Lazarev Vindecarea sufletului

S,N. LAZAREV
VINDECAREA
SUFLETULUI

www.lazarev.ru
Titlul original:
C.H. JIasapeu. Btte4oponaenxe AyIUH
CaHxt-IlereP6YPt' 2ot7
S.N. Lazareu Vindecarea sufletului
Editura: Satja Juga
Copyright @ 2017 bY Sergey Lazarev
Copyright @ zorT bY Satia Juga
ISBN 978-83-6 4740-28-2
Traducitor: Irina Croitoru
Corector: Lucia Vasilescu
Redactor: Lucia Vasilescu
Toate drepturile asupra prezentei versiuni in limba romini sunt rezervate'
Reproducerea integrali sau parliale a acestei cirgi este posibili numai cu acordul
scris al editurii Satia Juge
r 'u'{]t
TNTRODUCERE
in ultimul timp primesc multe scrisori de la
oameni care abia incep sd imi cunoascA cerceteri-
le - de la cei grav bolnavi, de la cei cirora nu li se
armonizeazi destinul, de la cei pe care ii urmdresc
neplacerile gi nenorocirile. Oamenii cer ajutor gi,
de regul6, pur doud intrebdri: ,,De ce imi este dat si
trliesc toate aceste lucruri?" gi ,,Ce sI fac?". Aceste
scrisori sunt destul de greu de citit intrucAt, efec-
tiV in fiecare mesaj existi o tragedie gi, din plcate,
o lipsi totald de inlelegere a situaliei create.
O femeie $i-a enumeret nenorocirile gi proble-
mele pe cateva pagini ale unei scrisori, care o ur-
mlreau incl din copil5rie, iar la final a scris: ,*4mci-
tit cdteua cdrli de-ale Dumneauoastrd. Ajutafi-md!"
I-am rf,spuns prin urmitoarele rAnduri: ,,Cdteua
cdrfi. - dej a nu este r du. insd tr ebuie sd cittlt toate cdr -
Sile cu atenfie pentru a schimba situasia cu adeudrat
$i, pe deasupra, sd nu le citi{t asemenee unui roman
I exclusiv in RomAnia:
S.N. Lazarev Distribution
tel: 0730.95 .o6.g6i o7zz.85'5618
u-*riti lazarevromania@ gmail'com
www.lazarevsn.ro
Printed in Bulgaria
polifist sau ounei literaturi, ci sd le aprofundafi, sd le
tnSelegeli Si sd le acceptali cu inima. Iar dupd citirea
ISBN gZB-8g-6 47 4o'28-z cdrftlor, trebuie sd ud schimbasi".

Serghei Nikolaevici Lazarev
A; vrea si subliniez inci o dati: eu nu me
ocup cu tratarea oamenilo[ eu ii ajut sI se vinde-
ce - informalia, cirlile gi seminariile mele ajut5.
Disponibilitatea unui om de a se schimba, de a-;i
schimba conceplia de viali - asupra trecutului,
a prezentului ;i a viitorului - este foarte importan-
t5. Daci un om nu este preg5tit sh se schimbe gi se
a;teapti si se vindece firi a-;i imbunitili caracte-
rul gi viziunea asupra lumii atunci, din punctul meu
de vedere, el are puline perspective.
in general, numeroasele scrisori trimise de citi-
tori se referH la sdnitate, la destin ;i la relaliile fa-
miliale. Conlinutul acestor scrisori dovedegte fap-
tul ci, degi mulli oameni imi citesc cirlile, ei nu-;i
imagineazAprea clar ce inseamni boala, in ce mod
apare aceasta;i cum poate fi tratatS.
De curAnd, am primit o astfel de scrisoare:
,,Bttnd. ziua, S er g hey Nicolaeuici!
Am zt de ani. De a.bia am incepuf sd Vd citesc
cdrStle ;i ttebuiesd spun cd. suntfoarte impresionatd..
DeSi sunt iLntiresatd. de un asemeneo gen de literatu-
rd' nu am maiintdlnit nimic asemdndtor inainte.
Vreau sd- Vd. intreb: oqre mai primifi pacienli la
consultasti? Este uorba despre faptul cd md rog Si ii
cer iertare lui Dumnezeu, dar mi se pqre cd. totuSi nu
tnleleg ceao pe deplin. Din qceastd cauzd-, n-ar fi rdu
4
Vindecarea sufletului
tkrcd" m-att diagnosttca Si pe mine giintreaga meafa-
rrilie.
Vd" mulsumesc fo arte mult, cu anticip atte".
Fire;te, mulli oameni ar dori si primeasci atAt
o diagnosticare personali cAt gi pentru intreaga fa-
milie ca sI afle ce trebuie sI facl pentru a se vindeca
.si pentru a-;i imbunitili destinul. insd informafia
conlinutd in cirlile mele este pe deplin suficientl
pentru a-!i aduce in armonie sufletul, destinul ;i
sdndtatea.
Ce-i drept, am intAlnit un fenomen interesant:
unii dintre pacienlii mei mi-au povestit cI au in-
ceput sI inleleagd ceea ce este prezentat in cirli
abia dupa 10-L5 ani de studiu minufios. De ce se
intdmpld aga? Deoarece inlelegerea presupune in-
totdeauna o schimbare intbrioari. Dacd un om nu
este in stare si se schimbe, acesta nu va putea sd
inleleagl gi si asimileze ceva nou. Iar schimbarea
este un proces destul de important, de lungd dura-
ti, uneori dureros. Din acest motiv, de reguli, c5rfi-
le mele sunt inlelese mai ugor de acei oameni care
au trecut prin incerciri serioase, nenorociri, acei
oameni care s-au striduit si-;i infrunte probleme-
Ie gi au crezut in Dumnezeu.
Credinla in Dumneze a avut intotdeauna legi-
turl cu noliunea de jertffi, cu noliunea de detagare

de propriul ,,Eu" exterio4 uman. Omul care nu vrea
si se sacrifice, omul zgdrcit;i lacom, igi pierde pe
neobservate credinla in Dumnezeu.
Si ne amintim de parabola biblici despre Cain
;i Abel. Dumnezeu a primit darurile lui Abe[, dar nu
Si pe cele ale lui Cain. De ce? Deoarece sufletul lui
Cain s-a indepirtat de Dumnezeu, fiindcd bunista-
rea, indestularea gi sinitatea s-au dovedit a fi mai
importante pentru el decit iubirea gi sacrificiul,
ceea ce a gi demonstrat prin comportamentul s5u
ulterior cf,nd;i-a ucis propriul frate.
Citirea cirlilor ;i vindecarea sunt cu mult mai
grele pentru un om zgdrcit, invidios, lacom. Cici in
cirfile mele vorbesc despre faptul cd sufletul este
pe primul loc gi ci, dacl acesta este bolnav, atunci
sevorimbolnivi inevitabil5i destinul gi trupul unui
om.
Recent, am cumpdrat din pia!5 mdturi pentru
baie ;i am intrat in vorbi cu un vAnzitor.r t-''r
- Spunefi-mi,.lp.t5m adresat eu lui, dar cum este
mai bine si folo8e'si,pelinul in baie?
- Prima Ai&;6"r gi simplu, atArnali-l,lisafi-l si
dea miros. CAnd mirosul se va epuiza, umezifi-l gi
atArnafi-l din nou. Pelinul va rispAndi o mireasmi
plicuti inci mult timp. Iar apoi puteli si face[i o
infuzie gi si-l stropili pe cuptorul de piatri.
Din una in alta, ne-am luat cu vorba despre
6
Vindecareo sufletului
sdnitate. VAnzitorul, un om bun ;i plin de viafd,
brusc, imi comunici vesel:
- [at5, am 65 de ani gi mI simt minunat.
Sincer vorbind, eu eram uimit;i chiar am intre-
bat din nou:
- ce.? 6s?
El a dat din cap in semn de aprobare, iar eu i-am
spus:
- Dezvlluifi-mi secretul longevitilii dumnea-
voastri;i a bunei dispozifii.
Eu credeam ci va incepe si-mi povesteascl des_
pre anumite diete miraculoase, vitamine, exercifii
fizice. Rdspunsul acestui blrbat simplu m-a uluit:
- $tifi de ce oamenii imbitrf,nesc repede in zi_
lele noastre? Au pufinl bundtate in ei. Oamenii au
incetat si zambeasci. Trebuie sr zambegti mai des!
Iar apoi el a adiugat:
- Trebuie sI bei apd puri. Ecologia este de o
calitate foarte slabi in prezent. Trebuie si te migti
mai mult, mi;carea inseamni viali.
Acest om mi-a dat doar cAteva recomandiri, dar
cel mai important Iucru pe care l-a menfionat - in
esenfi, o stare interioari de bucurie, de fericire,
o acceptare a ceea ce se intdmpli. Tocmai aceasta
este releta longevitelii.

o DrscuTrE cA DE r-A oM r-.A OM
Cu mai mult de 25 de ani in urml, tncd de la in-
ceputul cercetdrilor mele, am ajuns la concluzia cA
biocAmpul unui om este primordial fali de corpul
fizic.Sufletul nostru are o structurd de cAmp gi con-
tinud si existe dupi ce corpul fizic se distruge. Sen-
timentele noastre gi ceea ce se nume;te biocAmp
inseamnd, in realitate, unul gi acelagi lucru. Senti-
mentele noastre au o naturi energetico-informali-
onal5.
OcupAndu-m5 cu cercetirile mele, am descope-
rit cd existl doui tipuri de cimp: unul care depin-
de de trup (acest cAmp se deformeazd, atunci cAnd
apare o boali la nivel fizic) gi unul de care depin-
de trupul. Defonmaliile cdmpului primordial, sau
karmic, aga cuan l-am numit eu, duc la boli dupi
cAgiva ani. Astfef'boala incepe la nivel de cAmp gi,
abia ulterio4, se materializeazd,in corpul fizic. Daci
diagnostichezi cAmpul primordial, atunci boala se
poate deterrnina cu mult mai devreme ca ea si
apari la nivel fizic.
in plus, s-a dovedit ci deformirile cAmpului pot
8
duce nu doar la boli, dar gi la nepliceri, nenorociri.
I)estinul unui om, bunlstarea, slnltatea, viitorul
lui au legiturl strAnsl intre ele.
Problemele sufletului se pot manifesta ca ne-
norocire, dar se pot manifesta ;i ca boali. Uneori,
se poate intAmpla ;i una gi alta in acela;i timp.
DupI cum sunl un proverb rusesc: ,,O nenorocire
nu vine niciodatl singuri".
Exist5 o expresie: ,,Mai bine sI fii slnitos gi bo-
gat decAt sirac;i bolnav". Noliunile de sdnltate gi
bogilie au legituri cu existenla energiei interioa-
re. Daci in suflet existl pufinl iubire, atunci ener-
gia vital5 scade treptat ;i incep problemele gi cu
slnitatea ;i cu destinul. Totodat5, subcongtientul
nostru alege ce problemi va apirea - o boald sau
o nenorocire * conform unei anumite logici supre-
me proprii, care nu ne estd cunoscut5.
Dupd cum s-a dovedit, nu doar bolile gi neno-
rocirile dar ;i orice eveniment au loc mai intAi la
nivel de cAmp, iar abia apoi la nivel fizic.
Am inceput si studiez din ce cauze se defor-
meazl,structurile de cAmp primordiale. Ob s ervAnd
pacienfii, cercetAndzeci, sute ;i mii de cazuri, am
flcut o descoperire: deformarea structurilor fun-
damentale de cimp are leglturi cu emoliile agre-
sive. Tocmai emoliile agresive ale unui om ii defor-
meazi cAmpul primordial. Ura, supirarea, teama,

Serghei Nikolaevici Lazar ev
tristelea deformeazi structurile de cdmp ceea ce
duce la boli gi nenorociri dupi un anumit timp.
Mie mi se pune permanent o astfel de intrebare.
Se intAmpl5 adesea ca un om sI se supere, si uras-
cd gi si judece gi el are o sdnltate excelent5. Iar alt
om pare ci nu ane nici ur5, nici sup5r5ri, insl este
grav bolnav" De ce se intffmpli astfel?
Omul este o fiin!5 multistratificatd. Un om are
sentimente, emofii, gAnduri la nivel de suprafali,
con;tient, dar are ;i sentimente, emofii, gAnduri la
nivel profund, subcongtient. "
SupSranea, judecarea) nemulfumirea nu sunt
practic periculoase, intrucAt nu fac riu lumii incon-
jurttoare. Insd, dac6 omul se supdri, urSgte, jude-
ci sau se mAhnegte des, atunci aceste sentimente,
aceste emolii negative pitrund in subcongtient, in
adAncul sufletului. Tocmai emoliile subcongtien-
te, adic5 starea sufletutrui nostru, ne influenf,eazd
sinltatea. DacI agresivitatea a pitruns in suflet,
atunci ?ncep bolile. Mai intAi, omului i se irnboln5-
vegte sufletul;'tar,apgi conpul sdu.
Toate fiirifele Vii sunt unite la nivel subtil, la ni-
vel de suflet; se poate spune ci noi, oamenii, sun-
tern parte a sufletului colectiv universal. CAnd agre-
sivitatea pitrunde in planurile subtile asemenea
otrdvii, acest lucru este periculos nu doar pentru
un anumit om, dar gi pentru tot ce este viu. De aceea,
10
.se declan;eazi un sistem de proteclie pe care eu
l-am denumit sistemul autoreglSrii cAmpului. Are
loc un fel de viraj al agresivitSfii, transformarea
acesteia intr-un program de autodistrugere gi omul
primegte ulterior boli gi alte necazuri.
Astfel, existi doui niveluri de agresivitate -
con;tientl ;i subcon;tienti. Oamenii cu o agresi-
vitate ridicati au intotdeauna probleme cu sindta-
tea gi cu destinul.
Emoliile subcongtiente nu pleaci niclieri, nu
dispar pur ;i simplu de la sine. in subconstient nu
existl un termen de valabilitate: dacd emolia su-
pirlrii se acumuleazi gi pltrunde in subconstient,
ea r5mAne acolo ani intregi gi decenii. Iar aceasta
,,iese" gi se neutraliz eazd, doar prin boli, suferinfe
sau ciin!5.
Mai mult de atat, enioliile subcongtiente se
transmit ereditar. O suplrare puternici, pdtrunsi
in addncul sufletului, poate si provoace cele mai
grave boli nu doar omului insugi, dar ;i copiilor ;i
nepofilor sdi.
Se crede cI plcatul, comportamentul imoral,
emoliile negative * de exemplu, ura, suplrarea, do-
rinla de a jefui, de a ucide - pot fi indreptate doar
spre algi oameni, ceea ce duce la boli gi la o pedeapsi
de Sus. in toate religiile se consideri ci o atitudine
incorectl fagi de oameni duce la boli ;i nenorociri.

