Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani

Lise Bourbeau
Yhdecarea
celor
aru

6l I npyt lElrl l(l I 'r, I lt. llorr lrr,.rrr
I rl glt+"t ltt,t tl(',t ltlr':;,rttt't':;
I rq irrllltorrl 1,, l .('. lnc.
Editor: Clara Toma
Coperta Ei tehnoredactare: Magda C5praru
Toate drepturile aparjin Editurii Ascendent.
Reproducerea integrald sau par(ialI, sub orice formd,
a textului din aceastd carte este posibili doar cu acordul scris
al Editurii Ascendent.
Copyrigrt@Z0 I 5 Editura Ascendent
www. edituraascendent.ro
E-rnail: office@editura ascendent.ro
Vindecarea celor 5 rdni
Cdrti de LISE BOURBEAU
publicate in Romanio la Editura Ascendent
www.editu raascende nt. ro
o Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun
o Ascultd-ti corpul in continuare!
. Ascultd-ticorpul! - joc de cdrli
c Cine etti tu?
. ili multumesc, Dumnezeul meu!
. Corpul tdu igi spune: "luhegte-te!"
. Cele 5 rdni cqre ne impiedicd sd fim noi ingine
. Un on de congtientizdri prin metodo Ascultd-ti corpul
. lubire, iubire, iubire
t Despre cancer - o carte care dd speranld
. Ascultd, mdndncd gi inceteozd sd te controlezi
. Cole$ia Ascultd-fi corpul :
r Despre relatii!e intime
. Despre responsabilitate, angajament 5i culpabilitate
o Despre frici gi credinte
o Despre relatiile pdrinli-copii
o Despre bani 5i abundenl5
r Despre emotii, sentimente ti iertare
o Despre senzualitate gi sexualitate
Dcrcrlareu CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
BOURBEAU, LISE
Vlndecarea celor 5 rdni I Lise Bourbeau ; trad.:
Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucuregti : Ascendent,
2015
rsBN 978-973-1859-82-8
I. Enescu, Eugen (trad.)
lI. Toma, Clara (trad.)

Lise Bourbeou
Mullumlrl
Mttlf trnrr"sc milioanelor de cititori din intreaga lume
rrurr nri-au fdcut impirtdgiri despre modul in care
1l uu transformat viala dupi ce gi-au descoperit ce-
le cinci rini ale sufletului gi care m-au incurajat si
scriu aceasti carte
Multumesc formatoarelor din cadrul gcolii AscultS-tri
Corpul care mi-au impSrtdgit descoperirile lor gi ale
participantilor la numeroasele ateliere pe care le
ofer in fiecare an
Mulfumesc participantilor la ateliere, care prin
implrtSgirile gi intreblrile lor m5 ajutd sI imbunS-
tdtesc atelierele AscultS-1i Corpul
Multumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls s5
scriu despre vindecarea rinilor, pentru ci mi-a
spus cd ceea ce era scris pe tema vindecdrii in car-
tea "Cele cinci rini care ne impiedicd sI fim noiin-
gine" nu era indeajuns.
Multrumesc Virginiei Salou pentru munca sa remar-
cabilS de revizuire lingvisticS.
Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Edi-
turii ETC, pentru munca sa de excep[ie
Mullumesc Monicii Shields PDG al gcolii AscultS-1i
corpul, pentru crearea coperlii qi revizuirea punerii
in pagind l
Vindecoreo celor 5 rdni
Cuprins
Mullumiri ...........,......6
Pro1og.......... ..............8
CAPITOLUL UNU
Recapitularea celor cinci r5ni.............. .........12
CAPITOLUL DOI
intrebdri frecvente ..................42
CAPITOLUL TREI
Ego-ul, cel mai mare obstacol in fata vindecirii rdnilor.....54
CAPITOLUL PATRU
Diminuarea ego-ului gi a rSnilor
CAPITOLUL CINCI
RSnile de respingere gi de nedreptate.................... "....... 108
cAPTTOLUL SASE
Rinile de abandon gi de tridare. ................L27
cAPTTOLUL $APTE
Rana de umilire ..................... 152
CAPITOLUL OPT
Cum gtim care rand este activatd ...............164
CAPITOLUL NOUA
Vindecarea gi beneficiile sa1e............. ........180
Concluzie.,,.. ..........2L7
90

Prolog
Au trocut deJa 14 ani de cind am scris prirna mea
lucrrrc despre rdnile sufletului. Am hotirdt ci a sosit
tlmpul sI vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe
care le-am flcut de atunci gi, mai ales, si pun accentul
pe vindecarea acestor rdni, care provoaci at6t de
multe suferinle.
Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine
( Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui
si fie o carte de succes at6t in !5rile francofone c6t gi
in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste r6nduri
cartea a fost tradusd in 16 limbi. Se pare ci nu a fost
suficient faptul ci am dedicat un intreg capitol
vindecirii rEnilor, deoarece ?nci mai primesc multe
?ntrebdri despre: Cum reugim si ne vindecim de
aceste rini?
inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag
atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte,
deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care
aceasti carte le conline. in primul capitol voi face o
scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici,
pentru reimprospitarea memoriei, dar insist asupra
importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni
core ne impiedicd sd fim noi ingine, Ego-ul este at6t de
speriat c6nd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce
poate pentru a ne impiedica si intelegem gi si
interpretarn corect ceea ce citim sau auzim despre ele.
Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii
despre enorma influenti a ego-ului in menlinerea
rlnilor.
Vindecareo celor 5 rdni
Pe parcursul acestei lecturi este posibil si ai cdteodatd
impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima
carte. Te-ag ruga in acest caz si nu te ingrijorezi prea
tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte
multe subtilit5li, pe care le prezint in aceasti lucrare.
Dupd mii de ateliere susfinute de cdtre formatoarele
noastre gi de citre mine in toti acegti ani, pot si fiu
acum mult mai precisd pe subiectul rdnilor, datoriti
at6t observafiilor noastre c6t gi a mirturiilor
participanlilor la aceste ateliere.
Vei invita din aceasti carte cum si ameliorezi acea
parte umand care continui sd creadi cd un anume gest
reprezinti o respingere, cd un alt comportament
reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate
cele cinci rini. Realitatea este cu totulalta. Cand eSti cu
inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai
clari, poli privievenimentele gioamenii cu alliochi.
O persoani poate s5-1i vorbeascd intr-un anume fel
inc6t si te simli respins, cdnd in realitate acea
persoani nu face dec6t sd-gi exprime nigte nevoi
personale sau doar propriile limite. Pe misuri ce vei
deveni capabil si observi ci resim[i o ran5, vei
descoperi ci gesturile sau vorbele respective te vor
rini din ce in ce mai pulin gi ?!i vor provoca tot mai
putini suferinli.
Am intAlnit multe persoane care imi spuneau ci dupi
ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul
atelierelor - au fost gocafi sau chiar descurajafi cSnd
au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor

=
Lise Bourbeau
r..rr llr. ,r ltr,,l rlr. ,r irrt(!rca sA se descotoroseasc6, s5
lH,nr)tr',tr r",ll lttr tttlt.
l,,lr, rrnport.rnt sI nu te autoiluzionezi cA de acum
rrr,trnlr. vt'i cunoaSte toate trucurile necesare pentru a
rrrr tr,rrr.ri simti rdnit. Sunt convins5 ce atata timp c6t un
orrr rcvine pe P5mant o face pentru ci rinile sale il
impicdicd si fie el insugi, si fie centrat, s5 fie cu inima
deschisS. A vrea s5-ti elimini aceste rdni e mai degrabd
un semn de respingere decat de acceptare, aga cum o
persoani care vrea sd slSbeasci se auto-respinge in loc
si se accepte aga cum este. $tim c5 gi dac5 reugim sd ne
debarasim de ceva sau de cineva pentru cI nu reugim
s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5.
C6teodatS sub o alti form5, dar ne va provoca acelea;i
suferinfe. A cunoagte ce rand !i se activeazi gi cum si o
accepfi, te va ajuta s5 nu te mai folosegti de masca
asociatS acestei rini. Vei fi plicut surprins si descoperi
c5 poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-1i
alini suferinla. Acest balsam se numegte occeptare. Pe
misurd ce apare acceptarea, rdnile se diminueazi gi dor
din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate.
Presupun cI egti la curent cu puterea acceptirii,
pentru ci acest subiect se reglsegte in toate cdrlile gi
conferinlele mele precum 9i in cadrul atelierelor.
Continuim si vorbim neincetat despre acceptare
pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinfele din
trecut 9i ne face si uitim ceea ce auzim din nou.
La fel ca in toate celelalte cirli ale mele am sd continui
sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular.
Vreau, de asemenea, s5 precizez cI atunci c6nd
folosesc genul masculin mE adresez 9i cititoarelor. Voi
face precizSrile necesare atunci c6nd va fi cazul.
Pentru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de
importan!5 al fiecdreia dintre rdnile tale - ceea ce
reprezintd un alt obiectiv major al acestei cdrli - voi da
numeroase exemple de rSni activate. De-a lungul anilor
mi s-a intdmplat de multe ori si-i intreb pe oameni
familiarizali cu subiectul: Egticongtient de rano core fi-o
fost otinsd in situalia pe core mi-o descrii? persoana
respectivd md privea surprinsi, pentru cd nu observase
dec6t propria nerdbdare, de exemplu. latd agaclar un
bun exemplu de ego care ne impiedicl si fim congtienti
de fiecare dati c6nd o rani ne este activati. Cum ai
putea s5 incepi s5-[i vindeci rinile in conditiile in care
egti doar rareori conptient ci suferi?
Acum nu-!i rim6ne decdt si-!i deschizi mai mult inima
pentru a continua lectura. Vei remarca cd la sfSrgitul
fiecSrui capitol se afl6 o pagind goald, unde vei putea
s5-1i notezi ceea ce DECIZI si aplici ?n viafa ta de zi cu zi
din cele invdlate in capitolul respectiv. iXi reamintesc
ci pentru a determina schimbdri concrete gi pozitive in
viala ta, trebuie si TE DECIZI sd aclionezi diferit in viala
cotidianS. Trebuie, de asemenea, sd accepli ci nu ai
putut si faci schimbirile p6ni acum.

E
Lise Bourbeou
CAPITOLUL UNU
l.(r,<'<r ytiluktren- c.pf;r+r cinri rir.yti,
Pentru inceput, ili amintesc ci venim toli pe lume cu
rdni pe care trebuie s5 inv515m si ni le acceptim.
Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase
incarndri pi in funclie de planul nostru de via!5, unele
vor fi mai acute decSt altele. Suferinla are un grad
diferit pentru fiecare si cea mai mare parte dintre noi
nu ptim de unde vine qi nicl cum sd o impiediclm. Tot
ceea ce gtim este.ci numeroase situalii gi persoane ne
fac si reaclion5m pi si suferim. De aceea este at6t de
interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre.
De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru ci
sufletul nu mai poate si fie indepirtat de planul sdu de
via!5 repetabilS atunci cSnd ne lSsim ego-ul sd ne
conduci viala. Sufletul sufe16, pentru ci scopul
reincarnirilor sale este de a trii in dragoste adevirat5
pi acceptare de sine pentru a ajunge s5-gi trliasci
divinitatea. Sufletul nostru suferl in moduri diferite, in
funclie de rinile sale. Este deprimant faptul ci ne
l5sim ego-ul si ne convingS cd ne ajuti si suferim mai
pulin, c6nd in realitate el ne face si suferim mai mult.
Pentru Ego este imposibilsi simti
, suferinla sufletului.
Eltrf,iegte doar pentru elinsugi.
Modul preferat de ego pentru a ne face sd evitim
suferinfa generatd de o rand este de a ne convinge sd
purtim o masci, de fiecare dati c6nd acea rani ne
este activatd. El crede sincer ci astfel ne protejeazi gi
nu realizeazd cd proced6nd astfel nu facem dec6t si ne
intrelinem gisd ne alimentdm rinile. Cu c6t o ran5 este
alimentatd cu at6t ne face mai riu. Cu c6t acfionim
mai rapid 5i mai puternic cu at6t reaclia dureazi mai
mult.
De ce existd at6tea sinucideri? De ce existi milioane de
oameni care devin dependenli de substanle care ii
adorm, care ii impiedici sd fie congtienfi de o
problemi adevdrati * {igdri, dulciuri, jocuri, alcool,
droguri, medicamente? De ce existi din ce in ce mai
multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De
ce existd at6tea divorluri gi separiri? pentru ci
oamenii nu vor sd simtd toat5 durerea din sufletul lor.
Din pdcate, negarea acestei dureri nu face dec6t si o
intensifice. Pogi sd faci comparafia cu o rani fizici:
plaga este deschisi gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar
daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadi, infecfia
progreseazi gi durerea se ?ntefepte p6ni la limita de
suportabilitate. i1i rdm6n doui posibilitili: moartea
sau acliunea pentru vindecare. latd unde a ajuns
umanitatea! E momentul si devenim con$tienti de c6t
de urgent trebuie sd acf ionim pentru a ajunge si triim
o viafi fericit5 gi nu o viali in suferinli
Dupi at61ia ani de observalie gi dupd ce am ascultat o
mullime de oameni povestindu-mi problemele lor _
personale sau profesionale - mi-am dat seama cit este
ce al31'nglr s a t' stigtje 5a S:!g_{s3Jy 91 {r eqElg__l

