă2ea V7 C$ !eea !e era destu" de nep"ă!ut Că"dura a mai !edat spre

după-amia&ă$ iar !?nd am auns "a !asa "ui$ spre seară$ bătea !=iar 2i o bri&ă ră!oroasă. Nu eram
prea obosit$ a2a !ă ne-am a2e&at 1n !amera "ui 2i am dis!utat. ,ă sim@eam bine 2i am dis!utat ore
1n 2ir. N-a <ost o !on%ersa@ie pe !are să istre&3 nu %oiam neapărat să pun o
prob"emă serioasă sau să a<"u !e%a interesant3 am dis!utat despre %reme$ despre re!o"te$ despre
nepotu" său$ despre indienii JaKui$ despre >u%ernu" mei!an. I-am spus "ui don 8uan !?t de mu"t
1mi p"ă!ea sen&a@ia de a dis!uta 1n 1ntuneri!. E" a răspuns !ă a<irma@ia mea era 1n a!ord !u naturamea >ura"i%ă3 !ă era norma" să-mi p"a!ă să sporo%ăies! 1n 1ntuneri!$ pentru !ă era sin>uru" "u!ru"
pe !are-: puteam <a!e atun!i$ 1n timp !e stăteam !u e". Am ar>umentat !ă !eea !e mă 1n%iora era
mai mu"t de!?t simp"a a!@iune de a %orbi. Eu sa%uram !ă"dura a"armantă din uru" nostru. ,-a
1ntrebat !e <ă!eam a!asă seara. I-am răspuns !ă aprindeam in%ariabi" "umina$ sau mă p"imbam pe
stră&i"e "uminate p?nă %enea timpu" să mă !u"!.
 O= a spus !u un aer de ne1n!redere. Credeam !ă ai 1n%ă@at să <o"ose2ti 1ntuneri!u".
 a !e-: po@i <o"osi0
A spus !ă 1ntuneri!u" L iar e" 1i spunea +1ntuneri!u") &i"ei L era timpu" !e" mai bun pentru
a +%edea). A sub"iniat !u%?ntu" +a %edea) !u o in<"eiune aparte. (oiam să 2tiu !e a %rut să spună
prin asta$ dar e" a spus !ă era prea t?r&iu !ă să se ep"i!e atun!i.
QQ mai :H De 1ndată !e m-a s!u"at diminea@ă$ <ără ni!i o pre>ătire$ i-am spus "ui don 8uan !ă am
!onstruit un sistem pentru a ep"i!a !e se 1nt?mp"ă "a o 1nt?"nire !u peiota$ V mitotă*. ,i-am "uat
noti@e"e 2i i-am !itit !eea !e <ă!usem. A as!u"tat atent$ 1n timp !e mă "uptam să e"u!ide& s!=ema
mea.
I-am spus !ă eram de părere !ă era ne%oie de un !ondu!ător taini! !are să >=ide&e
parti!ipan@ii ast<e" 1n!?t a!e2tia să aun>ă "a o !omuniune pertinentă. I-am indi!at !ă oamenii
<ormau o mitotă pentru a !ăuta pre&en@a "ui ,es!a"ito 2i "e!@ii"e "ui despre ade%ăratu" mod de a
trăi3 !ă a!este persoane nu s!=imbau ni!iodată %reun semn intre e"e$ 2i totu2i erau de a!ord 1n
"e>ătură !u pre&en@a "ui ,es!a"ito 2i a "e!@ii"or sa"e spe!i<i!E. Fn eperien@a mea persona"ă$ am
a<"at !ă <orma %i&ite"or indi%idua"e a"e "ui ,es!a"ito 2i "e!@ia sa !onse!%entă erau etrem de
omo>ene$ de2i %ariau 1n !on@inut de "a persoană "a persoană. Nu puteam ep"i!a a!estăomo>enitate de!?t !a re&u"tat a" unui sistem subti" 2i !omp"e de >?ndire.
e&ătoare n$ red.4.
I.
,i-au trebuit aproape două ore !a să !ites! 2i să-i ep"i! s!=ema pe !are o pre"u!rasem.
Am terminat pre&entarea 2i "-am ru>at să-mi ep"i!e !u proprii"e "ui !u%inte !are erau pro!eduri"e
ea!te pentru atin>erea a!estei !omuniuni.
C?nd am terminat$ e" s-a 1n!runtat. ,-am >?ndit !ă a !onsiderat ep"i!a@ia mea
pro%o!atoare3 părea să se ?nduri de de"iberare. După o tă!ere re&onabi"ă$ "-am
1ntrebat !e !redea despre ideea mea.
Fntrebarea mea :-a <ă!ut să-2i trans<orme brus! 1n!run-
* tarea 1ntr-un &?mbet 2i apoi 1ntr-un r?s tumu"tuos. Am 1n!er!at 2i eu să r?d 2i "-am
1ntrebat ner%os !e era at?t de !omi!.
 E2ti dep"asat a e!"amat e". De !e ar trebui să se preo!upe !ine%a !u >=idarea 1n
timpu" at?t de important a" unei mitote0 Cre&i !ă eistă !ine%a !are să se oa!e !u ,es!a"ito0
,-am >?ndit o !"ipă !ă răspunsu" era destu" de e%a&i% 2i !ă nu răspundea$ de <apt$
1ntrebării me"e.
 De !e ar trebui să dea !ine%a indi!a@ii0 a 1ntrebat don 8uan !u 1n!ăpă@?nare. Ai
parti!ipat 2i tu "a mitote. Ar trebuit să-@i dai seama !ă nimeni nu @i-a indi!at !e să W W sim@i$ sau !e
să <a!i$ nimeni 1n a<ară de ,es!a"ito 1nsu2i.

Am insistat !ă o ast<e" de ep"i!a@ie nu era posibi"ă 2i "-am ru>at iar să-mi spună !um se
aun>ea "a a!eastă 1n@e"e>ere
 tiu de !e-ai %enit$ a spus don 8uan pe un ton misterios. Nu pot să te aunt 1n strădanii"e
ta"e$ pentru !ă nu eistă ni!i un sistem de indi!a@ii.
 Dar !um pot atse!. De !e nu 1n!er!i3 i"tă mitotă$ să +%e&i) 2i sin>ur0
Am sim@it !ă era o !ap!ană. Nu am spus nimi!$ dar mi-am pus noti@e"e deoparte. E" n-a
insistat.
Pu@in mai t?r&iu$ m-a ru>at să-: !ondu! "a !asa unui prieten a" său. Am stat a!o"o aproapte
toată &iuA. Fn !ursu" unei !on%ersa@ii$ prietenu" său 8o=n m-a 1ntrebat !e s-a 1nt?mp"at !u interesu"
meu 1n materie de peiotă. 8o=n pro!urase mă!iu"ii"e de peiotă pentru prima mea eperien@ă$ !u
aproape opt ani 1nainte. Nu 2tiam !e să-i spun. I Won 8uan a %enit 1n autoru" meu 2i i-a spus "ui
8o=n !ă mă des!ur!am <oarte bine.
Pe drumu" de 1ntoar!ere spre !asa "ui don 8uan$ m-am sim@it ob"i>at să <a! un !omentariu
despre 1ntrebarea "ui 8o=n$ iar printre a"te "u!ruri i-am spus !ă nu a%eam ni!i o inten@ie să mai
1n%ă@ despre peiotă$ pentru !ă ne!esita un !ura pe !are eu nu-: posedam3 de asemenea$ !ă am%orbit serios !?nd i-am spus !ă renun@. Don 8uan a &?mbit 2i n-a spus nimi!. Am !ontinuat să
%orbes! p?nă am auns a!asă.
Ne-am a2e&at pe &ona !urată din <a@a u2ii. Era o &i !a"dă 2i senină$ dar bătea o bri&ă s"abă$
!are o <ă!ea destu" de p"ă!ută.
 De !e trebuie să mer>i a2a departe0 a spus brus! don 8uan. C?@i ani sunt de !?nd nu
mai %rei să 1n%e@i a"t!e%a0
 Trei ani.
 De !e e2ti at?t de %e=ement0
 Simt !ă te trăde&$ don 8uan. Cred !ă de asta %orbes! numai despre "u!ru" ăsta.
 Dar nu mă trăde&i.
 i-am 1n2e"at a2teptări"e. Te-am părăsit. Simt !ă sunt 1n<r?nt.  Ga!i tot !e po@i. i apoi$ 1n!ă n-ai <ost 1n<r?nt. Ceea !e trebuie să te 1n%ă@ e !e%a <oarte
>reu. De eemp"u$ mie mi s-a părut !=iar mai >reu de!?t @ie.
 Dar ai !ontinuat$ don 8uan. Ca&u" meu e di<erit. Eu am !edat 2i a!um am %enit să te
%ăd nu pentru !ă %reau să 1n%ă@$ !i doar pentru !ă %oiam să te ro> să-mi !"ari<i!i o idee 1n mun!a
mea.
Don 8uan m-a pri%it o !"ipă$ apoi 2i-a mutat pri%irea.
 Trebuie să "a2i <umu" să te >=ide&e iar$ a spus !u <or@ă.
 Nu$ don 8uan$ nu mai pot <o"osi <umu" tău. Cred !ă sunt etenuat6 X<!; ' Y '/ ',
rWa3'ir3 Z-3 *( ăi
 Ni!i n-ai 1n!eput.
 Fmi este prea <ri!ă.
 i-e <ri!ă$ de!i. Nu-i nimi! nou 1n asta. Nu te >?ndi "a <ri!a ta. B?nde2te "a minuni"e
+%ederii).
 Dores! sin!er să mă >?ndes! "a a!este minuni$ dar nu pot. C?nd mă >?ndes! "a <umu"
tău$ simt !um mă 1n%ă"uie un 1ntuneri!. Ca 2i !um n-ar mai urătatea supremă$ don 8uan.
 Nu e ade%ărat. Ia-mă pe mine de eemp"u. Gumu" e a"iatu" meu$ iar eu nu simt o
asemenea sin>urătate.
 Dar tu e2ti di<erit3 @i-ai 1n%ins <ri!a. Don 8uan m-a bătut u2or pe umăr.