Am aflat cu mare uimire cI o atitudine incorec-
ti fa!5 de sine este, de asemenea, o cauze a multor
boli. Nemullumirea de sine, neacceptarea propriu-
lui elestin, autocritica, tristelea - toate acestea sunt
germenii viitoarelor boli grave 9i nenorociri.
Daci un om este necinstit fa15 de al;i oameni,
acest lucnu duce la boli; daci el este necinstit fali
de sine, qi acest lucru provoaci boli; dacl este inco-
rect fali de DumnezelJ, gi acest lucru atrage dupl
sine boli.
Atitudinea incorectl falide Dumnezeu arati ca
o renunlare Ia iubirea din suflet; ca o nemullumire
fa![ de propriul destin, ca o lipsi de respect fali de
Creato4 ca o lipsi a dorinlei de a-l respecta porun-
cile. Toate acestea sunt cauzele multor boli grave'
IERTAREA $I CentTe
,,Daci sup!ry56a declan;eazi boala - m-am
sAndit eu odat#j,atunci inl5turarea supiririi prin
Iai.,ga ar tieb'ui,irobabil, sI duci la sinitate".
La inceput, eu tratam cu ajutorul mAinilo4 iar
apoi am inleles cf, doar omul insuqi se poate vin-
deca pe sine, schimbindu-gi caracterul 9i concep-
lia despre lume. De exemplu, la mine venea un om
grav bolnav de cancer la stomac. Eu ti explicam cI
t2
cl este foarte supdrat pe oameni, este nemullumit
de sine ;i ii propuneam si-i ierte pe toli gi sI elimi-
ne supirlrile prin ciinfi.
Iertarea inseamni renunlarea la dorinfa inte-
rioarl de a-l ucide pe cel care ne-a jignit, intrucAt
orice jignire reprezinti o dorin!5 de moarte inte-
rioari. lar ciinla este un proces mai profund, o
schimbare de sine: este necesar si fii pulin diferit
pentru a nu te mai supira, mai bine zis, si nu-[i
repeli propriile gregeli in viitor.
Pacientul flcea lucruri simple: ii ierta pe oa-
meni, elimina suplririle prin ciinli gi boala se re-
trigea. Iertarea gi ciinla ne trateazd de cele mai
grave boli.
Adesea, mi se adresau femei ai ciror copii erau
bolnavi. Eu mi uitam in plan subtil dupi cauza bo-
lii copilului ;i vedeam ci ateasti boali avea cauze
inapoi in tirnp, inci pAnI la nagterea lui.
in tinerefe, femeia suferise o tentativi de viol,
;i-a urAt asupritorul gi ura ei a inceput sI ucidd
tofi birbafii, inclusiv pe fiul ei cel mic. Copilul s-a
imbolnivit grav. Eu i-am propus si-l ierte pe acel
birbat, si vadi voia Divind in ceea ce s-a intAmplat
cAndva. Imediat ce ea a reugit sI faci acest lucru in
mod real, copilul s-a insinitogit.
Noi ne-am obi;nuit si fim atenli doar la eveni-
mentele exterioare: la nivel extern, cavza dispare,

Serghei Nikolaevici Lazarev Vindecarea sufletului
t'ilt,rrrrt rugd.ciunf qi ii explicam totul despre srstenru/
Itti l,azareu.
Apoi m-em apropiat de medicul care-l trata 5i
I urtt rugat sd amdne pufin operasta. Dar acesta a.
.slrrrs cd chirurgul care-l uo opera pleacd in comcediu
,si, dfn oceastd cauzd., il ua opera el insuSi pe fratele
trrcu peste cinci zile. Atunci l-am rugat sd-i maifacd
tnr controlinainte de operasie. Medicul eraindignat:
,,De ce sd-i mai fac tncd o datd? Asemeneo. ulcere
rrruri nu se cicqtrizeozd. Isr el mqi are gi o turnoare -
L'encer, mc,i mult ca sigur" in practica meo de 95 de
u ni, nu s-a tntdmplat niciodatd. ca un asemenea ulcer
.sri se cicatrbeze". insd eu am insistaf, doar sunt sora.
ltri gf am dreptul sd mai cer incd. un control. in tinii
ntari, el mi*a promis cd. ua uorbi cu qeful de secSie.
Chiar in ziua. operaftei, $efut de sec{ie l-a exa-
minat pe fratele meu Si a fost foarte uimit: ulcerul
aproope cd. se uindecase, tumoarea se micSorase.
Op er afia deu enise inutild..
Fratele meu e stat tn spital docff t7 zile. FireSte,
s-a ldsat defumat Si bdut, iar ucurn beafoarte puttn
in comp ania pr:ietenilor Si furneazd fo at"te r ar.
Astd.zi l-am sunat pe fratele mew gi l-am tntrebat
cum std. cu sdndtatea. Mi-a spus cd totul este bine,
se plimbd.tnfi.ecare zi, are o poftd bund de mAncare,
mdndncd. totgi oproape s-ald.sat defumat.
Preolii ne spun mereu cd pdcatul duce la boali.
dar consecinla r5mAne' Iar la nivel subtil' totul
aratl altfel: caza;i consecinla au legituri una
cr rltr, cauzaalimenteaze consecinla in mod per-
manent. Este suficient doar sI elimini cauza (de
exemplu, superarea pe care o avea mama in tine-
,.i.1 ii uf..,rt sub foimi de boalAfizicira copilului
dispare.
Recent, am primit o scrisoare de la o cititoare'
Ce-i drept, se te schimbi la vArsta de 70 de ani este
destul de dificil.
Acest lucru s-aintdmplat cufrotele meu, pe cdnd
el auea 7o de qni-A auut al d'oilea atac cerebral' mdno
;;;*;"1 i-quporalizat' La doi ani dupd aceasta' el
'aiost
dus la spital' I seftcuse rdubrusc' Afost inter'
n"at ls sec[io de terapie, i s-oufdcut analize' Conclu-
zia: ulcer gastric de oproximatiu 3 cm'Medicii i-au
fd.cuttronsfuzie de sdige,l'aupregdtit de operasie Si
l-ou mutat in see:gia de chirurgie'
Eu it uizitam tn fiecare zi Si ii explicom sistenul
lui Lszqret- I-ain pouestit cd ulcerul inseamnd au-
todistrugere. Din iceastd cauzd' dqcd eqti nemulsu-
mit de cinersa, trebuiesd spui toful cu sinceritote' dar
fdrtr urd ;i supdrare' I-am adus primo carte a lui
Lazareu. A citit-o. Apoi o citit-o pi
'no
de-a doua' in
fiecare zi ii duceant apd' structuratd'' asupra cdreia
t4

insi ce este picatul? Din obignuinfi, noi credem cd
picatul este o escrocherie, furt, crimi...
Un om incepe sI fure, si jefuiasci gi si ucidi
atunci cAnd iubirea pleacd din sufletul siu gi, in
consecin!5, cresc atagamentul gi inchinarea la bani
gi bunistare. Dar cAnd iubirea pleacl din suflet,
omul incepe nu doar si-i jefuiascf, pe algii - el se
jefuiegte gi pe el insugi. GAndurile rele gi nemulfu-
mirea de sine, autocritica - sunt tot un picat. Doar
revizuirea atitudinii fala de sine poate si vindece
cele mai grave boli, precum"ulcerul gi cancerul.
Iertarea;i clinla se pot dovedi a fi cu mult mai
eficiente decnt orice medicamente ;i operalii de-
oarece sufletul este pe primul loc;i starea corpu-
lui depinde de starea acestuia.
Pe cAnd imi efectuam cercetirile, mai intAi am
vlzut ci agresivitatea subcongtientl reprezinti
cazabolii. Pacienlii eliminau aceastl agresivitate
prin iertare gi c[lrt!i, iar boala trecea.
insi, uneqrili fn cazuri grave, acest lucru nu
aiuta ;i bo'fla''iimAnea. Eu am concluzionat ci
este necesar si indepirtez canzele agresivit5lii
subcongtiente, rldicinile ei fiind legate de concep-
lia despre lume gi de caracterul unui om. O atitu-
dine incorecti fafi de lume, obiceiuri incorecte fi-
xate prin caracter sau printr-o atitudine incorectl
l6
fafi de oameni;i fali de sine - toate aceste lucruri
sunt rddicinile viitoarei agresivitili gi ale bolilor.
Daci omul refuzischimbarea gi imbunltifirea
caracterului atunci, in acest caz, ciinfa gi iertarea
probabil ci nu il vor ajuta si-gi imbunitileasci sI-
nitatea.
ISTOKII
in Evanghelii este descris un asemenea caz: o
femeie avea o hemoragie de LZ ani, medicii nu o
puteau ajuta ;i ea ;i-a cheltuit toatd averea pentru
a se vindeca. Iar cAnd aceasta s-a atins de Hristos,
din El s-a degajat o energie gi femeia s-a vindecat
instantaneu. Cu toate acestea, in Sfhnta Scripturl
nu se explicd ce s-a intAmplat. De;i, in principiu,
acest lucru poate fi explicat din punctul de vedere
al bioenergiei.
imi amintesc c5, acum 20 d,eani, mi s-a adresat
o femeie care avea exact aceeagi problemi - o he-
moragie foarte puternici. Medicii nu au reugit sd
o vindece, niciun fel de medicamente nu o ajutau.
Ea putea si moarl din cauza pierderii continue de
sAnge. Femeia implora si fie ajutatl.
Eu am intrebat:
- CAnd a inceput aceasti nenorocire?
- Cu aproximativ opt luni in urmi.

M-am uitat in plan subtil sI vdd ce se intimpla
atunci inviafa ei gi am intrebat-o daci ea se supira-
se pe ;eful ei. Suprinsi, mi-a rispuns afirmativ. $i-a
arnintit imediat cI el murise cu opt luni in urmi.
I-am explicat ce s-a intAmplat cu ea:
. - CAnd vI suplrafi pe un om gi supirarea dum-
neavoastri este de scurtl durat5, atunci aceastS
emolie este de suprafa!5 9i, practic, nu are deloc
urmlri asupra s5nit5fii. insi, da-ci suplrarea este
puternicl gi de lungi duratd, aceasta ajunge in
subcon;tient;i il ataci nu doar pe agresorul dum-
neavoastri ci ii atacd gi copiii,;i nepolii gi alte rude.
Daci totugi acest om a murit gi sunteli inci su-
plrati pe el, atunci il atacali nu doar pe el $i pe
rudele lui, dar;i intreaga lume de dincolo de mor-
mAnt. Iar aceasta este deja o agresivitate de mari
dimensiuni. Agresivitatea vireazi gi se intoarce
imediat la dumneavoastr5.
Astfel, agresivitatea dumneavoastrl s-a trans-
format intr-un Flbffiam de autodistrugere, care fi
trebuit sI duet:Jii{'la tulburlri psihice, inclusiv la
tumori, fie la trirobleme cu intestinele, fie la proble-
me ginecologic'e.
- Cum mi pot salva? a intrebat femeia.
- Trebuie doar si mergeli Ia biserici, sd vI ru-
gali gi si-l iertali pe acel om, arn rispuns eu.
Este necesar si vi adresali lui Dumnezeu gi s5-l
18
cereli iertare pentru cI v-a!i supirat pe geful dum-
neavoastri. Nu este voie sI te superi pe oameni. Ei
pot fi pedepsifi, ei trebuie educafi. Cu ei poli si te
cerfi. Trebuie ca, in mod since6, sI le spui oameni-
lor propriile pretenfii, nu sd le lii in interior. insi
nu este permis sd te superi ;i si judeci"
Peste doui zile, femeia m-a sunat gi m-a anun-
|at ci i-a trecut totul. Ea se inslnitogise.
A;adar; suplrarea duce la boli, iar iertarea gi
ciinla ne vindecd.
***
De asemeneA aceasti istorie a avut loc cu mai
mult de un an in urmi. Eu eram in Soci, in sudul Ru-
siei. Noi stiteam la mas5, intr-un cerc de prieteni, ;i
discutam pe diverse teme. 0 femeie i;i manifestase
interesul pentru cercetirile mele. Am aruncat o pri-
vire la cum ardta ea in plan subtil gi acolo am vdzut
viitoarea ei moarte, care se apropia deja cu rapiditate.
Exist5 o astfel de noliune - ,,karrnd matur5".
Aceasta este karma care nu poate fi indreptatS.
SchimbAndu-se la interiof,, un om poate sI previni
o nenorocire cu un an inainte ca aceasta sI se in-
tAmple, ceea ce este practic imposibil atunci cdnd
au mai rimas cf,teva zile. Aceasti femeie a avut
parte tocmai de un asemenea eveniment.

DupI cum se ;tie, un vindecltor nu trebuie sd-l
ingtiinleze pe pacient cd va muri. Vindecitorul poa-
te plSti cu slndtatea proprie pentru acest lucru.
O boali inseamni, in esenfi, vindecarea su-
fletului nostru. Nenorocirile ;i neplicerile repre-
zintd tot o vindecare a sufletului nostru. Moartea
este tot un medicament pe care omul este nevoit
sI il accepte in cazul in care nu este in stare sd se
schimbe ;i nu poate si pistreze iubirea in suflet.
Daci ii vorbe;ti unui om despre apropierea
morfii, il vor cuprinde teamh, tristefea, ura ;i su-
fletul sdu se va murdlri gi mai mult. Din aceasti
cauzi, nu se poate si spui unui om ci va muri.
I-am spus femeii ci ii pot apirea probleme se-
rioase de sinltate in cel mai scurt timp. Dar si
avertizezi nu inseamnl ci gi rezolvi o problemS.
Ea m-a intrebat:
- Acest lucru va avea loc neapirat?
I-am rdspuns afirmativ:
- Oare este posibil sI previi micar ceva? s-a in-
- Este suficient sd incerci, am rispuns. ins5,
pentru acest scop, trebuie si inlelegi cauza even-
tualelor nenorociri ;i nefericiri.
$i i-am explicat urmitorul lucru. Toate religiile
vorbesc despre faptul ci doar lui Dumnezeu tre-
buie sd i te inchini. Din punctul de vedere al Cres-
20
tinismului, Dumnezeu inseamnl iubire. Daci omul
irrl.clege ci iubirea este cea mai importanti, el nu
sr: clezice niciodatl de aceasta. I-am explicat feme-
ii ci moralitatea, sentimentele alese gi frurnoase
sunt Dumnezeu pentru ea. Aceasta se inchinl mo-
ralitSlii, corectitudinii ;i disprefuiegte oamenii ne-
c:insti!i.
M-a intrebat cu uimire:
- Oare, chiar trebuie s5-i respecfi?
I-am rdspuns cd este necesar si-i pedepsim
l)e asemenea oameni, trebuie si-i educlm, dar nu
cste voie si-i disprefuim. Noi tofi suntem precum
li-unzele unui copac: la exterior; totul este separat,
f iecare fiind de sine stdtltoC iar la interior noi toli
.suntem unifi. Dispreful pentru un alt om reprezin-
tI dorinla de a-l ucide, dorin!5 care se transforml
intr-un program de autodistrugere.
- Avefi foarte multi judecatl a oamenilo4 acu-
mulatl in suflet, am spus eu. in Iudaism, crima, ho-
1ia, adulterul sunt considerate picate... in Iudaism,
dispreful fali de un criminal, un ticilos, este ceva
absolut normal. insi dispreful, de fapt, ucide sufle-
tul. in Cre;tinism, judecarea oamenilor;i descon-
siderarea acestora sunt cele mai grave picate.
Trebuie s5 invlgafi a iubi oamenii, a-i educa gi,
in acelagi timp, a-i pedepsi ;i a fi duri cu ei, daci
este necesar.