Lise Bourbeou
de evident faptul c; atragem anumite comportamente
gi atitudini din partea celorlalli in funclie de rinile
noastre. Am ajuns si inleleg cd avem cu tolii cel pulin
patru din cele cinci rini. Suferim cu tolii de respingere'
abandon, tridare 9i nedreptate' Se pare cI doar rana
de umilinld nu o are toati lumea' Cea mai mare parte
dintre oameni admite ci are cel pulin doui dintre cele
patru rini menlionate, cele care sunt cele mai
evidente ;i cele mai dureroase' in funclie de
schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem
si constatim ci unele rdni par si se diminueze' iar
altele par si se agraveze.
Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS' Pirinlii
mei au fdcut tot ce le-a stat in putin-ti pentru cei
unsprezece copii, muncind mult, dar flri si fie at6t de
prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c6t ne-am fi
dorit noi. Nu prea aveau timp sd ne faci complimente
gi si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au
simlit mai degrabi respingi, allii abandonali oritridafi'
iar allii au suferit de nedreptate' Unii dintre noi au
suferit 9i de umilin[5. Acum gtiu ci nu ceea ce erau sau
ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle
asociate cu anumite rini' Era perceplia noastri
personalS a atitudinii lor.
in cartea despre rini am explicat cum in spatele
tridlrii se aflS abandonul gi cum in spatele nedrept;Iii
se ascunde respingerea,fdrl ca noi si triim aceste rini
cu aceeagi intensitate. Te sfituiesc s5-1i amintegti acest
lucru atunci c6nd vei sim[i nedreptate sau trSdare.
incerc6nd si afli de ce ti-e fric5 pentru tine intr-o
situalie care te rinegte vei descoperi cd fricile de a fi
respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare
gi mai dureroase. Acum am aceasti certitudine pentru
ci cele douS rini importante gi vizibile la mine au fost
Tntotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd
vreme ci nu sufir sau ci sufSr prea pulin de abandon
gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput sd
admit c5 frica de a fi respinsi 9i frica de a fi
abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi
tridati sau frica de a cidea victimi unei nedreptili.
i1i mai amintesc Ai faptul ci frica de a respinge, de a
abandona, de a trida pe cineva sau de a fi nedrept cu
cineva este tot atet de importanti ca frica de ce ar
putea s5-1i facd ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul
c5 te rSnegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te
abandonezi, te umilegti, te trddezi 9i egti nedrept cu
tine insuli in aceeagi misuri in care triiegti lucrurile
astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul
noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.
ffi
pE*epfi naistie jiu pfopila noxtf6
intCipritarb afiplelor ne provulca :. r'r':r'.,
',::r lntg*aatrnaisufb'ri$6.$1 ""tl.
. r''
"
' riiri:liii' :' rrlllfr''
n u ce&a cer'Cineuf,:e$t" o6'u,' gptl{ F.,ll r:'rl',r:::

Lise Bourbeau
Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiecSrei
rini gi a fiecirei m59ti la care si te raportezi pe tot
parcursul acestei c54i. Amintegte-li ci purt5m o mascd
ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau
de citre altcineva - pentru a ne proteja' Ego-ul ne
joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio
rand gi este convins ci negdnd rana, aceasta va durea
mai pu1in. Facem tot posibilul si ignorim rana 9i mai
ates sii nu o simlim, crezind ci astfel ceilal$i nu o vor
vedea gi nu o vor simli.
Caracteristicile fiecirei mSgti diferi pufin de cele
descrise in prima mea carte, deoarece includ gi
rezultatele tuturor cercetirilor gi observaliilor din
ultimiani.
RANA DE RESPINGERE
Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la v6rsta de un an.
Copil care se simte respins de cdtre pdrintele de acelagi
sex gi nu crede in dreptul siu la existenli.
Masc5: Fugar
Frica luicea mai mare: Panica
Atitudinea gi comportamentul rinii gi a miigtii active:
Fugarul crede profund ci nu valoreazi nimic sau nu
mare lucru. Este constant nemullumit de ceea ce
este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi ni-
mic. Are foarte pulind stimi de sine.
Este convins ci daci nu ar exista deloc n-ar fi mare
lucru. Se consideri diferit fa!5 de restul familiei.
Se simte neinfeles gi rupt de restul lumii, chiar gi de
umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi fe-
bril c6nd nimeregte intr-un grup.
$i-a dezvoltat mai multe moduri de fugd (astral,
droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri vir-
tuale etc.)
Se protejeazi in mod incongtient utilizind negarea.
Se rupe ugor de lumea exterioarS, refugiindu-se in
lumea sa imaginari sau in astral. Se poate chiar in-
Eu mi iuhesc

Lise Bourbeou
treba ce caut; pe Pdmant sau dace nu cumva a ate-
rizat intr-o familie care nu este a sa.
CSnd e singur este invadat de emolii, mai ales de
diverse frici.
Acordi pulini importan!5 lucrurilor materiale. Se
simte atras mai mult de zona spirituali sau de cea
intelectualS.
Posedi o imaginalie bogatd dar din p5cate o
folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere.
Crede, congtient sau nu, ci fericirea nu poate dura
prea mult.
Vorbegte in general pulin li se retrage dacd
nimeregte intr-un grup. ii este frici ci deranjeazd
sau cd nu pare suficient de interesant. Este consi-
derat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu
at6t pare cE devine invizibil.
in prezenla cuiva care ridicd tonul sau devine agre-
siv pErdsegte imediat situalia, inainte de a intra in
panicS.
Cdnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de
elinsugi.
Are o energie nervoasi care ii conferi o mare ca-
pacitate de munc5. Simte cE existi doar c6nd este
foarte ocupat, ceea ce il ajut5 sd se conecteze la
lumea materialS.
E un perfeclionist, care imbdtr6nind se panicheazi
din ce in ce mai mult la g6ndul cd n-ar fi capabil si
faci fali viefii. Crede ci 9i-a ratat existenla.
Vindecorea celor 5 rdni
o Frica de a fi respins il face si devini obsesiv in
anumite situatii.
o Utilizeazi frecvent cuvinte de genul: nimic, nulita-
te, a dispirea, inexistent, firi valoare etc.
Aspectulfizic
o Corpul mic, ingust, foarte slab.
o Partea superioari a corpului contractati, retrasi
. O parte din corp mai micd
. ii lipsette o parte din corp (s6ni, fese etc.)
o Prezinti scobituri (piept, spate, stomac)
o Are o parte a corpului asimetricS
o Ochii mici gi privire fugari
o Cearcine pronunlate
o Voce slabi, stinsa
o Probleme de piele (mai ales pe fali)
o Preferd vestimentalia de culoare neagrt
18

O
al
Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni
RANA DE ABANDON
Aparifia rinii: intre unu ti trei ani, in relatia cu
pirintele de sex opus. Copil care a suferit pentru ci nu
se sirnlea sustinut de citre pirintele de sex opus in
relalia afectiv5. l-a lipsit ,,hrana"afectivi sau a primit o
formd de afecliune lipsiti de cilduri ori diferiti de
agteptdrile sale.
Masca: Dependent
Frica lui cea mai mare: Singuritatea
Atitudinea gi comportamentul rinii gi a migtii active:
o Dependentului ii este foarte greu si ,,funcfioneze"
singur, iar singuritatea il inspiim6nt5. Cautd intot-
deauna prezenta 9i afecliunea altora. Are nevoie in
primul r6nd de suslinerea celor din jur.
o Adeseori suferi de tristele profundi (singur sau
nu)firi si prea gtie de ce.
Cdnd este singur pl6nge mult timp, firi si realizeze
ci de fapt Tgi pldnge singur de mili.
igi provoaci inconptient boli sau situatii dramatice
doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dez-
volti o atitudine de victimd, crez6nd sincer cd este
ghinionist.
Fuzioneazi u$or cu ceilal!i. Pitrunde in suferinlele
gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a
atrage atentia asupra sa.lnzrcut- FUGARULUT
RANA DE RESPINGERE

Lise Bourbeau
i9i evidenliaz5 partea de vedeti, de cele mai multe
ori exprimatd intr-un mod dramatic, doar pentru a
atrage atentia. intr-un grup, ii place si vorbeasc;
despre el insugi. Raporteazi orice intdmplare la el
insugi.
Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil si faci sau si
decidd ceva de unulsingur.
Cere intotdeauna pErerea gi ajutorul celorlalli gi de
multe ori preferi sI pari incapabil doar pentru a
obgine ajutor, nu pentru ci nu ar putea reupi sin-
gur. P6ni la urmS e foarte posibil si nu urmeze sfa-
turile primite pentru cd de fapt, el cauti doar
aten!ie.
C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva
o face doar in sperantra ci acesta se va ocupa de el.
Are suiguri gi cobo16guri frecvente, ast5zi vesel
m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza
emo[iilor.
Dificultatea de a termina o relalie il determind si
faci tot felul de compromisuri ca si nu rim6ni sin-
gur.
Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta
este o dovadi de dragoste.
in prezenla unei persoane furioase sau agresive se
inmoaie brusc gi devine ca un copila; speriat
imbdtrinind, spa,ma de singuritate cregte.
Deseori preferi si indure o relafie dificilS decAt sd
rim6ni singur.
o Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent,
nu maisuport, o las baltd etc.
Aspectulfizic
. Corp longilin, subgire, firi tonus
o Sistem muscular nedezvoltat
o Brale lungi, care se bdlinginesc pe 16ngi corp
o Umerii cdzuti
o Spatele curbat
o Pirli ale corpului cizute, flasce
o Ochi mariSitrigti
o Voce slab5, p16nglcioasi
o Se sprijind foarte des de ceva sau de cineva.
o Preferi hainele largi , li16i
22

Lise Bourbeou Vindecorea celor 5 rdni
RANA DE UMTUNTA
Aparilia riinii: intre unu gi trei ani, in raport cu
pirintele care i-a reprimat orice formd de plScere
fizicS. Aceasti ran5 poate ap5rea in raport cu unul
dintre pdrinli - cel care se ocupi de dezvoltarea fizici
gi sexual5 a copilului - sau in raport cu ambii pirinli.
Copil care a suferit umilirea din partea unui pirinte
pentru c5 a experimentat pldcerea simlurilor.
Libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea
represivi gi dispreguitoare a pirintelui. A simlit ruginea
fa15 de acest pirinte.
Masca: Masochist
Frica luicea maimare: Libertatea
Atitudinea gi comportarnentul rinii gi a mSgtii active:
o Masochistul are un suflet de misionar, pe care il
manifesti adesea prin frici
o I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din
familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent.
Face tot ce poate pentru a se arita demn in fala lui
Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Cre-
de ci pentru a fi spiritual gi demn, trebuie si
ugureze suferinfele umanit5fii. Din acest motiv igi
face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pu-
ndndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti par-
te, masochistul are dificultS[iin a accepta ming6ie-
rile sau risf51ul.
hrzrcu t- DEPEN DENTU tut
RANA DE ABANDON

Lise Bourbeou
Este foarte relinut in vorbire, pentru cI a inleles ci
n-are dreptul si spund lucruri care si-i deranjeze
pe ceilalli. Are chiarinclinalia s5-iscuze pe al!ii.
Refuzi sd-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile
pe care aceasta i le procurS.
Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor
pentru ci se teme ci va fi coplegit giiiva fi rugine.
ii este, de asemenea, teami ci va fi pedepsit daci
se bucuri prea tare de viali.
A avut mai multe intimpliri implicAnd sexualitatea,
at6t in copilSrie c6t giin adolescen!5.
Face tot ce poate ca si nu fie niciodatd liber, cdci
pentru el ,,a fi liber"inseamnS ,,a fi neingridit gi a
avea prea multe pl5ceri"
iSi reprimi astfel libertatea, p ,rn6nd nevoile
celorlalli Tn prim plan gi neavdnd astfel timp si se
bucure de propria viali. Crede ci prin pl6cerile
simlurilor se depirteazi de spiritualitate. in plus,
nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet.
igi cunoagte nevoile, dar nu gi le ascultS, crez6nd cd
trebuie sd se sacrifice pentru a se simliimplinit.
Se simte deseori maculat, grobian, indemn. Uneori
chiar dezgustat de elinsugi.
Compenseazi insd 9i se recompenseazS m6nc6nd,
crezdnd ci igi face pl5cere, dar ruginea gi auto-
culpabilizarea ii strici 9i aceasti bucurie.
Se ingragd cu ugurin!5, pentru a-gi gdsi motive de a
nu se bucura de plicerea simlurilor.
e Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin
autoderiziune, umilindu-se singur.
o Este atras de locuriin care nu se int6mpli mare lucru,
cici nu este congtient de mSretia sufletuluisiu.
o Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic,
gras, porc, murdar etc.
Aspectulfizic:
o Supraponderal, rubicond
o Talie scundi
o Fati rotundS, bucilatS
o Ochi mari, rotunzi cu privire de copil
o G6tulgros
o Micd umfldturi de bizon in partea de sus a spatelui
o Partiale corpului rotunjite
o Se imbraci deseori cu haine strimte, ceea ce-i
scoate in eviden!5 rotunjimile
. iti piteazd deseori hainele
o Voce mieroasi

Lise Bourbeau Vindecorea celar 5 rdni
RANA DE TRADARE
Aparitia rinii: intre doi 9i patru ani, in raport cu
pirintele de sex opus. Copil dezamigit, fiindci a simlit
ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de
cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau
manipulat in zona sa dragoste - sexualitate. $i-a
pierdut increderea in acel pirinte dupi ce a suportat
promisiuni neindeplinite, minciuni sau semne de
slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi
asuma responsabilitatea.
Masci: Controlant
Fricile principale: disociere, separare gi renegare
Atitudinea gi comportamentul rinii gi a migtii active:
o Controlantul face totul pentru a-i convinge pe
ceilalli de for-ta personalitltii sale. igi folosegte
calitilile de conducitor pentru a-gi impune voinla.
o igi neglijeazi vulnerabilitatea giincearci sd se arate
puternic. line ca ceilalli si gtie de ce este el capa-
bil.
o Face in aga fel inc6t si fie considerat responsabil.
Crede ci a fi responsabil inseamnd a fi 9ef. in reali-
tate este de fapt iresponsabil, cici ii acuzi intot-
deauna pe alfii gi d5 vina pe ei. igi gisegte cu
ugurin!5 scuze, astfel inc6t si scape de acuzalii.
lrrzrcu r- MAsocH tsru LU I
RANA DE UMILINTA

