De la școala ca o fabrică la școala ca o familie

2. Paradigma tradițională
• învățarea înseamnă transmiterea unui set de
cunoștințe stabilit și aprobat de autorități;
• inteligența este o trăsătură care nu se
modifică, măsurabilă prin IQ și distribuită
diferit(unii copii sunt mai inteligenți, alții mai
puțin inteligenți);
• rolul educației este de a-i selecta pe cei
capabili;

3. Paradigma tradițională
• sistemul a funcționat bine multe decenii, dar
acum acest sistem le face rău copiilor noștri –
le ia toată imaginația, creativitatea, initiațiva,
entuziasmul din ei;
• așa cum sunt organizate și cum funcționează
ele azi, școlile nu mai sunt relevante pentru
viața copiilor noștri ca locuri în care se
transmit informația și cunoștințele

5. Paradigma modernă/ actuală
• învățarea înseamnă formarea unor competențe
de bază care vor permite indivizilor să aibă succes
într-o societate ce este produsul unei lumi în
schimbare;
• se consideră că există mai multe tipuri de
inteligență (Howard Gardner) și mai multe feluri
de a fi deștept;
• fiecare copil este capabil să învețe și rostul
educației este de a dezvolta potențialul fiecăruia,
abilitățile copiilor putând fi modificate printr-o
instruire eficace.

6. Paradigma modernă/ actuală
• școala e locul în care copiii nu sunt ”îndopați”
cu informații, ci sunt ghidați de profesori cu
imaginație;
• școala ca loc unde copiii să rezolve probleme
reale, unde să învețe să colaboreze cu colegi la
nivel global;
• școala ca loc unde tinerii sunt ajutați să își
găsească menirea, să descopere ceea ce le place
• școala ca loc de formare a abilităților pentru viață

7. De ce?
• schimbare majoră datorată noilor tehnologii –
se învață și se muncește altfel, noi
competențe
• educația formală nu mai e singurul mod de a
învăța, copiii sunt supuși la foarte mulți stimuli
– computer, Internet, Iphone, TV, rețele de
socializare

8. Generaţia hamburgerului emoţional
“Excesul de stimuli a generat o fluctuație
emoțională, fără capacitate contemplativă. Până
și modelele lor de viață trebuie să aibă un succes
exploziv. Vor să fie personaje importante, ca de
exemplu artiști sau sportivi care cuceresc, peste
noapte, faima și aplauzele. Tinerii trăiesc în
generația hamburgerului emoțional. Ei detestă
răbdarea. Nu știu să contemple frumosul în micile
aspecte ale vieții. Nu le cereți să admire florile,
amurgul, conversațiile simple.Pentru ei, totul e
plictiseală.“ (Augusto Cury)

9. SGA
“Cea mai mare consecinţă a excesului de stimuli
de la televizor este contribuţia la apariţia
sindromului gândirii accelerate, SGA. Cei cu SGA
capătă dependenţă de noi stimuli. Se agită pe
scaun, au conversaţii paralele, nu se
concentrează, îşi deranjează colegii. Aceste
comportamente sunt tentative de a diminua
anxietatea generată de SGA.Cauzele sunt excesul
de stimuli, excesul de informații, paranoia politicii
de consum și a excesului de culori, care
îngreunează interiorizarea.”(Augusto Cury)

10. Minți pentru viitor(H.Gardner)
Mintea disciplinată – să stăpânești un domeniu al
cunoașterii foarte bine, să fii la curent cu noutățile;
Mintea care sintetizează – să știi ce să faci cu cantitatea
imensă de informații;
Mintea creatoare – să descoperi tărâmuri noi, să avansezi
idei noi, să schimbi lumea;
Mintea respectuoasă – să îi înțelegă și să îi respecți pe cei
din jur valorizând diferențele de orice fel;
Mintea etică – să lucrezi și pentru binele celorlalți și al
societății în care trăiești, bunul cetățean.

11. Sintetic, e cam așa:
• ” În acest moment se pare că avem un
curriculum de secol 19, clădiri și organizare de
secol 20 și elevi de secol 21 care au în față un
viitor nedefinit." (Bruce Wellman)

12. • 14 lucruri care nu mai au ce să caute într-o
școală din secolul 21
• Sir Ken Robinson – film despre schimbarea
paradigmei educaționale
REFLECȚIE
• Cine și ce ar trebui să schimbe?
• Ce obstacole sunt?