Aceastl femeie pleca din hotel in ziua urmetoa-
re. O magini a fost trimisi dupi ea ca sI o ducl
la aeroport. Din motive complet necunoscute, in-
tr-un tunel, aceasta a fost izbiti cu vitezl mare. A
avut loc un accident grav gi magina nu a mai putut
fi recuperatS.
Femeia nu a suferit. Cei care au examinat ma;i-
na au spus c5 pasagerul fadici aceasti femeie) ar
fi trebuit s5 moar5. inseamni cI ea a reugit totugi
sI se sthimbe si rnoartea sa a fost inlocuiti prin-
tr-un accident. '{
A renunla la judecarea oamenilor este, de ase-
menea, un medicament pentru sufletul nostru.
x**
La fel ca gi un sacrificiu, iertarea gi clinla vin-
deci un om deoarece, atunci cAnd omul sacrifici
ceva, lui ii scade atagamentul td!5 de lume. CIci
tocmai atagarnendril duce la intensificarea agresi-
vitSlii subcq4gU. ttS.
Urmdtohrga'fntAmplare s-a petrecut cu un om
de afaceri. Acesta igi ajuta o cunogtin!5, il suslinea
prin toate rnijloacele. Respectivul a trlit aproxi-
mativ un an la el. Iar apoi, cunogtinla s-a pus pe
picioare ;i a decis si ii ia afacerea cu forfa. in mo-
mentul in care omul de afaceri mi s-a adresat, ban-
22
rli;ii voiau s5-i ia cu forla ma;ina cu care el fgi du-
t:ca marfa.
Ace;tia erau anii'90. Cuno;tinfa omului de afa-
ceri a apelat la reprezentanlii lumii criminale gi
onrul de afaceri i-a urmat exemplul. S-a dovedit a fi
o situalie la limita morfii.
CAnd acest om mi-a cerut sfatul, i-am explicat
cfr, firl indoialS, el are dreptate la nivel exterioq
clci este absolut corect sd aperi ceea ce ai. Da[
clacl analizlm situalia la nivel subtil, atunci el nu
are dreptate. Este vorba despre faptul ci el are un
;rta;ament foarte puternic pentru dreptate, bunds-
t"are gi, prin intermediul infractorilof, sufletul lui
este vindecat de Sus.
Omul m-a intrebat ce sI fac5. [-am rlspuns cd
este necesar si facl un sacrificiu - si renunle la
magini. Dar acesta s-a revoltat gi a spus ci este
mai bine si aibi loc un conflict intre doui grupuri.
Eu l-am avertizat c5, in acest caz, elva muri:
- Vei fi ucis. Acesta este un lucru cert. Nu ;tiu
cum vei fi ucis ins5, practic, nu ai $anse de supra-
vieluire"
- Dar ce se va intimpla cu acei oameni care imi
vor lua ma;ina? a fntrebat el.
- Sufletul t5u se va purifica printr-o jertfi, am
rlspuns eu. Iar ei igi vor lua toatl ,,murd5ria" asu-
pra lor ingi;i" Deoarece omul care se jertfegte, se
23

purifici, iar cel care furi igi murdire9te sufletul.
Ie;i din situafie, detageazi-te.
El a fhcut exact aga.
Noi am vorbit recent, amintindu-ne de acele
evenimente. Eu am menfionat c5, in biocAmpul fi=
eclrui om, sunt ,,inregistrate" comportamentul 9i
toate faptele sale. Cu alte cuvinte, picatele noas-
tre nu dispar niciieri, mai devreme sau mai tArziu,
acestea,,ies" Ia suprafa!5 sub formi de probleme.
M-am interesat ce s-a intAmplat ulterior cu acei
oameni. S-a dovedit ce doi dintre ei au fost uci9i,
iar al treilea a rimas infertil - nu are copii.
**r<
Aceastd intAmplare s-a petrecut Ia inceputul ac-
tivitdlii mele. Solia mea a inceput sI aibl probleme
de sinltate, o durea inima. [-am propus si mear-
gd la biserici gi si inl5ture suplrf,rile - atunci toate
durerile vor trece, SA nu putea si creadi cI schim-
b are a s entim e.i4l r acli o n e azd cu ad evf, rat asup ra
sinit5lii fizfc6'gi 5'refuzat sI meargi la biserici. Eu
am incercat sI o conving timp de cAteva luni, dar a
fost in zadar.
Ulteriol noi am plecat in vacanli la Marea Nea-
gri. La sala de mese, sofia a intrat in vorbi cu o
femeie a cirei fiici suferea de psoriazis. Pirinlii o
24
aduceau in fiecare an in Anapa, unde nimolul me-
dicinal ii u;ura starea. ?ns5, pe lAngd aceastd boa-
li, mai exista incd o nenorocire - fetiga lipa atAt de
tare in fiecare noapte, incAt plrinfii erau nevoifi sI
inchidi ermetic toate ferestrele. Medicii credeau ci
nu existl ;anse ca aceasti boali sI se vindece.
Am inleles cd mi s-a ivit posibilitatea de a-mi
convinge sofia gi i-am spus ci o pot vindeca pe feti-
!i intr-o jumitate de or5, dacl voi vorbi cu mama ei.
Noi am flcut un pariu: daci fetifa se va inslnito;i,
atunci sofia va merge la bisericl gi va face ceea ce eu
o rog de mult timp.
Am invitat-o pe mama fetilei in camera de hotel
;i am intrebat-o:
- Ali flcut vreun avort pAnI la conceperea fiicei?
Ea a aprobat, dind din cap. I-am explicat femeii
ci nu existi un termen de'falabilitate in subcongti-
entul nostru. DacE o maml intrerupe prima sarcini
printr-un avort, atunci programul de distrugere a
copilului, apirut in suflet, adicl in subcongtient, in-
cepe sd-l ucidi gi pe urmitorul copil, pe care femeia
il iubegte la exterior.
- Psoriazisul fetilei dumneavoastri 9i lipetele ei
sllbatice au legiturd cu faptul cI dumneavoastri o
ucideli in mod subcon;tient, in fiecare secundd.
- Ce si fac? a intrebat ea.
- Acum voi iesi si vI voi lisa in camera de hotel

pentru o jumdtate de ore, am spus eu. Iar dumnea-
voastri adresali-vi lui Dumnezeu 9i cerefi-vi ierta-
re pentru cI ali ticut avort, pentru cI v-a!i dezis de
iubire gi pentru ci v-a!i ucis copilul.
in urmltoareazi,ne-am intAlnitin sala de mese.
Femeia mi-a povestit ci, pentru prima dati, dupd
mult timp, fetila a dormit toati noaptea foarte bine,
firi si se trezeasci.
Ulterior, sofia mea s-a dus la biserici gi proble-
mele cu inima i-au dispirut ffiri urmi.
***
Ne-am obignuit si credem ci putem glsi cau-
zaintrecut. Dar se intAmpli ;i ca o boali si apari
din cauza viitoarelor evenimente. Recent, am fost
rugat sI consult o tAn5rf, femeie care s-a imbolnS-
vit de cea mai banal5 angini. Niciun fel de medica-
mente nu o aiutau. Boala s-a prelungit mult timp -
o luni, doui... Fer#iia a inceput si se descurajeze.
Iar pentru o feffib,:depresia este cea mai pericu-
loasi emolie pe.ntiu ci aceasta,,lovegte" in copii.
I-am explicat tinerei femei ci, dupi cAt se pare,
trebuie si r5mAni insircinati gi sI nasci in curAnd.
Din acest motiv, ea nu trebuie si se gAndeascl la
pastile ci la cum si invingi depresia, supiririle pe
soartl gi pretenliile fali de cei apropiali. Angina
26
i-a trecut dupi o slptimini, iar peste o luni ;i ju-
mitate, ea a rimas insircinati.
Deseori, incercirile gi bolile noastre reprezinti
un ajutor pentru viitorii copii ;i nepoli. CAnd adu-
cem armonie in suflet, acest lucru ne salveazd nu
doar pe noi, ci ;i pe viitorii no;tri urma;i.
***
Cu cAgiva ani in urmi, am povestit la un semi-
nar despre un caz ingrozitor, cum un cAine de lup-
ti a sfA;iat un bdiefel. in plus, acest cAine fusese
intotdeauna foarte blajin, nu se repezise niciodati
la nimeni. Dar; in acest caz, din senin, cAinele s-a
nipustit brusc asupra copilului, l-a mugcat ;i era
cAt pe ce sd-i rupd scalpul. Animalul nu a fost euta-
nasiat, insi a fost dat altor oameni. Am fost rugat
si explic de ce s-a intAmplat aga ceva.
S-a dovedit ce acel copil avea un program de
autodistrugere foarte puternic, o agresivitate
subcongtienti ridicatS. Iar animalele reaclioneazl
la un program de autodistrugere; gi oamenii reac-
lioneazi in mod aseminitor, Copiii il umilesc la
gcoali pe acela care are un program puternic de
autodistrugere, bltAndu-gi joc de el. Aceasta este
legea selecliei naturale: cel slab nu trebuie si aibl
urma$i. Din aceasti cauzi, cel care are o energie

slabi este asuprit, umilit;i renegat.
Apare intrebarea: oare de ce un copil mic s-a
dovedit a fi intr-o stare atAt de ingrozitoare? Cici
tocrnai starea interioarl atnage evenimentele din
exterior.
S-a clarificat faptul cI pirinlii se certau mereu.
Mama cldea des in depresie;i ameninfa cu sinuci-
derea in caz de divor!. Aceasta este o cauzi foarte
serioasd a lipsei de vitalitate la_gn copil. Lipsa do-
rinlei de a trii ;i depresia sunt unele dintre forme-
le orgoliului. Omul, care are'un orgoliu ridicat, fie
se calci in picioare pe sine, {ie ii calci pe algii.
Aceasti intAmplare misterioasl a avut o con-
tinuare, aproximativ o jumitate de an mai tdrziu.
Am vorbit cu bunicul biiefelului, care mi-a poves-
tit despre un incident neprevizut in ceea ce il pri-
ve;te pe copil. El a intrat in camera unde nepotul
s5u de doi ani se juca la calculator. ObservAndu-gi
bunicul, care l-a impiedicat si se joace, biielelul
I-a injurat. Acest,il,tlcru vorbegte despre faptul ci
nivelul orgoliUhli',-Si cel al agresivitilii copilului
sunt extrerh rile;diari.
Un orgoliu ridicat inseamnl nu doar dispre!
pentru oameni gi sentimentul de superioritate; un
orgoliu crescut este gi sentimentul de a avea drep-
tate absoluti, ;i incapacitatea de a ierta, ;i impu-
nerea propriei voinle asupra altora, ;i nemul;umi-
28
rea de soarti, gi depresie, ;i inflexibilitate, ;i Iipsa
dorinlei de a face un compromis. Toate acestea
1reeazi un orgoliu subconstien! iar mai departe
duc Ia n.no.o.iri gi boli.
ACCEPTAREAVOII DIWNE
Grija de propriur suflet, aducerea armoniei in
suflet, imbunitilirea propriului caracte4, capaci-
tatea de a ierta gi de a accepta voia Divine repre_
zinti bazele sinrtifii. Acceptarea voii Divine este,
de asemenea, un medicament exceplional care ne
poate vindeca chiar pand ra aparilia nenorocirilor
gi a bolilor.
Aceasti intimprare mi-a fost povestiti de o cu-
nogtinli care are darur crarviziunii gi care i;i forosi-
se acest dar intr-un mod destul de activ in iinerete"
Cu aproximativ doulzeci de ani in urmi, ,* *run-
tizat-o ci acest lucru este foarte pericuros. pitrun-
derea in planurile subtile, prin care Dumnezeu gu-
verneazl,lume4 nu ii este permisa 0murui caruil ir
lipsegte smerenia ;i care este lacom .in cazcontra4
orgoliul poate si creasci extraordinar de mult. Arn
sfituit-o pe femeie si se lase de aceasti ocupafie, si
inceteze sd se mai uite in viitor. Ea a flcut u*r.t rgr,
dar copiilor le-a rimas o oarecare ripsi de vitaritaie.

Iar cu ceva timp in urmi, aceasta a inceput
brusc s5-;i vadi fiul cel mare in sicriu, ca 9i cum
acest lucru se intAmpla in realitate. A incercat si
igi alunge aceste gAnduri, dar imaginile tot apireau
;i apdreau impotriva voinlei sale. A inleles ci acest
Iucru se va intAmpla mai mult ca sigur.
Ce a inceput si facl? Ea stltea ore intregi lAngi
ocean in fiecare zi gi se ruga, repetAnd ruglciunea
,,Tatdl nostru" de multe ori la rffnd.
Nu demult, fiul ei s-a intAlnit cu prietenii lui. Ei
au blut ;i, de;i nu ar fi avut vbie sI conduci magi-
na, acesta le-a spus prietenilgr sf,i ci sunt fricogi,
s-a agezat in magini gi a luat-o la goani pe strad5.
A avut loc un accident: el s-a lovit de o alti magini,
spulberAnd-o. Din fericire, in ma;ini nu erau oa-
rneni gi el a rlmas in via!5. insl a trebuit si pliteas-
c[ o sumi de bani destul de mare pentru reparalie.
Esenla ruglciunii ,,Tatil nostru" reprezintf, o
acceptare absohffilfl voii Divine. Aqa incepe rugi-
ciunea ,,Tatil nqgqttt' gi tot a$a se incheie.
C e in s e a tir nb,ffaza:,, Pdine a no astrd. ceq- de to at e zi-
le'Le, dd-ne-o nowd" astdzi'? Noi trebuie sf, ne cfutigim
pAinea, insl Dumnezeu decide dach o vom primi sau
nu. Voia Divin5 este primordial5, iar cea umanl - se-
cundarS. Cu cfft un om simte mai puternic primordi-
alitatea voii Divine gi lipsa de insemnf,tate a propriei
sale voinfe, cu cAt orgoliul s5u este mai mig cu atdt
el are mai multi iubire fn suflet, mai multd energie gi
mai multe $anse si supraviefuiascd.
in Vechiul Testament se spune ci cel mai impor-
tant plcat omenesc este orgoliul, iar la baza aces-
tuia se afli indeplrtarea omului de Dumnezeu. Noi
trebuie si depunem eforturi, noi trebuie sI aspirlm,
si ne strdduim, si obtinem ceva dupi un efor! insi
doar Cel de Sus decide dacl vom primi sau nu ce ne
dorim. Daci omul crede ci el singur poate sf, reali-
zeze ceva, atunci el este deja bolnav in perspectivi.
Capacitatea de a simli prezenfa voii Divine in
toate, capacitatea de a putea sI ii fii recunoscltor
lui Dumnezeu gi si ai o atitudine respectuoasi fafi
de El este unul dintre cele mai bune medicamente,
chiar gi de profilaxie impotriva oriclrei boli.
CercetAnd cauzele cancerului gi ale altor boli
foarte grave, practic, ajungeam intotdeauna la ace-
iagi factori: un regret puternic al trecutului, tris-
tefea gi neincrederea in sine in ceea ce privegte
viitorul, nemullumirea fa!5 de prezent. Una peste
alta, o nemulgumire de lungi duratl fafi de pro-
priul destin, practic, inseamnd deja o boali gravd
incurabili garantatS.
Eu le explic adesea pacienfilor:
- Nu este voie si te superi pe soarti, aceasta