Lise Bourbeou
+-
lncearci si fie special, important. Cauti titluri gi
onoruri, incearci sd fie in centrul atenliei.
Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat,
acordind imediat incredere unei astfel de persoa-
ne. Uiti sd fie vigilent 9i in caz de dezamigire devi-
ne neincrezitor
Reputalia e foarte importanti pentru el gi dacd
gi-o simte ameninlati este gata si o distrugl pe a
celui care i-o pune in pericol
Minte cu ugurinli pentru a scSpa basma curatS,
dar nu poate tolera ca cineva s5-l mintl pe el. Nu il
deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna in sine.
Exemplu: DacI domnul i9i ingealS sofia, aceasta va
fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti decSt de
faptul ci domnul ;i-a gdsit pe altcineva.
Are foarte multe agteptlri de la ceilalli gi este foar-
te exigent. Atunci c6nd delegi o activitate cuiva in-
sistS ca lucrurile si fie ficute in felul siu gi in ritmul
sdu, pentru a-gi demonstra superioritatea gi
importanfa. Controleazi intruna, din lipsi de in-
credere.
ii place sd prevadi totul, pentru a putea controla
totul. Nu suporti ca ceva sau cineva s5-i strice pla-
nurile. Accepti cu greu neprevSzutul.
Se crede indispensabil 9i ii place si creadi ci
ceilalti nu s-ar descurca fdri el.
Se destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in
cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el.
in nici un caz nu vrea si vorbeascd de gregelile sau
de slSbiciunile sale.
r Este un bun manipulator 5i profiti pentru a_gi
controla partenerul. Refuzd sd admiti ci este in
ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia.
Manipuleazi prin orice mijloc: bosumfldri, gantaj,
minciuni, seducfie, fipete, amenin!6ri. poate ajun_
ge chiar la violentS.
. intelege 9i aclioneazd rapid, dar de multe ori dupi
o judecatd pripitS.
o E intotdeauna sigur pe el pi incearci si-gi impuni
punctul de vedere in fala celorlalti. ii place sd aibi
ultimul cuv6nt.
o Este ranchiunos. poate si puni brusc capit unei
relalii gi sd refuze apoi orice contact pentru o lungi
perioadi de timp.
o Este intolerant gi lipsit de rdbdare fali de cei ce se
mi;cd maiincet. Nu eziti sd-gi manifeste furia.
. incearci si pard independent pentru a evita frica
de separare, de a fi abandonat. ii criticd pe cei
dependenli.
o Folosegte cu precidere cuvinte ca: asociat, diso_
ciat, separat, pirisit, intr-adevlr etc.
Aspectulfizic:
o Birbatul arati fo45 gi putere in partea superioard
a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile.

Vlndecqreo celor 5 rdniLise Bourbeau
La femeie goldurile sunt mai largi decdt umerii.
Bazinul deeaji for!5.
Mugchi dominanliin mai multe zone ale corpului.
Voce puternicd.
Piept bombat.
Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabi
puternic.
TendinlS de a face burti, cu vdrsta.
Ochi mari, privire intensS, seducdtoare.
Preferi ha inele colorate
tii',1,t
(D (lD
{3

lnzr cu r- coNTRor.ANTU tu r
RANA DE TRADARE
fir {S
32

RANA DE NEDREPTATE
Aparilia rinii: intre patru 9i gase ani, in relalie cu
pdrintele de acelaqi sex. Copil care a suferit din cauzi
ci pdrintele de acelagi sex a fost distant, rece' Nu a
putut si se exprime, sI fie el insugi in relalia cu acel
pirinte.Areaclionatrenun}6ndlapropriasensibilitate,
impun6ndu-;i si evolueze 9i si fie perfect' $i-a blocat
exprimarea individua lit5lii.
Masca: Rigid
Frica princiPali: I ndiferenla
Atitudinea 9i comportamentu! rinii 9i a migtii active:
o Rigidul incearci si pari vioi 9i dinamic, chiar 9i
atunci c6nd este obosit.
o Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau
ci il deranjeazi ceva. Daci admite existenla unei
probleme, se gribegte si adauge cd nu e mare lu-
cru, ci se descurc5 singur sau cd deja a rezolvat'
. igi folosegte autocontrolul pentru a fi perfect 9i
pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabi-
lit sau acel ideal pe care ceilalliil agteapti de la el'
o Face totul pentru a-9i controla furia 9i o face
congtient, de teami si nu-gi piardi controlul'
o Poate incerca s6-i controleze pe ceilalli atunci c6nd
perfecliunea ii este pusi la indoialS gitrebuie si se
apere.
. in ciuda faptului cd vrea ca totul si fie perfect pi
echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o
acuzalie sau un gest. Nu iSi dE seama c6t de ne-
drept poate si devini uneori fa!5 de algii sau chiar
fa[5 de elinsugi.
o Rigidul nu vrea s5 SIMTA. igi manifesti cu greu sen-
timentele pentru ci nu gtie cum s5-9i gestioneze
sensibilitatea. ii este teami ci s-ar putea s5-gi
piardi controlul 9i s5 nu mai fie perfect ?n ochii
celorlalli.
o Pare de altfel rece gi insensibil, pentru ci incearci
si arate - altora, dar gi sie insugi - ci nimic nu-l
atinge. Din acest motiv este incapabil si stabileasci
relatii profunde, intime.
o Se comport5 foarte aspru cu corpul sdu gi admite
doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la
frig sau la durere, se mindre$te cA nu are nevoie
de medici sau medicamente.
o Se crede apreciat mai ales pentru ceea ce face gi
pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6ni c6nd to-
tul nu este terminat 9i perfect. inainte s5-9i permiti
vreo plScere trebuie si simtS ci o merit5, muncind
pentru ea.
o Pretinde mult de la el insugi, vrea si fie tot timpul
performant gi nu-gi respectd limitele. De aceea nu
tolereazi lene;ii.
o Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupd
pirerea lui - ii merge prea bine.
Lise Bourbeou
35

Lise Bourbeou
o Totul trebuie sd fie corect, justificat gi explicabil.
C6nd este prins cu vreo gre$ea15 se justifici imediat
gi de teama de a fi prins igi pregitegte justificirile
din timp.
o Nu se poate abline si nu intrerupi pe cineva care
face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer ci astfel il
ajut5. ii critici cu ugurinli pe cei care nu se com-
porti aga cum i se pare lui ci ar fi drept gi corect,
se critici ugor 9i pe sine. in opinia lui cunogtinlele
sunt mai importante decSt sentimentele. Se
m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale.
o CAnd i9i atinge limitele poate deveni foarte sarcas-
tic, batjocoritor, inci pi!6 nat ;i intra nsigent.
o Utilizeazi frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact,
nici o problemS, cu siguran!5, niciodati, trebuie,
intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi mul-
te superlative.
Aspect fizic:
. Corp bine proporfionat, cAt de perfect se poate
o Jinuti dreapti
o Umeripitrali
o Pirtiale corpului rigide (picioare, g6t, spate)
o Migciririgide.
o Aparitie ingrijiti gi seducitoare
o Mijloc sublire, str6ns cu centuri sau cu hainele
o Falci puternici
Vindecorea celor S rdni
o Abdomen plat, pe care gi-l !ine supt
o Fese rotunde, bombate
o Ten curat, luminos
o Privire strSlucitoare, vioaie, directd
o Voce uscat5, vorbire rapidi

lrrzrcur- RtGtDULUt
RANA DE NEDREPTATE
Activarea rinilor
Atitudinile gi comportamentele prezentate la
descrierea fiecirei mSgti se manifesti in momentul
c6nd rana respectivS este activati ;i decidem si
purtim acea masc5. De ce s5 purtdm o mascS? Pentru
ci ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd
comportamente diferite vom resimfi mai pu]in durerea
provocat5 de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli
nu ne vor observa rana.
Putem face o comparalie cu modul in care acoperim o
rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un
medicament ?nainte de aparilia durerii. Putem
pretinde astfel ci nu existi nici o problemd. Durerea
fizici este o reflectare a unei durerii psihice 9i scopul ei
este s5 ne atragi atenfia asupra adeviratei cauze a
rdului.
Aceasti carte i1i va indica mijloacele prin care vei ili
putea pune capit suferinfei de unul singur. Acest lucru
nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS, Va
trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi
pe misuri ce vei invd1a si le utilizezi vei reugi s5-fi
atenuezi durerile firi ajutor din exterior.
Vindecarea unei rdni sufletegti poate fi comparati cu
vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani
care poate si giseascd mesajul corespunzdtor unei
dureri fizice a trecut prin diverse stadii de invSfare. La
inceput, nu iSi de seama 9i este in intregime
Lise Bourbeou

Lise Bourbeou
dependenti de ajutor exterior (medicamente sau
terapeut). Pe urmi devine congtientd ci existi un
mesaj dincolo de durerea fizici 9i - continuAnd si
urmeze tratamentul - incearci s5 decodeze acest
mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul
respectiv gi nu mai are nevoie de ajutor exterior.
Cum se activeazi o ran6? Se poate int6mpla In trei
feluri, cum am menlionat mai devreme cSnd vorbeam
de,,Triunghiul Vief ii"
Egti afectat de atitudinea sau comportamentul
pe care cineva le are la adresa ta.
Te simli vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l
vei rini 9i ii vei activa vreo ranl prin ceea ce
faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si
faci sau si spui.
Suferi din cauza din a ceva ce-!i faci sau cum
egti cu tine insuli.
Trecem zilnic de la o rani la alta, in functie de
circumstanle 9i de persoanele pe care le frecventim.
Am remarcat ci in general, in viala profesional5
suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate,
in timp ce in viala personali avem abandonul gi
nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu
noi ingine. Nu-i acuzim pe ceilalli ci ne umilesc. Voi
explica asta in capitolul despre umilin!5.
>{Xo>-<
Dupi lectura acestui capitol am decis si aptic in viafa
mea urmdtoarele:
1.

Copii odoptdli trebuie sd considere cd rdnile lor au
fost octivote de pdrinlii biologici sou de cei odoptivi?
Rinile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la
vSrsta de gapte ani. Conform anumitor curente din
psihologie ne dezvoltim toate credinlele p6nd la
vdrsta de papte ani. E sigur cI cea mai mare parte a
modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele,
sentimentele, deciziile, le tr5im in mod incongtient. in
ceea ce privegte aparifia sau activarea rSnilor aceasta
se prezintd at6t prin relalia cu pirinlii adoptivi c6t 9i cu
cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol
important in primii $apte ani de viali au participat la
,,trezirea rinilor" existente inainte de nagtere. Bunici,
educatori, profesorii sau orice alti persoani
importantS. Am ascultat cu atenlie numeroase
mirturii ale unor persoane adoptate, care la
maturitate gi-au gdsit pdrintrii biologici. Pe misuri ce
incepeau s5-i frecventeze gi sd petreaci mai mult timp
cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor,
deci gi intre emoliile, fricile 9i credinlele lor. Un copil
adoptat va avea intotdeauna o legituri foarte
puternici cu pirinfii sii biologici, datoriti faptului ci
i-a ales pentru aceastd incarnare. LegStura ror geneticS
este la fel de importanti ca legitura dintre sufletele
lor. Daci egti copil adoptat, amintepte_fi cd experienla
unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face
parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd
accepli aceste r;ni in viala ta. i1i va fi foarte greu se te
vindeci atata timp c6t nu fti asumi responsabilitatea
acesteialegeri.
De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acliona
gi vor reacliona in raport cu acesta in funcfie de ceea
ce au de invilat impreuni. Absolut nimic nu este tdsat
la int6mplare. Viala este at6t de inteligenti inc6t
trebuie neapdrat si acceptdm aceasti inteligen;i. Am
auzit de multe ori c6te o mamd pl6ng6ndu-,", tUu Sii,cum de imi pierd controlul otdt de repede cu fiica mea
ceo micd. Are tolentul de o md face sd reacf.tonez Si sa
uit de bunele mele intenfii de a fi mai tolerontd cu eo.
Nu infeleg, mai ores cd n-am ovut deroc qcest gen de
probleme cu soro ei, care e cu doar trei oni moi mare.
in acest caz, rinile se activeazd pi la pdrinte gi la copil.
Mama igi pierde controlul pentru ci se simte respinsd
de fiica ei. Dupd asta se auto_acuzd cd este o mami rea
(rini de respingere 9i de nedreptate) 9i reacfioneazd cu
furie' Acest gen de reacfie poate surveni chiar daci fata
nu scoate nici un cuvdnt: o privire sau o anumite mimici
ajung. Asta demonstreazl foarte clar cd suferinfa ne
este provocatd de interpretarea pe care o ddm faptelor.
o rand activati ra una indicd faptur ci acea rand a fost
activatd gi la cealalti, in acela;i moment gi cu aceeagi
intensitate. La fel se int6mpld gi in cazul unui copil
adoptat.
Lise Bourbeou
CAPITOLUL DOI
intrebarl ft <tttexttr-,
Acest capitol regrupeazi ?ntrebiri
frecvent in atelierele 9i conferinlele
Corpul
care nr se pun
Scolii Asculti-ti