 Nu @i-e <ri!ă$ a spus u2or. (o!ea "ui a%ea o a!u&a@ie !iudată.
 Te mint$ !?nd %orbes! de <ri!a mea$ don 8uan0
 Nu sunt a<e!tat de min!iuni$ a răspuns. Ceea !e mă interesea&ă este a"t!e%a. ,oti%u"
pentru !are nu %rei să 1n%e@i nu e <ri!a. Este a"t!e%a.
-am ru>at să-mi spună despre !e era %orba. -am ru>at$ dar n-a spus nimi!$ a dat doar
din !ap !a 2i !um nu putea !rede !ă nu 2tiam nimi!. I-am spus !ă poate iner@ia mea mă 1mpiedi!a să 1n%ă@. E" a %rut să a<"e 1n@e"esu" !u%?ntu"ui
+iner@ie). I-am !itit din di!@ionar6 +Tendin@a materiei de a răm?ne 1n repaus$ da!ă e 1n repaus$ sau
da!ă se mi2!ă$ să !ontinue mi2!area 1n a!eea2i dire!@ie$ da!ă nu e a<e!tată de o <or@ă eternă.)
 Da!ă nu e a<e!tată de o <or@ă eternă$ a repetat e". sta e !e" mai bun !u%?nt pe !are i-
ai >ăsit. i-am spus dea !ă numai un e!entri! 2i-ar asuma misiunea de a de%eni om a"
!unoa2terii din propriu" "ui 1ndemn. Un om inte"i>ent trebuie să <ie pă!ă"it pentru a <a!e asta.
 Sunt si>ur !ă eistă nenumăra@i oameni !are s-ar apu!a bu!uro2i de asta$ am răspuns.
 Da$ dar ei nu !ontea&ă. De obi!ei sunt ti!ni@i$ Sunt !a o p"os!ă$ !are arată per<e!t
pri%ită din a<ară 2i totu2i s-ar >o"i 1n !"ipa 1n !are ai pune-o sub presiune$ după !e ai ump"ut-o !u
apă. Odată a trebuit să te pă!ă"es! !a să 1n%e@i$ 1n a!e"a2i mod 1n !are m-a pă!ă"it 2i pe mine
bine<ă!ătoru" meu. A"t<e" n-ai <i 1n%ă@at at?tea "u!ruri. Probabi" !ă e timpu" să te pă!ă"es! iar. Tru!u" "a !are se re<erea era unu" din momente"e !ru!ia"e a"e u!eni!iei me"e. A%usese "o!
!u mu"@i ani 1nainte$ dar totu2i era at?t de proaspăt 1n memoria mea$ !a 2i !um s-ar <i 1nt?mp"at
atun!i. Prin manipu"ări artisti!e$ don 8uan m-a <or@at "a o !on<runtare dire!tă 2i 1nspăim?n-"ătoare
!u o reputată <emeie-%răitoR. Fnt?"nirea s-a so"dat !u o animo&itate pro<undă din partea ei. Don
8uan mi-a ep"oatat <ri!a de a!ea <emeie$ !a să de%ină o moti%a@ie pentru !ontinuarea u!eni!iei
me"e$ a<irm?nd !ă trebuia să 1n%ă@ mai mu"te despre %răitorie$ !a să pot ur de <apte"e ei ma>i!e. Re&u"tatu" <ina" a" tru!u"ui său a <ost at?t de !on%in>ător$ 1n!?t am
sim@it sin!er !ă nu a%eam a"te resurse de!?t să 1n%ă@ !?t mai mu"t posibi" da!ă %oiam să răm?n 1n
%ia@ă.
 Da!ă p"ănuie2ti să mă pă!ă"e2ti iar !u <emeia a!eea$ pur 2i simp"u nu %oi mai re%eni
de"o!. R?su" "ui don 8uan a <ost <oarte %oios.
 Nu te 1n>riora$ a spus e" "ini2titor. Tru!uri"e !u <ri!a nu mai a!@ionea&ă asupra ta. ie
nu-@i mai e <ri!ă. Dar da!ă este ne%oie$ po@i <i pă!ă"it oriunde te a<"i3 nu trebuie să <ii ai!i pentru
asta.
i-a pus bra@e"e sub !ap 2i s-a 1ntins să doarmă. Am "u!rat "a noti@e"e me"e p?nă !?nd s-a
tre&it 2i m-a 1ntrebat$ &?mbind$ da!ă am reu2it să-mi a2tern pe =?rtie prob"ema.
Q mai :H
(orbeam despre Oaa!a. I-am po%estit "ui don 8uan !ă odată am auns 1n ora2 1ntr-o &i
!?nd pia@a era des!=isă$ o &i !?nd numero2i indieni %eneau din &ona 1ntrea>ă a!o"o să %?ndă
m?n!are 2i tot <e"u" de bre"o!uri. I-am spus !ă mă interesa 1n mod spe!ia" un bărbat !are %indea
p"ante medi!ina"e. A%ea o "adă de "emn 1n !are păstra !?te%a bor!ane mi!i !u <ra>mente us!ate de
p"ante 2i stătea 1n mi"o!u" stră&ii$ @in?nd un bor!an 1n m?nă 2i inton?nd !u %o!e tare un !?nte!
monoton 2i !iudat6
Am adus ai!i$ de puri!i$ mu2te$ @?n@ari 2i pădu!=i. De asemenea$ pentru por!i$ !ai$ !apre 2i
%a!i. Am ai!i pentru toate bo"i"e omu"ui. Am adus ai!i pentru inimă$ <i!at$ stoma! 2i 2a"e.
Apropia@i-%ă$ doamne"or 2i domni"or.
Am adus ai!i de puri!i$ mu2te$ @?n@ari 2i pădu!=i.