poate fi imbunitelite gi ffebuie irnbunitilit5" Nu
este voie sI te superi pe tine insufi, trebuie si te
iubegti ;i sI te educi. Iubirea, care ne dI energie,
nu trebuie si se transforme in pasiune, iar apoi in
autodistrugere sau uciderea altor oameni. Iubirea
trebuie sh ne ajute si ne educim pe noi in;ine fi pe
al1ii, si ne dezvoltim ;i si fim fericifi.
in mod obignuit, se crede despre copii ci aceg-
tia depind de mami pAni la maturizarea sexuali,
iar apoi nu mai existi niciun fel de legituri intre ei.
?ns5, in realitate, pe parcursuf intregii noastre viefi,
noi avem o legaturd nu doar cu pirinfii gi cu copiii
nogtri, dar gi cu toate rudele. Nu degeaba existau
inainte astfel de noliuni cum ar fi codul de onoare
sau o educalie corect5. Camenii igi dideau seama
ci existi o legiturl intre ei, se simleau responsabili
pentru familie, pentru intregul lor neam gi infele-
geau c5 nu trebuie sE incalce poruncile Divine.
Ne-am obignuit SI credem c5, daci avem o stare
de spirit proasti, atunci acest lucru are legdturi ctr
anumili faitori externi, cu ceea ce s-a intAmplat in
trecut sau cu ceea ce are loc in prezent. Dar subcon-
;tientul nostru cunoagte viitorul ;i noi reactionim
la acest viitoc tiri a fi intotdeauna congtienli de
asta. Daci noi infelegem corect viitorul, daci invin-
gem tristefea, eflervarea, supdrarea, atunci schim-
32
lr;irn acest viitor in bine. in plan subtil, cauza si
clcctul adesea igi schimbl locurile.
Una dintre pacientele mele mi-a povestit o in-
tiimplare interesantd. Ea era tristi ;i nemulpumiti
<le ceea ce se intAmpla de aproximativ o lund. pe
rleasupra, era clar ci fiul ei, care trliegte in alt oras,
i,cepuse sd sufere de pneumonie bilaterali. Acest
lucru i-a intensificat depresia, mai ales ci tratamen-
tul nu il ajuta pe fiul ei, de;i el a fost internat in spi_
tal gi i se administrau cele mai bune medicamente.
ObservAndu-i starea, un cunoscut a exclamat:
- Ce se intAmpld cu durnneavoastrl? Doar afi
citit cirlile lui Lazarevt Suntefi foarte nemultumitl
de destinul Dumneavoastri!..
Dumnezeu ne oferi intotdeauna exact ceea ce
avem nevoie. Nu acceptini'incerclrile date de Sus
atunci cAnd ne punem trupul sau spiritul, bunista_
rea pe primul loc. Iar cAnd inlelegem cI orice incer-
care inseamnd o purificare a sufletului, o purificare
a iubirii Divine, atunci incercarea acfioneazl spre
binele nostru.
in Vechiul Testament este scris cd incerclrile nu
oferl nimic omului orgolios: ,,Ispitele nu sunt lecuire
pentru cel trufas, cd. buruiand. rea s-a inrdddcinat in
inima lui".lar un om orgolios este cel care-gi pune
interesele propriului trup, ale propriului spirit, ale
J-)

propriului ,,Eu" exterior mai presus de interesele
,,Eu-lui" siu Divin.
in Biblia indienilol numiti Bhagavad-Gita, se
spun urmetoarele. omul are un,,Eu" suprem care face
parte din Dumnezeu gi un,,Eu" exterior, inferior',,Euli'
suprem este un prieten pentru om in acel caztn care
Ego-ul extern se subord oneaziacesfuia.,,Eul" suprem
devine un dugman cAnd,,Eul" superficial incepe s5 se
rlzwiteasci gi se pune pe sine pe primul loc'
Nu este voie si ne suplrim pe soart5, intrucit
aceasta ne este datl de Dumnezeu. Supirarea pe des-
tin este un protest direct impotriva voii Divine' Des-
tinul nostru are legiturl cu caracterul nostru, 9i cel
exterior;i cel profund. CAnd cel exterior se schimbi,
incepe sI ni se schimbe treptat 9i cel interio[ profund'
Atunci ni se schimb5;i destinul gi slnltatea atAtnoui,
cAt gi copiilor gi nepofilor no9tri.
Aceastf, femeie, pacienta mea, s-a strlduit s5-9i
invingi tristefea.,f'*qJ ei a sunat-o dupi doui zile;i a
anunfat-o cI il e#ffneazl din spital, intrucAt pneu-
monia bilateral{?fdispiruse brusc, in mod inexpli-
cabil, iar diagnosticul nu a mai fost confirmat'
Sentimentele noastreprofunde sunt primordi-
ale in raport cu sinitate? 9i destinul nostru' CSci
sentimentele profunde au leglturl cu sufletul care
igi are originea in Creator.
34
PACATUL ORIGINAR
in cirlile Sfinte, adevirul este codificat. De cA-
teva mii de ani, adesea neinlelegind esenla a ceea
ce este scris in Biblie, teologii explicl multe lucruri
ad-litteram gi le interpreteazi. in mod superficial.
Aparent, acest lucru arati destul de credibil daf, in
realitate, pdrerile lor pot fi eronate.
Daci judeclm lucrurile in mod superficial,
atunci se pot exprima mii de plreri, dar niciuna
dintre ele nu va fi exacti. Unirea ;tiinfei cu religia
permite o apropiere considdrabil mai mare de ade-
vir. intr-o anumiti misuri, aceastd unire este pre-
zentiin cultura;i filozofia din India, unde se poate
spune ci gtiinla gi religia se intrepitrund.
De fapt, ce inseamnd o religie? Este o gtiinli a
sufletului. Iar ceea ce numim gtiinli este gtiinfa
trupului, care prive;te obiectele fizice. O cunoagte-
re autentici este o sintezi a gtiinlei cu religia.
in interpretarea indiand, cauzele bolilor gi ale
nenorocirilor au leglturi cu karma individualS a

unui om, mai bine zis, cu pecatele din vielile lui an-
terioare. $i in Iudaism se consideri ci, intr-o anu-
miti m5surf,, cauzele problemelor noastre se afli
in viefile trecute.
Este interesant faptul ci, in tradigia indiani, kar-
ma familiali nu este recunoscuti: plrin]ii gi copiii
nu au niciun fel de legdturi intre .i. ;i in prezent,
incl existi in India mii de cazuri anuale cAnd o soa-
cr5 i;i incendiazd nora pentru a-imbundtifi desti-
nul fiului ei, pentru ca acesta sd se cdsdtoreasci cu
altl femeie gi, totodatd, si nu-5i piteze karma.
Iar in ludaism, karma familiali este o noliune
destul de dezvoltatS. in Vechiul Testament, se spu-
ne ci, pentru pf,catele sale, urma;ii unui om sunt
pedepsili pAnI la a treia gi a patra generafie. Cerce-
tirile mele confirml acest fapt"
Mai rnult decfft atAt, s-a dovedit cI pdrinlii le pot
transmite copiilor picatele gi problerhele lof, din ca-
uza clrora acegtia vor pl5ti prin propria sinltate ;i
propriul destin.' Sd&seori, prin problemele noastre
prezente de,satfrWi1g 9i de destin, prin nenorocirile
;i chinurile iiodstf,e, noi plStim deja pentru viitoare-
Ie probleme ale copiilor no;tri. ,,Existd.unttmp pen-
tru a aruncapietrele giuntimp pentru ale strdnge".
Plringii ;i copiii merg $rin viafd asernenea al-
pinigtilor legali printr-o coardi. Ei sunt unili gi de-
pind unii4le al;ii.
Cel mai interesant lucru este faptul cI Orto-
doxismul gi Catolicismul neagi gi karma personald
$i pe cea familiali. Acest aspect irnpiedicl infele-
gerea faptului cI pirinlii sunt responsabili pentru
destinul copiilor gi pentru sdnltatea lor: Oare de
ce este negatl karma personall ;i familiall? Este
vorba despre faptul c5 existenfa karmei contrazi-
ce ideea salvirii de toate plcatele prin intermediul
lui Hristos. Cici este imposibil sd salvezi un om de
picate, dacl p5rinfii lui sunt vinovati sau el insusi a
fost vinovat in vielile anterioare.
Multe principii ale Ortodoxismului gi ale Cato-
licismului se intemeiaz| pe dispozifii adoptate de
Sinoadele ecumenice. Aceste concluzii gi decizii se
consideri incontestabile.
De exemplu, in prezent, existl in jur de 20 de te-
orii gtiinlifice desp." p".roialitate, care explicl ce
este omul 9i ce reprezinti aceasta. Iar atunci cAnd
existi 20 de teorii inseamnl cX niciuna dintre ele
nu este cea corect5. Acum si ne imaginim ci oa-
menii de ;tiin!5 din intreaga lurne s-au tntAlnit gi
au convenit: intrucAt existi multe teorii cane doar ii
zSpicesc pe oameni atunci, de acum inainte, singu-
ra teorie corectl este teoria numirul doi. Restul ar
trebui excluse. Oare se poate vorbi ulterior despre
o dezvoltare a gtiinfei?
Ins5, acest fenomen este foarte norrnal pentru
.1r)
3/

o religie. La sinodul ecumenic, ceva este declarat o
absurditate, iar altceva ca fiind un adevlr, PinI in
secolul al XVI-lea;i pAni cAnd gtiinla nu a demon-
strat contrariul prin fapte, Catolicismul afirma ci
P5mAntul se afl5 in centrul Universului.
Cdnd adevirul este adoptat intr-o intrunire,
atunci acest lucru reprezintd incetarea dezvolti-
rii. Iar in ceea ce privegte faptul ci civilizalia noas-
trd este intr-o stare critici, eu _cred ci acum vine
vremea nu pentru a selecta mecanic o ipotezl mai
bunf,, ci a clutirii comune pentru a inlelege ceea ce
ne invdga Hristos.
Conform religiei, boala este un rezultat al pd-
catului. Orgoliul reprezinti rldicina picatului. Iar
picatul principal al umanitefii este picatul origi-
nar al lui Adam gi al Evei.
Am intrebat la tntAmplare cd;iva oameni ce in-
leleg ei prin"plcatul lui Adam ;i al Evei, in afari
de faptul cI ei'nrr*thu respectat o anungitd dieti -A .,
nu au mAnca! crydh,ce trebuie. Mulli au rispuns ci
Adam;i Eva:nut-au supus lui DumnezetJ, nu au
ascultat de El - acesta pi este plcatul originar. De
asemenea, conform unor opinii, plcatul originar
reprezintl relafiile sexuale pe care le-au intrelinut
Adam gi Eva.
ins5, deog;:ece plcatul duce la boald, atunci noi
38
toli ar trebui si fim bolnavi - doar ar trebui si exis-
te o boalS a plcatului originar.
in plus, dacl acest pdcat nu ar fi fost comis,
Adam ;i Eva nu ar fi avut urmasi" Reiese cI picatul
originar reprezintl o fericire. Cici una dintre cele
mai mari pl5ceri ale viefii este gi una dintre mani-
festlrile unei notiuni precum fericirea - aparilia
copiilor pe lume. $i, dintr-odat5, reiese ci acest lu-
cru pare a fi un picat...
De la astfel de pdreri, in mintea omului se pro-
duce un conflict, o stupoare, gi el inceteazi si mai
infeleagl ceva. Mai mult decAt atAt, acesta fncepe
si presupunf, ch pf,catul nu este un lucru chiar atAt
de r5u.
De asemenea, noi citim in Biblie ci prirna po-
runcl a lui Dumnezeu este adresatl tuturor fiin-
lelor vii: ,,Creqte{i Ei ud. tnrmtlfip/". inseamni c5, pe
de-o parte, a cregte gi a te inmulli este un lucru bun
iaq, pe de alti parte, acelagi lucru reprezint5 plca-
tul principal.
Un om trebuie s5-;i biruie pf,catul chiar de la
rhdicini pentru a invinge o boal5. Dar reiese ci
acest lucru este imposibil, ct rddicinile picatului
nu pot fi inliturate. Mai mult decAt atAt, noi avem
nevoie de acestea.
Drept rezultat, un om se roag5, i se adreseazl
lui Dumnezeu, igi cere iertare prin ruglciuni pentru
39

propriile picate gi, cu toate acestea, inlelege ci este
imposibil si le inl5ture. El i;i cere iertare pentru
ele, dorind si evite pedepsele gi agtept3nd ca Dum-
nezeu si-l vindece de boli.
IaC in plus, dupl cum a scris o cititoare, Adam;i
Eva au fost alungali din Rai, insl se pare cI ;arpele
ispititor a rlmas acolo...
Ce este totu;i picatul gi oare duce acesta la boli?
Daci incercim sI inlelegem ad-litteram para-
bola despre plcatul original apar nedumeriri ;i
multe intrebdri. Oare Hristos s-a nSscut cu pica-
tul originar? Oare picatul originar este indeplrtat
prin botez gi implrtS;anie? De ce picatul originar
duce la moarte, dar nu duce la boli?
Si incercim sI traducem aceasti parabol5 bi-
blici, aceastd informalie codificati despre picatul
originar in limbajul cercetirilor mele. in realitate,
procesul pierderii iubirii ;i a unitilii cu Dumnezeu
este codificat tl aceasti paraboli. in aceasta gi con-
sti esenla plcatuffioriginar, fl
Adam gi pva au",'primit o porunci DivinI de a nu
se atinge de'roEdele copacului cunoa;terii binelui gi
rlului. Dar ei au incilcat-o. De ce? Pentru ci Dum-
nezeu nu era allturi in acel moment. Probabil, el se
ocupa de altceva, a uitat de ei ;i, de aceea, ace;tia
au clzut in ispitS. Daci ;arpele i-a ispitit sau le-a
ispitit pofta - Scestea
sunt deja detalii.
40
In general, un;arpe reprezintd simbolul aspec-
telor invizibile ale unei ispite. Noi nu observlm is-
pitele care vin din profunzimea sufletului nostru.
Practic, nici pe gerpi nu ii vedem deloc. Acegtia se
ascund tot timpul prin frunzig, prin mugchi, printre
riddcinile copacilor.
De la ce a inceput picatul originar? Parcl de la
faptul ci, la un moment dat, Dumnezeu nu a fost
alituri de Adam ;i Eva. Dar acest lucru nu este co-
rect. Creatorul guverneazi intregul Univers nu prin
aspectele exterioare, fizice, ci prin cele mai fine
structuri de cAmp. Iar cAmpul reprezinti baza pri-
mordiali a Universului. CAmpul, precum oceanul,
stribate, trece prin tot Universul gi il umple. Din
acest motiy Creatorul ,,vede" pretutindeni gi totul
intotdeauna, fiind prezent in permanenli peste tot
;i in toate lucrurile.
Prima treapti a picatului lui Adam 9i al Evei este
pierderea sentimentului de prezenfi a lui Dumne-
zeu. in aspectul s5u suprem, sufletul nostru este
unit cu Dumnezeu. Creatorul este prezent peste tot
gi in toate lucrurile in fiecare fracliune de secundi.
intrucAt Dumnezeu este iubire, inseamni ci noi nu
trebuie si renun!5m in niciun caz.la iubire. Agada6,
primul passpre calea pdcatului este pierderea sen-
timentului de prezenli a lui Dumnezeu intotdeau-
na;i in toate lucrurile.