Lise Bourbeau
Precizez aici ci nu este necesar si gtim cind gi de citre
cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie. E
suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misuri ce
devenim mai congtienli giinvd!5m si ne acceptim mai
bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare.
Docd unul dintre pdringi o lost obsent cdnd eram mici,
inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost octivote?
Din picate, nu. $tiu ci unora le-ar fi plicut si aibi
aceasti pans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o
mami gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace
rolultatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon
gi de tridare. Rdnile au putut si fie activate in moduri
diferite:
o Prin ceea ce mama a povestit despre absenla
tat5lui.
o Prin ceea ce fiica a observat la alti tati, ai altor
copii.
Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei
alte persoane de sex masculin din familie.
Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre tatdl
siu.
Prin orice bdrbat care poate reprezenta un tatd in
ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de
familie.
Vindecoreo celor S rdni
Lucrurile se petrec la fet pentru tofi ceicare au avut un
singur pirinte in copilirie giin adoiescenli
Mama med o murit r,rd or"M
recdsdtorit cdnd oveam Sase. Care dintre cele doud
mome mi-ou octivot mai mult rdnile.
in familiile reconstituite, tofi cei care joaci un rol
parental au influenfe asupra ta. Tn general, pirinlii
biologici activeazd rini mai profunde, dar de ,rt," oii,
noul pirinte nu face decdt si continue aceastd
activare.
Amintegte-fi ci atragem intotdeauna persoanele de
care avem nevoie in fiecare moment al viefii noastre.
Persoonele homosexuare or tMpdrinlilor?
Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat,
homosexualitatea sa nu are nimic de_a face cu rdnile.
Preferinfa sexuali este un fapt foarte personal gi de
naturi strict fizicd, chiar dacd alegerea se face ca
reaclie la relafia cu unuldintre pirinti.
Ceea ce este important - repet _ nu este si gtim cine a
fost prima persoand care a activat unete rini, ci sd
recunoagtem ci avem aceste rini gi cd pirinlii noptri
au fost alegiin funclie de planul lor de viafi, care este
str6ns legat de al nostru. Ei participi intotdeauna la
dezvoltarea noastri spirituali.

Lise Bourbeau
Reaclia la alegerea homosexualitSlii unei persoane are
legituri directi cu ceea ce acea persoani are de
inv51at. in general, dacd pdrinlii accepti cu ugurin!5
aceastS alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar
rSnile sale nu se vor activa in sfera sexualitSlii. Daci
unul sau ambii pirinfi nu vor accepta, atunci se vor
activa una sau mai multe rdni. Putem determina aceste
rini pe baza descrierii lor.
in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor
activate poate fi mai dificilS. De exemplu, c6nd doui
femei trdiesc impreuni, una poate juca mai pregnant
un rol de birbat. Dacd este cazul tiu gi egti considerati
a fi femeia din cuplu, partenera ta poate si i1i
retrezeasci suferinlele trdite cu mama ta dar gi pe cele
avute in raport cu tatil tdu.
Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci s5
afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect
fiecare ran5, pe misurd ce se activeazd 9i asta ili va
imbunit5li relafia. DacS iti accepli ugor
homosexualitatea vei fi mai pulin confuzi gi vei putea
s5-ligestionezi mult mai ugor emoliile trdite.
Aud des c5 aceastS confuzie se manifesti deseori gi la
cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci
partenerul ei se comportl aseminStor mamei ei gi se
intreabi cum si-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si
se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va
indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii
corespunde. Venific6nd pe urmS cum gi-a judecat
partenerulin modul sdu de A Fl va descoperiiin final cI
la fel gi-a judecat 9i tatil. Confuzia vine din faptul ci
degi comportamentul este diferit, acuzafia este
aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, ?ntr_un alt
capitol al acestei cd4i.
Auzim din cein ce moi a"t a@
bisexuale, intersexuale etc. pe cine trebuie ocesteo sd
Rispunsul este acelapi. piringii ne activeazi
intotdeauna anumite rdni, fdrd sd vrea, pentru ca noi
sd devenim congtienfi de ceea ce avem de invigat, la
fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolutia sufletului
lor. Atunci c6nd o persoand alege un mod de viafi in
afara normelor obignuite, Lrt" predispusi siexperimenteze diferite forme de respingere, at6t din
partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere).
Cu toate astea, existd milioane de oamenicare se nasc
cu o rani gravi de respingere, degi par si trdiasci
absolut conform normelor. Este deci preferabil si nu
ne pierdem timpul ciutdnd diferite detalii, ci sd ne
concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor
suferinle, pentru ci nimeni artcineva nu o poate face
in locul nostru.
ia in considerare pentru activarea rdnilor lor.
Ce se intdmpld cdnd este ro@
De cdtre cine este influengat copilulin privinla rdnilor
sole?
in cele noud luni de sarcini legdtura dintre cei doi este
foarte puternici, pentru ci fitur depinde ?n totaritafe
de mama purtdtoare. El este deci infiuenfat de ceea ce

Lise Bourbeou
ea triiegte, de ceea ce ea simte' Pentru ci nu existl
hazard, femeia disponibili 9i dispusi si poarte acel
copil il va influenla in funclie de nevoile lui sufletegti.
Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita
repede inceputul de viald 9i va trii experienlele de
care are nevoie alituri de mama care il va cregte'
Acest gen de experienld poate fi triit diferit' Unii copii
se poisimli respingi, allii abandonali sau nedrept5lifi'
Pot exista copii care si considere aceasti alegere de
nattere demonstreazi ci na9terea lor este foarte
doriti.
f, ,it"t" ,r*ttre fecundolio in vitro este des folositd'
Ce influenle poote ovea aceastd metodd osupra rdni-
lor sufleterti ale coPilului?
Trebuie din nou sd ne amintim cI hazardul nu existd 9i
ci totul ne este pre programat inainte de nagtere' in
conformitate cu planul nostru de viali' Putem
considera ci dacl sperma tatilui este fecundati de
citre mami totul se petrece normal' Mai ales pirinlii
respectivi trebuie si se intrebe ce au de invilat din
aceasti experienti. Copilul va gti doar ci a fost foarte
dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii.
Fecundalia in vitro se poate face 5i cu sperma unui
necunoscut, fecundatd de cltre mamS' in acest caz
copilul va trii aceleagi stiri ca 9i c6nd ar avea un tati
absent sau disPdrut.
in situafia in care o mamd surogat fecundeazi sperma
tatdlui, putem si consideram aceleapi efecte ca in
cazul mamei purtitoare.
Este important si relinem ci indiferent de
circumstante - sufletul copilului (9i cel al pirinlilor)
aveau nevoie de aceste experiente pentru a putea
evolua ?n conformitate cu planul lor de via;5.
Doar ego-ul crede cd suferinlele ne sunt cazate de
citre ceilalli. C6t timp acceptim si credem asta,
consider6ndu-ne victime, nici o dezvoltare spirituali
nu este posibili.
Ali spus cd fiecare dintre noi dvem cele potru rdni, cu
exceplia umilin.tei. Cum se foce cd eu sunt singuro din
Iamilie cdre dm oceastd rond?
C6nd spun avem toli patru rini din cinci asta nu
inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de
umilinli. Avem cu tolii o memorie geneticd mogteniti
din familie aga cum avem gi o memorie celulari
acumulati pe parcursul vietilor triite de sufletul nostru.
Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a invd1a si
acceptim tot ce poate fi triit pe aceasti lume. Pe
parcursul unor viefi, experimentim gi rana de umilinli,
pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei
Persoana care a pus aceasti intrebare credea ci este
singura din familie care suferi de aceasta ran5.
Ciut6nd mai atent ?n genealogia familiei va gisi -

Lise Bourbeou
foarte probabil - o persoane care ii seamini mult ti
care este gi ea la fel de afectatS. lntuilia imi spune ci
atunci c6nd cineva seamini foarte mult cu un
stribunic, de exemplu, este de fapt acelagi suflet care
s-a reincarnat pentru incerca si completeze un proces
de acceptare ce nu care nu a fost incheiat.
Vid adesea oameni care nu pot accepta rana de
umilin!5 a unui membru de familie giTi spun lucruri de
genul: De ce ii losi sd profite de tine in halul acesta?ESti
prea bun! Sau: De ce te ingro$i atdt? Ar trebui sd Sii
pulin regim!
Daci te simli criticat - in g6nd sau in cuvinte - cei
rotofei care au mai multe caracteristici ale m5gti de
masochist, vei tti ci inci nu ai acceptat
comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilin!5.
S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau sd fie
am6nati pentru o via!5 viitoare.
E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar
fala rotundi 9i nici un alt semn vizibil al acestei r5ni.
Daci se controleazl si nu se ingrage, din cauza migti
de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de
acceptare.
E mult mai inlelept sd facem fa15 lecliilor pe care
trebuie si le inv51im. Astfel, nu evitSm doar si retrdim
aceleagi suferinle gi in alte vieli, dar cel mai mare
beneficiu al acceptSrii de sine gi de allii este fericirea
pe care o resimlim.
Gemenii au aceleagi rdni?
PSni nu de mult se credea cd gemenii falgi erau diferi!i,
avdnd fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii
identici erau identici din toate punctele de vedere, at6t
fizic c6t gi ca trdsituri de caracter. unii cercetitori suslin
acum cd gemenii identici nu sunt identici LOA%, maiales
in ceea ce privegte modul de viati pe care il adopti gi al
bolilor pe care le au. De exemplu, cercetitorii nu
reugesc si infeleagi cum este posibit ca unul dintre
gemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar
cel5lalt doar pe la 70 de ani.
Existi foarte multe studii despre gemeni, multe dintre
ele inci in curs de validare, aga ci cei interesali le pot
gisi cu ugurinli pe net.
Jinind cont de legea cauzd-efect, care ne spune noi ne
construim via[a prin actiunile gi deciziile noastre,
inlelegem de ce gemenii triiesc experienle diferite,
chiar daci par identici.
Ceea ce face diferen[a, sunt alegerile pe care le fac in
cursul vietii lor. DacS unul alege si devini mai
congtient pentru a-gi diminua suferinlele, adicd daci
preferi dragostea in locul fricii, acceptarea in locul
rezistenfei, lSs6ndu-9i astfel inima si-i dirijeze viala 9i
nu ego-ul, cu siguran!5 acesta va avea mai pu[ine boli
dec6t cel ce va lisa ego-ul si-l dirijeze. Eu am observat
ci in cazul gemenilor identici, exist5 multe $anse ca
atunci cdnd unul adopti un nou comportament,
celSlalt s5-l urmeze. Sunt atSt de unili, ci se simt

Lise B.ourbeau
foarte u$or unul pe altul, chiar: c6nd sunt la distan]i. S-
ar pirea c5 cel care s-a niscut primul are mai multi
influentrS, dar cum toti avem liber arbitru, este
imposibil s5 anticipSm fard gre;ea15 cum se vor
comporta doi gemeni identici.
Dupd lectura acestui capitol am decis si aplic in viala
mea urmitoarele:

Lise Bourbeou
CAPITOTUL TREI
Eg.s*ul, cRL mnl Yn-ar?e ob*tacsl
UL fa+a" windnrdrqL,rfuniLo#
CAnd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce
ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut,
c6nd atilia autori importanli ficut si curgd r6uri de
cerneali pentru a ne ajuta si intelegem influenla
covArgitoare pe care acesta o are in viala noastr6.
Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza
trezirii congtiinlei colective insisti atdta se facd simtit.
li este fricd ci ar putea dispirea.
Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile
mele, la fel ca in atelierele gi conferinlele $colii
AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din
cirfile mele sau au participat la conferinle sau ateliere,
m-am gdndit si adaug mai multe exemple in acest
capitol 9i pe parcursul ci4ii. Vreau si vd ajut astfel si
recunoatteli mai precis momentele e care vi dirijali
singuri viafa gi momentele in care vi lSsali controlati
de ego.
Timp de 45 de ani am citit mii de cirfi gi am participat
la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinfa,
iar de peste treizeci de ani predau eu insdmi asemenea
cursuri. Cu toate acestea inci descopdr lucruri noi. La
fiecare noud descoperire rim6n mirati gi mi intreb
cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel
lucru.
lati de ce insist in a te ajuta, prin aceasti carte, sd
descoperi la rdndul tiu imensa influenli gi putere pe
care ego-ul o are asupra ta. Sunt sigurd ci nu sunt
singura care devin din ce ?n ce mai congtienti, cu
fiecare zi, cu fiecare siptim6nd, cu fiecare an care
trece.
Dupi ce m-am tot intrebat dacd este posibil ca intr_o zi
s5 scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are
asupra vielii mele, m-am hotir6t p6nd la urmd sE o tas
baltd gi si mi g6ndesc doar la bucuria pe care o trdiesc
de fiecare datd cdnd Tmi dau seama de modurile
diferite in care ?ncearcl si md picileasci gi si md
controleze. Doar aga voi reugi sd-mi controlez viata mai
bine.
Crearea Ego-ului
Aud deseoriintrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e
ofit de important in viofo noostrd?
Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in
care Omul gi-a dezvoltat energia mentali, in urmd cu
milioane de ani. i1i amintegti de Adom ;i Eva? Triiau Tn
paradisul terestru, Erau perfecti. C6nd Eva a gustat din
pomul cunoagterii (dimensiune mentali), au devenit
imperfecli gi au apirut problemele. Aceasti poveste
simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei
mentale am mogtenit puterea de a alege. Suntem
singurele creaturi de pe suprafafa pdmdntului care
avem liber arbitru. Cu timpul, am ales si dim mai mult
loc dezvoltSrii dimensiunii noastre mentale, i-am
utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd ci ne