-am as!u"tat mu"t timp. C?nte!u" "ui !onsta 1n enumerarea unei "iste "un>i de bo"i
omene2ti$ pentru !are pretindea !ă are !?te un "ea!3 me!anismu" <o"osit pentru a da ritm
!?nte!u"ui era o pau&ă după <ie!are set de enumerări.
Don 8uan a spus !ă 2i e" obi2nuia să %?ndă ierburi 1n pia@a din Oaa!a 1n tinere@E. F2i mai
amintea !?nte!u" pentru %?n&are 2i :-a re!itat pentru mine. A spus !ă 2i e" 2i prietenu" "ui (i!ente
<ă!eau preparate din p"ante.  Ameste!uri"e Iui erau <oarte bune$ a spus don 8uan. Prietenu" meu$ (i!ente$ <ă!ea
etra!te de p"ante e!e"ente.
I-am spus "ui don 8uan !ă odată$ 1ntr-una din e!ursii"e me"e 1n ,ei!$ "-am 1nt?"nit pe
prietenu" "ui (i!ente. Don 8uan a <ost surprins 2i a %rut să a<"e mai mu"te amănunte despre asta.
Pe %remea a!eea$ mă a<"am !u ma2ina prin Duran>o 2i mi-am amintit !ă don 8uan 1mi
spusese odată să-: %i&ite& pe unu" dintre prietenii "ui$ !are "o!uia a!o"o. -am !ăutat$ "-am >ăsit 2i
am dis!utat o %reme !u e. Fnainte să p"e!$ e" mi-a dat un sa! !u p"ante 2i o serie de instru!@iuni
pentru rep"antarea uneia dintre e"e.
,-am oprit 1n drumu" spre ora2u" A>ua Ca"ientes. ,-am asi>urat !ă nu e nimeni 1mpreur.
Urmărisem %reo &e!e minute drumu" 2i 1mpreurimi"e. Nu se %edea ni!i o !asă 2i ni!i un !at?r de-
a "un>u" drumu"ui. Am oprit 1n %?r<u" unui dea" mi!3 de a!o"o puteam să %ăd drumu" 1nainte 2i1napoi. Era pustiu 1n ambe"e dire!@ii$ at?t !?t puteam să %ăd. Am a2teptat !?te%a minute să mă
oriente& 2i să-mi amintes! instru!@iuni"e "ui don (i!ente. Am "uat una dintre p"ante$ m-am dus "a
un !?mp de !a!tu2i$ "a est de 2osea$ 2i am p"antat-o !on<orm !e"or spuse de don (i!ente. A%eam
!u mine o sti!"ă de apă minera"ă$ !u !are %oiam să stropes! p"anta. Am 1n!er!at s-o des!=id$
"o%ind-o !u o bară mi!ă de <ier !u !are săpasem$ dar sti!"a a ep"odat 2i o bu!ată din ea m-a "o%it
"a bu&a de sus$ !are a 1n!eput să s?n>ere&e.
,-am 1npoiat "a ma2ină să iau a"tă sti!". Fn timp !e s!oteam sti!"a din portba>a$ a oprit
un tip !u un (o"s[a>en !ombi 2i m-a 1ntrebat da!ă a%eam ne%oie de autor. I-am răspuns !ă
totu" era 1n ordine 2i a p"e!at. ,-am 1ntors să ud p"anta 2i apoi am pornit 1napoi spre ma2ină.
C?nd am auns "a %reo trei&e!i de metri de ea$ am au&it %o!i. ,-am >răbit spre 2osea 2i am >ăsit
I?n>ă ma2ină trei mei!ani6 doi bărba@i 2i o <emeie. Unu" dintre bărba@i stătea "?n>ă bara de prote!@ie. Să ru 2i ondu"at. I se %edea pe spate o bo!!ea 2i purta panta"oni de p?n&ă 2i o !ăma2ă ro&$ u&ată.
Panto<ii erau de&"e>a@i 2i probabi" !ă erau prea mari pentru pi!ioare"e "ui3 păreau ne1n>rii@i 2i
ne!on<ortabi"i. Transpira din abundentă.
Ce"ă"a"t bărbat stătea "a %reo 2ase metri de ma2ină. Era un tip !u oase mi!i 2i mai s!und
de!?t !e"ă"a"t$ !u păru" drept 2i pieptănat pe spate. i e" a%ea o bo!!ea$ dar mai mi!ă 2i era mai
bătr?n$ probabi" spre !in!i&e!i de ani. aine"e "ui erau 1ntr-o stare mai bună. Purta o a!=etă
b"eumarin$ panta"oni de p?n&ă a"bastru-des!=is 2i pantori. Nu transpira de"o! 2i părea
pierdut$ de&interesat.
Gemeia părea 2i ea peste patru&e!i de ani. Era >rasă 2i a%ea un ten <oarte 1n!=is. Purta
panta"oni ne>ri pes!ăre2ti$ pu"o%er a"b 2i pantori$ as!u@i@I. Fi "ipsea bo!!eaua$ dar a%ea un
radio portabi". Arăta <oarte obosită 2i <a@a ei era a!operită de pi!ături de transpira@ie.
C?nd m-am apropiat de ei$ bărbatu" mai t?năr 2i <emeia m-au a!ostat. (oiau să-i du! !u
ma2ina. e-am spus !ă nu a%eam de"o! spa@iu 1n ma2ină. e-am arătat "o!u" din spate !are era
p"in 2i nu mai era ni!i un pi! de Io! 1n rest. 9ărbatu" a su>erat !ă$ da!ă a2 !ondu!e 1n!et$ ar putea
mer>e pe bara din spate$ sau 1ntin2i pe apărătoarea din Iută. ,-am >?ndit !ă ideea era absurdă.
Era totu2i o tentă de ur>en@ă 1n ru>ămintea "or$ ast<e" 1n!?t mă sim@eam trist 2i enat. e-am dat
ni2te bani pentru autobu&.
Ce" mai t?năr a "uat =?rtii"e 2i mi-a mu"@umit$ dar !e" bătr?n a 1ntors dispre@uitor spate"e.

 Eu %reau un mi"o! de transport. Nu mă interesea&ă banii.
Apoi s-a 1ntors spre mine.
 Nu po@i să ne dai ni2te m?n!are$ sau apă0 E<e!ti% nu a%eam nimi! să "e dau. Au stat 2i
m-au pri%it o !"ipă$ apoi au p"e!at.
,-am ur!at 1n ma2ină 2i am 1n!er!at să pornes! motoru". Era o !ă"dură <oarte mare 2i
motoru" se 1ne!a. Ce" mai t?năr s-a oprit !?nd a au&it starteru"$ s-a 1ntors 2i s-a a2e&at b spate"ema2inii$ >ata să 1mpin>ă. Sim@eam o apăsare 1n>ro&itoare. B?<?iam disperaT. Fntr-un t?r&iu$
motoru" a pornit 2i am 1ntins-o.
După !e am terminat de po%estit toate a!estea$ don 8uan a rămas mu"tă %reme >?nditor.

 De !e nu mi-ai spus p?nă a!um0 a spus$ <ără să se uite "a minE.
Nu 2tiam !e să spun. Am dat din umeri 2i am spus !ă nu !redeam !ă era at?t de important.
 E a" dra!u"ui de important (i!ente e un %răitor de prima !"asă. i-a dat să p"ante&i
!e%a$ pentru !ă a%ea moti%e"e "ui3 iar da!ă ai 1nt?"nit trei oameni !are ti se păreau !ă au răsărit
a!o"o din senin ea!t după !e-ai p"antat-o$ era un moti% 2i pentru asta3 dar numai un nebun !a tine
poate să uite in!identu" 2i să !readă !ă n-a <ost important.
A %rut să 2tie ea!t !e s-a 1nt?mp"at !?nd "-am %i&itat pe (i!ente. I-am po%estit !ă tre!eam prin ora2 2i !ă am auns "?n>ă pia@ă3 atun!i mi-a %enit ideea să-:
!aut pe (i!ente. Am intrat 1n pia@ă 2i m-am dus "a se!toru" de p"ante medi!ina"e. A!o"o erau trei
mese 1n 2ir$ dar 1n spate"e "or se a<"au trei <emei >rase. Am mers Ia !apătu" pasau"ui 2i am dat
peste o a"tă masă după !o"@. A!o"o am %ă&ut un bărbat s!und$ sub@ire 2i !u păru" a"b. To!mai
%indea o !u2!ă !u păsăre"e unei <emei.
Am a2teptat p?nă a rămas sin>ur 2i "-am 1ntrebat da!ă 1" !uno2tea pe (i!ente ,edrano. ,-
a pri%it <ără să răspundă.
 Ce %rei de "a (i!ente ,edrano0 a 1ntrebat apoi.
I-am spus !ă %enisem să-i <a! o %i&ită din partea unui prieten a" "ui 2i i-am spus nume"e "ui
don 8uan. 9ătr?nu" m-a pri%it o !"ipă 2i apoi a spus !ă e" este (i!ente ,edrano 2i !ă se a<"ă "a
dispo&i@ia mea. ,-a ru>at să stau os. Părea să <ie <oarte mu"@umit$ <oarte re"aat 2i <oarte prietenos. I-am po%estit despre prietenia mea !u don 8uan. Am sim@it !ă eista o undă de simpatie
1ntre noi. E" mi-a spus !ă 1" !uno2tea pe don 8uan din tinere@e$ de pe %remea !?nd a%eau !am
două&e!i de ani. A%ea numai !u%inte de "audă pentru don 8uaN. Fn <ina"u" !on%ersa@iei$ a spus pe
un ton %ibrant6
 8uan e !u ade%ărat un om a" !unoa2terii. Eu m-am o!upat <oarte pu@in de p"ante"e
puterii. ,-au interesat mereu proprietă@i"e "or !urati%e3 am !umpărat !=iar 2i !ăr@i de botani!ă$ pe
!are "e-am %?ndut de !ur?nd.
A rămas tă!ut o %reme3 2i-a m?n>?iat de !?te%a ori bărbia. Părea să !aute un !u%?nt
potri%it.
 Po@i spune despre mine !ă sunt doar un om a" !unoa2terii poeti!e. Nu sunt !a <rate"e
meu indian$ 8uan.
Don (i!ente a tă!ut o !"ipă. O!=ii "ui erau sti!"o2i 2i pri%eau 1n păm?nt$ 1n st?n>a mea.
Apoi s-a 1ntors spre mine 2i a spus aproape 1n 2oaptă6
 O=$ !?t de sus se a%?ntă <rate"e meu indian
Don (i!ente s-a ridi!at. Părea !ă 2i !on%ersa@ia s-a terminat.
Da!ă ori!ine a"t!ine%a ar inea <rate"ui său indian a%?nt?ndu-se at?t de sus. i am !re&ut tot
!e spusese.

 Cunoa2tere poeti!ă$ pe o!=ii mei a e!"amat don 8 uan$ după !e am terminat de
po%estit totu". (i!ente e un bruo. De !e te-ai dus să-: %e&i0
I-am reamintit !ă e" 1nsu2i mi-a spus să-i <a! o %i&ită "ui don (i!ente.
 E absurd a e!"amat e" teatra". i-am spus !ă 1ntr-o &i$ !?nd o să +%e&i)$ să-i <a!i o
%i&ită "ui (i!ente3 asta am spus. Probabi" !ă tu nu as!u"tai.
Am remar!at !ă nu %edeam ni!i o prob"emă 1n <aptu" !ă "-am 1nt?"nit pe don (i!ente 2i !ăeram 1n!?ntat de bunătatea 2i de maniere"e sa"e.
Don 8uan a dat din !ap 2i 2i-a eprimat uimirea pe un ton pe umătate >"ume@ 1n "e>ătură
!u !eea !e numea e" +noro!u" meu derutant). A spus !ă %i&ita mea "a don (i!ente semăna !u o
intrare 1n !u2!a "eu"ui$ 1narmat !u o !ren>u@ă. Don 8uan arăta <oarte a>itat$ de2i nu %edeam
moti%u" prob"emei sa"e. Don (i!ente era un om minunat. Părea at?t de <ira%3 o!=ii "ui !iudat de
is!oditori 1" <ă!eau să arate aproape eteri!. -am 1ntrebat pe don 8uan !um putea să <ie peri!u"oasă
o persoană at?t de minunată.
 E2ti nebun$ a spus e" 2i m-a pri%it !u se%eritate pentru o !"ipă. E" sin>ur nu @i-a !au&at
ni!i un rău. Dar !unoa2terea e putere 2i$ 1n !"ipa 1n !are omu" a "uat-o pe drumu" !unoa2terii$ e" nu
mai e răspun&ător pentru !eea !e se poate 1nt?mp"a !e"or !e %in 1n !onta!t !u e". Ar ur3 nu de e"$ !i de puterea pe !are o uti"i&ea&ă e"$!are$ apropo$ nu e a "ui sau a a"t!ui%a. C?nd a au&it !ă e2ti prietenu" meu$ (i!ente s-a >?ndit !ă
e2ti 1n stare să te protee&i 2i atun!i @i-a <ă!ut un !adou. Probabi" !ă i-ai p"ă!ut 2i trebuie să-@i <i
<ă!ut un !adou <oarte mare$ pe !are "-ai irosit. Ce pă!at
Q mai :H
-am bătut Ia !ap toată &iua pe don 8uan să-mi spună !e%a despre daru" "ui don (i!ente. I-
am demonstrat 1n di<erite <e"uri !ă trebuie să ia 1n !onsiderare deosebiri"e dintre noi3 i-am spus !ă
!eea !e era u2or de 1n@e"es pentru e"$ pentru mine era tota" ininte"i>ibi".
 C?te p"ante @i-a dat0 m-a 1ntrebat e" 1ntr-un t?r&iu.
Am răspuns !ă au <ost patru$ dar nu-mi aminteam si>ur. Apoi don 8uan a %rut să 2tie ea!t
!e s-a 1nt?mp"at după !e "-am părăsit pe don (i!ente 2i 1nainte să opres! pe 2osea. Dar nu-mi
aminteam nimi!.  E <oarte important număru" p"ante"or 2i apoi su!!esiunea e%enimente"or. Cum pot să-@i
spun !are era !adou" "ui$ da!ă nu-@i aminte2ti nimi!0
,-am "uptat <ără su!!es să %i&ua"i&e& su!!esiunea e%enimente"or.
 Da!ă @i-ai aminti !e s-a 1nt?mp"at$ @i-a2 putea spune !e" pu@in !um @i-ai irosit !adou".
Don 8uan părea <oarte tu"burat. ,-a 1mbo"dit nerăbdător să mă re!u"e>$ dar memoria mea
tot nu mă auta.
 Ce !re&i !ă am >re2it$ don 8uan0 am spus$ !a să !ontinui !on%ersa@ia.
 Totu"
 Dar am urmat instru!@iuni"e iui don (i!ente$ Cu%?nt !u !u%?nt
 Ei 2i0 Nu 1n@e"e>i !ă nu a%ea sens să-i urme&i instru!@iuni"e0
 De !e0
 Pentru !ă e"e erau pentru unu" !are poate +%edea)$ nu pentru un idiot !are a rămas 1n
%ia@ă doar datorită unui noro! nebun. Te-ai dus să-: %i&ite&i pe (i!ente <ără ni!i o pre>ătire. E"
te-a p"ă!ut 2i @i-a dat un !adou. Iar a!e" !adou putea <oarte u2or să te !oste %ia@a.
 Dar de !e mi-a dat !e%a at?t de serios0 Da!ă e" e %răitor$ ar trebui să 2tie !ă eu sunt un
1n!epător.
 Nu$ nu ar <i putut +%edea) asta. Ară@i !a 2i !um ai 2ti$ dar de <apt nu prea 2tii nimi!.
Am spus !ă eram sin!er !on%ins !ă nu 1n!er!am ni!iodată să par a"t!e%a de!?t sunt$ !e"
pu@in nu !on2tient.

 Nu m-am re<erit "a asta. Da!ă @i-ai <i dat aere$ (i!ente ar <i putut %edea prin tine. Asta
e mai rău de!?t a-@i da aere. C?nd eu te +%ăd)$ pentru mine apari !a 2i !um ai 2ti mu"te$ dar eu 2tiu
!ă nu e a2a.
 Ce par să 2tiu$ don 8uan0
 Se!rete a"e puterii$ bine1n@e"es$ !uno2tin@e"e unui bruo. De!i$ !?nd (i!ente te-a
+%ă&ut)$ @i-a <ă!ut un !adou$ iar tu ai a!@ionat <a@ă de e" !um a!@ionea&ă un !?ine <a@ă de m?n!are!?nd are stoma!u" p"in. C?ine"e urinea&ă pe m?n!are$ !?nd nu măn?n!ă$ !a să nu măn?n!e 2i a"t
!?ine. a <e" ai <ă!ut 2i tu !u !adou". A!um nu %om mai 2ti !e s-a 1nt?mp"at !u ade%ărat. Ce
risipă
A tă!ut o %reme3 apoi a dat din umeri 2i a &?mbit.
 Nu are sens să te "amente&i$ 2i$ totu2i$ e a2a de >reu să n-o <a!i. Daruri a"e puterii apar
at?t de rar 1n %ia@a !ui%a3 e"e sunt uni!e 2i pre@ioase. ,ie$ de eemp"u$ nu mi-a <ă!ut nimeni un
ast<e" de !adou. După !?te 2tiu$ sunt <oarte pu@ini oameni !are au a%ut a2a !e%a. E pă!at să
risipe2ti !e%a at?t de rar.
 Fn@e"e> !e %rei să spui$ don 8uan. Pot să <a! !e%a !a să sa"%e& !adou"0
E" a r?s 2i a repetat de !?te%a ori +să s"a%e&i !adou").
 Asta sună dră>u@$ 1mi p"a!e. Totu2i$ nu e nimi! de <ă!ut !a să sa"%e&i !adou". I
Q mai :H
Astă&i$ don 8uan 2i-a petre!ut aproape tot timpu" arăt?ndu-mi !um să asamb"e& !ap!ane
pentru anima"e"e mi!i. Aproape toată diminea@a am tăiat 2i !ură@at !ren>i. A%eam at?tea 1ntrebări
1n !ap. Trebuia să %orbes! !u e" 1n timp !e "u!ram$ dar e" a <ă!ut o >"umă 2i a spus !ă dintre noi
doi$ doar eu puteam să-mi mi2! 2i >ura 2i m?iniie 1n a!e"a2i timP. Fn <ina"$ ne-am a2e&at să ne
odi=nim 2i am i&bu!nit !u o 1ntrebare.
 Cum e !?nd +%e&i)$ don 8uan0
 Trebuie să 1n%e@i să +%e&i)$ !a să 2tii. Eu nu-@i pot spune.
 E un se!ret pe !are nu trebuie să-: 2tiu0
 Nu. Doar !ă nu pot să-@i des!riu.  De !e0
 Pentru tine ar e.
 Nu. Trebuie să o <a!i sin>ur. O dată !e ai 1n%ă@at$ o să po@i +%edea) ori!e "u!ru 1n "ume
1n a"t mod.
 Atun!i$ don 8uan$ nu mai %e&i "umea 1n modu" norma".
. ]] o %ăd 1n am?ndouă moduri"e. C?nd %reau să o +pri%es!)$ o %ăd a2a !um o %e&i 2i tu.
C?nd %reau să o +%ăd)$ o pri%es! a2a !um 2tiu eu 2i o per!ep 1n mod di<erit.
 u!ruri"e arată "a <e"$ atun!i !?nd "e +%e&i)0
 E"e nu se s!=imb. F@i s!=imbi doar modu" de a pri%i$ asta-i tot.
 Don 8uan$ %reau să spun !ă da!ă +%e&i)$ de eemp"u$ un !opa!$ e" răm?ne "a <e" de
<ie!are dată !?nd 1" +%e&i)0
 Nu. Se s!=imbă 2i totu2i e "a <e".
 Dar da!ă a!e"a2i !opa! se s!=imbă de !?te ori 1" +%e&i)$ atun!i +%ederea) ta e doar o
i"u&ie.
A r?s 2i n-a răspuns o %reme$ dar părea !ă se >?nde2tE. Fn <ina"$ a spus6
 De !?te ori pri%e2ti "a obie!te$ nu "e +%e&i). Doar pri%e2ti "a e"e$ bănuies!$ !a să <ii
si>ur !ă este !e%a a!o"o. Deoare!e nu e2ti a!omodat !u +%ederea)$ de !?te ori "e pri%e2ti$ "u!ruri"e
arată ea!t "a <e". Pe de a"tă parte$ !?nd 1n%e@i să +%e&i)$ un "u!ru nu mai e ni!iodată "a <e" !?nd II

+%e&i)$ dar totu2i e "a <e". i-am spus$ de eemp"u$ !ă un om e !a un ou. De !?te ori 1" +%ăd) pe
a!e"a2i om$ +%ăd) un ou$ dar nu e a!e"a2i ou.
 Dar n-o să <ii 1n stare să re!uno2ti nimi!$ !?nd nu mai e nimi! Ia <e"3 de!i !are e
a%antau" să +%e&i)0
 Po@i departaa "u!ruri"e. Po@i să Ie %e&i a2a !um sunt.
 Dar eu nu %ăd "u!ruri"e a2a !um sunt e"e0  Nu. O!=ii tăi n-au 1n%ă@at de!?t să pri%eas!ă. De eemp"u$ !ei trei oameni pe !are i-ai
%ă&ut$ !ei trei mei!ani. ,i i-ai des!ris 1n deta"iu 2i mi-ai spus !=iar 2i !e =aine purtau. Iar asta-
mi do%ede2te !ă nu ai +%ă&ut) de"o!. Da!ă ai ur de asta.
-am 1ntrebat da!ă erau <antome$ spirite$ sau su<"ete"e unor oameni mor@i. Răspunsu" a
<ost !ă nu 2tia !e erau <antome"e$ spirite"e 2i su<"ete"e.
I-am tradus din di!@ionaru" Mebster de<ini@ia !u%?ntu-"ui <antomă6 +Presupusu" spirit <ără!orp a" unei persoane moarte$ pretins a se 1n<ă@i2a !e"or %ii !a o umbră pa"ă.) Apoi 2i de<in@ia
spiritu"ui6 +O <iin@ă supranatura"ă$ 1n spe!ia" una !on!epută !a o <antomă$ sau !a un "o!uitor a"
unei anumite re>iuni$ a%?nd un anumit !ara!ter bun sau rău4).
E" a spus !ă puteau ardieni0
 Nu. Nu pă&es! nimi!.
 Sunt supra%e>=etori0 Ne urmăres! pe noi0
 Sunt <or@e$ ni!i bune$ ni!i re"e$ doar ni2te <or@e$ pe !are un bruo 1n%a@ă să "e <o"oseas!ă.
 Sunt a"ia@ii$ don 8uan0
 Da$ ei sunt a"ia@ii unui om a" !unoa2terii. Era prima dată 1n opt ani de aso!ia@ie !?nd don 8uan se apropia de de<inirea unui a"iaT. F"
ru>asem s-o <a!ă de nenumărate ori. De obi!ei 1mi e%ita 1ntrebarea$ spun?nd !ă 2tiam !e era un
a"iat 2i !ă era un nonsens să dis!ut despre !e%a !e 2tiam. A<irma@ia dire!tă a "ui don 8uan despre
natura a"iatu"ui era o noutate 2i eram !onstr?ns să-: eamine&.
 ,i-ai spus !ă a"ia@ii sunt 1n p"ante$ 1n p"anta 8imson 2i 1n !iuper!i.
 Nu @i-am spus asta ni!iodată$ a răspuns e" !u mare !on%in>ere. Tu aun>i 1ntotdeauna "a
!on!"u&ii"e ta"e pripite.
 Dar am s!ris 1n noti@e"e me"e$ don 8uan.
 Po@i să s!rii !e %rei$ dar nu-mi spune mie !ă am spus asta.
I-am reamintit !ă "a 1n!eput$ e" mi-a spus !ă a"iatu" său era mi!u" <um$ iar a"iatu"
9ine<ă!ătoru"ui său era p"anta 8imson3 2i !ă mai t?r&iu a re!ti<i!at$ spun?nd !ă a"iatu" e !on@inut 1n
<ie!are p"antă.
 Nu. Nu e !ore!t$ a spus e" 1n!runt?ndu-se. A"iatu" meu e mi!u" <um$ dar asta nu
1nseamnă !ă a"iatu" meu e 1n ameste!u" de <umat$ sau 1n !iuper!i$ sau 1n pipa mea. E"e sunt
str?nse 2i puse toate "ao"ată$ pentru a mă !ondu!e "a a"iat$ iar pe a!esta 1" denumes! ,i!u" Gum
din moti%e persona"e
Don 8uan a spus !ă !ei trei oameni pe !are i-am %ă&ut$ pe !are e" i-a numit +!ei !e nu sunt
oameni) L "os Kui no son >ente -$ erau 1n rea"itate a"ia@ii "ui (i!ente.

I-am reamintit !ă e" stabi"ise !ă di<eren@a 1ntre un a"iat 2i ,es!a"ito era a!eea !ă a"iatu" nu
putea aat 1ntr-o "un>ă dis!u@ie. E" a spus !ă stabi"ise ideea !ă a"iatu" nu putea <i
%ă&ut$ pentru !ă 1mbră!a ori!e <ormă. C?nd i-am arătat !ă e" spusese !ă ,es!a"ito 1mbră!a 2i e"
ori!e <ormă$ don 8uan a 1n!=eiat !on%ersa@ia spun?nd !ă +%ederea) "a !are se re<erea nu era
obi2nuitu" +pri%it "a "u!ruri) 2i !ă toată !on<u&ia mea apărea din insisten@a mea de a %orbi. C?te%a ore mai t?r&iu$ don 8uan a re%enit sin>ur "a subie!tu" a"ia@i"or. Am sim@it !ă era
tu"burat de 1ntrebări"e me"e$ a2a !ă nu I-am presat mai mu"t. E" 1mi arăta !um să <a! o !ap!ană
pentru iepuri3 trebuia să @in un bă@ "un> 2i să-: 1ndoi !?t mai mu"t posibi"$ iar e" "e>a o s<oară 1n
uru" !apete"or. 9ă@u" era destu" de sub@ire$ dar !erea 1n!ă destu"ă putere !a să-: 1ndoi !?t mai
mu"t posibi. Fmi tremurau !apu" 2i bra@e"e de e<ort 2i eram aproape epui&at$ !?nd e" a reu2it să
"e>e s<oara.
Ne-am a2e&at 2i am 1n!eput să dis!utăm. E" spunea !ă e e%ident pentru e" !ă nu puteam
1n@e"e>e nimi!$ da!ă nu dis!utam despre asta$ iar !ă pe e" nu-: deranau 1ntrebări"e me"e 2i o să-mi
%orbeas!ă despre a"ia@i.
 A"iatu" nu e 1n <um. Gumu" doar te du!e a!o"o unde e a"iatu"$ iar !?nd de%ii una !u
a"iatu"$ nu trebuie să mai <ume&i de"o!. Din a!e" moment$ po@i să !=emi a"iatu" "a dorin@ă 2i să-: pui să <a!ă tot !e dore2ti. A"ia@ii nu sunt ni!i buni$ ni!i răi$ dar sunt pu2i "a "u!ru de %răitori$
pentru ori!e s!op urmăres! ei. ,ie 1mi p"a!e ,i!u" Gum !a a"iat$ pentru !ă nu-mi !ere prea mu"te.
E !onstant 2i !instit.
 Cum arată a"iatu" pentru tine$ don 8uan0 De eemp"u$ !ei trei oameni pe !are i-am
%ă&ut$ !are arătau !a oamenii obi2nui@i pentru mine3 !um ar <i arătat ei pen-iru tine0
 Ar <i arătat !a ni2te oameni obi2nui@i.
J ii
 Atun!i !um 1i po@i deosebi de oamenii rea"i0
 Oamenii rea"i arată !a ni2te ouă "uminoase !?nd 1i +%e&i). Neoamenii arată !a oamenii.
Asta %oiam să spun !?nd @i-am spus !ă nu po@i +%edea) un a"iat. A"ia@ii iau <orme di<erite. Ei arată
!a ni2te !?ini$ !oio@i$ păsări$ sau !=iar semin@e 1n %?nt$ sau ori!e a"t!e%a. Sin>ura di<eren@ă e !ăatun!i !?nd 1i +%e&i)$ ei arată ea!t !a !eea !e pretind a <i. Totu" are un mod a" său aparte de a <i$
!?nd +%e&i).
Asa !um oamenii arată !a ni2te ouă$ a"te "u!ruri arată a"t* t ^ <e"$ dar a"ia@ii pot <i %ă&u@i
doar 1n <orma pe !are ei o repre&intă. Gorma a!eea e destu" de bună pentru a pă!ă"i o!=ii no2tri$
asta e. Un !?ine nu e ni!iodată pă!ă"it$ ni!i !ioara.
 Dar de !e %or să ne pă!ă"eas!ă0
 Eu !red !ă to@i suntem ni2te !"o%ni. Ne pă!ă"im sin>uri. A"ia@ii iau doar <orma
eterioară a tot !eea !e e 1n ur$ iar noi 1i "uăm drept !eea !e sunt Nu e %ina "or !ă noi ne-am
1n%ă@at o!=ii doar să pri%eas!ă "u!ruri.
 Gun!@ia "or nu mi-e !"ară$ don 8uan. Ce <a! a"ia@ii 1n "ume0
 Asta e !a 2i !um m-ai 1ntreba !e <a!em noi$ oamenii$ 1n "ume. Eu$ unu"$ nu 2tiu. Suntem
ai!i$ asta 2tiu. Iar a"ia@ii sunt ai!i$ !u noi$ iar ei poate !ă au <osr ai!i 1naintea noastră.
 Cum adi!ă 1naintea noastră$ don 8uan0
 Noi$ oamenii$ nu am <ost ai!i dintotdeauna.
 (rei să spui ai!i$ 1n @ara asta$ sau ai!i 1n "ume0
Fn a!est moment ne-am an>aat 1ntr-o "un>ă !ontro%ersă. Don 8uan spunea !ă$ pentru e"$
"umea era "o!u" unde-2i punea e" pi!ioru". -am 1ntrebat de unde 2tia e" !ă nu am <ost
dintotdeauna 1n "ume.

 Goarte simp"u. Noi$ oamenii$ 2tim <oarte pu@in despre "ume. Un !oiot 2tie mai mu"te
de!?t noi. Un !oiot e >reu de 1n2e"at de aparen@a "umii.
 Atun!i !um de putem să-i prindem 2i să-i omor?m0 Da!ă ei nu sunt 1n2e"a@i de
aparen@e$ de !e mor a2a de u2or0
Don 8uan m-a <iat !u pri%irea$ p?nă m-am sim@it stin>=erit.
 Putem să-i prindem 1n !ap!ane$ să-i otră%im$ sau să-i 1mpu2!ăm pe !oio@i. Ori!um am<a!e-o$ !oiotu" e o pradă u2oară pentru noi$ deoare!e e" nu e <ami"iari&at !u ma2ina@ii"e omu"ui.
Da!ă$ totu2i$ !oiotu" a supra%ie@uit$ po@i ur !ă n-o să-: mai prin&i ni!iodată. Un %?nător bun
2tie asta 2i nu-2i pune ni!iodată !ap!ane"e de două ori 1n a!e"a2i "o!$ pentru !ă da!ă un !oiot
moare 1n !ap!ană$ <ie!are !oiot poate să +%adă) moartea a!estuia &ăbo%ind$ de a!eea ei %or e%ita
!ap!ana$ sau !=iar 1ntrea>a &onă unde a <ost pusă. Pe de a"tă parte$ noi nu +%edem) ni!iodată
moartea !are &ăbo%e2te 1n "o!u" unde a murit unu" dintre semenii no2tri3 putem să o suspe!tăm$
dar n-o +%edem) ni!iodată.
 Un !oiot poate +%edea) un a"iat0
 9ine1n@e"es.
I
 Cum arată a"iatu" pentru un !oiot0  Ar trebui să <iu !oiot !a să 2tiu asta. Totu2i$ pot să-@i spun !ă pentru o !ioară$ a"iatu"
arată !a o pă"ărie @u>uiată. Rotundă 2i "ar>ă "a <und$ termin?ndu-se !u un %?r< "un>uie@. Unii
dintre ei stră"u!es!$ dar maoritatea sunt "ipsi@i de stră"u!ire 2i par <oarte >rei. Seamănă !u o !?rpă
udă "eoar!ă. Ei sunt ni2te <orme pre%estitoare.
 Cum arată ei pentru tine$ !?nd 1i +%e&i)$ don 8uan0
 i-am spus dea3 arată !a !eea !e pretind a <i. Pot "ua ori!e <ormă "e p"a!e. Pot omot0
 Fn !ompania oameni"or se poartă !a oameniI. Fn !ompania anima"e"or se poartă !a
anima"e"e. De obi!ei$ anima"e"or "e e <ri!ă de ei3 totu2i$ da!ă sunt obi2nuite să +%adă) a"ia@i$ 1i "asă
1n pa!e. Noi 1n2ine <a!em !e%a simi"ar. A%em 1n mi"o!u" nostru nenumăra@i a"ia@i$ dar nu-ideranăm. Deoare!e o!=ii no2tri nu 2tiu de!?t să pri%eas!ă "a "u!ruri$ nu-i bă>ăm 1n seamă.
 (rei să spui !ă unii dintre oamenii pe !are-i %edem pe stradă nu sunt oameni
ade%ăra@i0 am 1ntrebat$ !u ade%ărat uimit de a<irma@ia "ui.
 Unii dintre ei nu sunt$ a spus e" a!!entuat. A<irma@ia "ui părea <antasti!ă$ de2i nu
puteam să !red 1n mod serios !ă don 8uan <ă!ea o ast<e" de remar!ă de dra>u" e<e!tu"ui. I-am spus
!ă suna !a o po%este 2tiin@i<i!o <an tas t i!ă despre <iin@e de pe a"tă p"anetă. E" a spus !ă nu-:
interesa !um suna$ dar unii oameni de pe stradă nu erau oameni.
 De !e !re&i !ă <ie!are persoană din mu"@ime trebuie să <ie o <iin@ă umană0 a 1ntrebat e"
!u un aer de serio&itate etremă.
Nu puteam ep"i!a de !e$ doar !ă eram obi2nuit să !red asta drept un a!t de ade%ărată
1n!redere din partea mea.
E" a !ontinuat să spună !?t de mu"t 1i p"ă!ea să urmăreas!ă "o!uri"e a>"omerate !u o
mu"@ime de "ume$ !um +%edea) e" uneori o >rămadă de oameni !are arătau !a ni2te ouă
"uminoase$ iar printre ei obser%a unu" !are arăta !a un om.
 E <oarte distra!ti% să <a!i asta$ a spus e" r?&?nd$ sau !e" pu@in a2a e pentru minE. Fmi
p"a!e să stau 1n par!uri$ 1n sta@ia de autobu& 2i să urmăres!. Uneori pot +%edea) imediat un a"iat3
a"teori pot +%edea) doar oameni. Odată am +%ă&ut) doi a"ia@i st?nd 1n autobu&$ unu" "?n>ă a"tu".
Atun!i a <ost sin>ura dată 1n %ia@ă$ !?nd am %ă&ut doi a"ia@i 1mpreună.
 A a%ut e semni<i!a@ie spe!ia"ă pentru tine$ să +%e&i) doi a"ia@i 1n a!e"a2i timp0

 9ine1n@e"es. Tot !e <a! ei este semni<i!ati%. Un bruo 12i poate tra>e putere uneori din
a!@iuni"e "or. C=iar da!ă un bruo nu are un a"iat a" său$ at?t timp !?t 2tie să +%adă)$ e" poate
manipu"a puterea urmărind a!@iuni"e a"ia@i"or. 9ine<ă!ătoru" meu m-a 1n%ă@at să <a! asta$ iar
1nainte să am un a"iat$ am urmărit ani 1ntre>i a"ia@ii din mu"@ime$ iar de !?te ori +%edeam) 1n%ă@am
!?te !e%a. Tu ai >ăsit trei 1mpreună. Ce "e!@ie ma>ni<i!ă ai risipit
N-a mai spus nimi! p?nă n-am terminat !u !ap!ana de iepuri. Apoi s-a 1ntors spre mine 2imi-a spus brus!$ !a 2i !um 2i-ar <i adus aminte$ !ă un a"t "u!ru important era !ă ori de !?te ori
obser%i doi a"ia@i 1mpreună$ a!e2tia sunt de a!e"a2i <e"$ sau se3 !ei doi pe !are-i +%ă&use) e" erau
doi bărba@i3 iar pentru !ă eu am %ă&ut doi bărba@i 2i o <emeie$ e" a tras !on!"u&ia !ă eperin@a mea
era 2i mai neobi2nuită.
I.
-am 1ntrebat da!ă a"ia@ii "uau 2i <ormă de !opii3 da!ă !opiii puteau <i de a!e"a2i se$ sau
di<eri@i3 da!ă "uau 2i <ormă 2i rase di<erite3 da!ă puteau <i o <ami"ie <ormată din bărbat$ !opi" 2i
<emeie3 iar 1n <ina"$ "-am 1ntrebat da!ă %ă&use %reodată %reun a"iat !ondu!?nd o ma2ină$ sau un
autobu&.
Don 8uan n-a răspuns de"o!. _?mbea 2i m-a "ăsat să %orbes!. C?nd mi-a au&it u"tima
1ntrebare$ a i&bu!nit 1n r?s 2i a spus !ă eram neatent !u 1ntrebări"e me"e$ !ă ar ară 1n o!=i.
,-am >?ndit !ă sti"u" "ui de a <a!e =a& de 1ntrebarea mea era at?t de !omi!$ 1n!?t am r?s
1mpreună !u e".
Apoi mi-a ep"i!at !ă a"ia@ii nu puteau "ua !ondu!erea 2i nu puteau a!@iona dire!t3 totu2i$
ei puteau a!@iona indire!t asupra omu"ui. Don 8uan a spus !ă intrarea 1n !onta!t !u un a"iat era
peri!u"oasă$ pentru !ă a"iatu" era !apabi" să etra>ă tot !e e mai rău dintr-o persoană. E" a
!ontinuat spun?nd !ă u!eni!ia e "un>ă 2i ane%oioasă$ pentru !ă trebuie redus "a maimum tot !e
nu e ne!esar 1n %ia@ă$ pentru a re&ista impa!tu"ui unei ast<e" de 1nt?iniri. Don 8uan mi-a re"atat !ă
bine<ă!ătoru" "ui$ !?nd a intrat prima oară 1n !onta!t !u un a"iat$ a <ost 1mpins să se ardă sin>ur 2i
a <ost at?t de rănit de par!ă 1" mu2!ase o pumA. Fn propriu" "ui !a&$ a"iatu" 1" 1mpinsese 1ntr-o>rămadă de "emne <ă!?ndu-: să se a"ea>ă !u arsuri "a >enun!=i 2i omop"at$ dar !i!atri!e"e au
dispărut 1n timp$ !?nd e" a de%enit una !u a"iatu" său.
Pe :V iunie :H$ am pornit !u don 8uan 1ntr-o !ă"ătorie "un>ă$ pentru a parti!ipa "a o
mitotă. Am a2teptat "uni 1ntre>i a!eastă o!a&ie$ de2i nu eram si>ur !ă %reau să mer>. ,ă >?ndeam
!ă e&itarea mea se datora <ri!ii !ă "a o 1nt?"nire de peiotă %a trebuie să di>er iar peiota 2i nu a%eam
ni!i o inten@ie să <a! asta. ,i-am eprimat a!este sentimente 1n mod repetat <a@ă de don 8uan. a
1n!eput e" a r?s răbdător$ dar 1n <ina" a spus !ă nu mai %oia să audă nimi! despre <ri!a mea.
At?t !?t 2tiam$ o mitotă era terenu" idea" pentru a-mi %eri<i!a s!=ema pe !are o
!onstruise,. Fn!ă nu abandonasem !omp"et ideea !ă "a o ast<e" de 1nt?"nire era ne!esară pre&en@a
unui !ondu!ător as!uns$ pentru a asi>ura "e>ătura dintre parti!ipan@i. A%eam sentimentu" !ă don
8uan renun@ase "a ideea mea din moti%e persona"e$ deoare!e !redea !ă era mu"t mai e<i!a!e să
ep"i!e tot !e se petre!ea ia o mitotă 1n termeni de +%edere). ,ă >?ndeam !ă interesu" meu de a
>ăsi o ep"i!a@ie potri%ită$ 1n termenii mei$ nu era 1n !on!ordan@ă !u !eea !e %oia e" să <a!3 de
a!eea$ e" a trebuit să abandone&e "o>i!a mea$ a2a !um obi2nuia să pro!ede&e !u tot !e nu era
!on<orm !u sistemu" său.
Ea!t 1nainte să p"e!ăm 1n !ă"ătorie$ don 8uan m-a e"iberat de teama de a mai di>era
peiota$ spun?ndu-mi !ă %oi sta "a mitotă doar !a martor. ,-am sim@it p"in de eu<orie. Atun!i eram
si>ur !ă %oi des!operi pro!edura as!unsă prin !are parti!ipan@ii aun> "a o 1n@e"e>ere.

Am p"e!at după-amia&a3 soare"e era aproape de ori&ont3 1" sim@eam pe >?t 2i a2 "i!ă nea>ră$ 1ntinsă pe păm?nt de-a "un>u" a nenumărate dea"uri. -am urmărit !u o!=ii o
!"ipă$ 1nainte de a dispare peste un "an@ de mun@i mi!i a<"a@i 1n depărtare.
Don 8uan stătea "ini2tit$ pri%ind 1nainte. Nu am %orbit ni!iunu" mu"tă %remE. Fn ma2ină era
etrem de !a"d. Des!=isesem toate >eamuri"e$ dar asta n-a autat !u nimi!$ pentru !ă era o &ietrem de !a"dă. ,ă sim@eam <oarte ener%at 2i obosit. Am 1n!eput să mă p"?n> de !ă"dură.
Don 8uan s-a 1n!runtat 2i m-a pri%it 1ntrebător.
 Fn anotimpu" ăsta e !a"d 1n tot ,ei!u"$ a spus. Nu-i nimi! de <ă!ut.
Nu "-am pri%it$ dar 2tiam !ă mă <ia !u pri%irea. ,a2ina prindea %ite&ă "a %a"e. Am
obser%at %a> un semn pe 2osea$ (adodeni%e"are. C?nd am reu2it să obser% deni%e"area$ mer>eam
prea repede 2i$ de2i am 1n!etinit$ tot am sim@it impa!tu" 2i am să"tat pe "o!uri 1n sus 2i 1n os. Am
redus !onsiderabi" %ite&a3 tre!eam printr-un "o! unde %ite"e !ir!u"au "iber pe mar>inea 2ose"ei$ o
&onă unde s!=e"etu" unui !a"$ sau a" unei %a!i "o%ite de ma2ini era !e%a obi2nuit. a un moment
dat$ a trebuit să opres!$ !a să "as ni2te !ai să tra%erse&e 2oseaua. Eram din !e 1n !e mai obosit 2i
mai ener%at. I-am spus "ui don 8uan !ă de %ină era !ani!u"a3 am !ontinuat$ mărturisindu-i !ă din
!opi"ărie nu puteam su<eri !ă"dura$ pentru !ă 1n <ie!are %ară mă su<o!am 2i respiram !u mare>reutate.
 A!um nu mai e2ti !opi".
 Că"dura 1n!ă mă mai su<o!ă.
 Ei bine 2i pe mine mă su<o!a <oamea !?nd eram mi!. Sin>uru" "u!ru pe !are-: 2tiam 1n
!opi"ărie$ era !ă mi-era <oame 2i aun>eam să mă um<"u$ 1n!?t uneori nu mai puteam ni!i respira.
Dar asta era demu"t. A!um nu mai pot să mă su<o!$ ni!i să mă um<"u !?nd mi-e <oame.
Nu 2tiam !e să spun. Sim@eam !ă mă a<"am pe o po&i@ie instabi"ă 2i !ă 1n !ur?nd ar ?ndu" !ă
trebuia să trudes! at?t.
 Să oprim 2i să m?n!ăm !e%a$ am spus. Poate !ă nu %a mai <i a2a de !a"d !?nd %a apunesoare"e.
Don 8uan m-a pri%it &?mbind 2i a spus !ă nu era ni!i un ora2 !urat pe aproape$ iar e"
1n@e"esese !ă nu-mi p"ă!ea să măn?n! de "a tarabe"e de pe drum.
 Nu-@i mai e teamă !ă <a!i diaree0 a 1ntrebat. tiam !ă era sar!asti!$ dar totu2i păstra pe
<a@ă o pri%ire 1ntrebătoare 2i 1n a!e"a2i timp serioasă.
 După !um te !ompor@i$ s-ar putea !rede !ă diareea 1@i dă t?r!oa"e$ a2tept?nd să !obori
din ma2ină$ !a să sară pe tine. E2ti teribi" de 1n!ordat3 da!ă s!api de !ă"dură$ te %a urmări diareea.
Tonu" "ui don 8uan era at?t de serios$ 1n!?t am 1n!eput să r?d. Apoi am mers mu"t timp 1n
tă!ere. C?nd am auns "a o oprire pentru !amioane$ denumită os (idrios L Sti!"ă L era dea
aproape1ntuneri!.
 Ce a%e@i de m?n!are0 a stri>at don 8uan din ma2ină.
 Carne de por!$ a răspuns dinăuntru o <emeie.
 Pentru bine"e tău$ sper !ă pur!e"u" a <ost dobor?t astă&i pe 2osea$ mi-a spus r?&?nd don
8uan.
Am !obor?t din ma2ină. oseaua era <"an!ată de ambe"e păr@i de 2iruri de mun@i mi!i$ !are
păreau să <ie "a%a so"idi<i!ată a unei erup@ii %u"!ani!e >i>anti!E. Fn 1ntuneri!$ %?r<uri"e ne>re 2i
&im@ate apăreau !a ni2te pere@i amenin@ători$ imen2i$ <ă!u@i$ par!ă din !ioburi de sti!"ă.

Fn timp !e m?n!a,. I-am spus "ui don 8uan !ă 1n@e"e>eam moti%u" pentru !are "o!u" era
numit Sti!"ă. Am spus !ă pentru mine era e%identă "e>ătura !u <orma de !ioburi de sti!"ă a
mun@i"or.
Don 8uan a rep"i!at !ă "o!u" era denumit os (idrios$ pentru !ă a!o"o s-a răsturnat un
!amion p"in !u >eamuri 2i !ioburi"e de sti!"ă au rămas pe 2osea ani 1ntre>i.
Sim@eam !ă >"ume2te 2i "-am ru>at să-mi spună da!ă ăsta era moti%u" rea".  De !e nu 1ntrebi pe !ine%a de pe ai!i0 -am 1ntrebat pe un om !are stătea "a o masă
a"ăturată3 a răspuns !ă nu 2tie. Am intrat 1n bu!ătărie 2i "e-am 1ntrebat pe <emei"e de a!o"o da!ă
2tiau$ dar mi-au răspuns ne>ati%3 !ă "o!u" era pur 2i simp"u denumit Sti!"ă.
 Cred !ă am dreptate$ a spus don 8uan !u ton s!ă&ut. ,ei!anii nu obi2nuies! să
obser%e "u!ruri"e din uru" "or. Sunt si>ur !ă ei nu %ăd mun@ii sti!"o2i$ dar !u si>uran@ă pot "ăsa ani
1ntre>i pe 2osea un munte de !ioburi de sti!"ă.
Am >ăsit ima>inea =a&"ie 2i am 1n!eput să r?dem.
#nd am terminat de m?n!at$ don 8uan m-a 1ntrebat !um mă sim@eam. I-am spus !ă mă
sim@eam per<e!t$ dar par!ă 1mi era pu@ină >rea@ă. EI m-a pri%it <erm 2i a dete!tat sentimentu" de
stin>=erea"ă.
 #nd te-ai de!is să %ii 1n ,ei!$ ar ă de<inti%. Ai %enit pentru !ă ai %rut să
%ii. A!esta e drumu" "uptătoru"ui. i-am spus de nenumărate ori !ă !e" mai potri%it mod de %ia@ă e
!e" a" "uptătoru"uI. Fn>riorea&ă-te 2i >?nde2te-te 1nainte să iei o de!i&ie$ dar după !e ai "uat-o$
e"iberea&ă-te de >?nduri 2i >rii3 %or mai reu să-mi amintes! de
asta tot timpu".
 Un "uptător se >?nde2te "a moartea sa$ !?nd "u!ruri"e de%in ne!"are.
 Asta e 2i mai >reu$ don 8uan. Pentru mu"@i oameni$ moartea e <oarte %a>ă 2i
1ndepărtată. Nu ne >?ndim ni!iodată "a ea.
 De !e0  De !e ar trebui0
 Goarte simp"u. Pentru !ă ideea mor@ii e sin>uru" "u!ru !are ne temperea&ă spiritu".
C?nd am părăsit os (idrios era at?t de 1ntuneri!$ 1n!?t si"ueta &im@ată a mun@i"or
dispăruse 1n 1ntuneri!u" !eru"ui. Am mers 1n tă!ere mai mu"t de o oră. ,ă sim@eam obosit. Era !a
2i !um nu a2 eau pe 2osea doar spre sud. ,-am >?ndit !ă era !iudat 2i am
!ontinuat să pri%es! 1n o>"indă$ să %ăd da!ă %enea %reo ma2ină din spate.
După o %reme$ nu m-am mai uitat după ma2ini 2i am 1n!eput să mă >?ndes! "a e!ursia
a!easta. Apoi am obser%at !ă <aruri"e me"e erau etrem de stră"u!itoare <a@ă de 1ntuneri!u" din ur
2i m-am uitat iar 1n o>"indă. Am %ă&ut 1nt?i o stră"u!ire$ apoi două pun!te de "umină$ !e păreau !ă
au apărut !a din păm?nt. Erau <aruri"e unei ma2ini$ pe %?r<u" unui dea"$ departe 1n urma noastră.
Au rămas %i&ibi"e o %reme$ apoi au dispărut 1n 1ntuneri! de par!ă ar "indă mu"tă %reme. a un moment dat$ mi s-a părut !ă ma2ina se apropie. Se apropia e%ident.
Am apăsat pe peda"a de a!!e"era@ie. A%eam o sen&a@ie de stin>=erea"ă. Don 8uan probabi" !ă mi-a
obser%at di"ema$ sau probabi" a remar!at !ă am a!!e"erat. ,-a pri%it$ apoi s-a 1ntors 2i a pri%it "a
"umini"e1ndepărtate.
,-a 1ntrebat da!ă era !e%a !u mine. I-am spus !ă n-am %ă&ut ni!i o ma2ină ore 1ntre>i 2i
!ă a!um am obser%at brus! "umini"e unei ma2ini$ !are părea !ă se apropie ne1n!etat de noi.

Carlos Castaneda Cealalta realitate

Carlos Castaneda Cealalta realitate

Recommended

Recommended

More Related Content

More from viola_ro

More from viola_ro (20)

Carlos Castaneda Cealalta realitate