I Serghei Nikolaevici Lazarev
A doua treapti a picatului este lipsa de accep-
tare a voii Divine, impotrivirea in fala voii Divine.
$i aici nu este deloc vorba despre roadele smochi-
nului pe care le-au mAncat Adam ;i Eva. impotrivi-
rea in fala voii Divine aratl ca o lipsi de acceptare
a destinului, ca o teaml de viitof, ca nigte g6nduri
rele in ceea ce privegte viitorul ;i cu privire la tris-
te!e, ca un regret al trecutului, ca o nemullumire
permanenti fa!5 de prezent. Deprimarea, teama,
enervarea, nemullumirea, regretul - toate ,..rt.,
sunt forme de agresivitate irnpotriva voii Divine,
adicd impotriva lui Dumnezeu.
Tot ce se intffmpl5 cu noi, ne este dat de Sus gi
are un sens inalt uman. Nicio situa[ie nu este im-
potriva noastr5, ci pentru noi. Fiecare situalie re-
prezintl un bine pentru sufletul nostru. De aceea,
daci am inceput si avem nepl5ceri ;i nenorociri,
nu avem dreptul si ne suplrim pe soarti. Nepl5-
cerile sunt seRrne ale problemelor pe care le avem
cu sufletul. Ceea cqtnseamni ci trebuie si aducem
armonie in quflepfiloi nu trebuie si ne supirdm pe
lume, noi trebtrieti o facem mai bunl.
A treia treaptd a picatului lui Adam gi al Evei
are legdturi cu tema sexualit5fii. Dar cum a;a?
Doar copiii nu vor apirea pe lume fdrd sexualitate.
Aici este important si inlelegem prin ce se deose-
begte logica orientali de cea occidentali.
42
I
Filozofia occidentali este materialisti. Acolo
existi noliuni clare: acest lucru este bun, iar aces-
ta este r5u. Sexul este bun, iar lipsa sexului este un
lucru riu.
in Orient, gAndirea nu este superficiali, ci in-
terioarS. La nivel subtil, totul este unit. De ace-
ea, din punctul de vedere al filozofiei orientale,
gi rlul si binele sunt unite. Binele reprezinti un
raport armonios intre,,stAngul" gi ,,dreptul", intre
cildurl gi frig, de exemplu, ying ;i yang, care sunt
o esenli masculind ;i feminin5... Iar riul repre-
zinti o lipsl de armonie, preponderenla unuia
asupra altuia.
Eu am formulat pentru mine astfel: riul este fie
o lipsi a binelui, fie un surplus al binelui.
Agada4 sexualitatea este un bine sau un riu?
Sexualitatea poate sI fie riii bine, dar poate si fie
;i un riu.
Dumnezeu l-a creat pe om din lut gi a suflat duh
de viali peste el. in esenla sa, omul este Divin da4,
la exterio4 el este material, din lut. Din acest motiq
omul triie;te in doui regimuri: existi doui logici
dupd care acesta trebuie sd se ghideze 9i in confor-
mitate cu care trebuie sI gAndeasci - logica Divini
gi logica umand.
Existi un circuit al energiei care se produce in
corpul uman gi in suflet. Acesta din urml se hrinegte

prin emergia pe care o prime;te de la Dumnezeu
sub forrnl de iubire, iar corpul se hrinegte prin
rnf;ncarea pe care o prime;te din lumea inconju-
n5toare, Energia Divin5 ajumge in suflet, iar apoi
?n tnup. Dacd aceast5 energie vital5, care este cea
rnai importanti, inceteazi sI rnai ajungl in suflet,
atunci nici mlcar o sinitate fizici excelenti nu-l
va salva pe orn de boalS gi moarte. Energia Divini
ajunge in suflet in mod regulat gi se transforml in
energie fizicd. Ulterio6 energia fizici, inferioari, se
reintoarce, transfbrmAndu-se din nou in energie
ilivinS.
Frin ce se deosebegte un om de un animal, de
exemplu, de un cAine? $i cAinele face sex gi minAn-
cS. Dar, pe lAngi sex, omui curteazi, compune po-
ezii, are griji de iubiti sau de iubit, intemeiazi o
familie, este creativ. Pentru toate aceste lucruri se
consumi energia sexualS, care se transforml trep-
tat intr-o energie de niveluri mult mai inalte.
[-ln om nu se nlpustegte asupra mAncirii cu li-
comie, asemenea unui cdine. Acesta ageazd masa,
ArA'
t;i prepard tnAncarea pe care o aranjeazl frumos
in farfurii, socializeaziin timp ce m5nAnci. Cu toa-
te acestea, energia destinati digestiei ;i asimilirii
mAncirii se irosegte ;i pe comunicare, gi pe senti-
mentele frumoase, gi pe dezvoltare.
Porunca,,Cregtefi ;i inrnulgipi-vi!,, ?nseannnH
faptul cI energia omului trebuie sd fie indrepta-
t5, in primul rAnd, spre reproducere. Dar o pi.t.
a acestei energii trebuie sr se transfornle intr-o
energie de un nivel mai inalt.
Energia sexuali este necesarl apariliei urmaryi-
lor pe lume. Dar o mare parte trebuie sI fie consu-
mati nu pe pl5cerea sexuatrI, ci pe sentimentul cte
iubire, grij5, frumusefea socializdrii, educafia copi-
ilor; iubirea pentru acegtia.
In momentul in care sexul neprezintl cel rnai
important aspect pentru un om, atunci cdnd acesta
face sex in exces, el igi schimbi des partenerii gi au
loc infideliHfl conjugale. pentru un asemenea Gm,
calit5lile sufletegti inalte se afld pe locul al doilea,
iar satisfaclia fizici pe primul loc. in acest caz, in-
stinctul sexual devine o suisi a picatului.
in timpul unui orgasm, o cantitate uria;I de
energie, mai mult de 90o/o, este onientatd spne asi_
gurarea urma;ilor. in momentul in care un orn face
sex da4, cu toate acestea, nu dorepte apari[ia copil-
lor pe lume, atunci toati aceastl energie unia;H eite
consumati pe plScere. Drept urmare, inchinarea la
pl5cere cre;te, iar atagarnentul omului pentru Ego-
ul siu exterio4 pentru viafi, pentru instincte ,. ir-
tensificS.
44
45

in Bhagavad-Gita se vorbe$te despre trei etape
de cidere a unui om in picat: poftele trupegti, furia
gi lScomia.
Mai intAi, un om igi pierde conexiunea cu Dum-
nezeu. Noi primim cea mai mare fericire, cea mai
mare plicere prin unitatea cu Creatorul' Atunci
cAnd pierdem sentimentul de unitate cu Dumne-
zeu, apare nevoia de a umple curnva insuficienla
acestel fericiri. Din aceasti cauzi, noi incepem si
ne inchinlm pl5cerii fizice, spirituale, sufletegti'
PlScerea il atageazi pe om de via!5, de toate
aspectele existenfei. Iac dupi cum demonstreazl
ceicetlrile mele, atagamentul nagte agresivita-
te. Apare furia, iar apoi ata;amentul continui si
creascS, ducAnd la lScomie, invidie 9i Ia asemenea
forme patologice de agresivitate cum ar fi furtul'
jaful, crima etc.
Plcatul originar nu consti in faptul ci Adam
gi Eva au ficut sex, ci in faptul cI existi, in fieca-
re dintre noi, tendinla de a ne inchina pl5cerii tn
detrimentul iubirii. Picatul originar al lui Adam 9i
al Evei reprezinti inchinarea la trup, la via!5, la in-
stincte in detrimentul iubirii Divine 9i al stirii de
unitate cu Dumnezeu. in parabola despre Adam 9i
Eva este codificat un mecanism: in momentul in
care omul nu se supune lui Dumnezeu in interiorul
sfru, nu ii accepti voia 9i are pretenfii fald de Dum-
n()zeu, el pierde unitatea cu Creatorul qi incepe sI
r;t'inchine viefii gi sexului, si depinda de ele, atunci
vi;rta gi sexul devin cea mai important5 fericire, o
v;rloare absoluti pentru el.
Daci un om nu poate s5-gi sttpAneascS proprii-
Ic dorinle;i nevoi cu scopul salvirir sufletr.ltruii, daci
t'l nu se abgine de la sex, de la mAncare sau de la
nruncS, asemenea om este, in esenfS, bolnav.
in Vechiul Testament este scris despre faptul ci
lipsa cumpltirii este o sursS pentru diverse boli,
lrin5 ;i pentru holer5: ,,in ntdncdnn'ile cele ntulte
t'o fi" durere Si nesafiul ua ueni pdnd la bryre{aqore;
ltutru nesa{ mulEi au pierit; iar cel irdr&"nat i"qt ua
sTrori uia!'.a".
in Europa, din cAte se gtie, epoca R.enaqterii s-a
transformat treptat in epoca declderii * incepuse
rleciderea moravurilor; desfrAul, inchinarea la sex,
la mAncare etc. Este interesant faptul cd tocmai in
Ijvul Mediu a izbucnit epidemia de cium5, care a se-
cerat aproape o jumitate din populla{ia Europei.
Lipsa de cumpitare fa!5 de mf,ncare ;i de sex
constituie viitoarele probleme nu doan ale omului
insu;i, ci ;i ale viitorilor copii gi nepofi. Oarnenii de
;tiin!5 au constatat deja legatmra dintre supraali-
mentare gi diabetul zaharat primar" ilacl tendin[a
de inchinare la doringe este transmis5 ilrrnl;ilo4
atunci diabetul se mostenest.e.
ll
li
46
47

in Vechiul Testament se spune ci un om pasio-
nat de dulce capiti boli. Iar acum oamenii de ;tiinli
au constatat deja ci atraclia pentru dulce afecteazi
activitatea cerebrall;i potenfa. Astfel, opiniile ;ti-
inlei gi ale religiei cu privire la anumite aspecte ale
sin5t5lii incep si coincidi.
De ce supraalimentarea si consumul excesiv
de dulce genereazi boli ;i de ce infometarea duce
adesea la vindecarea de multe boli? CIci, dimpotri-
vd, din punctul de vedere al gtfinlei, infometarea ar
trebui sI declangeze bolile.
De ce odinioari, dupd un naufragiu, oamenii
mureau dupi a treia zi din cauza foamei gi de ce
acum, de cAnd se cunoagte cI foamea este benefici
pentru sinltate, infometarea timp de 30,40 sau 50
de zile amelioreazl stareafizicd si vindecd de cele
mai grave boli?
$tiinfa nu poate sI explice acest fapt pentru sim-
plul motiv cI trffie introdusi o noliune noui -
noliunea de.eflefdie subtili, prezenti in medicina
tradifionala''diir'6rient. Un om nu este doar trup,
duph cum presupune medicina moderni; omul mai
inseamni;i suflet, care include in sine structuri de
cAmp energetico-informafionale.
Cea mai importanti energie - energia sufletului.
Aceasta se activeazl atunci cAnd omul se abtine de
t48
la sex, se infometeazd, se detageazi. Cu cAt un om
mlnAnci mai mult dulce gi orice alt fel de mAnca-
re, cu cAt se migci mai pufin, cu cAt acesta este mai
orientat spre consum ;i plicere, cu atdt prime;te
.mai multd energie exterioard gi cu atAt energia lui
principali vital5, cea subtili, devine mai slabi, ul-
terio[ apirAnd bolile. infometarea vindeci trupul
unui om, deoarece ii vindeci sufletul.
in momentul in care un om se infometeazi, su-
fletul siu se detageazl de toate lucrurile p5mAn-
te;ti, se deschide Divinului qi atunci in suflet vine o
energie noui, pur5. Dacd un om nu se inchinl sexu-
lui, mincirii gi altor plSceri, daci se stipAne;te gi
se roagi periodic, sufletul siu se purificd. Din acest
motig o alimentalie corecti, sportul, cilirea, absti-
nenta gi infometarea periodici sunt un beneficiu,
in primul rAnd pentru suflet;i, exact din acest mo-
tiv, toate acestea sunt benefice gi pentru trup.

SECRETUL vrNDncAnrr
Acest proverb indian scurt este foarte impor-
tant pentru a inlelege originea bolilor.
Cflndva, Indra, zeul cerului, a granifestat o sli-
biciune fali de o anumiti ferneie de pe pimAnt gi
ea l-a blestemat. :
- Tu, zeule, te porli in mod nedemn, a$a cum
nu se cade unui zeu! a exclamat ea. Eu vreau ca tu
sd te nagti sub chipul unei fiinle plmAntene gi si-i
trliegti viafa, cu toate picatele gi problemele sale!
Acest blestem s-a indeplinit gi zeul Indra s-a
ndscut pe PimAnt sub forma unui porc - una din-
tre cele mai vicioase gi banale fiinle pemantene.
Un porc, dupd cum se gtie, nu vede niciodatd cerul,
intrucAt acesta nqid$t. in stare s5-gi ridice capul.
Zeul Indra a,lriffitr se ffeiascd sub forma unui
porc gi s-a obi;-r{urf, treptat, cu o astfel de viafi. El
a avut copii, o mulpime de rude;i triia de minune
asemenea unui pa$e.
Iar apoi, a venit vremea sI se intoarc[ in cer gi
i-au fost trimigi mesageri, care l-au indemnat sI se
tntoarcd. insS Indra a fuzionat atAt de tare cu chipul
porcului, incAt s-a speriat;i a inceput sf, se ascundd
de ei. Nu, el nu dorea nici in ruptul capului sd se
intoarci, ii plicea foarte mult existenla lui pSmAn-
teasci. Solii au fost trimi;i de cAteva ori, insi Indra
a refuzat in mod categoric gi niciun fel de incerciri
de a-l convinge nu funcfionau.
Atunci trimi;ii cerului au inceput si-i ucidi pe
cei apropiali lui. Imediat ce au inceput sI rupi le-
gdturile care l-au ata$at de via!5, el gi-a amintit ci
este zeu gi s-a intors in cer.
La prima vedere, aceasta este o pildl foarte bi-
zard., greu de infeles. Sensul acestei pilde consti in
urmltoarele. Noi tofi suntem Divini in esenla noas-
tr5, ,,Eul" nostru adevirat este vegnic gi igi are ori-
ginea in Dumnezeu. Dar noi venim in aceasti viafi,
avem un corp gi un con;tient, noi avem Ego-ul nos-
tru exterior pe care trebuiei'si-l iubim gi s5-l edu-
cim, de care trebuie sd ne ingrijim. ins5, cu toate
acestea, noi trebuie si infelegem cf, viafa este un
joc gi acest joc se va sfArgi cAndva. Noi trebuie sI ju-
c5m bine acest spectacol, degi acesta se va incheia.
lar cAnd uitim de originea noastri Divin5, cAnd
ne punem propriul ,,Eu", propriile treburi p5mAn-
tegti gi dorinfe pe primul loc, atunci de Sus apar
mesageri sub formi de boli, nepliceri gi nenorociri.
in plus, cei pe care noi ii considerim du;mani, in
realitate, sunt ingerii nogtri pizitori care ne ajuti
51
I

si ne amintim de sufletul nostru si sI simtim iubi-
rea in suflet.
inseamnl c5, atunci cAnd ne apare o boali, este
necesar sI luptim nu cu boala ci cu noi ingine, cu
propriile noastre atagamente.
Cum apare o boald? Inifial, eu credeam cI agre-
sivitatea este cauza unei boli, apoi am observat ci
este vorba despre problemele cu caracterul ins5,
ulterio6 am inleles ci atagamentul fa;i de viali
este cauza reali.
Boala este rezultatul agresivitilii subcongti-
ente crescute care, la rAndul ei, reprezintd conse-
cinla unei perceplii incorecte asupra lumii;i deci,
cu alte cuvinte, aceasta are legiturl cu caracterul.
Trlsiturile negative de caracter - licomia, invi-
dia, gelozia etc. - pot sI intensifice agresivitatea
subcongtientS. Omul zgilrcit, invidios, supiricios,
care se intristeazi sau care regretS, este bolnav
mult mai des decAt omul blAnd gi vesel.
AtAt agresivitatea, cAt ;i deformdrile caracteru-
lui sunt consecinle ale atagamentului de lume. Cu
cAt un om se inchinl mai mult propriilor instincte,
propriilor dorinfe, sexului, mAnc5rii, muncii, oa-
menilor iubili, cu atAt sufletul siu devine mai agre-
siv gi cu atAt mai mult i se deformeazi caracterul.
Daci un om minunpt;i blAnd este necumpitat
52
in ceea ce prive;te mAncarea, sexul, munca, dorin-
1cle, aceasti necumpitare va duce, treptat, la fap-
trrl ci pe el il va cuprinde;i licomia fali de bani,
.,si gelozia, ;i zgArcenia, si regretul, 9i depresia, gi
jtrdecata. Cu cAt un om este mai atagat de valorile
rrrateriale ;i spirituale, cu atAt mai mult caracterul
i se strici gi cu atat el devine mai agresiv in mod
subcongtient 9i cu atAt mai repede primegte boli.
Atagamentul reprezinti inchinarea la plicere,
la satisfacfii. inainte de aparilia atagamentului, la
()m apare lipsa de acceptare a voii Divine. Iar ina-
inte de aceasta, omul pierde sentimentul de unita-
te cu Dumnezeu, sentimentul prezenlei Lui intot-
deauna gi in toate.
in cele din urml, calrza bolii inseamnd pier-
derea credingei in Dumnezeu gi aspiralia c5tre El.
Daci omul nu aspirl cltre Dumnezeu, nu respecti
prima porunci, atunci el o incalci gi pe cea de-a
doua - mai intAi incepe si se inchine oarnenilor
apropiafi, iar mai departe se inchind propriilor
instincte, propriilor dorinfe, viefii. Cu cAt omul se
inchini gi se ata;eazA mai mult, cu atAt caracterul
sdu devine mai riu gi agresivitatea mai ridicati *
la inceput, cea interni, subcongtienti, iar ulterio4
cea exterioard. Bolile ;i nenorocirile sunt doar un
mod de a opri un om din starea sa plinl de pdcate,
sunt un ajutor gi un sprijin de Sus.
I
53

Agada4, inliturarea agresivitelii prin ciin!5 ;i
iertare - vindeci.
imbunltifirea caracterului - vindeci.
Reducerea ata;amentului fagi de aceasti lume -
vindeci.
_ inlelegerea faptului ci nu trebuie si te inchini
la pldcere, cI scopul principal este iubirea, nu pli-
cerea - vindecl
Acceptarea voii Divine - vindeci.
Sentimentul de prezenli a lui Dumnezeu in
toate este sentimentul de iubire in suflet. in mo-
mentul in care noi renunldm la iubirea fali de p5-
rinfi, fali de omul iubit, fali de sine, acest fapt nu
tnseamni altceva decAt renunlarea la iubirea fali
de Dumnezeu. Din acest motiq capacitatea de a
pistra iubirea fa!5 de cel care te-a jignit - vindeci.
Capacitatea de a-!i cinsti gi a-|i respecta pf,rin-
!ii, orice s-ar intAmpla - vindeci.
Daci omul ca;F-fl.h,nc5 nu are probleme eviden-
te, vizibil
",td#. f.[t" cele enumerate mai sus - el
igi vindecl astftICufletul gi scapl de probleme pe
viitor. insH, daci un om are probleme grave cu des-
tinul ;i sinitatea, atunci toate acestea reprezinti
uh tratament, un medicament.0
Chiar daci unui om i-a fost pus un diagnostic
mortal, daci medicii au renunfat la el, vindecarea
54
sufletului il poate salva in orice moment.
Chiar ;i intr-o asemenea situalie in care omul
moare, daci el nu a reugit si-gi aduci arrnonie in
suflet, este necesar si continui a-!i imbunit5li ca-
racterul, a pistra iubirea in suflet, a renunfa la toa-
te atagamentele, a nu uita ci viala este un specta-
col, iar,,Eul" nostru cel adevdrat este ve;nic. Toate
aceste lucruri nu se pierd in zadar.
Chiar dacd omul moare, in acel moment, el poa-
te s5-;i ajute copiii 9i nepofii.
Noi nu luim nimic material pe lumea cealaltS,
dar lulm cu noi iubirea gi propriul caracter. Aces-
tea ne vor fi necesare pentru viitoarele intrupiri.
Din acest motiq chiar daci au mai rimas cAteva
secunde pAnI la moarte, este necesar si aspirim
cltre iubire, si ne strlduim a ierta gi a ne imbuni-
tlfi caracterul, orice s-ar intdmpla.

,,FEzuCE DE CEI BLANZI,
cACr ACEXAV0R MO$TENr
VA
PAMANTUL"
' in tinerele e;ti atras de cil5torii, de experienle
noi. La maturitate, izolarea, comunicarea cu natu-
ra, renunlarea sunt adesea mai atractive decAt ori-
ce distraclii.
in ultimul timp, mie imi place sI grddinlresc.
DacI ai patru sute de metri pitragi de teren, ai gi
o mulpime de posibilitAli. Se intAmpl5 ca, uneori,
ingrijindu-te de plante, si te convingi inci o dati
cAt de unitar este totul in lume: plantele, animalele
gi omul treiebc dupa ni;te reguli generale.
Nu mai este un*qBcret ci infometarea tr1Leaze
foarte multe U9*;ffita, cu toate acestea, starea su-
fleteasci a onrul-tii,este foarte importantil. Dac5, in
timp ce se infometeazi, omului ii este team5, este
deprimat, {aci se supiri, daci igi face griji atunci,
din contri, slnltatea i se distruge. De ce?
Ca fiin!5 dialecticf,, omul este format din con-
trarii: emisfera stAngi a creierului ralioneazi 1o-
56
gic, iar emisfera dreaptl lucreazl prin imagini.
Congtientul interacfioneazi cu subcongtientul.
Atitudinea activi este inlocuiti cu relaxarea; ener-
gia fizici interaclioneazL cu energia spiritual5.
Energia fizici este necesar5 pentru viala de zi
cu zi;i noi o primim prin interrnediul m6nc5nii.
,,Corpul" nostru spiritual nu are nevoie de mAnca-
re, acesta triiegte dupd alte principii. Iar forla cea
mai importantd a vielii provine din energia invizi-
bild a sufletului. Limitarea energiei vitale exterioa-
re duce la activarea energiei interne, care este mai
important5.
Ce face un om bolnav? Acesta inceteazi sE se
mai gAndeasci la mAncare, la sex, la munc5. El nu
vrea sI socializeze cu nimeni, preferAnd sd renun-
!e la tot. Daci acesta se detageazl nu doar de pro-
priile dorinle gi probleme,dar gi de frici, regrete gi
supdrlri, atunci incepe procesul vindechrii.
in curtea mea cregtea un copac bitrAn. Peste
trunchiul acestui copac incepea sI se a;tearni un
strat subgire de lichen, iar frunzele au devenit pa-
lide. Aceasta era cea mai comunl b5trAnele. Am
decis s5-i dau o gansi pomului - cAnd mi-am fi-
cut timp, am luat fierlstrlul gi am tiiat douS-trei
crengi. Iar primivara am observat cum acesta a
inceput sI aibi o vialt nou5: a renlscut, s-a revi-
gorat, i-au apirut frunze verzi, rezistente.
57
f

Pe mormintul unuia dintre longevivii Romei
Antice era o inscripfie: ,,Eu am triit mult, deoa-
rece am mAncat gi am biut cu misuri". Activarea
energiei vitale profunde are loc atunci cAnd, pe de
o parte, existl iubire gi bucurie in suflet, iar pe de
alti parte are loc limitarea funcliilor externe.
O cantitate uriagl de energie sufleteascl se
consumi pe mAncare, sex, munci, suplriri gi gri-
ji. Eu am observat o lege naturali extraordinari:
faptele care se repetd des dobAndesc un corp ener-
getic.Deci, cu alte cuvinte, apare o funcfie. Ian in
consecinfi, o funclie poate sI devind un organ.
Psihologul sovietic A.N. Leontiev a tdcut o des-
coperire extraordinarl cai : contrazicea toati gti-
inla materialisti: inifial, apare funcfia, iar apoi -
organul. Cu alte cuvinte, rnai intffi o funclie apare
Ia nivel de cAmp, materializdndu-se mai tArziu sub
forma unui 0rgan.
Dacd omul se inchinl mAncirii, sexului sau
muncii, se gAndegte permanentla unul dintre acel-
tea gi se concentreazd pe propriile dorinfe, atunci
eliberarea energiei pentru realizarea acestor func-
fii devine mai intAi obignuitl, iar ulterior - perma-
nent5. Omul devine sclavul propriilor dorinfe. El
nu poate sI renunle la mAncarea gustoasl gi ince-
pe sh mlnAnce prea mult. El nu-gi poate stipini
propriile dorinle sexuale gi cade in desfrAu. Pasiu-
58
rrca pentru munca in exces duce la faptul ci aceas-
t;r devine sensul viefii gi omul incepe si-gi piardi
rninlile din cauza dorinlei de a se imbogigi. CIci
rnunca reprezinti o sursd de bani ;i de bunlstare.
A patra porunci din cele Zece porunci spune:
,,Adu-!i aminte de ziua odihnei, ca si o sfinfe;ti",
Acest lucru insearnnd c5, periodic, este necesar sE
te detagezi de cele mai importante treburi gi do-
rinle pentru a-!i dedica timpul liber lui Dumnezeu
;i ruglciunii.
Omului ii este permis sI defini timp indelun-
gat numai ceea ce este pregitit si piardi, numai
acele lucruri la care este pregetit se renunle in in-
teriorul siu.
Oare de ce ,,cei blAnzi mogtenesc p5mAntul"?
Din cele mai vechi timpuri, pimAntul era cea mai
importantl bogSlie a unui bm - teritoriul pe care
el igi construia casa gi pe care i;i cultiva recoltele.
Capacitatea de a ne st5pAni, de a a ne jertfi;i de
a nu depinde de ceea ce noi avem se nume$te blAn-
de[e. Omul blAnd poate s5-;i stdpAneascl lScomia,
invidia, este capabil sI jertfeascd gi infelege cd sen-
sul viefii nu sunt banii, nu este bogilia ci iubirea.
Astfel de oameni, primind bunuri ale viefii, nu de-
vin sclavii acestora. De aceea, astfel de oameni pot
mo;teni p5mAntul. Daci omul poate si lini post,
si se detageze, si jertfeasci gi, cu toate acestea, si

rimAn5 vesel, bucuros 9i blAnd, acesta poate fi 9i
plin de succes;i sinitos.
Primlvara am observat cum frunzele unuia
dintre merii din grldina mea au inceput sI se ofi-
Ieasc5 ;i si se risuceascS. DupI un anumit timp'
tot mdrul era afectat de Parazifi'
Coplcelul era mic, avea mai pulin de doi metri
inilgime. Nu gtiam cu ce otrlvuri trebuia sI stro-
puui frunzele. Da[ ca sf, spun drept, nici nu voiam
,a fr. acest lucru. Eu gAndeam astfel: nu trebuic
si dau vina nici pe insectele'diunitoare' nici pe
bacterii. Dacd pomul s-a imbolnlvit, inseamni ci
acesta are imunitatea scazuta, Iar imunitatea aces-
ilia poate fi influenlati 9i de energia stipAnului'
Am decis sI fac un experiment;i i-am tliat toa-
te crengile, lisAnd doar irunchiul' in timpul celor
trei luni de vari, i-au crescut nigte crengi noi de un
metru lungime. Mlrul nu a ficut roade, dar toate
frunzele de pe aceste crengi s-au dovedit a fi si-
ndtoase, curate 9i elastice. Copacul s-a insinlto;it'
FierzAnd forlele de la exterio[ acesta a cf,pitat o '
via!5 interioar5 ;i a inceput o etapi noui de dez-
voltare.
Priveam acest m5r 9i mi gAndeam la faptul cI
orice religie incepe cu o jertfi' Cel care nu gtie si
diruiasci, nu va inv5la nici si primeasc5'
ORGOLIUL
Ne-am obi;nuit si credem cI orgoliul este ceva
mitic gi vag. CAndva, un anumit inger s-a mAndrit gi
a devenit diavol gi, din aceastd cauzd,, oamenii au o
mulgime de probleme. AscultAnd aceste povegti re-
ligioase, omenirea pragmatici de astizi zAmbe;te.
Religia ne vorbegte despre faptul cI plcatul
este cauza bolilor; iar la baza tuturor picatelor std
orgoliul sau, mai bine zis, indepirtarea de Durnne-
zeu. Acest lucru inseamni cd, biruind orgoliul, noi
vom putea sd ne mAntuim d_e picate gi sI ne vinde-
cim de toate bolile.
Smerenia este opusul orgoliului. Un punct de
vedere religios obi;nuit asupra smereniei sunX
cam aga: este necesar sI te consideri un om ab-
solut picitos, cel mai neinseninat dintre oameni
- ;i sd te ciiegti, si te ciiegti, sI te ciiegti. Ia[ in
acela;i timp, trebuie si renunli la toate pl5ceriie
viefii. Este necesar sI urdgti picatul din tine gi sd-l
distrugi in mod deliberat.
ins5, tendinla de umilire de sine, de autodis-
trugere, nu a prins la majoritatea credinciogilor.
60