l-ise Bourbeou
va fi util, cAndva, dupi care l-am ldsat sd devini mai
important dec6t puterea noastrS de a alege. Din
picate, am uitat c5 singura putere adevSratd este cea
a fiinlei divine pe care o avem in noi - lumina noastrS,
marea noastri inlelepciune.
Putem compara ego-ul cu un vecin, ciruia i-arn oferit
multd ospitalitate gi care p6nd la urmd vine la noi in
casi gi ne spune cum sI ne comportim. Acest vecin
s-ar simli super important 9i irrdispensabil. Ar fi sincer
convins c5 nu putem trii fdri el, ci n-am fi capabili si
luim nici o decizie in via{a noastrd firi ajutorul lui.
Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru
ci eleste convins ci ne ajut5, ci ne face un serviciu.
Aga se intdmpld cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege
ce se int6mplS cu adevSrat, nu se poate vedea. lati de
ce trebuie si inv515m si ne observim, pentru a realiza
c6nd este prezent. Este ca o pati pe o lesiturd, care
nu gtie cd este o pat5. Trebuie si fim in afara tesdturii
pentru a vedea pata.
E important sd ne amintim ci ego-ul este ficut din
energie mentalS. Dimensiunea noastrl mentalS ne
este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica,
memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici
si o vedem, nici sI o atingem, spre deosebire de
dinnensiunea noastrS fizicl, dar care este totugi foarte
prezenti 5i foarte importantS. Pentru a putea si
gindim, s5 ne organizim, mentalul nostru trebuie si
se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a
invilat dea lungul timpului. Dimensiunea noastrd
mentalS este fericiti si echilibratd atunci cAnd
Vindecareo celor S rdni
folose5te tot ceea ce a invdlat pentru a ne ajuta sd
facem fald nevoilor fiinfei noastre.
De ce trebuie sd vorbim atata de ego in aceastd carte?
Este foarte important pentru cd asta te va ajuta sd
devii mai congtient de toate ddlile c6nd o rand i1i este
activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevdr, fiecare reaclie
este provocatd de activarea unei rini, iar asta
demonstreazd de fiecare dati influenfa ego_ului.
Ce este ego-ul
Ego-ul este o creafie specific omeneascd" pentru a
supravielui el se hrinegte din energia noastrd mentali.
Se bazeazi doar pe ceea ce a fost i.nvitat tn trecut. De
exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi
pentru cd a9a a fost la un moment dat, in trecut, este
tratatd ca periculoasd pentru totdeauna, adicd at6ta
timp c6t il ldsdm.
incearcd intotdeauna sd opreascd rnersul lucrurilor,
neg6nd pe c6t posibil orice schimbare. Una din
specialitdlile sale este suferinta.
Ego-ul sufere din cauza dorinletor sale nesatisficute
gi, de asemenea, de teama de suferinli daci
Cdnd iti daiseama ci ego-ulte domini ptii imediatcE
pgGio mascd asociati cu una dintre rinile tale
dorinlele sale s-ar concretiza

Lise Bourbeou
Ego-ul nu poate trii in realitate, cSci compare totul la
tumea pe care gi-a creat-o' E convins ci lumea sa este
ceareals.Dec6teoriamauzitadullipl6ng6ndu-sede
evenimente dificile din copilirie, convingi fiind ci
acestea au fost reale. Dupi verificirile ficute in
familiile lor gi-au dat seama c5 perceplia lor despre
aceste evenimente este fals5, ci nimeni altcineva din
familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele
respective ca fiind dificile. Acegti adul-ti au suferit din
cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru
faptul ci ego-ul lor i-a influenlat si perceapS acele
evenimente intr-un anumit fel, in loc si vadi
realitatea.
Eu vin dintr-o familie cu unsprezece copii 9i sunt sigurS
ci dacS ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare
dintre noi am spune altceva' C6nd eram tinirl am
avut parte de un incendiu la casa noastri 9i dupi mulli
ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una
dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a
petrecut atunci' Am trdit fiecare un incendiu diferit'
lati influenla enormi a credinlelor gifricilor noastre' a
ego-ului. Fiind creat din materie mentalS' ego-ul poate
fi considerat ca o excrescenla mentali. cunoagtem cu
tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile' tumorile
etc. Aceste excrescenle sunt fdcute din materie fizic6'
dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazS corpul 9i se
folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta'
pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatS de
structurile lor. Reugesc chiar s5-5i creeze vase
sanguine, pentru a trii mai mult' Ego-ul' degi
.r"ren;tor, face mult mai r5u, pentru ci posedi
propria voin!5 de a trdi 9i de a supravielui' Acesta
triiegte cu frica permanent5 de a muri, de a dispare,
parci ar gti ci in realitate el este efemer, nu are
substanlialitate aga cum avem noi. ln acelagi timp,
ego-ul este incongtient de asta gi din aceastd cauzi
cautd si se autoconvingi de propria existen!5.
lgnoranla asta seamini cu cea a unei persoane care
nu vrea s5-gi recunoasci ci ii este frici cd o si rim6ni
fdri bani, cd este incongtienti de faptul ci triiegte ?n
nesiguranf5. Aceasta vrea deci sd se autoconvingi cd
de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirmind ci
nu se teme de sdricie gi este siguri ci va avea
intotdeauna suficienli bani ca si-gi pliteasci facturile.
Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearcd si-i
schimbe pe cei ce manifesti o anumitd insecuritate
financiarS. gtim ci daci nu i-ar fi fric5, n-ar avea de ce
si Tncerce s5-i convingi pe allii sau pe elinsugi. E la fel
gi pentru ego, care tot incearci sd se convingi ci
existS, c6nd de fapt e doar o iluzie.
Ego-ul, scormonindu-li energia mental6, te slibegte.
De fiecare dati c6nd il lagi sd te controleze, te trezegti
firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest
lucru cu mai multe ocazii. C6nd triiegti frici gi emofii -
care sunt manifestdri ale ego-ului - iti dai seama ci
egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi dacd
continui s5-1i alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu
este chiar aga utor, pentru ci i-am dat prea multi
putere ego-ului pe parcursulvielilor precedente. Acum
el incearci si ne convingi prin mijloace subtile ci de
fapt, ne decidem singuriviala, c6nd de fapt el conduce.

Lise Bourbeau
Ego-ut, totalitatea credinfelor tale
CSnd vorbesc de o parte a ego-ului, mi refer la toate
credinlele, adici la toate mijloacele pe care le
folosegte pentru a interfera cu viala ta' Ai remarcat cu
siguran!5 cd sute de voci i1i vorbesc fSri incetare' te
sperie, te fac si te indoiegti de tine 9i de allii' te
culpabilizeazS, te impiedici si aclionezi etc' Fiecare
din aceste voci este legati de una dintre credinlele
tale. Cu c6t ili intrelii mai mult aceste credinle, cu at6t
ele cAgtigi in importan!5. in concluzie, ego-ul este
totalitateacredinlelorcareteimpiedicSsSfiituinsuli.
Dificultatea de a ne recigtiga puterea
De ce este at6t de dificil de a ne recAgtiga controlul
asupra vielii noastre 9i si nu ne mai lisim condugi de
ego? Motivul principalil reprezintd lipsa de congtiin!5 a
omului. Suntem conStienli de circa 5-70% de tot ceea
ceseintAmplsinnoi.AstainseamnicSsuntemfoarte
pulin congtienli de toate d5lile c6nd ne lisdm viala si
fie controlati de credinlele noastre'
indriznesc s5 sper ci dupi lectura acestei cir-ti ili va fi
mult mai ugor si-1i dai seama c6nd ego-ul preia
controlul asupra vielii tale. Pentru asta e necesar s5-1i
amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte dec6t la
el 9i cd va continua s5 existe prin g6ndurile continue de
EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul siu de a-gi
dovedi ci existS. Pare ci se crede singur impotriva
tuturor.
Egoul are nevoie sE se convingd nelncetat ci existS gi
ci e at6t de important inc6t poate exista etern, la fel
Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei
mdritate, mamS a doi adolescen[i, care lucreazS.
Majoritatea exemplelor se pot aplica si la birbali. Tot
ce este scris cu caractere italice reprezintS 96ndurile
micului s5u eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este
fricd si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc. Egoul care
96nde;te necontenit doar: EU, MlE.
Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de
ceos, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd intdrzii din nou. $efa,
iar o sd se uite urdt la MINE.
Se alSturi solului ;i celor doi copii la masa din
bucStSrie. De ce nu M-afitrezit?(EU) cred cd V-om spus
ieri cd ostdzi (EU) trebuie sd ajung la birou mai
devreme.
Se aranjeazi in grab5, dar nu-gi gSsegte taiorul pe care
vrea s5-l imbrace. O nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU)
n-ar trebui sd fac totul in casa osto poate a5 fi ovut
timp ierisd md duc (EU) sd-liou.
Se privegte in oglindS: Uite incd un rid! Viofo de familie
tWA imbdtrdnepte repede. (EU)A sd am nevoie de moi
multe zile de vacanfd. Sunt din ce ln ce mai urdtd gi
ordt moiin vdrstd dec1t sora mea mai micd.
I
61

Lise Bourbeou
Di fuga la baie; Of, ior a ldsat cinevo colacul ridicot.
Cred cd so.tul meu. Bdrbosi nu se gdndesc niciodotd lo
NO| femeile. Oore cdnd or sd infeleagd cd e
nepoliticos?
in drum spre birou: Uite-t gi pe moSul dsta care incurcd
circulafio Si MAface sd intdrzii. Ce-o cduta pe strodd la
ora osto?
Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pore rdu cd am
intdrziat, parcd toate ou fost impotrivo MEA ostdzi,
incepdnd cu solul meu... $i continud sd explice, pentru
o se justifica.
in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul
ascultdnd aceleogi prostii? Credeam cd osta e o Sedinld
importantd. De ce vorbegte doar eo? De ce nu-Ml cere
pi MIE pdrereo? Poate iSi inchipuie cd (EU) sunt
tdmpitd.
La pr6nz, la bufet:, iar cortofi prdjifi! $i tot Ml-om
promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., ior o sd md
ingrag. N-AM voinld!
Merge s5-gi ia a patra cafea: Ok, asto e ultimo pe care
o beou. $tiu cd (EIJ) beou preo multd, dar ostdzi toli
MA enerueozd gichior AM nevaie.
$efa ii di o sarcini neprevizuti: De ce trebui sd MA
ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune
mulgumesc. Oore ce AM greSit co sd fiu intotdeouna
otdt de incdrcatd Si oici gi acosd? Toli profitd de MINE!
Ajunge prea tdrziu pentru a-gi duce biiatul la sport; Nu
te uita oSo lo MINE! EU om fdcut tot ce-om putut (EU).
Nu poli sd-fiinchipui cum e sd trebuiascd sd le foci pe
toote gi acosd 5i la birou.
Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obiceigis-
a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cap sd-Ml focd
o surprizd gi sd pregdteascd el maso in locut MEt)
Fiul siu ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi cd
trebuie s5-i preglteasci gi lui de m6ncare: puteoi
sd-Ml spui cd nu vii la mosd. Eu credeam cd e$ti to
prietenul tdu. AM impresia cd togi credeli cd EtJ sunt
servitoorea voostrd.
PAni la urmi pe la ora 21. se ageazi gi ea ta televizor ca
si vadi un serialin care este vorba despre patru femei
casnice:Ce Ml-or pldceo ;i mie sd locuiesc intr-o casd
ogo frumoosd Si sd mai om gi o bond core sd le focd pe
toate pentru MINE! gi cealaltd, ce hoine frumoose ore!
$i nici mdcor nu trebuie sd oibd o stujbd! Uf, nu-Mt
folosegte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om gi
EU o astfel de viafd.
Fiul gi fiica sa se iau ta ceartd: Nu mai suport si vi aud!
(EU) Sunt obositi, AM avut o zigrea. N-ali putea givoi
si vd mai g6nditi 9i la altii? Am 9i EU nevoie sd mi
relaxez. Abia M-AM agezat Si (EU) am muncit toati
ziua.
Solul vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege ci atunci
c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rimAne energie
gi pentru asta? BSrbali sunt toli la fel, nu se gdndesc
dec6t la ei, nu lin cont gi de nevoile noastre. Bine o si
accept, aga (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai
drigul cu MINE.

Lise Bourbeou
ATENJIE: Nu spun se nu mai folosim deloc cuvintele
EU, MlE, ilVtt. Oe exemplu, dacd vrei si povestegti o
int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt
folosite de ego atunci cdnd existd o critici ascunsd in
frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenfiei
sau a complimentelor.
Ego-ul utilizeazi criticile
Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru
a ne controla este s5-gi dea importanli, s5-i critice
frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai
vizut citeva exemple mai sus. ii place si giseasci
defecte la al1ii, le cauti nod in papuri pentru a se
convinge cd el e superior gi mai important dec6t al1ii.
C6nd suntem congtienli gi chiar criticim pe cineva, o
facem pentru ci suntem convingi ci meriti criticat,
fiindci chiar a gregit.
Trebuie sd vi mirturisesc ci pentru mine, faptul ci am
descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla
ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii
mele. Cu c6t devin mai congtienti descopSr c6t loc
ocup5. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci
din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu
cea care-mi controleazd viala, pot imediat s5-i suprim
influenla.
D*5 ,r*i .,
-"a"rairt
re-ti Uiminu".isila-ti ,inAu.i t
i treRtat rdnile, e absotut nevoie si deviicongtient de i
i
enorma putere si influenl5 pe care ego-ul il are in I
I __ viala ta I
Accept6nd faptul cd orice rnanifestare a ego_ului ne
indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim
conttienli de prezenfa sa. lati un exemplu care te
poate ajuta s5-!i dezvolgi aceasti abilitate. pentru
fiecare exemplu de critic5, in g6nd sau cu voce tare,
am adiugat gSndurile egotice.
r Ai vizut cum s-a ingrdgat? Oare n_are oglindd
acasS? (EU nu M-ag lisa niciodati sd ajung apa. EU
AM mai multi voinli dec6t ea).
r Nu mai tace din guri, acapareazi toati discu[ia.
Nu-si dd seama ci ;i altii ar avea ceva de spus? (EU
sunt mai discret, mai atent la ceilalti)
; Ce face prostul acesta in trafic? Mi_a tdiat calea gi
aproape m-a atins. Cine i_o fi dat permis? (EU
conduc mult mai corect, EU n-ap face niciodati
a9a).
, Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_
ne treptat o victimS. (EU sunt stipin pe mine. EU
nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU
nu profit de ceilalli)
M-am s5turat si tot trebuiasci si md repetl Cred
ci am fost destul de clar! (EU ascult mai atent, EU
sunt maifocusat, ca sd infeleg mai repede)

Lise Bourbeou
Nu pot sd cred ci face din nou asta, degi gtie cd nu
imi place! (EU tin cont de ceea ce ii place, mecar
at6ta lucru pot face pentru a-i ardta iubirea MEA).
o Urdsc sd sun la o institulie publicd ! Mai int6i
vorbegti cu o maginirie citeva minute bune gi
c6nd, in sf6rgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune
aceleagiintrebiri. i;i ia o groazi de timp! (Daci ag fi
EU responsabil acolo, m-ap g6ndi la timpul oameni-
lor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci
(EU) al gdsi un sistem mai inteligent.
De ce imi mai ceri sfatul, daci nu-!i place niciodati
ce-Ii spun gi faci tot de capul tiu? (EU nu sunt at6t
de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii si-
pi piardd timpul)
Cum poate accepta un om si faci o asemenea me-
serie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept aga ce-
va. (EU) Merit mai mult.
De ce dureazi at6t p6ni si-mi ia comanda? Localul
nu e prea plin, or fiin grevS? ( Daci a9 fi EU patro-
nul, (EU) m-ag asigura ca serviciulsd fie impecabil).
Nu pot si cred ci mai existi locuri unde se serveste
m6ncarea in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU
sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei
poluiri.
De atatia ani are aceleagi probleme gi noitolivrem
sE-l ajutdm, ii propunem solufii. CAnd o sE le ia gi el
Tn considerare? Nici nu mai am chef si-l ajut! (EU
ag fi recunoscdtor si am at6lia oameni care tin la
MINE gi care vor si MA ajute)
Vindecoreo celor S rdni
o E pdcat cd sora mea line mai mutt ta fetifa ei dec6t
la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati aga
cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult).
o Nu pricep de ce pirinlii mei mai stau ?mpreund. Se
cearti tot timpul gi tata e obtigat intotdeauna si
cedeze. (EU, daci a5 fi nemullumiti permanent de
ce face soful meu, ca mama, l_ag pdrisi EU. Sau: EU
sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_at lisa nicio_
datd condus aga)
o De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar
de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate si_mi
spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept
ca ea).
Ego-ul folosegte supertative
EU, MIE incearcd si-gi dea importanli, ori de c6te ori
exagerim, folosind superlative sau orice formd de
exagerare.
o EttiTOTDEAUNA ocupat la muncd 9i acasi gi nu egti
NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tine!
o EU nu mindnc NICIODATA desert.
o intArziiiltoroeRuruR
o EU nu mai am deloc frici.
o Nu inlelegi NICIODATA, trebuie irufOfOeRUNA sd
mi repet
o Nu-Ml vorbegti NICIODATA, c6nd vii acasi te insta_
lezi itrttotoEAUNA la televizor.

Lise Bourbeou
o Bdiatul meu mA minteirufOfofnuruR.
. irutotoEAUNA trebuie si rezolv eu problemele de
la birou.
Ego-uI folosepte,,trebuie" sau condilionaluI
Egoul se exprimi - in g6nd sau cu voce tare - cu
TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de
exemplu or trebui, mi-ar pldceo, or fibine etc.
De ce? Petru ci aceste expresii arati teama, chiar daci
e ascunsS. Limit6ndu-ne astfel ne mai convinge s5-i
ascultim fricile.
De exemplu, cind spui Trebuie sd md las de fumat sau
trebuie sd nu mai mdndnc otdto. Este ego-ul care vrea
sd te sperie, si te mai controleze incd o dat5, pentru a
simli ci existi gi ci e puternic. Nu gtie ci in viali, noi
avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luSm o
decizie bazati pe fric5, alimentim acea frici gi p6nd la
urmd tot se va manifesta. Nu igi di seama ci ne cere
control pentru a evita ceva. Dar controlu! este cel mai
bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5
dispari.
Toate expresiile condilionale ascund o fricd
inconStientl. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd m-
om sdturat de comentariile lui urdte la adreso mea. Ce
mi-sr pldceo sd pot sd-i rdspund la fel! Mai rnulte frici
se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la
modul condilional. DacS acestei persoane nu i-ar fi
fric5, ar spune mai degrabl: Asta e, m-om decis cd
mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd
ne ldmurirn, sd vedem cum stdm, sd putem oveo a
relafie co leg io ld corectd.
Ego-ul se identifici cu,,a face,, gi,,a avea,,
Pentru ci se identifici cu ceea ce posecli sau cu ceea
ce face, ego-ul vrea sd posede tot ceea ce-l hrinegte pi_
I asiguri, adic5 bunuri ;i persoane. Nu vrea sd piardi
nimic, pentru cd ar crede ci pierde o parte din el. Ori o
persoani incearcd sI se puni in valoare acluc6nd vorba
cu orice ocazie despre ceea ce posedi, ori dorind sd ?gi
expund lucrurile prin onice mijloace.
Am cunoscut pe cineva, acum citiva ani, care igi
cumpSra intotdeauna masini foarte scumpe. C6nd
rnergearn la restaurant, dddea bacgiguni generoase
portarilor ca s5-i parcheze mapina chiar la intrarea in
restaurant. Pe de alti parte, putea merge kilometri pe
jos pentru a cduita hrand pentru c6ine sau h6rtie
igienici la pre| redus. Asta pentru a economisi cdtiva
binu[i, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru
altceva. Mi-arn dat searna la un moment dat cd se
identifica cu masinile sale, tlacd AM o mapini scumpi
;i dau impresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest
om a fost foarte bogat rnult tirnp gi la sf6rgitul vieIii era
foarte sirac gi piin de datorii.
lr
L
Nu egticeea ce posezi: bunuri, hani, talent, titluri. $i
19 egti ceea ce faci: meserie, pirinte etc.

Lise Bourbeau
Acest gen de atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci
este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-fi ci
el gtie, in profunzimea lui, cd este efemer gi deci
trebuie sd giseascS in permanenti moduri si se
convingd ci existi gi mai ales c5 nu va inceta si existe.
Atunci cAnd cineva care igi pierde averea sau di
faliment se g6ndepte la sinucidere, inseamnS ci se
identificS cu ,,a avea gi a face".
E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu
meseria lui. Se va gribi sE o spund, chiar dacd nu-l
intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd
etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie
sau de recunoagtere a celorlalli. Daci sunt pulin mai
privilegiali datorit5 meseriilor sau titlurilor pe care le
au, se umflS de fericire. Aceastd ,,umflare"arati ci
ego-ul lor cregte pe mSsurd ce este alimentat.
Existi multe femei care se identifici cu meseriile
solului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt
soro lui x, oi ouzit de el, o cdgtigat o medalie la
Olimpiodd.
Ai remarcat de c6te ori cei din jurul tiu, la fel ca gi tine,
folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de
bunuri, de apropiali sau de voi? lati nigte exemple:
o Bund, Lise, fi-l prezint pe solul MEU. in cazuri din
astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pen-
tru ci tot nu-i gtiu numele.
o Momo MEA, copilul MEIJ, tatdl MEU, sora MEA,in
loc de prenumele lor sau de moma, toto etc.
o O intreb pe o prieten5 pe care n-am vizut-o de
mult, cum mai sti cu s5nitatea gi ea mi-a rispuns:
Durereo MEA de spate s-o inrdutdfit, migrenele
MELE lo fel ;i (EU) am aflot cd moi am gi un inceput
de diobet.
o Bonii MEl, bijuteriile MELE, contul MEtJ in bancd
o Cine o fdcut aceastd zgdrieturd pe magina MEA.
Cine a fdcut zgdrietura osta? Ar fi de ajuns.
o AStepIi la cas5, la magazin. Cineva se bagi in fa{a
ta. il impingi furios: E locul meu, nici vorbi sd te
bagiin fala MEA.
o Merg6nd pe stradS, Doamna igi tine solul de bra!,
st16ns l6ng5 ea, iar privirea ei le comunici celorlal-
te femei: Vedefi cAt de importati sunt (EU). Am
noroc cd un om ca acesta MA iubegte. Este al MEUI
(birbatri fac uneori la fel).
Asta poate devenigelozie, care este o formi importatd
de manifestare a ego-ului. O persoani geloasi nu
poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii aparline. gi tu?
Ce ti-e fricd sd pierzi? RSspunsul tdu ?!i va spune ci 1i
se pare cd egti ceea ce posezi. Amintegte-fi insi gi cd te
lagi influentat de ego-ult5u.
Cel ce se identificd cu ceea ce face suportd foarte greu
criticile. Se simte imediat criticat in ceea ce ESTE gi nici
nu-gi dd seama cum critica se adreseazi doar la ceea
ce FACE (sau a ficut). latd c6teva exemple de critici, cu
interpretarea ego-ului celu i criticat.
o M6ncarea asta n-are nici un gust. (asta e, SUNT o
bucdtdreasS proasti)

Lise Eourbeau
Mama prietenului meu nu il criticd toati ziua. (Eu
SUNT o mami rea). Tatil prietenului meu igi face
timp sd se joace cu el. (SUNT un tati riu)
o De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori
trebuie s5-1i mai ardt ca s5 pricepi? (SUNT varzi, nu
pricep nimic).
Atat eu c6t gi colaboratoarele mele am primit
comentarii la sf6rgitul unor conferinle: Conferinla dvs.
a fost prea lungi, lipseau unele detalii la solufii, nu
prea am avut timp pentru exercifii, ali terminat prea
tArziu, n-afi rHspuns la toate intrebirile etc.
Daci am uita ci cei care criticau astfel vorbeau doar de
anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul
nostru ar fi preluat controlul, iar consecinla ar fi putut
fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oarneni
nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre
motivele pentru care ii rugim pe participanli si aibi
amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce
trebuie pistrim sau sd modificSm in cursurile noastre.
Asta ne ajuti si acceptdm faptul ci este imposibil si
mullunnegti pe toati lumea. Asta se aplicS in toate
domeniile. C6nd suntem criticafi, ego-ul nostru ne face
imediat si uitim ceea ce am f5cut bine pi toate laudele
pe care le-am primit vreodatS de la alte persoane.
Cunogtivreun copil care s5 nu-gi fi comparat pdrinfii cu
pirinlii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci
preferi comportamentul pirintelui prietenului siu,
asta nu inseamnS c5 nu-9i iube;te plrinfii. El se referi
la un comportament gi nu la ceea ce pirinlii siiSUNT.
Vindecarea celor S rdni
Ego-ul cautd complimentele
$tii prin ce mijloace ego-ul tdu cauti si primeasci
complimente?
Ego-ul adori si primeasci complimenie gi
rdcunoginf5, Falosegte toate metodete posibile
pentru a le primi. Actioneaz5 astfel pentru a sirnlici
existi ti ci este important. Crede ci este invincibil.
latS mai multe exempie:
o SA Ie povestegti celor apropiafi tot ce-ai fdcut in
ziua aia, fdrE ca ei sd te fi intrebat.
o Si petreci foarte mult timp aleg6nd cu ce sd te im_
braci si sd te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_
marcat.
o Sd inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a
avea un ascendent in discutiile cu ai1ii.
. S; povestegti tot timpul despre isprivile tale din
trecut.
. SA te p16ngi de sldbiciunile tale sau sd te denigrezi,
in speranla ci ii vei auzi pe altrii spunAndu_ti ci de
fapt esti mai puternlc, mai bun.
o Si spui ce pre! ai plitit pentru ceva scump, firi si
te intrebe cineva.
o Sd te oferi sd plitegti pentru alfii la restaurant,
ptiind bine ci nu-ti permiti.