Cu atAt mai mult cI aceastl tendinti nu are nicio
legituri cu Cregtinismul.
Hristos nu indemna nicidecum la a te concen-
tra pe propria picdto;enie. El nu ne invila cum sI
vedem un rob al lui Dumnezeu intr-un om, o fiinfi
otrlviti din cauza plcatului originar. Din contrS,
Hristos ne invi;a ci toli oamenii pot deveni fiii lui
Dumnezeu. Nu trebuie si fii cuprins de mAhnire
pentru picito;enia ta, este necesar si fii congtient
de propria ta imperfecliune ;i si-gi imbunltilegti
natura umanl prin iubirea fald de Dumnezeu. Si
nu-!i pui cenugl in cap, uitindu-te la picatele tale,
ci s5-!i imbunitSlegti caracterul in permanen!5,
apropiindu-te de Dumnezeu pulin cAte pulin.
Sufletul omului este creat de Creatoq iar corpul
este trecltor gi imperfect. Un om este creat din !ii-
rAni, din lut;i este inzestrat totodatl cu un suflet
etern - despre acest lucru ne vorbegte Biblia. Cind
omul uitl cI ,,Eul" sdu adevdrat este Divin gi etern,
in rnomentul in care acesta crede ci inveligul fizic
gi spiritual este tocmai ,,Eul" s5u adevirat, atunci
are loc o piefdere a unitSlii cu Creatorul. Atunci in-
cepe o luptl cu voia Divini gi atunci omul acceptl
foarte greu pierderea valorilor materiale, spiritua-
le gi sufletegti.
Cine suntem noi, de unde am venit gi incotro ne
indreptim? Daci omul nu gtie cI este o fiinli Divi-
62
,ii ;i in acela;i timp - o fiinli fizici, imperfecti ;i
.f'emeri, atunci el se poate rrtrci pe drumul viefii.
Sufletul nostru consti, in esenfd, din doui pirfi,
rlin doui jumitrfi - Divini gi umani. Trecerea din
rrna in alta se face in mod firesc gi pe neobservate.
Ieri, omul avea nigte idei despre fericire, iar astizi
irre altele. Ieri, grija pentru suflet era fericirea cea
rnai importanti, iar astizi - grija pentru bunlstare
gi pentru ziua de mAine. MAine, banii ;i plicerile vor
ajunge pe primul loc, iar poimAine va incepe degra_
darea personalitefii, a destinului gi a siniti;ii.
Toate lucrurile, la care ne inchinlm in defa_
voarea iubirii, trebuie sI se piardi. Aceasta este o
lege a naturii. Este vorba doar de faptul ci sufletul
triiegte cu iubire. Firi iubire, sufletul moare iar in
urma acestuia, mor;i spiritul gi trupul.
Cel care se inchini omuliii iubit, il va pierde sau
va fi trldat, in;elat, jignit de cltre acesta. Cel care
se inchini zilei de mAine, o va pierde. DacI omul se
inchini la bani, la bunurile materiale sau la pllce-
rile sexuale, atunci il agteaptr pierderea inevitabi-
l5 a tuturor acestora.
imi amintesc cum erau alimentele gi bluturile
cu doar 20 de ani in urmd. pe atunci incl nu exis-
tau rogii ;i castravefi din plastic, inci nu se inven-
taserd crpgunele care se deosebeau de cartofi doar
63

prin culoare ;i mirime. Pe atunci, berea era inci
adevf,ratS, iar pAinea - gustoasi.
Civilizafia occidentalS, care se inchini la mAnca-
tre, sex gi bunSstare pierde toate acestea, incetul cu
incetul. in ultimul timp, acest lucru incepe si fie evi-
clent. Blrbafilor le scade potenfa, femeilor le scad
senzualitatea gi dorinfa de a avea copii. Alimentele
incep si fie de plastic, iar bluturile - nocive.
Viala se transformi intr-o alerglturi continui'
Un consumator nu poate si fie fericit. Acesta este
asemenea unui drogat, care tr€buie si-9i mireasci
daza tot timpul, pentru cI fericirea lui se strecoa-
rI printre degete ca apa. Cu cAt noi ne atagim mai
rnult de propriul ,,Eu" exterior 9i imperfect, cu atAt
mai repede sentimentele noastre se epuizeazd iar
forlele noastre vitale seaci ulterio[ pe neobservate'
in principiu, acest mecanism este descris in
toate clrlile Sfinte - ce-i drept, intr-o formi codifi-
cati. Pentru a inlelege un adevil este necesar sI il
obgii prin suferin[f; Este necesar sI te schimbi, sI
suferi, sd treci printr-o desprindere dureroasi de
stereotipurile obi;nuite. Din acest motiv adeviru-
rile rnirele erau inf5ligate intotdeauna sub formi
de pove;ti, mituri, pilde sau intAmpliri care poves-
teau, se pare, despre cele mai simple lucruri.
Interpretarea superficial5, ad-litteram, a Bibli-
ei a transformat Cregtinismul intr-o poveste, iar
&4
r-eligia - intr-un spectacol. in mod obi;nuit, noi
zAmbim atunci cind auzim cuvAntul,,orgoliu" gi nu
inlelegem cAt de periculoasi este aceastl tendin!5.
Recent, am vorbit cu unul dintre cunosculii mei
mai vechi, care locuieste in alt orag. Am mers im-
preuni la pescuit gi discutam la aceeagi masi.
Imediat ce ne-am intdlnit, eu am remarcat ime-
diat culorea gri a felei lui;i, in timp ce mergeam pe
stradS, am observat cI el abia se deplas eazd,.
- Tu ai fost intotdeauna mai rezistent ca mine -
i-am amintit eu, puteai sI mergi prin munli ore in-
tregi. Ce s-a intAmplat cu tine?
- Am avut al doilea micro atac cerebral, a ris-
puns el. Aprovizionarea cu sAnge a zonelor motorii
a fost tulburati gi, din aceastd cavzd, eu abia-abia
ma mlsc acum.
Mi-am amintit o disculie pe care am avut-o cu
cAliva ani in urmi. Atunci el a avut parte de o situ-
alie dificild in via!5 - solia l-a pirdsit gi el i;i ficea
griji foarte mult. La inceput, era foarte supirat pe
ea ia4 pe urmi, a cdzutin depresie.
- Nu clutavinovali! i-am spus eu atunci.lmper-
fecliunea noastrl este vinovati mereu 9i de toate
lucrurile. Nu-!i irosi forlele pe suplriri sau pe tris-
te!e, mai bine orienteazi-le citre imbunltifirea
65

I
propriului caracter. Daci ai ficut o gregealS - nu-!i
pune cenugi in cap gi nu te disprefui. SchimbS-te,
devino altul, pentru a nu mai repeta aceasti gre-
9eal5.
Uiti-te la tine: tu ai inceput si te imbraci prost,
nu ar5!i bine. incd mai ai un protest interior im-
potriva a ceea ce s-a intAmplat. Se poate ;i este
necesar si lupfi cu o situalie Ia exterior. Dar neac-
ceptarea la nivel interior a unei situalii inseamni
o luptl cu voia Divin5. Este inutil sl lupli cu Dum-
nezeu, i1i vei pierde ;i forlele;i slnltatea. CAmpul
t5u nu arati prea bine gi, in cel mai rdu caz, poli sa
ai parte de cel pulin un atac de cord. Detageaz5-te
de situafi e.in cazcontra4 in mod garantat, vei avea
probleme. Nu are sens si te superi pe aceasti fe-
meie, tu insuli e;ti autorul a ceea ce s-a intAmplat.
Orice trliegte, atAta timp cAt prime;te energie.
Relaliile dintre un birbat gi o femeie nu existi de
la sine, este necesar sI diruiegti permanent cel-
durl sufleteasci, atenfie. Complimentele sunt, de
asemenea, neces'are. $i banii - cici acegtia sunt
echivalentuf energiei consumate. insi tu te consi-
derai ;i superior soliei;i mai de;tept, erai sigur cI
atenfia ta minimi era suficienti pentru ea.
Imagineazd,-yi: un om nu a invSlat regulile de
circulafie, s-a agezat intr-o maginS, gi-a luat vitezi
gi a zburat intr-un ganf. iar apoi, a ie;it cu greu din
66
Vindecarea suJletului
rrraginl gi s-a supirat pe drum, pe ma;ini, la urma
rrrmei, pe timpul urAt.
Daci ai un ghinion, inseamnl cd tu nu ai termi-
nat de lucrat asupra a ceva. Este necesar si tragi
concluziile gi si mergi mai departe. Oamenii orgo-
lio;i gi slabi se suplri gi se deprimS. Mai devreme
sau mai tdrziu, cel orgolios se va dovedi a fi neapS-
rat slab.
in ultime instanfi, fiecare situalie ne este dati
de Sus ca sI ne schimbim, ca si ne dezvoltSm, ca
sI nu ne alipim de fericirea omeneasci gi ca si nu
uitim de originea noastrl DivinS. Daci tu reftizi si
inlelegi acest lucru, vei avea probleme. Ai cel mai
banal diagnostic - orgoliul. Acest lucru mai poate
fi numit gi egoism.
La jumitate de an dupi aceasti discutie, am
aflat ci el este in spital. Seira, pe stradi, el a fost
lovit in cap cu o sticli gi a fost jefuit. in orag erau
mulli imigranfi, rimagi tiri un loc de munci Si
care igi cAgtigau existenla in acest mod.
CAnd a ie;it din spital, m-am intAlnit cu priete-
nul meu.
- Tu oricum nu vrei sI accepli ceea ce s-a in-
tAmplat, am constatat eu. Ai un program de auto-
distrugere. in asemene a cantri, poate exista gi o
traumi la cap ;i un atac cerebral, gi o pierdere de
memorie;i, in general, orice este posibil.
67

Senghei Nikolaevici Lazar ev
- intr-adevel nu doresc si trliesc, a recunos-
cut el.
* Egoismul t5u spune acest lucru. Nu ai de cine
si ai grij5, din acest rnotiq tu nu doregti sd triiegti.
Pentru a fi fericit, este necesar sI faci fericit pe alt-
cineva. Aga suntern noi construifi. Glsegte pe cine-
va de care vei putea sd ai grij5, pe cine vei putea
ajuta. Vei vedea cd te vei simli mai bine imediat.
ins5, dupi cAteva luni, acest prieten al meu a
ajuns la spital cu pneumonie. Iar problemele cu
plSmAnii inseamni o lips5 de hcceptare a unei si-
tuafii, nemulgumirea fa!5 de destin.
Ulterioc cind ne-am intAlnit iaL i-am explicat:
- Ai pierdut sensul vielii gi !i-ai pus cruce. Am
vdzutcl doregti sd mori mai repede. insi destinul
nu poate fi ingelat. Nu 1i se va ingidui si dezertezi,
nu !i se va da o rnoarte u;oari gi rapidS. De exem-
plu, vei paraliza, vei zdcea in pat ca o legumi timp
de zece ani gi atunci vei invila sI te bucuri de via!5
gi sd o apreciezi. Apropo, dacl judeclm conform
son daj elol maj oritatea o amenil or paralizai sunt
fericili. :
Privirea lui era stins5, nu a rlspuns nimic.
Dupi vreo doi ani, el a fost dus la spital, fiind
intr-o stare grav5. Medicii i-au pus diagnosticul -
micro atac cerebral. Dupi inci un an - a ajuns iar
la spital, cu al doilea micro atac cerebral.
68
$i, iatd acum, dupl ce a ie;it din spital, noi stlm
la aceeagi masd in cornpania unor prieteni gi dis-
cutim diverse noutili iar eu, uitAndu-mi la fafa lui
plrnAntie, nu pot scipa de sentirnentul ch ceva s-a
intAmplat cu el, ci este ceva schimbat la el. in stAr-
;it, am inleles: privirea. in ochii lui a aplrut viaga.
Acum, c6nd a devenit practic un invalid, i-a apirut
interesul pentru via!5. El trebuie si lupte pentru
propria sa supraviefuire in fiecare zi. Probabil,
pentru el a inceput si fie interesant sI triiasc5...
Vocea gi ochii transmit foarte bine starea unui
om. Una dintre amicele mele, dupi moartea unui
actor celebru, mi-a impirtSgit:
- Cu cAteva luni inainte ca acest lucru sI se intAm-
ple, am infeles ci lui nu-i este dat sI triiascl rnult.
- in ce mod? am fost eu curios.
- El avea privirea stinsi. in ochi nu exista via!5.
M-am gAndit atunci la faptul c5, de obicei, des-
tinul ii de semne omului. Doar cI noi nu suntem
mereu atenli la ele. Uneori, un sernn vine sub for-
ma unei boli care semnaliz eazd, o lipsi de bunista-
re in suflet gi ne indeamnl sI ne schimbim.
Cu ceva timp in urm5, eram in Spania intr-un
cerc de prieteni si, brusc, unui hirbat i s-a ficut
riu - incepuse si aibl nigte dureri puternice in
regiunea lombar5. Am intrebat-o pe prietena lui
69

rusoaic6 dacd are demult asemenea dureri.
- Deja de cAliva ani, a spus ea. Aceste dureri
sunt ceva in genul radiculitei. El insqi este medic,
dar nu poate face nimic in aceasti privinfi. Care
este cauza?
- Reducerea energiei vitale esenfiale, am ris-
puns eu. Un om are minimum doui tipuri de ener-
gii - exterioar5, care are legituri cu corpul fizic gi
o energie profund5, care are legituri qu corpurile
subtile. Aceasta este numitl ,,chi" in China, iar in
India - ,,prana". Din punctul de vedere al medici-
nii orientale, principala energie vitali este situa-
tI in prima chakr5, care are legiturl cu sistemul
uro-genital. in momentul in care energia din ri-
nichi scade, atunci apar dureri in regiunea lomba-
ri, in coccis.
Medicii cred cI radiculita are legiturl cu atin-
gerea unui nerv. insi, in realitate, cauza radi,culitei
o reprezintl sclderea energiei vitale. De obicei, ra-
diculita sciaticd arp$bglturi chiar cu acest lucru.
- Ce il agteaffiWe spaniolul meu peste cAgiva
ani? a intrebat.fe ffeia.
- Energia vithli are legiturf, cu sufletul. Daci in
suflet exi,sti o oarecare lipsl de bunistare, energia
scade. Mai intAi, organele sistemului uro-genital igi
pierd energia, iar apoi, gi alte organe ale corpului.
Pot incepe boli cronice grave.
70
in aceastl varf;, iar am nimerit intr-un cerc de
prieteni cu un cuplu pe care-l cunogteam. Spanio-
lul nu arlta prea bine, rnergea cu un baston.
- Cum sti cu sSnStatea? Am intrebat-o eu pe
prietena lui.
- Foarte rdu, a oftat ea. A fost nevoit si-gi dea
demisia" El are probleme cu articulafiile, oasele au
inceput si i se descompunS.
- Nu vreau si n'15 ocup cu diagnosticarea, dar
haideli si incercdrn s5-i d5m o gansi, arn propus eu.
Mai mult ca sigu6 o asemenea pierdere de energie
este rezultatul unui stres foarte puternic pe care l-a
avut. Se pare ci el a avut c&teva evenirnente in viafd
pe care nu a putut sX le accepte ;i continui sd lupte
cu voia DivinS in pnod subcongtient.
Sup5r5rile trle destin pi neacceptarea acestuia
reprezinti drumul cdtre autodistrugere. Totugi, la
nivel subtil, o supdrare reprezinth o crimd. $i, de-
oarece destinul include in sine mai mult decAt o
singuri via!5 a omului, atunci supSrarea pe destin
reprezintf o tentativl de a te ucide pe sine nu doar
in aceastl singurl via!5.
Las5-l sf,-qi revizlliasci viafa, lasi-l sd-qi
aminteasc[ ;i sI accepte tot ce s-a intAmplat cAnd-
va. $i lasS-l si-i ierte pe to!i, inclusiv pe sine insu;i
;i propriul destin.
- Dar ce anume s5-si aminteascS? a rostit femeia.

El nici acum nu poate s5-;i ierte solia de care a di-
vorlat acum 15 ani.
- Pentru ce nu o poate ierta?
- Pentru moartea unicului s5u fiu. Frurnosul ;i
inteligentul s5u fiu a ticut un accident de masini
acum zece ani.
* Atunci lasi-l sd incerce si-;i ierte solia pen-
tru inceput.
- Dar este sigur ci a iertat-o. El s-a striduit s-o
ierte intr-adevir; se ducea la biserici... a dat agale
din mAni femeia.
- PAi, el a iertat-o, dar sufletul lui nu a iertat-o.
O singurl tentativd sau doui de cdin!5 gi iertare
sunt insuficiente. Pentru ca emolia noastri super-
ficial5 si pitrundi in adAncul subcongtientului,
aceasta trebuie si se repete de sute gi sute de ori
sau si fie foarte puternic5. Ia4 pentru a o neutra-
liza in subcongtient, de asemenea, sunt necesare
sute de incerclri. in plus, acest lucru este doar pri-
ma etap5. Iar apoi este necesar si-gi schimbi carac-
terul in aga rn5surd incAt sI nu mai faci o gregeali
atAt de rnars ih cazul in care o asemenea situatie
se repetS.
Schimbarea caracterului este un proces destul
de chinuitor. Unul dintre principalele semne ale
orgoliului este lipsa dorinlei de a te schimba, in-
capacitatea de a-!i schimba atitudinea fali de ce
72
se intAmpli. Orgoliul inseamnl lipsa de ingelegere
a faptului ci voia Divin5 funclioneazd mereu spre
binele ,,Eu-lui" nostru suprem, in favoarea salvS-
rii contactului nostru cu,,Eul" suprem, chiar dacl
,,Eul" nostru din lirAni este ofensat prin boli, tre-
norociri ;i chiar prin moarte.
Suferinfele ar trebui sd nu ne indemne Ia uri,
ci la iubire. Egecurile 9i pierderile nu trebuie si ne
indemne citre supirdri gi tristefe, ci spre schim-
biri;i dezvoltare.
Unul dintre principalii dugmani care stau in ca-
lea armoniei sufletegti gi fizice - noliunea de orgo-
liu mitic. Un anumit inger a devenit mAndru. Doar
atAt. Iar oamenii au probleme din aceasti cauzd,.
73

RUGACIIJNEA
Viitorul este realitatea eare se afl5 in plan sub-
til. La nivel suhcongtient, care are legiturX cu cAm-
pul karrnic, un om reacfioneazH ]a viitor - la fel ca
gi la prezent, ca Ia o reaiitate. 0 reacfie incorecti
vis-a-vis de viitor duce la pnoblerne cu shnltatea 5i
cu destinul.
Ne-arn otriqnuit sd r:redem cI ne creem singuri
propriul viitol c5 ni-] formf;m astizi. Aga gi este,
dar intr-o misunh rnuit mai mic5 decfrt ne imagi-
nim. ins5, in fond, are lmc un proees contrar: viito-
rul forrneazf; prezentr.tl. fn plus, viitorul are legltu-
ri cu sufletul r:mului.
Lipsa de bunSstare a sufletului nostru creea-
zi prokrleme pe viitor care, ulterior, revin la noi in
prezent. Mai mult decfit at&t, sentimentele noastre
agresive - precum sup5rarea, invidia, judecarea,
mAhnirea - pot sH n* distrugl nu doar viitorul ci,
de asernenea, gi sfinfrtatea gi soarta urmagilor nog-
tri. in plus, in mod subcorrgtient, salvAndu-ne copi-
ii ;i nepofii de la nenorociri, boli gi moarte, noi ne
imbolnfrvim grav gi sufenim, ne chinuirn gi murim.
La inceput, noi imprigtiem pietrele iar apoi, noi le
adunim.
Biblia este o carte excepfionali, in care sunt
codificate legile dezvoltirii sufletului. in Vechiul
Testament este scris ci, pentru picatele unui om,
Dumnezeu ii pedepsegte pe urma$ii sii pAni la a
treia-a patra generafie. Iar cea mai gravi pedeapsi
i se cuvine unei femei desfrAnate, ai cdrei urmagi
sunt blestemafi pAni la azecea generafie.
,,Dumnezeu pedepse;te", ,,Dumnezeu vede tot" -
de fapt, in aceste cuvinte sunt codificate legile exis-
tenlei - legi in funclie de care cAmpul karmic existi
;i se dezvoltS.
Se poate spune despre cAmpul karmic, primor-
dial, cI are o memorie absoluti. Acolo sunt,,inre-
gistrate" toate sentimentel,e, gAndurile gi faptele
noastre. Nimic nu dispare niciieri. CAmpul nostru
karmic are legdturl cu subcongtientul gi sufletul,
line minte tot. in plus, aceasti memorie se transmi-
te copiilor gi nepolilor no;tri. Sentimentul, plantat
in suflet asemenea seminfelo4, incolge;te.
AcumulAndu-se, emoliile agresive ataci, in
ultimi instan!5, nu oamenii care ne-au supdrat,
ci pe insugi Creatorul din care noi tofi provenim.
Iar agresivitatea subcongtientl fali de Dumnezeu
sfAr;e;te printr-o autodistrugere.
74 75

Mai tntAi, un om primegte semne care preves-
tesc viitoanele probleme. Acestea pot si fie nepli-
ceni, tnaurne, boli. Acestea pot sd fie o trldare sau
inryel.*citine din pantea oamenilor; inclusiv din par-
tea celcr apropiafi.
1'ot ce se intAmpli cu noi la exterior corespunde
tntotdeauna cu ceea ce se aflS in interiorul nostru.
Stanea noastri subcongtienti determini tot ce se
petrece cu noi in prezent;i tot ce se va intAmpla cu
noi in viitor. Aceste straturi se afl5 addnc in suflet,
iar ernofiile de suprafa!5 nu influenleazd, viitorul
ir-, mod deosebit.
Sentimentele ne formeazi viitorul intr-o misuri
mult mai mare decAtfaptele noastre. Daci unui om i
s-a declangat un program de autodistrugere, atunci
acesta tncepe sI se indrepte citre boli 9i moarte,
tIrI si congtientizeze micar acest lucru. $i, deoare-
ce congtientul nostru este, in fond, dirijat de subcon-
gtiemt atunci, din cAteva variante de fapte, omul o va
alege pe cea mai rea pentru sine. $i, in plus, va ince-
pe sf,-;i argumenteze in mod logic alegerea.
Cu ajutorul ruglciunii;i al cdinlei poli sd-!i cu-
reli nu doar trecutul, ci gi viitorul.
La consultagia mea a fost un tAnir care mi-a
povestit o istorie uimitoare, care se petrecuse cu
el. Fratele siu era un om de afaceri. Iar Rusia ani-
76
lor'90, din cAte se gtie, triia dupl legile unui ca-
pitalism silbatic. Pentru a-l gantaja pe fratele sXu
gi pentru a prinni bani de la acesta, concureln{ii au
angajat nigte bandili care l-au rlpit pe acest tf;nir.
El a fost legat cu citugele de un calonife6, de
care a stat legat cAteva zile, infelegAnd c# estm pu-
lin probabil cI va iegi viu de acolo. insl a citit c5r-
lile mele ;i gtia ci nu ai voie s5-l ur5;ti nici micar
pe cel care te ucide. Din aceasti cauzi, se strlduia
din toate puterile si nu urasci, sd nu cedeze fricii
gi mAhnirii.
Iar apoi, rdpitorii;i-au scos brusc rnfrgtiie;i el a
inleles cd va fi ucis. Dar i-a iertat pe toli incl o datl
;i a inceput si se roage. $i atunci s-a intAmplat un
rniracol: bandilii nu au mai vrut s5-l ucidi ;i l-au
eliberat firi niciun fel de condigii.
Timp de citeva luni, tAndrul nu a putut si crea-
di cI a rimas in via!5. Btrusc, el a inceput si aitrd
migrene foarte puternice. El s-a dus la doctor gi a
descoperit cu uimire cI tAnlrului ii crlpase cra-
niul sub piele.
- $tiii, a spus surprins doctorul, nu avegi nicio
zgArieturi la nivelul capului. insl osul a cripat ca
;i cum ar fi fost lovit cu o bf,tI de basebal.
Tinirul ;i-a amintit imediat cd vizuse una la
acei asasini plitifi. El a venit la mine, la consulta-
!ie, ca s5-;i dea totugi seama ce i s-a intAmplat.
77

- Un om inriit nu se poate schimba. Dumnea-
voastri i-a!i iertat pe to!i, ali renunlat la toate lu-
crurile, iar apoi ali inceput sI vi rugafi. Astfel, ali
creat nigte condigii excelente pentru o schimbare
profundi, ii explicam eu. Sentimentele noastre -
un cAmp. Viitoiul - de asemenea, un cAmp. AtAt
sentimentele noastne profunde cAt gi viitorul ni se
schimbi intr-o oarecare misur5.
. Trebuia si fi;i ucis, printr-o lovituri cu o bAtI
de baseball in cap. Dar schimbirile dumneavoas-
tr5 interioare au evitat moart'ea din timp. Totu9i,
programul de autodistrugere, care a inceput si
ia amploare, nu a oprit aceste schimbiri. Progra-
mul de autodistrugere trebuia sI fi dus la moarte
printr-o loviturf, la cap. Dumneavoastri ali fi putut
avea o traumi a capului intr-un accident rutie[ vi
putea apirea cancer la creie4 atac cerebral - orice.
imbunltilindu-vd propriul caracter ;i schim-
bdndu-vi la interio4 dumneavoastri ali inlSturat
cele mai grave grrgrifrti. Da1, intrucAt mecanismul
se declan;ase':C!ffi0:.acesta era imposibil de oprit.
Totul s-a intAmfileri conform unui scenariu scris di-
nainte, cu exceplia incidentului in ceea ce prive;te
moartea;
- Iar capul igi va reveni la normal? a intrebat
tAnInul.
- Daci veli trii conform poruncilor; daci nu-i
veli judeca pe alqii ryi nu vd veli disprefui pe sine,
lrtunci totul se va aranja, l-arn asigurat eu. ?n pri-
rnul rAnd, trebuie sH avefi grij5 de suflet, iar pe
urmi - de bunistare gi de sfrnStatea fizicA. itespec-
tali sistemul prioritlfilon atunci vt va fi mai ugor
sa triili.
Mi-am adus aminte de aceast5 ?ntffrnplare, pe
cAnd mi g6ndeam la rugiciune. Exist5 o expresie
nostimS: ,,Feminism * pAnX la prinaul b&ri:at ade-
virat, ateism * pAni la prima zdruncin5turl se-
rioasl intr-un avion, eomunism * pf;n5 }a prima
proprietate pnivati decent5"" I{u ctemun}t, mrn mai
intAlnit incl un aforism interesarnt: ,,fm tramSee nu
existl atei".
Din cine gtie ce rnotive, Lln om este cCIristruit in
aga mod incAt incepe sI se toage dCIar atunci cAnd
ii este riu. Acest fapt a fost o enigne5 ele nerezolvat
pentru mine mutrt timp. iar apoi, mi-am dat seama
despre ce este vorba. Cici toate ruglciunile sunt,
in esen!5, nigte cereri. De aceea, ne si adresim lui
Dumnezeu prin rugdciune atunci chnd ne simlim
rf,u, cAnd avem nevoie de ceva, cArict mCI{ c{orirn si
primim ceva. insl rugheiunea nu trehuie sfi fie in-
teresat5.
Ruglciunea insearnn6 vemeragie fn f::[a lui
Dumnezeu, este o recun*ap[erm a pmrt.r:r ii ai:solute
79
I

a Celui de Sus, o recunoa$tere a propriei nimicni-
cii gi imperfecfiuni in fala Creatorului. Rugiciunea
reprezintl un mod de a-l mulgumi lui Dumnezeu
pentru tot, este o mirturisire a iubirii fa!5 de El,
constituie conexiunea cu El. insi mirturisirea iubi-
rii gi conexiunea cu Dumnezeu sunt posibile doar
atunci cAnd ne amintim ci sufletul nostru provine
din Dumnezeu, ci suntem unifi cu El in planurile
subtile, cI in esenla noastri noi s-qntem copiii Ce-
lui de Sus gi cd Divinul este prezent in fiecare din-
tre noi. :
Cu ceva timp in urmi,la o emisiune TV, am auzit
o intAmplare despre un preot ortodox care lucra la
inchisoare ;i despre care, se poate spune, ci ticea
minuni. Acesta nu-i vindeca de boli pe delinuli ;i
nici nu le imbunltlfea soarta. CAnd vorbeau cu el,
delinulilor li se schimba caracterul, le renigtea su-
fletul.
Psihologia con'diporani afirmi despre carac-
terul unui am.{ffiste imposibil sI fie schimbat.
Psihologi a 2,fl,rll6t"noastre, de;i ;i-a primit denu-
mirea de la cuvAntul antic grecesc ,,psycho", care
inseamni ,,suflet", a uitat complet de suflet ;i nu
se folose;te de acest termen. Psihologia contem-
porani nu crede in Dumnezeu. Iar tlri asemenea
nofiuni, precum credin!5, iubire ;i suflet, este im-
80,
Vindecarea sufletwlui
posibil sd schimbi caracterul in mod real.
Acest preot ii ajuta pe delinufi si-gi schimbe
caracterul;i ace;tia deveneau alli oameni. in emi-
siunea TV se vorbea despre faptul cf, experienla
acestui om a rimas unic5, deoarece alli preoli nu
au mai reugit sd o repete.
in ce consti totugi enigma acestui fenomen?
Preotul nu-;i ascundea esenla propriei metode de
educafie. Secretul era foarte simplu: vedea chipul
lui Dumnezeu in fiecare om. Acest fapt inseamni
c5 el il vedea pe fiecare om ca pe un fiu al lui Dum-
nezeu. Despre acest lucru ne inv5la lisus Hristos
gi despre acest lucru a uitat religia de azi. Atunci
cAnd unui om i se insufli inci din copil5rie faptul
cI el este un rob al lui Dumnezeu, cI el trebuie si
se teami in fala lui Dumnezeu, este foarte greu si
simli iubirea gi sd te schimbi.
in Iudaism se consideri cI omul este un par-
teneL un colaborator al lui Dumnezeu. Calea cdtre
Dumnezeu incepe cu teama ca fiind cel mai impor-
tant factor de constrAngere, de respectare a po-
runciloS, pentru ca apoi un om sI treacl la respect,
admiralie qi evlavie.
Cregtinismul indeamni omul sI devini un fiu
al lui Dumnezeu. Acesta trebuie sd treacl de la in-
deplinirea forlatd a poruncilor la a le indeplini de
buni voie. Teama este inlocuith cu iubire.
I
I

Lazarev Vindecarea sufletului

Lazarev Vindecarea sufletului

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Lazarev Vindecarea sufletului

Similar to Lazarev Vindecarea sufletului (20)

More from viola_ro

More from viola_ro (20)

Lazarev Vindecarea sufletului