Lise Bourbeou
r ',i rnr,rl.lt irr rnod regulat la acelagi restaurant sau in
.rr r.l,r.,,i loc de vacantS, pentru ca sd te faci cunoscut
do personal. Sd te simli flatat cdnd acegtia igi amin-
tesc de tine 9i de preferinfele tale.
Se poate s5 afirmi ci tu n-ai cSutat niciodati
complimente gi ci acestea te fac sd te simti jenat. in
acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si
rispunzi c5 nu egti aga. Adic5: ,,Trebuie sd fii un bun
organizotor ca sd fi reupit sd termini proiectul acesta la
timp. ",,A, nu, n-am fdcut osta singur, am fost ojutat gi
nu sunt chiar atdt de bun organizator pe cdt crezi.
,,Acest gen de rSspuns indici de fapt ci tu agtepli 9i
alte complimente, pentru cd trebuie sd fii exceptional
pentru a avea dreptul si le primegti. Ai vrea ca
persoana respectivi si insiste asupra calitS!ilor tale,
ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai fi rdspuns
simplu: Merci, egtifoarte amsbil.
Ego-ul nu gtie si asculte
lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc
de ac!iune frecventd a ego-ului: neascultarea. Se
precipitS, vorbegte atunci c6nd ne adresdm altcuiva
sau ne intrerupe atunci c6nd vorbim.
o Cineva o intreabi pe sora ta c6te ore doarme pe
noapte. Ea rlspunde, iar tu te bagi in vorbS: Eu
dorm gapte ore pe noapte.
o Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care
o are. Tu te precipili gi spui: Am o solulie pentru
tine. Trebuie si faci asta gi asta. Te sf5tuiesc si
aplici solutia MEA. SUNT sigur ci o sd funclioneze.
o Sau si-l intrerupi imediat, spun6nd: Mi s-a int6m_
plat gi MIE asta, anul trecut. Am fdcut aia gi aia gi
gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE si cd vei
reugi gi tu.
. in timpul unei gedinle cu formatorii nogtri, cineva
ridici m6na pentru a ne impirtipi o idee care ii ve_
nise pe parcursul unui atelier. N-a terminat bine de
vorbit ci o colegd se repede: EU fac acest exerciliu
altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd in
detaliu cum procedeazi EA.
o C6nd cineva pune o intrebare copilului sau parte_
neruluitdu, rispunzi tu in locul lor.
o intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in-
t6mplare destul de dramaticd, iar apoi o altd per_
soani povestegte o alti int6mplare mai dramaticd
si tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_
Srati competitie a ego-ului, pentru a afla cine va fi
cel mai important pind la urmil
Ego-ul se justifici gi se apiri
in 9O% din cazurile in care rispundem defensiv, nimeni
nu ne-a cerut explicalii.

I ise Bcturbeau
lr,rrr r ,rtr.v,r ('r.r'nrl)lr'(,r',.i to ajut sii devii rnai alert 5i sE
rlr..,r o;rr,rr rlr.r,rlt'ori putern si ajungem ?n situalia de a
rrr. ;u,,lrlrr,r ,,,r dc a ciuta vinovitii.
r Stau la r6nd la vami pe un aeroport dintr-o alti
[ar5. Dupi vreo jum5tate de or; de a$teptare, imi
dau seama cd rn-arn a$ezat la r"6ndul gregit, cel
pentru rezidenli. A nu! De ce chestis asteo mi se fn-
tdmpld MIE? Dacd dStia ar fi afigat mui bine
informafiile, (EU) n-a$ fi gregit rAndul.
c Ai rernarcat cd atunci c6nd epti in int$rziere, i1i
preg;te$ti scuzele cu mult inainte sd ajungi? Chiar
epti pregitit sfi spui o minciund ca si scapi basma
curat5. Fiecane minciunE vine de la ego gi ascunde
o frici incon$tient5.
Disculi cu prietenii despre situalia econornici. Ei nu
sunt de acord cu tine. Tr.r ?ns$ vrei cu tot dinadinsul
ca ei si fie de acord cu tine;i continui sd aduci ar-
gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consic{eri
irnportantd gi conectS. Tu nu e;ti opinia ta, doar
ego-ul tdu este convins c5 ai fi.
EU nu rnai pot aveo tncredere in bdrbafi. Arn avut
trei soli gi toyi m-au'fn5elat. Din couza lor {[:U] sunt
acum singurd.
Dacd ap fi uvut gi eu ni;te pdrin{i care s-ar fi acupat
de mine, n-d$ GVea dcurn atdtea prableme.
Bietul rneu genunchi! E din csuza c*zdturii de cfrnd
ovearn zece ani.
o Docd ai fi fost o sofie moi bund gi am fi fdcut dra-
goste moi des, nu te-a5 fi fnselat niciodatd.
Ne retragem in defensiv5 gi c6nd suntem criticafi,
pringi cu o gregea15, c6nd opinia noastrd este
contestatS sau cSnd cineva incearcS si ne dea un sfat.
Ne credem atacafi, degi nu e aproape niciodatd cazul.
o De exemplu, il rog pe soful meu si se duci sd-mi
fac5 c6teva cunnpirdturi. Acesta se duce gi revine
cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: tJff, am
uitat sd-ti trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat
controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar
rispunde imediat: Nu e vina meo! De unde era sd
6tiu cd aveai nevoie gide ceopd.
o Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu-
ne c6t de mult i-a plScut mAncarea, nnai ales pldcin-
ta cu mere. Vrei sd spui oia ^face pldcinta moi bund
decdt o foc ELi'? Sau; f U om alte lucruri de fdcut, n-
am timp de pldcinte. Ea nici mdcar nu lucreczd.
o leSi de la film ?mpreund cu partenerul tiu gi el ili
spune cd nu i-a piicut filmui, iar tu insistasegi sd
vin6 cu tine la acel film. De ce nu po{i ;i tu sd fii de
acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o faci
expres, ca sd MA controzici. Filmul chior o fost bun,
tu nu te pricepi.
c De ce imitat spltne cum se face, MA crede idioatd?
Ego-ul nu poate fiin rnomentul prezent
C6nd vorbe;ti sau te gdndegti la intAmpldri din trecut
avSnd regrete sau visezi la un viitor cdnd lucruriie vor
iti
r
r
il
i
tl,

Lise Bourbeou
nrrrp.r, trr.tl lrlttr', tttt t';ti centrat, nu e$ti in inima ta'
I go rrl nr( r',r(,i rii sc simti important prin ceea ce s-a
rrrlilrrrpl,rl ',,rtt prin ceea ce urmeaz5 s5 se int6mple:
. Duca of mai oveo oceeaSi energie co in tinerefe,
viofa mea ar fi moifrumoosd.
o Docd (EU) nu Mt-a5 fi pierdut sluiba, totul ar fi fost
diferit.
o Agteaptd door sd-Ml iou diplomo, o sd vezi atunci
cdyi bonio sd am Sice viald frumoosd o sd am'
o Cdnd o sd pot 5i EtJ sd-miiou cdteva zile libere, o sd
pot $i EIJ sd md odihnesc 5i dupd aceeo voi puteo
sd-mi oting obiectivul.
o Ce pdcot cd ne pierdem incredereo in noi o dotd cu
vdrsto. Cdnd erom tdndr, nimic nu M-or fi putut
opri.
o Cdnd voi reugi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i
EU un Partener.
o Abio a$tept sd ies la pensie. O sd om in sfdrSit timp
sd md ocuP de toote nevoile MELE.
Ego-ul, triind doar in trecut, ne influenleazi si nu
uitim int6mplSrile care ne-au produs suferinle in
trecut.
Dupd el, suferinlele ne sunt provocate de cdtre al1ii, iar
el ne impinge si ne reamintim intimpldrile dificile. Din
pdcate, doar perceptia lui ne transformS ?n victime ca
urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu
existi gi victime de serviciu. DimpotrivS, daci mai
continuim si revedem acelagi film in capul nostru,
vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul
respectiv.
CAli oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul
rSzboiului sau al vreunui accident gi au reugit si treaci
peste, devenind mai puternici, mai curajogi. Totul
depinde de capacitatea de a accepta ci tot ce atragem
si ni se int6mple este propria noastri creafie. O si
revin mai incolo asupra acestei noliuni de
responsabilitate.
Ego-ul se hrinegte cu noliunile de bine 9i riu
De c6te ori g6ndegti in termeni de bine gi r5u, sunt
g6nduri ale ego-ului t5u. Dupi el, cAnd faci bine, dupd
criteriile lui, el e important pi existd cu adevirat. C6nd
faci ceva ce el considerd rdu, riscd si-gi piardd din
importanli gi deci identitatea. E convins ci atunci c6nd
nu-l asculli gi nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine
pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si
gtie cd poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el.
Din cauza asta trdim cu totii acele sentimente de
vinovS!ie.
li
i
tl
i
I
I
I
l
I

I Lise Bourbeau
EU flt ta rlmfl mal vlnovat cu at$t ifi lagi mai rnult i1i
latl ogo-ul sl-1i conduci viala
(.urri cgti centrat, nu clasifici lucrurile in bine gi riu.
l-yti doar congtient cd tr5ie$ti o experien!5, mai mult
sau mai pulin inteligentd pentru tine. Ego-ultdu nu gtie
cd tu ai nevoie de aceste experienle pentru a invila.
C6nd egti centrat, nu faci judeciti de valoare, doar
observi.
lati c6teva exemple suplimentare de judecare in
termeni de bine 9i rdu:
o lar m-am enervat cu copii! Cdnd sd devin 5i EU mai
toleront?
o Chiar nu moi ovedm nevoie de incd o prdjiturd!
c Chiar mi-om fdcut bine datorio! Sper cd de dqta
osta Seful o sd fie mul{umit gi o sd md laude"
c Sper cd solul meu sd nu abserve cd, ictr n-am spdlat
rufe. Nici nu-1i dd seama cAft am pe cap" Chiar
dacd nu spune nimic, vdd in ochii lui cd md crede
lenegd, cd nimic nu e bine fdcut in casd '
o Cdnd o sd pot gi eu, in sfdrgit, sd invd| sd'mi lin gu'
ra? Vdd cd, ior n-q preo apreciat ce i-om spus.
Ego-ul se comPari
CSnd te compari sau c6nd ii cornpari pe al1i, o faci sub
influenla ego-ului.
o De ce nu sunt gi EU opa frumoosd co soro mea? E
nedrept!
o EU n-om atdteo diplome co omicul meu, dar viala
meo amoroosd e moi reugitd decdt a lui.
o Nu inleleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml
se pore cd sunt foorte bune.
o Pe vremea MEA viola era moi simpld.
o Lucrez de doudzeci de oni in firmo asta. De ce noi
venili sunt trota.ti moi bine co MINE?
CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le
consideri mai informate decSt tine, nu gtii cum si te
comporli pentru ci ego-ul itri spune cd dacd deschizi
gura o si te faci de r6s, iar daci nu spui nimic lumea o
si creadi cd egti ciudat sau ignorant,
Ego-ul se crede capabil sd-i facS pe alliifenicifi pe
ceilalfi
Poate ci o si fii uimit de ceea ce urrneazS: Cdnd i1i faci
griji pentru alIii, cand incerci s5-i ajuli - chiar daci nu
[i-au cerut ajutorul -este un semn ci ego-ul a preluat
controlul. Lui nu i-ar plScea aceasti formulare si !i-ar
spune imediat: Sd nu crezi asta, stii bine cd i.ti pasii de
cei din jurultdu, pentru cd egti un om bun, care le vrea
doar binele.
Cred sincer cd egti o persoan5 bun5, cireia ii pasd de
cei din jur. Mesajul pe care vreau sA ti-l transmit, e ci
metoda pe care o folosegti nu este cea burn5. Dorinla
de a face totul pentru allii este foarte rar apreciatS de
;

Lise Bourbeau
* r'lllB I I or lrrrlrrrr .,,1 ,,r. .,lnrl.i oluscafi de faptul ci-!i
lrogl rrrrrrrl lrr lrr.lrrrrtk'hr ii lt.spui ce-artrebui sd faci,
r dlnrl r.l nu lr. ,ru irrlrobat nimic gi in plus ai gi tu
lrrolrlr.rrrr.lr, l.rlr. ltt.rc-zolvate. Ar putea, de asemenea,
.,,1 ,,r. ,,inrl;i (levalorizati, pentru cA tu nu-i consideri
r,t;r,rbili s5-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie.
Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator
dupi pdrerea mea. E foarte pasionat, petrece mult
timp lucrSnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine
o alte idee giincepe un alt proiect. in loc s5-gi valorifice
invenliile sau s; concretizeze un proiect, cum ii vine o
idee nou5, o urm5regte imediat. Reincepe tot timpul
de la zero, firi perspective. Ca femeie intreprinzitoare
giindrizneali, care igi duce intotdeauna ideile p6ni la
capet, am considerat multi vreme acest
comportament ca penibil. Mi intrebam de multe ori:
Oare cum poate trdiago lo vdrsto lui, fdrd sd oibd nimic
pe numele lui, intotdeauno in falo unui nou inceput?
Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime
de sfaturi ca s5-gi valorifice ideile lui strilucite. Am vrut
s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre
proiectele sale, dar firi succes, pentru ci de fiecare
dati a lSsat lucrurile ?n aer, ca si inceapi altceva.
Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si
reugeascd cu orice pre!. M-ag fi simlit flatati ca fiul
meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul
meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar
in momentul c6nd scriu aceste rSnduri fiul meu e la fel,
lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am
hotir6t s5 mai investesc o dati bani, ca sd vid daci
sunt capabilS si o fac doar din dragoste pentru el gi nu
pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani
igtia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5-
mitestez capacitatea de a md detapa.
Te sfdtuiesc si fii foarte atent c6nd ili faci griji pentru
cineva. De fiecare datd c6nd incerci sd ajuli firi si 1i se
fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine
daci celilalt nu-ti urmeazE sfaturile. Ego-ul tdu se
teme gi el 9i crede cI va c6gtiga in importan[5 dacS cel
ajutat va reusi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale.
Chiar cdnd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o
manieri necondilionatd sau te decizi s5-l aju!i cu
g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua
varianti este un mod de a ajuta condilional si foloseste
la satisfacerea gi la alimentarea ego-ului tiu.
Orgoliul
Pentru ci ego-ul nu este niciodati satisficut, cu cit
c6gtigi in importan!5 cu at6t ii este mai frici ci o pierde
gi cu at6t incearcl si cSgtige mai mult5. Reupegte chiar
s5-9i dezvolte orgoliul, ceea ce se cheami de obicei o
aveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul la
putere maximS.
Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori,
o stimi de sine exageratd care ne conduce si ne
situim deasupra celorlalti. Orgoliosul vrea si c6stige
cu orice pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.

tr
tmrrol lntotdtruno sil ne lmpuni
Ullerl, lrr clnd lncearctr s5-l impuni 9i
llton dlvlne orgoliu
t)rp,oho.,ul se crede at6t de important gi puternic ?nc6t
,,r, .rutoconvinge ci doar el deline adevirul, crez6ndu-
sc astfel superior pi mai bun dec6t allii. incearci s5-i
faci pe alfii sI creadi aceleagi lucruri ca el, vrea si
domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a
fi crezut gi urmat de ceilalfi. Comportamentele gi
atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un
sentiment de superioritate. Dorind si aibi dreptate
intotdeauna, inseamni ci ceilalli gregesc.
lati citeva exemple de orgoliu:
o C6nd o si te lagi de fumat? $tii c5 iti face riu. EU
am reugit sd mi las. Poli si faci gi tu ca MINE.
Solul meu nu vrea sd MA urmeze gi s5 vind la cur-
suri de dezvoltare personald cu MINE. Nu mai e la
acelagi nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta
rela!ia.
De ce nu poli gi tu si te organizezi ca MINE. Vei
vedea ci e mai bine aga.
Nu-[i dai seama ci modul tiu de a te ocupa de
educafia copiilor nu e bun? Egti prea permisiv. Ar tre-
bui si faci ca MINE, aivdzut cI dI rezultate mai bune.
Daci m-am enervat, e din cauza ta, tu aiinceput.
Orgoliul poate si se manifeste sub formd intelectuaid
sau sub formd spiritualS. Orgoliul intelectual se
manifestS prin cunogtinlele sale pentru a se ?nt5ri.
lmpresia pe care o di prin modul in care vorbegte
poate fi cam aqa: Ascultd-MA, EU Stiu mai bine.
Vorbegte de obicei rapId, ridic6nd tonul, mai ales
atunci c6nd simte ci nu reu5egte s5 convingi.
Orgoliul spiritual se crede superior ?n raport cu fiinla"
EU SUNT msi bine organizat declt tine, SUNI- ffiui
rdbddtor decdt tine, SUNT mai evoluat decdt tine etc.
Futem sd percepem cu usurin[i asta din exprimare,
chiar daci nu sunt folosite expresiile astea.
Ag putea s5 dau mii de exemple de cum incercdm de
multe ori s5-i convingem pe allii sd fac5 sau s5 fie ca
noi. Ego-ul nostru vrea si ne faci si credem ci
aclionim spre binele altuia. Crede astfel c5 daci
cdgtigi in importanf5 are rnai nrultd putere si ne
sperie. Astfel ise pare ci lui ii va fi mai putin fric5.
Aceasti pirere este fals5, pentru ci a9a cum gtim, un
c6ine mare poate s5 fie mai speriat dec6t un ciine mic.
Ali observat cd atunci c6nd ne exprimlm cu orgoiiul,
nu oblinem rezultatele sperate? Cu c6t suntem mai
orgoliogi, cu atit ceilalli rezisti, pentru cd se simt
diminuali gi comparafi. Orgoliul incearci si creascS,
ceea ce nu place niminui, doar ego-ului siu. Persoana
dinninuatS, injositi simte in profunzimea ei cd aceste
atitudini sunt contrare iubirii adevdrate, care accepti
diferenlele altora.

I Ccmporttmrntulorgollos ascunde o teami puternicl
| - dr a fl resplns, de a nu fi iubit ', , :
I
Lise Bourbeou
Irr plus, un comportament orgolios denotd c lipsi de
incredere in sine. De aceea incearci si se compare
favorabil cu al1i. Lipsa stimei de sine il impiedici si
poati avea incredere in el, s5-gi facS complimente, de
fapt il impiedici si se iubeascS. De aici provine nevoia
de exterior, incerc5rile sale de a gisi iubirea gi
aprobarea care si-l faci fericit din partea altora.
Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a
ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist
este contrariul lui a fi realist. Prin urmare daci te
percepi ca o persoand care este rareori mullumitd gi
care simte ci trebuie si tot reinceapi pi si revizuiasci
ceea ce face pentru a se asigura ci totul este perfect,
inseamni ci ego-uluitiu iieste frici si nu fie respins.
Dar ego-uluiii este imposibil si gtie ci perfecfiunea nu
poate exista decdt in lumea spiritualS gi nu in lumea
materialS, pentru ci el nu gtie ci existi o lume
spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te
compara in inferioritate sau de refuza un compliment.
Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacd
te recunogti inferior, egti o persoani modestS.
DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul il folosegte
pentru a avea controlul.
De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul,
pentru cI ea crede ci nu este o buni bucitireas5. C6nd
are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este:
V-am pregdtit o mdncore italieneascd, dar stiu cd eu nu
gdtesc lo fel de bine co ol;ii, dor sper cd o sd vd placd pi
afa.
Cu genul acesta de comentarii ea caut5 de fapt
complimente din partea invitalilor, care vor incerca si
o reconforteze. Din pScate insi, chiar dacS invita!ii,
politicogi, ii laudi mAncarea gi o asiguri ci totul a fost
perfect, ea nu-i va crede gi data viitoare va face la fel.
Nu va fi niciodati mullumitd de modul in care gdtegte,
pentru c5 idealul siu este nerealist.
Te-ai intrebat vreodati cum ar arita lume asta dacd
am avea cu toli acelagi comportament 9i aceeagi
atitudine, dacd to[i am avea acelea;i noliuni de bine si
riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? gi in plus
n-am avea nici o ocazie si ne verificim gradul de iubire
veritabilS 5i capacitSlile de acceptare.
Dacd egti genul de persoand care cedeazS des, care nu
indriznegte s5-9i asume locul in via!5 gi care crede ci
allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc si
privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se
lasi domina!i de alfii igi refuleazi orgoliul. Ei isi triiesc
orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere,
zicSndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu
inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dor (EU) Stiu cd Et)
am dreptate. O sd reu$esc oricum sd foc ce vreou ElJ.
indraznesc sd sper cd dupi ce ai vSzut toate exemplele
din cartea ai devenit mai congtient de influenfa ego-
ului in viala ta. Nu vreau si te descurajez, incerc doar
sd te ajut sd devii mai constient.
I
86

Lise Bourbeou
Cu trecerea anilor devine tot mai important gi mai
urgent sd ne dim seama de cStd putere i-arn cedat
ego-ului nostru. Nu doar in via!a aceasta, ci giin vie!ile
precedente. Acesta gi-a dat searna de rnultS vreme ci a
cdpitat o mare importan!} ?n a ne intreline frica de a fi
rSnili (cele cinci rSni ale sufletului). Doar prin
dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi si
recuperezi controlul asupra vielii tale 9i si lagi marea
ta forli interioarS - care ili cunoagte nevoile sufletului
- s5-gi reia locul.
in capitolele urmEtoare vei inv51a cum poli s5
diminuezi treptat influenla ego-ului, pentru a deveni
stSpAn pe viafa ta. Pe urmi vei putea face leg5tuni
intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ulr.li, ceea ce
(sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi
si nu mai trebuiasci sd-[i folosegti m5gtile pentru a te
proteja.
Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala
mea urmltoarele:

Lise Bourbeou
CAPITOLUL PATRU
Dlvnirutan'Qn- erys*uhtL sL a'
rdnilsw
Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele
ghid al fiinlei:
Cum am puteo sd focem ca sd diminudm putereo
ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l occeptdm
gi sd nu ne reproSdm cd i-am permis sd se creeze'
Trebuie sd realizdm cd pdnd ocurn, omul a crezut cd
ego-ul constituia singurul miiloc de proteclie impotriva
suferinfei. Putem sd compardm ego-ul cu un servitor'
core i1i conduce stdpdnul pentru cd acesta i-a permis s'
o focd, ddndu-i 5i autorizolio de a o foce'
Astdzi, o datd cu deschidereo constiinfei, devenim
congtienfi cd noi suntem acel stdpdn core inlelege cd
nu este tn firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El
trebuie moi degrabd sd fie la dispozifio stdpdnului 5i
sd-i indeptineoscd cele necesore. Vrem sd redevenim
stdpdnii vielii noostre. Avdnd o atitudine de
recunoo$tere, ego'ul nu se simte acuzot, ci moi de
grobd recunoscut pentru oiutorul pe csre o incercat sd
ni-l ofere in trecut. Va fi mul;umit 5i uSurat sd-1i reia
locul de servitor gi sd ne lase sd redevenim stdpdni pe
viala noastrd.
Sd ne omintim intotdeauno cd nu suntem ego-ul nostru
5i sd ne reconectdm cu esenlo noostrd divind' Suntem
fiinle perfecte 5i folosim un corp material, cu
dimensiunile sale fizice, mentale 5i emolionale pentru a
trdi onumite evenimente in vedereo reveniri la
odevdroto noostrd noturd, cdnd vom deveni spirit pur.
Din pdcate, de-o lungul timpului, om uitat oceste
lucruri gi am crezut cd facem bine cd folosim energie
mentald pentru o ne creo un ego. Sd reludm deci
legdtura cu individualitotea noostrd, cu ceeo ce suntem
cu adevdrot.
Daci egti sincer cu tine insufi, te-ai recunoscut cu
siguran!5 in unele exemple care explici metodele pe
care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simfi
c5 existS. Cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca sd
nu fii congtient c6nd acesta te impinge sI negi ceea ce
te privegte gi sd ardli cu degetul citre
comportamentele altor cunoscuf i.
Asta este ceva normal, pentru cd de fiecare datd c6nd
vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor
noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu
aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit.
LasS-te aiutat de ceiapropiafi
intr-o primd etapi, pentru a te ajuta sd diminuezi
influenla ego-ului tAu, iti sugerez si recitegti capitolul
precedent gi s5-fi notezi diversele expresii ate ego_ului
tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVARAT pregitit sd admifi
ci il lagi si ocupe un loc important in viala ta, gisegte
o persoani care te cunoapte bine gi care e capabili si_
!i spuni adevdrul. Arati-i lista gi cere-i sd_gi spuni
pdrerea ei despre comportamentele gi atitudinile tale
in care ego-ul a fost prezent indic6nd ci o rand a fost
activati gi cd o masci a fost folositi. Dacd ili va sugera

Lise Bourbeau
sti mai adaugi alte comportamente, cu care lie i1i este
greu si fii de acord, fii congtient ci ego-ul tiu opune
rezisten!5.
Nu te spenia, este normal s5 ai dificultili cu exerciliul
acesta pentru cd ego-ul refuzi sI accepte ci face ceva
ce !i-ar putea dduna. E atdt de convins ci are dreptate
gi ci vrea si te ajute ci va face tot ce-i va sta in putin!5
pentru ca tu si nu-i descoperi puterea. Daci ili asculli
inima vei face acest exerciliu fere probleme.
Pentru a progresa cu exerciliul poli si rogi acea
persoan5 sarr un alt apropiat si-!i atragi atenlia de
c6te ori folosegti expresii ca:
o Stiu cd... sau gtiam cd.."
o Sunt sigur cd,sau ersm sigur cd..
o Do, dar... sau Nu, dor... indicSnd o justificare
o Ascultd/ insemndn d Vreou sd md asculgi, pentru cd
Stiu cd am dreptote
. inletegi ce vreau sd';i spun insemnAnd Pricepi, in
sfdrgit cd am dreptote
o Eu am depdSit faza (etopa) osta!!!
Mesajul de disconfort fizic
Dumnezeul tiu interior se folosette $i de disconfortul
fizic pentru a-!i arSta ci influenla ego-ului asupra ta te
face si suferi. Orice disconfort fizic ne informeazi
asupra gradului de suferin!5 a sufletului cSnd ddm
dovadl de lipsd de iubire de sine. Cu c6t durerea fizici
este mai mare, cu at6t este mai
congtient de lipsa de iubire gi asta in
vietii.
urgent sd devii
toate domeniile
Atunci cind corpul tdu suferi de rigiditate, de
inlepenire a articulaf iilor sau a arterelor, de
constipaf ie etc., aceste indispozif ii ili indicd in ce
misurd ego-ur vrea si aibd dreptate. Asta inseamni
rnai ales, ci trebuie pentru moment, sI accepfi cd 1i_a
fost at6t de fricd cd te rdnegti, incdt l_ai lisat sa preia
controlul. Nu e nici bine nici rdu, e pur 9i simplu uman
si-1ifie fricd.
in concluzie, c6nd devii congtient de cauza unei
indispozilii fizice ori psihorogici, asta nu inseamnd ciai gregit 9i cd trebuie sd ili schimbi comportamentul
sau atitudinea pentru a fi bine. Mesajul principal este
de a fi mul{umit cd ai congtientizat. Dupi asta, trebuie
sd te autorizezi si fii asa pentru moment, gtiind
profund in sufletul tdu, cd vei redeveni, treptat, ,i;panpe tine insuli.
La nivel psihorogic, vei gti cd ego-ul a ruat conducerea
imediat ce forosegtio mascd asociatd ra una din rini.
Acceptarea ego-ului
Acceptdnd egoul in viafa ta prezentd, vei putea admite
mai ugor c6nd porli o mascd 9i ci nu egti atent ra inima
ta. Aceastd acceptare este o dovadi de iubire gi doar
iubirea poate schimba ceva.
t

Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani

Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani

Similar to Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani (20)

More from viola_ro

More from viola_ro (20)

Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani