Revista Regio nr.29

Nr. 29, Iunie 2014
CULTURĂ ŞI
ISTORIE PRIN
REGIO
Muzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderne
„Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în
Europa, va intra în circuitul turistic
Centrul vechi al Aradului, în haine noi
Arhitect Călin Hoinărescu: Noţiunea de patrimoniu a evoluat substanţial,
s-a diversificat şi a devenit din ce în ce mai complexă, incluzând zone întinse
din mediul urban şi rural. Absorbţia fondurilor europene pentru restaurarea
şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România,
dar este nevoie de forţă de muncă specializată.
Bătrânul turn al lui Ştefan cel Mare,
reabilitat după 500 de ani, cu fonduri Regio

www.inforegio.ro2
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09
REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI
REDACTORI: Bogdan MUNTEANU
Vlad BÂRLEANU
Alice-Claudia GHERMAN
Elena ALEXA
SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU
CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU
Coordonator proiect AM POR:
Andreea MIHĂLCIOIU
Editorial
Ovidiu NAHOI
www.inforegio.ro
T
imp de mulţi ani, autorităţile României, fie ele centrale sau lo-
cale, s-au dovedit a fi tributare ideii potrivit căreia „cultura
consumă, nu produce“. Că, mai pe scurt, aceasta ar fi un lux.
Era, fără doar şi poate, o reminiscenţă a perioadei comuniste,
care privilegia sub toate formele „producţia de bunuri materiale“. Din
păcate, acestei mentalităţi i-au căzut victime nenumărate monumente
şi clădiri de patrimoniu, care s-au degradat vizibil, până acolo încât,
în unele cazuri, chiar existenţa lor fizică a ajuns să fie pusă în pericol.
Lucrurile au început însă să se schimbe, pe măsură ce autorităţile
şi comunitatea au înţeles că, dimpotrivă, cultura şi protejarea patri-
moniului naţional reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea
locală. Astăzi, multe monumente şi clădiri de patrimoniu au reintrat în
circuitul turistic, altele se pregătesc să intre, fiind în stadii avansate de
reabilitare.
Fondurile Regio (prin axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi pro-
movarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/mo-
dernizarea infrastructurilor conexe) au avut aici o contribuţie extrem de
importantă. Iar efectele asupra comunităţii se fac deja simţite.
Pe de o parte, renovarea monumentelor şi clădirilor de patrimoniu
ajunge să pună pe harta turistică a României localităţi până acum aproa-
pe necunoscute sau sporeşte atractivitatea unor destinaţii deja popula-
re. Turiştii găsesc atracţii noi, iar perioadele de vizitare se întind cu
mult peste sezonul de vârf. Toate acestea stimulează afacerile în zonele
de destinaţie şi aduc câştiguri importante comunităţii şi administraţiei.
Pe de altă parte, se întăreşte legătura dintre cetăţeni şi localităţile în
care trăiesc, sporeşte sentimentul de mândrie naţională şi locală.
Şi încă ceva: oamenii încep să vadă, cu ochii lor, în localităţile lor,
ce înseamnă cu adevărat apartenenţa României la Uniunea Europeană.
Aşa cum spunea, simplu, dar extrem de sugestiv, un enoriaş al bisericii-
monument istoric din Potlogi (Dâmboviţa): „Uite, asta-i de la Uniunea
Europeană!“
Aducem în această ediţie a revistei noastre nu doar exemple de bună
practică în renovarea monumentelor istorice, ci şi tot atâtea invitaţii de
a redescoperi România, la acest început de vară.
SĂ REDESCOPERIM ROMÂNIA!
SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII
Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat
local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din
punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-
diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea
merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate
în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe
despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau
din Uniunea Europeană?
Suntem deschişi tuturor semnalelor dumneavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru
îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.
Aşteptăm scrisorile şi mesajele dumneavoastră pe adresa: regio@mdrap.ro.
Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi
primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.
FONDUL EUROPEAN
PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Instrumente Structurale
2007-2013

IUNIE 2014 3
04 SEMNAL EUROPEAN
Patrimoniul cultural, preocupare de prim ordin în Uniunea
Europeană
06 INTERVIU
Arhitectul Călin Hoinărescu:„Absorbţia fondurilor
europene pentru restaurarea şi punerea în
valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi
în România“
08 ŞTIRI REGIONALE
10 DOSAR:
CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO
O perspectivă istorică şi culturală asupra vinului
Muzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderne
Bătrânul turn al lui Ştefan cel Mare, reabilitat
după 500 de ani, cu fonduri Regio
Centrul vechi al Aradului, în haine noi
„Părinte, când oi muri, tot schelele astea or fi?“
Arcul de Triumf — istorie şi modernitate pentru
bucureşteni şi turişti
„Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în Europa, va intra
în circuitul turistic
Calvaria: un monument istoric şi religios, renăscut cu ajutorul
Regio
26 REGIUNI EUROPENE
Polonia: Centrul vechi al oraşului Bielsko-Biała, readus în atenţia
turiştilor
Genk, Belgia: Veche mină transformată în centru cultural şi de afaceri
30 INFORMAŢII UTILE
31 EURO-TUR
O călătorie în „inima“ Europei
SUMAR

www.inforegio.ro4
Semnal european
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
C
âştigătorii Premiului UE
pentru Patrimoniu Cultural,
ediţia 2014, şi-au primit pe
5 martie trofeele pentru ex-
celenţă în lucrările de conservare şi
de reabilitare a clădirilor de patri-
moniu. Din 160 de proiecte laureate
au fost alese şase câştigătoare ale
Marelui Premiu. Printre ele se află
şi unul românesc, care a constat
în restaurarea unor fresce de secol
XVII, pe o suprafaţă de 900 de metri
pătraţi ai pereţilor Mănăstirii Dra-
gomirna. Acest proiect a câştigat
inclusiv Premiul publicului, după
votarea lui de către 10.000 de uti-
lizatori online. Fiecare dintre cei
şase câştigători şi-a primit trofeul
în cadrul unei ceremonii care a avut
loc la Viena şi ai cărei amfitrioni au
fost comisarul european pentru Cul-
tură, Androulla Vassiliou, şi tenorul
Placido Domingo, preşedintele or-
ganizaţiei Europa Nostra.
Câştigătorii Marelui Premiu au
primit câte 10.000 de euro. „Europa
se mândreşte cu un patrimoniu cul-
tural de invidiat în întreaga lume,
iar aceste proiecte au o valoare
inestimabilă. Este important să
omagiem talentul extraordinarilor
meşteşugari şi specialişti, precum
şi munca de excepţie, neobosită,
a voluntarilor care au grijă de co-
morile trecutului nostru; graţie lor,
milioane de persoane se bucură as-
tăzi de aceste valori, care vor putea
fi păstrate şi transmise generaţiilor
PATRIMONIUL CULTURAL, PREOCUPARE
DE PRIM ORDIN ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
În afară de valoarea sa intrinsecă, patrimoniul cultural este o resursă valoroasă pentru
turism, dezvoltare sustenabilă şi coeziune socială. Numai pentru protejarea moştenirii
istorice şi culturale, Uniunea Europeană va aloca în actuala perioadă de programare
bugetară o sumă de 1,5 miliarde de euro.
getare, pentru domeniul cultural şi
pentru protejarea patrimoniului. Lan-
sate în 2002 de UE şi de Europa Nos-
tra — o mişcare publică de protejare a
patrimoniului cultural şi natural euro-
pean — aceste premii vor să promove-
ze şi să inspire excelenţa în domeniu,
să scoată în evidenţă frumuseţea şi
valoarea socio-economică a patrimo-
niului cultural european şi să încura-
jeze promovarea bunelor practici. Din
viitoare“, a declarat comisarul pen-
tru Cultură, cu ocazia decernării
premiilor.
BUGET MĂRIT PENTRU
CONSERVAREA MOŞTENIRII
ISTORICE
Acest tip de recunoaştere face
parte din programele UE, inclusiv bu-

IUNIE 2014 5
Europa Creativă
2014-2020
este programul
de finanţare al UE
pentru operatorii
din sectorul cultural
şi creativ (ONG-uri,
instituţii publice şi
companii private) cu
minimum 2 ani de
existenţă juridică.
Semnal european
2007 până în 2013, premiile au fost
finanţate prin Programul Cultural al
UE, care a investit aproximativ 40 de
milioane de euro în proiecte legate de
patrimoniu. Urmaşul acestuia, în ac-
tuala perioadă de programare buge-
tară, este Europa Creativă, care are
un buget de 1,5 miliarde de euro, cu
9% mai mare decât în anii precedenţi,
menit să sprijine sectoarele culturale
şi creative în următorii şapte ani.
Noul program va aloca peste 900
de milioane de euro pentru a susţine
sectorul cinematografic şi al audio-
vizualului (domeniu cuprins în actu-
alul program MEDIA) şi aproape 500
de milioane de euro pentru cultură.
Comisia propune, de asemenea, să
se aloce peste 210 milioane de euro
pentru o nouă facilitate de garanţie
financiară, care ar permite împru-
muturi bancare de până la 1 miliard
de euro, şi aproximativ 60 de milioa-
ne de euro în sprijinul cooperării în
materie de politici şi al promovării
abordărilor inovatoare faţă de atra-
gerea publicului şi noile modele de
afaceri. Comisia nu a stabilit încă
suma totală dedicată exclusiv pro-
iectelor de patrimoniu.
CONLUCRARE ÎNTRE COMISIA
EUROPEANĂ ŞI STATELE
MEMBRE
Comisia Europeană are sarcini spe-
cifice prin care contribuie la îmbogă-
ţirea culturală a statelor membre. În
principiu, rolul CE este acela de a asis-
ta şi de a completa acţiunile statelor
membre, având grijă de patrimoniul
european. Suplimentar, Comisia pro-
movează accesul şi participarea la
cultură, multilingvismul şi exprima-
rea culturală sau oraşele culturale.
Aceste scopuri se ating prin mai multe
iniţiative, studii şi rapoarte. Printre
iniţiative se numără Capitala Cultu-
rală Europeană, Zilele Patrimoniului
European sau Premiul UE pentru Pa-
trimoniul Cultural. Cât priveşte acţi-
unile mai concrete, Comisia pune la
dispoziţia statelor membre inclusiv
finanţare, în special prin Fondul Eu-
ropean pentru Dezvoltare Regională
(FEDR). În perioada 2007 — 2013, prin
acest fond s-au alocat 6 miliarde de
euro pentru conservarea patrimoniu-
lui cultural, dezvoltarea infrastruc-
turii culturale şi sprijinirea serviciilor
culturale, precum şi pentru formarea
profesională şi educaţia în domeniul
artelor şi al patrimoniului. Programe-
le UE pentru cercetare şi dezvoltare
tehnologică au furnizat, la rândul lor,
în ultimii 15 ani, 150 de milioane de
euro pentru proiecte de conservare a
patrimoniului.
EUROPA
CREATIVĂ
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
E
uropa Creativă are 3 subpro-
grame: Media, Cultura şi o
componentă transectorială
dedicată garantării credite-
lor bancare şi cooperării în dome-
niul politicilor culturale. Liniile de
finanţare ale subprogramului Cul-
tura sunt: proiecte de cooperare
transnaţională, proiecte de tradu-
ceri literare, platforme europene
şi reţele europene. Următoarele
termene limită de depunere sunt în
octombrie 2014.
Programul este gestionat de
Comisia Europeană şi de Agenţia
Executivă pentru Educaţie, Au-
diovizual şi Cultură din Bruxelles,
unde se trimit şi se evaluează
toate proiectele. La nivel naţional,
cei interesaţi se pot adresa Birou-
lui Europa Creativă România, care
funcţionează în cadrul Unităţii de
Management a Proiectului din Minis-
terul Culturii. Biroul oferă informaţii
şi asistenţă tehnică gratuite pentru
operatorii care doresc să acceseze
acest tip de finanţare.
Mai multe informaţii:
http://bit.ly/1t9wtS2
www.europa-creativa.eu

www.inforegio.ro6
Interviu
ARHITECTUL CĂLIN HOINĂRESCU:
„ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE
PENTRU RESTAURAREA ŞI PUNEREA ÎN
VALOARE A PATRIMONIULUI ISTORIC ESTE
CU PUTINŢĂ ŞI ÎN ROMÂNIA“
Pe cât de multe monumente istorice are România, pe atât de multe sunt şi problemele
legate de conservarea lor. Despre posibile soluţii de remediere ne-a vorbit arhitectul Călin
Hoinărescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice,
prin prisma experienţei de 40 de ani în domeniu, recunoscută inclusiv prin decoraţiile
conferite de Preşedintele Emil Constantinescu şi Patriarhul Teoctist.
ELENA ALEXA, BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
REGIO: Ce se înţelege prin noţiu-
nile de monument şi clădire de pa-
trimoniu?
Călin Hoinărescu: Noţiunea de
patrimoniu a evoluat substanţial, s-a
diversificat şi a devenit din ce în ce
mai complexă. Multă vreme la noi, în
această categorie erau incluse clădiri
izolate, cum sunt Mănăstirea Horezu,
Biserica din Densuş, Mănăstirea Voro-
neţ etc. În Europa s-a extins noţiunea
de patrimoniu asupra unor zone întin-
se din mediul urban şi rural, ansam-
bluri de pieţe, străzi, cartiere şi, din
ce în ce mai mult, s-a pus accentul pe
noţiunea de peisaj cultural, care in-
clude atât elemente individuale (an-
sambluri, situri), dar şi elemente de
vegetaţie sau relief special.
Înmulteţări,criteriiledeselecţiea
unui monument, a unui obiectiv, au la
bază şi vechimea, poate surprinzător
de redusă, respectiv de două decenii.
Deşi pare anevoioasă, această tranzi-
ţie de la obiectul izolat la teritoriul în
care omul îşi desfăşoară viaţa, este un
demers justificat, deoarece păstrarea
identităţii locale a habitatului este
principalul opozant în calea globali-
zării. La noi, pentru problemele lega-
te de peisajul cultural, de protecţie
teritorială, deziderate stipulate prin
Convenţia Europeană a Peisajului, s-a
făcut extrem de puţin, în timp ce în
alte ţări protecţia peisajului cultural
beneficiază de prevederi legale — de
exemplu, în Portugalia, au început cu
deceniul al VII-lea al secolului trecut.
REGIO: Care ar fi cele mai seri-
oase probleme în privinţa conser-
vării patrimoniului?
Călin Hoinărescu: Un domeniu de-
ficitar în România este cel al pregătirii
forţei de muncă specializate atât cu
studii superioare, cât şi cu studii me-
dii. În prezent, personalul se formea-
ză, fără excepţie, direct pe şantierele
de restaurare, care sunt conduse de
specialişti cu multă vechime şi expe-
rienţă. Acest sistem nu oferă nici pe
departe numărul de profesionişti ne-
cesar pentru a interveni competent în
procesul de restaurare, întreţinere şi

IUNIE 2014 7
Interviu
gestionare a patrimoniului.
O altă lacună majoră este inexis-
tenţa unor prevederi tehnice şi finan-
ciare adecvate la specificul lucrări-
lor de restaurare. Atât în cazul unor
obiective noi, cât şi în cazul restau-
rării monumentelor se aplică aceleaşi
criterii tehnice şi juridice, de pildă
în cazul aprovizionării cu materiale-
le de construcţii necesare (diferite
sortimente de lemn uscat de 3-7 ani,
var stins de minim 1 an, producerea
cărămizilor şi a ţiglelor fasonate ma-
nual etc.)
O prevedere economică interzice
constituirea de stocuri de materiale
cu vechimea necesară de către antre-
prenori specializaţi, care sunt obligaţi
să-şi epuizeze sortimentele aprovizi-
onate într-un an contabil, neexistând
derogare în acest sens.
Trebuie apoi să se elimine regle-
mentările în general valabile, dar
nocive pentru gestionarea monumen-
telor istorice, cum ar fi mecanismul
care limitează durata de viaţă a mo-
numentelor la 60-70 de ani, acestea
fiind supuse unui proces de amorti-
zare şi, în final, după legile contabile
ale bunurilor fixe, putându-se trece la
casarea şi demontarea monumentului
respectiv.
Pe de altă parte, agenţii econo-
mici care execută lucrări de construc-
ţii, canalizare, drumuri şi chiar îm-
bunătăţirii funciare, pot avea acces
la procedurile de licitaţie sau cerere
de ofertă, deşi este evident că perso-
nalul pe care-l au n-a executat nicio-
dată lucrări de restaurare. Numai un
antreprenor care are forţă de muncă
instruită pentru lucrări de restaura-
re la toate compartimentele tehnice
(de supraveghere, ingineri, maiştri,
zidari, tâmplari, dulgheri, stucatori
etc.) are şanse să stabilească corect
valoarea unei documentaţii scoase la
licitaţie şi, ulterior, chiar să o execute
în condiţii de bună calitate.
Sub umbrela aparent umanitară a
egalităţii de şanse, nu de puţine ori
apar câştigători fără experienţă simi-
lară în domeniul restaurării care nu
sunt în stare să facă lucrarea, care
subevaluează catastrofal oferta, şi
ulterior oferă sub antrepriză executa-
rea lucrării în condiţii de preţuri to-
tal inadecvate, subevaluate şi de aici
toate consecinţele calităţii scăzute a
lucrărilor.
Administraţia trebuie să treacă de
urgenţă la şcolarizarea forţei de mun-
că destinate restaurării monumen-
telor istorice, atât a celor cu studii
superioare — arhitecţi, ingineri, a per-
sonalului cu pregătire medie — mais-
tru, şef de echipă, cât şi a meşterilor
în domeniul principalelor meşteşuguri
de restaurare — tâmplari, dulgheri, ti-
nichigii, boltieri, stucatori etc.
În acest fel, antreprenorii doritori
să activeze în domeniul restaurării
monumentelor, având un personal
calificat, au şanse să câştige corect şi
în cunoştinţă de cauză contractele de
lucrări.
REGIO: Pot fondurile europene să
reprezinte o soluţie pentru conser-
varea patrimoniului din România?
Călin Hoinărescu: Absorbţia fon-
durilor europene pentru restaurarea
şi punerea în valoare a patrimoniului
istoric este cu putinţă şi în România.
Dar trecerea de la cazurile relativ iz-
butite în prezent la un proces amplu
în viitor este determinată de soluţio-
narea problemelor amintite anterior,
la care nu trebuie să neglijăm şi cerin-
ţa pregătirii personalului pe domeniul
patrimoniului în unităţi de evaluare şi
implementare a proiectelor, precum
şi elaborarea unor ghiduri ale solici-
tantului compatibile cu activitatea de
restaurare, revitalizare şi punere în
valoare a monumentelor istorice.

www.inforegio.ro8
Ştiri regionale
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
CLĂDIRILE ISTORICE DIN
ORADEA AU CODURI QR
„Poveştile“ clădirilor cu importanţă istorică din Ora-
dea vor fi mult mai uşor accesibile turiştilor. Pentru
zece astfel de bijuterii arhitectonice au fost realizate
coduri QR, accesibile de pe smartphone-uri, în cadrul
unui proiect inedit gândit de două tinere îndrăgostite
de istoria oraşului. Turiştii vor putea scana cu telefo-
nul mobil aceste etichete lipite pe clădiri. Astfel, se
face conexiunea cu pagina de internet www.oradeaqr.
ro, unde pot vedea fotografii din interiorul şi exterio-
rul clădirilor şi pot afla date istorice şi de arhitectură.
Printre clădirile de patrimoniu incluse în proiect se nu-
mără Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxă cu Lună
şi clădirea Teatrului.
SPECTACOL ÎN PREMIERĂ
MONDIALĂ LA IAŞI
Capitala Moldovei se poate lăuda cu un experiment ar-
tistic în premieră mondială. Opera Naţională Română
Iaşi a pus în scenă, pe 23 aprilie, spectacolul Operfado,
o combinaţie de arii de operă, de musical şi de cântece
fado celebre. Concertul de la Sala Mare a Teatrului Na-
ţional a fost transmis live pe internet, gratuit, pe site-
ul operaiasi.ro. Printre protagoniştii spectacolului s-au
numărat soprana Elena Moşuc, Gonçalo Salgueiro (Por-
tugalia), chitariştii Guilherme Banza şi Rogerio Ferreira
şi corul Operei. Opera din Iaşi este prima instituţie de
profil din România care foloseşte posibilitatea tehnică
de a transmite live online un spectacol de operă.
LICEENII DIN TIMIŞOARA,
CONCURSURI ANTI-DROG
Metodă inedită de combatere a consumului de stupefi-
ante: elevii din 55 de unităţi de învăţământ din judeţul
Timiş vor participa la un concurs de slogane împotriva
drogurilor. În cadrul proiectului demarat de Autoritatea
Teritorială de Ordine Publică Timiş şi Inspectoratul Şco-
lar Judeţean la jumătatea lunii aprilie, fiecare liceu va
constitui o echipă care va crea un slogan şi un mesaj
contra consumului de droguri. Toate vor fi postate pe
o pagină specială de Facebook, iar câştigător va fi de-
semnat sloganul care a primit cele mai multe aprecieri.
Acesta va fi anunţat pe 26 iunie, chiar cu ocazia Zilei
Mondiale împotriva traficului şi consumului ilicit de dro-
guri şi va fi folosit pentru materialele promoţionale ale
campaniei împotriva consumului de stupefiante.
350 DE EVENIMENTE LA
FESTIVALUL DE TEATRU DE LA SIBIU
Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de
Teatru de la Sibiu a pregătit un program de excepţie
pentrupubliculspectator.Între6şi15iunie,participanţi
din 70 de ţări vor prezenta 350 de evenimente în
66 de spaţii de joc. Peste 20.000 de bilete au fost
puse deja în vânzare, iar pentru evenimentele în aer
liber (conferinţe, spectacole-lectură şi film) intrarea
este liberă. Conform organizatorului, circa 62.000
de iubitori de cultură sunt aşteptaţi să participe la
festival. Nu vor lipsi nici concertele din Piaţa Mare:
anul acesta, sibienii şi turiştii îi vor putea asculta pe
Andra, Viţa-de-Vie, Guess Who şi Grasu XXL.

IUNIE 2014 9
Ştiri regionale
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
EUROPENII ÎNVAŢĂ DANSURI
POPULARE LA RÂMNICU VÂLCEA
Căluşul, Ciuleandra sau Învârtita — toate aceste dansuri
populare le sunt predate, la Râmnicu Vâlcea, străinilor
pasionaţi de tradiţiile noastre. Un grup de 47 persoane din
Olanda, Germania, Elveţia şi Italia au participat, în luna
aprilie, la un curs special organizat în sala de sport a li-
ceului „Nicolae Pleşoianu“ din Râmnicu Vâlcea. Cursanţii
fac parte din Fundaţia Culturală „Doina“ din Rotterdam,
înfiinţată de un român stabilit în Olanda, ce are drept
scop promovarea folclorului românesc. Cel care-i iniţiază
pe doritori în această artă este instructorul de dans Aurel
Cincă. Acesta care i-a învăţat deja pe foarte mulţi cur-
sanţi din străinătate dansurile populare româneşti.
DONAŢII DE LA MILITARI
PENTRU PEDIATRIE
Gest impresionant făcut de militarii garnizoanei
Buzău în luna aprilie. Ei au mers să doneze sânge,
conştienţi că gestul lor va salva vieţile unor oameni
în suferinţă. În plus, militarii au decis să folosească
tot în scopuri caritabile şi bonurile obţinute de la
Centrul de Transfuzii. Astfel, au fost achiziţionate
produse electronice, medicale şi alimente pentru
Secţia de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de
Urgenţă Buzău. Cu doar trei zile înainte de Paşte, au
fost să înmâneze personal darurile micuţilor internaţi
aici, care au fost extrem de încântaţi că-şi pot urmări
desenele animate preferate la noile televizoare.
HARTĂ TURISTICĂ
BILINGVĂ LA PLOIEŞTI
Oraşul Ploieşti îşi dezvoltă cu imaginaţie potenţialul
turistic: turiştii români şi străini vor avea la dispozi-
ţie o hartă bilingvă pe care vor fi trecute punctele de
referinţă importante din oraş, dar şi posibilităţile de
vizitare şi recreere. Redescoperă Ploieştii este un pro-
iect realizat în doar patru luni de către voluntari ai
comunităţii ploieştene, cu sprijinul financiar al Funda-
ţiei Comunitare Prahova. Harta va fi afişată în mijloa-
cele de transport în comun, va fi disponibilă în toate
instituţiile de cultură din oraş şi va putea fi accesată
online pe site-ul http://iubescploiestii.ro, unde exis-
tă informaţii suplimentare despre obiectivele turistice
din oraş, în limbile română şi engleză.
BICICLIŞTII AU LANSAT
CAMPANIA TU EŞTI TRAFICUL
Bucureştenii vor învăţa să utilizeze într-un mod mai
eficient spaţiul public. Acesta este scopul campaniei
Tu eşti traficul, lansate în luna aprilie de Comunitatea
Bicicliştilor din Bucureşti, împreună cu alte organizaţii
care promovează transportul alternativ. Organizatorii
atrag atenţia că trebuie luate măsuri, pentru că în
Bucureşti şoferii nu au locuri suficiente de parcare,
iar bicicliştii se plâng că nu există piste speciale. Ca
acţiune inedită, pe Calea Victoriei au fost realizate
fotografii care arată, în trei cadre, spaţiul ocupat de
60 de persoane care folosesc trei mijloace diferite
de deplasare: autoturismul, transportul în comun şi
bicicleta.
ElenaElisseeva

www.inforegio.ro10
CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO
O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ
ASUPRA VINULUI
„Bun e vinul ghiurghiuliu, cules toamna pe târziu…“, spune cântecul Mariei Tănase. Povestea
viei şi a vinului, „cules toamna pe târziu“, poate fi aflată trecând pragul Muzeului Viei şi
Vinului din Drăgăşani, recent restaurat cu ajutorul fondurilor europene, prin programul Regio.
ALICE-CLAUDIA GHERMAN
regio@mdrap.ro
U
n muzeu al viei şi vinului la
Drăgăşani? Mulţi vor spune că
vinul nu se ţine în muzeu, ci
la cramă, că strugurii şi vinul
se consumă sau se degustă, dar nu are
rost să le admiri ca exponate de mu-
zeu. Corect.
Şi totuşi… Muzeul Viei şi Vinului,
dacă nu oferă direct plăcere degus-
tării oferă, în schimb, o poveste care
îmbogăţeşte orizontul cunoaşterii fie-
cărui vizitator. Ba chiar ar putea să-i
determine pe abstinenţii înveteraţi să
încerce măcar să deguste din picătu-
rile chihlimbarii sau roşii ca sângele
şi să aprecieze arta vinificaţiei şi pro-
dusele sale din perspectivă culturală.
În plus, un asemenea muzeu într-o
regiune vitivinicolă creşte potenţialul
turistic şi comercial al zonei. Pe aces-
te argumente s-a bazat şi iniţiativa
Primăriei din Drăgăşani de a accesa
fonduri europene pentru reabilitarea
clădirii Muzeului Viei şi Vinului.
La Drăgăşani a fost înfiinţat încă
din 1974 acest muzeu, dedicat viţei-
de-vie, dar clădirea care adăpostea
exponatele a intrat într-o avansată
stare de degradare în ultimii ani: pe-
reţi fisuraţi, tavane deteriorate din
cauza infiltraţiilor, ceea ce punea în
pericol stabilitatea clădirii. Accesarea
de fonduri europene prin Regio a re-
prezentat soluţia salvatoare.
Muzeul a fost gândit încă de la în-
ceput, astfel încât să existe o armo-
nie între clădirea-muzeu şi ansamblul
arhitectural al oraşului, cu suficiente
grade de libertate pentru ca imobilul
să poată fi văzut şi remarcat în ega-
lă măsură de pe strada Gib Mihăescu
sau de pe strada Tudor Vladimirescu şi
Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani conţine dovezi ale practicării viticul-
turii şi ale continuităţii acestei ocupaţii în zonă, precum şi o vastă colec-
ţie de instalaţii tradiţionale pentru prelucrarea strugurilor, vase de lut
ars din timpul romanilor şi, nu în ultimul rând, un citat al istoricului, fi-
losofului şi geografului antic grec Strabo, care evidenţiază vechimea vi-
nurilor de Drăgăşani. Tot în incinta muzeului sunt expuse medaliile câşti-
gate la Bordeaux (1898) şi la Expoziţia Mondială de la Paris (1900), unde
vinurile de Drăgăşani au obţinut recunoaşterea internaţională.
CE POATE SĂ VADĂ VIZITATORUL CARE VA TRECE
PRAGUL ACESTUI MUZEU DIN DRĂGĂŞANI?

IUNIE 2014 11
să fie admirat ca panoramă minunată
din Hotelul Rusidava. Faţadele către
străzi se remarcă printr-o construcţie
elegantă, cu balcoane, dar şi prin ele-
mente arhitecturale decorative boga-
te: frize, profile, medalioane şi coloa-
ne cu capiteluri şi arcade la balcoane,
specifice perioadei în care a fost pro-
iectată şi realizată construcţia, înce-
putul anilor 20 ai secolului trecut.
Colţul clădirii, format de intersec-
ţia străzilor Gib Mihăescu şi Tudor Vla-
dimirescu, evidenţiază deasupra in-
trării principale un foişor cu orologiu,
element arhitectural care dă unicitate
clădirii şi îi conferă distincţie. Practic,
turistul nu are cum să treacă pe lângă
muzeu fără să-l remarce. Muzeul Viei
şi Vinului Drăgăşani face parte din pa-
trimoniul istoric şi cultural al oraşului.
El constituie un element de identitate
al Drăgăşaniului, prin urmare era de
neconceput să fie lăsat în paragină.
De asemenea, muzeul este singura
clădire cu ceas din oraş, care conti-
nuă şi azi să măsoare timpul şi atrage
săptămânal noi vizitatori, dornici să-i
afle povestea.
OBIECTUL PROIECTULUI L-A
CONSTITUIT REABILITAREA
CLĂDIRII ŞI REDOBÂNDIREA
FARMECULUI SĂU INIŢIAL
Imobilul, iniţial proprietate a unui
comerciant bogat din localitate, a fost
construit în stilul arhitectonic neo-ro-
mânesc, stil dominant în arhitectura
de calitate de la începutul secolului
al XX-lea în România. Din 1974, clă-
direa este organizată ca Muzeu al
Viei şi Vinului şi inclusă în inventarul
monumentelor istorice, oficializat de
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patri-
moniului Naţional“, a declarat Maria
Drăghici, manager de proiect la Pri-
măria Municipiului Drăgăşani.
Proiectul „Modernizarea Muze-
ului Viei şi Vinului“ a fost gândit în
sensul elaborării şi dezvoltării pro-
dusului numit generic turism viticol,
care să implice: vizitarea podgoriilor
şi a cramelor, itinerarii ale vinului,
festivaluri şi evenimente. Mai mult
decât atât, să nu uităm că există o
legătură puternică între vin, arta
culinară şi tradiţiile româneşti, o le-
gătură care poate fi valorificată toc-
mai în scopul atragerii de noi turişti.
Întregul proiect de la Drăgăşani s-a
axat pe legătura apropiată dintre
vin, turism şi dezvoltarea regiona-
lă. „Pe de o parte, cei care doresc
doar să cumpere vin, se îndreaptă
spre vizitarea cramelor. Ajunşi aici,
mulţi doresc să afle mai multe des-
pre vinurile autohtone, să-şi îmbu-
nătăţească cunoştinţele despre vi-
nuri şi arta tradiţională a fabricării
vinurilor de Drăgăşani. Aceasta este
motivaţia educaţională, unul dintre
elementele care vor dirija turistul
către Muzeul Viei şi Vinului. Pe de
altă parte, majoritatea oamenilor
vor identifica oportunitatea de a se
bucura de aspectele sociale ale tu-
rismului viticol, iar aceasta pare să
constituie o motivaţie majoră care
poate fi dublată şi intensificată şi de
aspectele legate de sănătate, cele
care identifică vinul — consumat cu
moderaţie — ca factor curativ“, ne-a
mai spus Maria Drăghici, managerul
proiectului de la Drăgăşani.
Deşi lucrările de reabilitare şi re-
staurare a clădirii care adăposteşte
muzeul au fost încheiate la termen,
ar mai exista câteva aspecte nefina-
lizate, dar aflate în curs de rezolva-
re. „Prin proiect au fost realizate
numai lucrările de reabilitare, nu şi
dotarea cu mobilier specific. De ace-
ea, a trebuit ulterior să identificăm
resurse pentru achiziţionarea mobi-
lierului, precum şi pentru recondiţi-
onarea unor exponate, proces aflat
încă în derulare“, a mai spus Maria
Drăghici.
Dosar
• Titlu proiect: Reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani
• Beneficiarul proiectului: Primăria Municipiul Drăgăşani
• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 1, DMI 1.1
Planuri integrate de dezvoltare urbană – subdomeniul centre urbane.
• Valoarea totală a proiectului: 4,24 milioane de lei, din care:
- FEDR — 900.936 de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 465.376 de lei
- Contribuţia beneficiarului — 22.425 de lei
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

www.inforegio.ro12
MUZEUL ASTRA: TRADIŢIE ÎN CONDIŢII
MODERNE
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA trece anul acesta prin ample lucrări de
modernizare şi dotare cu sisteme de supraveghere performante. Proiectul a fost posibil
datorită fondurilor Regio, care au venit în ajutorul prestigioasei instituţii culturale, unul
dintre principalele puncte de atracţie ale Sibiului turistic.
regio@mdrap.ro
A
şezat într-un adevărat pa-
radis, în rezervaţia naturală
„Dumbrava Sibiului“, muze-
ul în aer liber, cunoscut şi ca
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţi-
onale ASTRA, reprezintă una dintre
principalele atracţii turistice din
vecinătatea Sibiului. Este cel mai
mare muzeu cu profil etnografic,
în aer liber, din România. Povestea
Muzeului ASTRA a început în urmă
cu mai bine de 100 de ani, odată cu
primele încercări de a da viaţă unui
vis al românilor din Transilvania —
acela de a organiza la Sibiu o colec-
ţie etnografică. Totuşi, un muzeu în
aer liber, în adevăratul sens al cu-
vântului, a fost gândit, la Sibiu, de
profesorul Romulus Vuia, director al
Muzeului Etnografic al Transilvaniei
din Cluj, refugiat la Sibiu, împreună
cu întreaga universitate clujeană,
după Dictatul de la Viena, din 1940.
Vremurile grele de război nu au
permis realizarea proiectului. Aces-
ta a devenit realitate abia în 1963,
din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel
care avea să fie întâiul său direc-
tor. Muzeul constituie o lume româ-
nească ancestrală, beneficiind şi de
un cadru natural deosebit. În anul
2013, muzeul a fost vizitat de cir-
ca 200.000 vizitatori, 68% fiind per-
soane deţinătoare de abonamente
de vizitare, locuitori din oraş şi din
comunele apropiate de Sibiu. După
ultimul chestionar sociologic rea-
lizat în Sibiu, rezultă că muzeul şi
activităţile care au loc de-a lungul
anului sunt din ce în ce mai atrac-
tive pentru locuitorii judeţului Sibiu
şi pentru turiştii români şi străini.
Muzeul a devenit pentru cei din Si-
biu şi zona adiacentă, un loc impor-
tant de petrecere a timpului liber
şi un factor de mândrie locală. Iată
de ce proiectul Crearea şi moderni-
zarea infrastructurii de valorificare
turistică a patrimoniului cultural
al Muzeului Civilizaţiei Populare
Tradiţionale din Dumbrava Sibiului,
iniţiat de Consiliul Judeţean Sibiu, a
fost salutat de către sibieni încă de
la început.
„Proiectul are la bază tocmai
studiile privind satisfacţia vizitato-
rilor care au trecut pragul Muzeului
în 2007 şi 2008. Astfel, centralizarea
Dosar
MUZEUL ASTRA: CE AVEM
DE VĂZUT ŞI DE FĂCUT
Încă de la înfiinţare, Muzeul AS-
TRA a devenit un punct de atrac-
ţie pentru toţi cei care au vizitat zona
Sibiului. Dispunând de un lac şi de peste
zece kilometri de alei, muzeul oferă po-
sibilitatea unor plimbări pe jos sau cu
barca, cu trăsura sau cu sania, în func-
ţie de anotimp. Vegetaţia luxuriantă îi
ajută pe oameni să respire aer curat, iar
colecţia de peste 22.000 de obiecte mo-
bile (păpuşi, ceramică, obiecte de port-
textile, obiecte de cult din lemn, os sau
fier) adăpostite în 400 de construcţii ex-
poziţionale constituie o mărturie a tot
ceea ce înseamnă specificul românesc.
Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96
hectare, din care expoziţia propriu-zisă
reprezintă 42 hectare.
Muzeul
Astra Sibiu

IUNIE 2014 13
Dosar
datelor a arătat că vizitatorii erau
atraşi de valoarea culturală deose-
bită a obiectivului de patrimoniu şi
de evenimentele de excepţie des-
făşurate aici, dar descriau ca fiind
deficitară sau limitată experienţa
turistică din cauza infrastructurii
învechite sau inexistente. De ase-
menea, experienţa profesională a
specialiştilor muzeografi a indicat
faptul că patrimoniul era expus unui
risc deosebit, fiind periclitată însăşi
existenţa sa fizică, din cauza lipsei
unui sistem de securitate şi supra-
veghere, care să îi ofere protecţie
adecvată şi să îi asigure integritatea
în vederea funcţionării pentru pu-
blic la parametrii maximi“, ne-a ex-
plicat Oana Popa, director executiv
în cadrul Direcţiei Strategii şi Pro-
iecte a Consiliului Judeţean Sibiu.
Într-adevăr, proiectul prevede
consolidarea şi repararea a 18.600
metri de alei din muzeu, un nou sis-
tem de iluminat public în zona porţi-
lor de acces, refacerea împrejmuirii
şi realizarea unui sistem complex de
supraveghere video. Execuţia lucră-
rilor a fost demarată prin instalarea
organizării de şantier. Lucrările au
fost demarate de către constructor
în februarie-martie 2014. Astfel, au
fost deja executate până acum: îm-
prejmuirea perimetrală — 2.600 m,
frezarea asfaltului în proporţie de
80% (aproximativ 10.000 mp), înlo-
cuirea bordurilor vechi, umplerea
cu balast stabilizat a 600 mp şi refa-
cerea a 10 podeţe.
„Din punctul de vedere al spe-
cialistului muzeograf, acest proiect
vine să modernizeze o infrastruc-
tură uzată, care aducea un minus
platformei de patrimoniu şi de va-
lorificare a acestuia. Noul sistem de
împrejmuire nu aduce prejudicii de
imagine, cum se întâmpla cu vechiul
sistem, uzat şi ruginit, şi oferă, în
plus, un grad ridicat de securitate.
Aleile refăcute în totalitate asigură
accesul mult mai uşor către unită-
ţile deschise spre vizitare. Odată
cu finalizarea proiectului se poate
afirma că muzeul în aer liber din
Dumbrava Sibiului a devenit o insti-
tuţie de cultură modernă, care se
deschide publicului atât prin oferta
culturală cât şi prin infrastructură“,
a adăugat Oana Popa.
Muzeul ASTRA aduce în atenţia
vizitatorilor bogăţia şi varietatea
patrimoniului etnografic naţional
şi universal, organizat în colecţii şi
valorificat prin intermediul expozi-
ţiilor permanente şi al celor tem-
porare. Modernizarea infrastruc-
turii acestei instituţii culturale va
aduce un plus de confort publicului
vizitator, format în mare parte din
persoane între 19 şi 37 de ani (50%
dintre vizitatori).
• Titlul proiectului: „Crearea şi modernizarea infrastructurii de
valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţiei
Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului“
• Beneficiarul Proiectului: Consiliul Judeţean Sibiu
• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, domeniul
major de intervenţie: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă
a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe.
• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,92 milioane de lei, din care:
- FEDR: 2,72 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat: 229.767 de lei
- Contribuţia beneficiarului: 60.227 de lei
ONMAT — faza naţională 2013

www.inforegio.ro14
Dosar
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
M
unicipiul Piatra Neamţ
poartă titlul de oraş tu-
ristic încă din 1924. Cine
să nu fi auzit de peisajele
care taie răsuflarea celor care urcă
pe masivele Cozla şi Pietricica, de
ştrandul de pe malul Bistriţei, de
Grădina zoologică sau, în ultimii
ani, de telegondolă şi pârtia de schi?
Dincolo de acestea, oraşul se la-
udă şi cu o moştenire istorică impre-
sionantă, care poate rivaliza cu cea
a fostelor capitale ale Moldovei, Su-
ceava şi Iaşi. În paralel cu alte pro-
grame de dezvoltare, un amplu pro-
iect de reabilitare cu fonduri Regio
(aflat în curs de finalizare în 2014)
a pus în valoare acest patrimoniu.
Pentru a spori atractivitatea ora-
şului tot timpul anului, şi nu doar
ca destinaţie de odihnă şi recree-
re în sezonul de vârf, autorităţile
municipale şi judeţene au accesat
fonduri Regio pentru restaurarea
Muzeului de Etnografie şi a Muzeului
de Artă, monumente istorice datând
din 1931. De asemenea, fondurile
sunt destinate Teatrului Tineretului
(1935) şi complexului arhitectonic
Curtea Domnească (din secolele
XV-VII) care include şi monumentul-
emblemă al urbei — Turnul lui Şte-
fan cel Mare.
„Acest proiect constituie, din
punct de vedere istoric, cultural,
urbanistic şi al turismului, cea mai
importantă investiţie publică din
aşezarea de sub Masivul Pietricica,
pentru că restaurează, extinde şi
BĂTRÂNUL TURN AL LUI ŞTEFAN CEL
MARE, REABILITAT DUPĂ 500 DE ANI,
CU FONDURI REGIO
Întreg centrul istoric din municipiul Piatra Neamţ a fost reabilitat, inclusiv trei muzee,
un teatru şi celebrul Turn Clopotniţă al lui Ştefan cel Mare (datând din 1499), astfel că se
aşteaptă o creştere a numărului de turişti pe tot parcursul anului.
www.e-fotgrafie.ro

IUNIE 2014 15
Dosar
valorizează zona zero a oraşului,
unde moştenirea istorică este cea
mai vizibilă“, ne-a declarat Bogdan
Puşcaşu, managerul public al Primă-
riei Municipiului Piatra Neamţ.
Edificiile intrate în reabilitare au
beneficiat de două categorii de lu-
crări. În primul rând, au fost consoli-
date (prin injectări în zidărie, subzi-
diri), s-au drenat apele freatice care
le ameninţau stabilitatea şi s-au re-
făcut instalaţiile electrice şi sanitare.
Apoi a fost desfăşurată o migă-
loasă muncă de restaurare a faţade-
lor, arcadelor şi elementelor deco-
rative, a acoperişurilor, pardoselilor
şi a elementelor de tâmplărie. Toa-
te aceste monumente au fost puse
în valoare printr-un sistem de ilumi-
nat modern şi prin construirea unor
spaţii pentru expoziţii în aer liber.
Demne de menţionat sunt şi alte
„câştiguri“ ale municipiului în urma
proiectului: în zona apropiată mu-
zeelor au fost amenajaţi 1.000 de
metri pătraţi de spaţii verzi şi s-a
extins spaţiul exclusiv pietonal.
Traficul rutier din zona Curţii Dom-
neşti a fost redirijat printr-un pasaj
subteran, care dispune de parcare
pentru autocare, două niveluri de
parcare pentru autoturisme, scări
rulante şi facilităţi sanitare.
NOI VESTIGII ARHEOLOGICE
SCOASE LA LUMINĂ
„Cu ocazia excavaţiilor pentru pa-
sajul rutier şi a parcării de sub Curtea
Domnească, am avut surpriza des-
coperirii unor ziduri şi încăperi care
s-au dovedit a fi hrube domneşti din
timpul lui Ştefan cel Mare“, a preci-
zat Bogdan Puşcaşu. „Ele au fost puse
în conservare şi vor fi amenajate ca
muzeu integrat în Complexul Curtea
Domnească“, a adăugat el.
Noile descoperiri vor putea fi vi-
zitate alături de ruinele Curţii Dom-
neşti, care au fost dotate cu o insta-
laţie electronică antifurt şi un sistem
informatic pentru ghidarea turiştilor,
inclusiv pentru persoane cu dizabili-
tăţi. În urma lucrărilor de reabilitare,
Fundaţia Motivation România a acor-
dat complexului muzeal reabilitat
Marca Accesibilităţii, o distincţie care
dovedeşte că spaţiile unei anumite
instituţii sunt uşor de folosit de către
persoanele cu dizabilităţi motorii.
Încă dinainte de terminarea lu-
crărilor, Curtea Domnească din Piatra
Neamţ şi-a făcut „intrarea în Euro-
pa“, în toamna anului 2012, prin or-
ganizarea Congresului European de
Turism Rural. Cei peste 200 de parti-
cipanţi (din care mai mult de jumăta-
te au fost străini) au admirat ateliere
meşteşugăreşti (un banc de tâmplărie
şi sculptură, o strungă de oi, o fieră-
rie cu foale) şi s-au delectat cu pro-
dusele proaspete ale unui cuptor de
plăcinte şi ale unui teasc pentru vin.
În opinia lui Bogdan Puşcaşu, or-
ganizarea evenimentului a fost o po-
veste de succes care a demonstrat
cum se poate valorifica arealul Curţii
Domneşti pentru astfel de manifes-
tări de amploare, care să atragă zeci
de mii de turişti pe an şi să contribuie
la dezvoltarea economiei locale.
• Titlul proiectului: „Restaurarea şi punerea în valoare a zonei istori-
ce şi culturale Curtea Domnească din municipiul Piatra Neamţ — prin
reabilitarea, dotarea şi punerea în valoare a siturilor şi clădirilor de
patrimoniu: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretu-
lui, Turnul Clopotniţă, Ruinele Beciului şi Ruinele Zidului de incintă
ale Curţii Domneşti şi muzeul aferent“
• Beneficiar: Parteneriatul dintre Primăria Municipiului Piatra Neamţ,
Consiliul Judeţean Neamţ şi Parohia Sf. Ioan Domnesc
• Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de
Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe
• Valoare totală contractată a proiectului: 24,54 milioane de lei, din care:
- Contribuţia de la bugetul de stat: 2,27 milioane de lei
TURNUL LUI
ŞTEFAN CEL MARE,
EMBLEMA ORAŞULUI
O vizită în Piatra
Neamţ nu ar fi com-
pletă fără a urca în Turnul
lui Ştefan cel Mare, cu trep-
tele de lemn şi pardoseala
de piatră proaspăt refă-
cute. Mecanismul ceasului
(din 1920, reparat ultima
oară în 2006) va fi vizibil
turiştilor, iar în incintele
de la etajele inferioare vor
fi expuse obiecte de artă
medievală.
www.e-fotgrafie.ro

www.inforegio.ro16
Când vizitează un oraş, turistul îşi îndreaptă paşii întotdeauna către centrul vechi al acestuia,
comoara cea mai de preţ a unei localităţi. În centrul vechi, sunt, de obicei, concentrate
cele mai multe clădiri şi monumente istorice.
Dosar
CENTRUL VECHI AL ARADULUI,
ÎN HAINE NOI
regio@mdrap.ro
P
entru cei care ştiu, dar şi pen-
tru cei care nu ştiu, Aradului
i se mai spune Mica Vienă de
pe Mureş. Şi nu degeaba: acest
oraş de la graniţa de vest a României
posedă o uriaşă rezervaţie arhitectu-
rală: biserici în stil baroc, neogotic sau
renascentist, palate cu alură vieneză,
teatre, muzee în stil neoclasic şi nu-
meroase alte monumente din secolele
XVII, XVIII şi XIX. Mare parte a acestor
comori se află în Centrul Istoric al ora-
şului. Iată de ce reabilitarea Centrului
Vechi a devenit o prioritate pentru
cei de la Primăria Arad. Aşa s-a născut
proiectul de Reabilitare a Centru-
lui Istoric al Municipiului Arad, prin
care s-a urmărit punerea în valoare a
zonei situate pe aliniamentul străzilor
Dornei şi Preparandiei, între străzile
Cozia, Paul Chinezu, Mucius Scaevola
şi Toth Sandor, cu finalizarea legăturii
rutiere cu Calea Romanilor prin două
puncte: Piaţa Arenei şi strada Patriei.
„Proiectul a început în anul 2006,
când s-a semnat contractul de finan-
ţare între fostul Minister al Integrării
Europene, Consiliul Local al Municipiu-
lui Arad şi proiectantul S.C. ROMAIR
Consulting S.R.L. Bucureşti, prin fon-
Podul Traian
Podul Traian înainte de reabilitare Podul Traian din Arad după reabilitare

IUNIE 2014 17
duri Phare acordate pentru pregătirea
documentaţiei tehnice. În anul 2009
s-a semnat contractul de finanţare
între Ministerul Dezvoltării Regiona-
le şi Turismului, ADR VEST şi Primăria
Arad, fapt care a permis ca în ultime-
le zile ale anului 2009 să se semneze
contractul de lucrări ce avea ca obiect
Reabilitarea Centrului Istoric al Muni-
cipiului Arad. Lucrările au durat până
la finalul anului 2011 şi au fost recep-
ţionate în primele luni ale lui 2012“,
ne-a prezentat, pe scurt, desfăşură-
torul lucrărilor de reabilitare, Iulian
Morar, managerul de proiect.
Străzile reabilitate prin proiect au
fost incluse în zona denumită Ansam-
blul Urban Arad, care concentrează
un bogat patrimoniu istorico-cultural,
a cărui valoare, diversitate şi auten-
ticitate trebuiau conservate şi prote-
jate, iar identitatea locală întărită,
pentru a creşte atractivitatea turisti-
că. Reabilitarea drumurilor din zona
centrului istoric a totalizat o lungime
de 4,45 km şi o suprafaţă totală de
64.306 mp. Refacerea şi moderniza-
rea infrastructurii conexe a reprezen-
tat şi ea o parte importantă a proiec-
tului. Prin urmare, odată cu străzile a
fost reabilitată şi reţeaua de alimen-
tare cu apă — 2.693 m; s-a refăcut
reţeaua de canalizare a apelor uzate
menajere şi a apelor pluviale aferen-
te străzilor vizate de proiect — 3.801
m; a fost refăcută trama stradală pe
străzile amintite şi a fost modernizat
sistemul de iluminat public, numărul
de puncte luminoase/becuri stradale
a crescut de la 138 la 153 pe străzile
Dornei, Preparandiei, Mucius Scaevo-
la, Cuza Vodă, Toth Sandor (sectorul
cuprins între Calea Romanilor şi str.
lalomiţei), Paul Chinezul, Florilor, Pa-
triei, Heim Domokos, Cozia, în Piaţa
Sârbească şi în Piaţa Veche).
Printre cele mai importante obiec
tive reabilitate şi restaurate în Cen-
trul Vechi din Arad se numără, afară
de străzile propriu-zise, clădirea Pre-
parandiei, situată la nr. 13 pe strada
cu acelaşi nume. Aici, în 1812, a fost
înfiinţată Schoala preparanda sau
pedagoghicească a naţiei româneşti
— prima şcoală pedagogică din Banat-
Crişana. Transformarea acestei clădiri
cu o bogată istorie într-un muzeu te-
matic dedicat primei şcoli pedagogice
româneşti reprezintă un plus al pro-
iectului de reabilitare din municipiul
Arad. „Clădirea a beneficiat de resta-
urarea faţadelor, iluminat decorativ,
eficientizarea compartimentărilor in-
terioare şi dotarea cu mobilier adec-
vat expunerii obiectelor. De aseme-
nea, au fost montate echipamente
de detecţie şi avertizare de incendiu
şi a fost amenajată curtea interioară,
cu spaţii verzi şi mobilier adecvat“,
ne-a mai declarat Iulian Morar. Un alt
obiectiv reabilitat cu ocazia imple-
mentării proiectului l-a constituit po-
dul peste Mureş (monument istoric),
denumit Podul Traian, obiectiv cu
importanţă deosebită, atât turistică,
cât şi din punct de vedere al fluidizării
traficului. Podul Traian a fost constru-
it în perioada imperiului austro-un-
gar; are o lungime totală de 185,4 m
şi o lăţime de 11,05 m. Imediat după
revoluţie, la Primăria Arad a sosit o
adresă de la Viena, care avertiza că
Podul Traian se apropia de vârsta de
100 de ani şi că urma să iasă din pe-
rioada de garanţie. Mult timp, din ca-
uza pericolului prăbuşirii, autorităţile
arădene au restricţionat circulaţia pe
acest pod, care a fost decenii la rând
unica legătură rutieră între Banat şi
Ardeal. Fondurile Regio au salvat situ-
aţia şi podul a fost reparat.
Odată încheiate lucrările de re-
abilitare şi modernizare a Centrului
Vechi, municipalitatea arădeană a
putut constata revitalizarea zonei is-
torice. Astfel, încă din primul an după
finalizarea implementării s-a înregis-
trat o creştere a numărului de turişti,
de la 9.395 la 12.963. Mai mult decât
atât, proiectul amintit a adus 15 noi
locuri de muncă pentru arădeni.
• Titlul proiectului: Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului
Arad
• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domeniul
Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă
a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe
• Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad
• Valoarea totală a proiectului — 45,65 milioane de lei, din care:
- FEDR — 24,44 milioane de lei
- Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 10,21 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului — 575.132 lei
Dosar
Cladirea
Preparandiei
din Arad

www.inforegio.ro18
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
D
in Bucureşti până în Potlogi,
Dâmboviţa, sunt aproximativ
50 de minute de mers cu ma-
şina, în condiţii de trafic in-
tens. Iar de la autostrada A1 până în
localitate drumul este foarte bun.
Chiar înainte de a ajunge în centrul
localităţii, pe dreapta, se renovea-
ză Hanul Brâncovenesc, primul edi-
ficiu care iese din peisajul comun,
prin stilul specific epocii în care a
fost construit. Istoria a lăsat aici
urme de neşters.
În faţă, se deschide imediat un
spaţiu cu ziduri vechi, iar în spate
se întrezăreşte un acoperiş pe ju-
mătate renovat, pe jumătate vechi.
Este Palatul Brâncovenesc, parte a
unui ansamblu extrem de valoros
pentru patrimoniul istoric şi cultu-
ral românesc. Era reşedinţa prefe-
rată a lui Brâncoveanu, între Târgo-
vişte şi Bucureşti.
Astăzi, ansamblul se află într-un
stadiu avansat de degradare, iar
peste urmele timide ale unor lucrări
de renovare au crescut deja buruie-
nile. Palatul urmează să fie renovat
tot cu bani europeni. Biserica Sf.
Dumitru, însă, aflată în vecinăta-
te, a fost complet restaurată, spre
mulţumirea celor aproximativ 500
de familii din parohie.
Oamenii pot asista acum liniştiţi
la slujbe, fără teama că o schelă
sau vreo bucată de tencuială le va
cădea în cap. Şi nu este nicio exa-
gerare. „Părinte, când oi muri, tot
schelele astea or fi?“, îl întrebau
enoriaşii pe preotul Marian Şerban,
managerul proiectului de restaurare
a bisericii Sf. Dumitru.
Părintele Şerban a venit preot în
Potlogi în 2005 şi trebuia să se ocu-
pe de ce e mai greu — restaurarea
picturii. A încercat să adune bani de
la oameni, dar la o parohie atât de
mică nu se strânge mare lucru. Şi,
oricum, nu doar pictura era proble-
ma, ci întreaga lucrare lăsată neter-
minată, inclusiv sistemul de încălzi-
re, zidul înconjurător şi grădina.
„Ministerul Culturii ne-a dat ceva
bani, dar nici pe departe suma de
„PĂRINTE, CÂND OI MURI, TOT SCHELELE
ASTEA OR FI?“
Prima biserică ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în comuna Potlogi
(Dâmboviţa), a fost în renovare vreme de 32 de ani! Termenul renovare este forţat, fiindcă
în afară de menţinerea schelelor nu s-a întâmplat mare lucru. Fără fonduri europene,
lăcaşul de cult nu ar fi fost nici astăzi terminat.
Dosar
„Până acum, noţiuni ca Uniunea Europeană, Europa erau cuvinte
abstracte pentru oamenii de aici. Dar acum e altceva. Omul vine la
biserică, vede că după 32 de ani nu mai este o ruină, vede picturile
lui Brâncoveanu, nu mai e nevoit să se strecoare printre schele sau să
rabde de frig. Şi-şi spune: «Uite, asta-i de la Uniunea Europeană»“
Marian Şerban, Preot paroh Biserica Sf. Dumitru, Potlogi, Dâmboviţa
„UITE, ASTA-I DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ!“
Biserica Sf. Dumitru
din Potlogi

IUNIE 2014 19
care aveam nevoie. Dacă nu existau
fondurile europene, vă spun sincer,
biserica nu putea fi renovată“, ne-a
declarat preotul Marian Şerban.
După eforturi de a strânge banii,
prelatul a aflat de fondurile europe-
ne care puteau fi obţinute din pro-
gramul Regio. Imediat, a contactat
o firmă de consultanţă, iar în noiem-
brie 2008 s-au apucat să lucreze la
proiect. Apoi, peste exact doi ani,
s-a semnat contractul de finanţare,
iar în 2011 au început lucrările.
Probleme au fost. Cea mai mare:
fluxul banilor. Mai exact, biserica
trebuia să asigure finanţarea, să
plătească lucrările, pentru ca abia
apoi cheltuielile să-i fie decontate
din fonduri europene. „Aici am avut
mari probleme, pentru că ne-a fost
greu să găsim banii. Însă până la
urmă am găsit o soluţie, evitând să
luăm bani cu împrumut de la bancă.
Acum e bine că s-a schimbat siste-
mul, iar cei care au proiecte pot plă-
ti lucrările imediat“, a spus preotul.
Picturile originale ale bisericii au
avut nevoie de o atenţie specială.
Primul strat datează încă de la ri-
dicarea lăcaşului de cult, respectiv
din 1683. Peste acesta, la 1904 s-a
aşezat un altul, astfel că planul bi-
sericii a fost scoaterea la suprafaţă
a primelor picturi. „A fost o muncă
incredibil de grea, de costisitoare,
şi am avut mare noroc cu toţi cei
implicaţi în proiect. A fost o lucrare
de suflet a tuturor, de la consultant
până la echipa de restauratori“,
afirmă preotul Şerban Marian.
Atât de mult au crezut cei im-
plicaţi în proiect, încât s-au făcut
economii care au dus valoarea reală
a proiectului sub cheltuielile eligi-
bile. După ce a văzut biserica gata,
părintele s-a gândit că un asemenea
loc trebuie vizitat. Aşa că a contac-
tat o agenţie de turism şi a introdus
biserica într-un circuit turistic ecu-
menic.
Turismul ar putea fi o sursă ne-
sperată de suplimentare a venitu-
rilor acestei comunităţi, care acum
se bazează mai ales pe agricultura
de subzistenţă. Însă pentru ca în-
tregul tablou să prindă contur este
necesară renovarea întregului An-
samblu Brâncovenesc.
• Titlul proiectului: „Restaurarea, realizarea picturilor interioare, a
frescelor şi anexelor bisericii Sf. Dumitru din comuna Potlogi, judeţul
Dâmboviţa“
• Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de In-
tervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
• Beneficiar: Parohia Potlogi
• Valoarea totală contractată a proiectului — 2,56 milioane de lei, din
care:
- Contribuţia de la bugetul de stat — 750.590 lei
Dosar

www.inforegio.ro20
Dosar
regio@mdrap.ro
C
âţi dintre noi, mergând în Par-
cul Herăstrău, nu ne-am oprit
să admirăm Arcul de Triumf
din piaţa circulară cu acelaşi
nume? Unii dintre noi am avut poate
chiar ocazia să-l vizităm în interior.
Eu am făcut-o, cu ceva timp înaintea
închiderii pentru restaurare. Expozi-
ţiile găzduite în interiorul Arcului şi
priveliştea asupra Bucureştiului de
pe terasă m-au impresionat. Despre
Arcul de Triumf din Capitală se poa-
te spune că este poarta de intrare a
oraşului, întrucât pe lângă această
construcţie emblematică trece artera
principală care face legătura dintre
Aeroportul Otopeni şi Piaţa Victoriei.
Aflat în intersecţia a patru bulevarde
importante ale Capitalei — Bd. Pavel
Kiseleff, Bd. Constantin Prezan, Bd.
Alexandru Averescu şi Bd. Alexandru
Constantinescu, Arcul de Triumf se în-
scrie în seria monumentelor dedicate
participării României la Primul Război
Mondial, alături de Catedrala Încoro-
nării din Alba Iulia, Mausoleul de la
Mărăşeşti, Crucea Eroilor Neamului
de pe muntele Caraiman şi Mormântul
Eroului Necunoscut din Parcul Carol,
de la Bucureşti. Construit în perioada
1921-1922, sub îndrumarea arhitectu-
lui Petre Antonescu, Arcul de Triumf
a fost renovat şi definitivat între anii
1935 şi 1936, fiind construit din gra-
nit de Deva, după modelul marelui
Arc de Triumf din Paris. Actualul Arc
de Triumf nu a fost primul monument
de acest gen ridicat în Capitala Ro-
mâniei, ci a fost precedat de câteva
construcţii provizorii cu semnificaţii
asemănătoare, care au marcat, suc-
cesiv, victoria României în Războiul de
Independenţă (1878), jubileul celor
de 40 ani de domnie ai Regelui Carol I
(1906) şi revenirea familiei regale ro-
mâne din exilul de la Iaşi (1918).
Închis şi conservat în perioada co-
munistă, Arcul de Triumf a fost des-
chis publicului începând cu anul 2000.
Din ianuarie 2014, monumentul a
intrat într-un amplu proiect de con-
solidare, restaurare şi conservare cu
ARCUL DE TRIUMF – ISTORIE ŞI MODERNITATE
PENTRU BUCUREŞTENI ŞI TURIŞTI
„Arcul de Triumf“ din Capitală reprezintă una dintre cele mai importante moşteniri culturale
ale Bucureştiului şi ale Munteniei. Imaginea „Micului Paris“ interbelic este completată de
acest edificiu. Astăzi, monumentul se află în curs de restaurare, printr-un proiect susţinut
cu fonduri Regio.

IUNIE 2014 21
Dosar
ajutorul unei finanţări nerambursabile
acordate prin Regio, axa prioritară 5.
Iniţiativa Primăriei Municipiului Bucu-
reşti de reabilitare a Arcului de Triumf
contribuie la conservarea şi restaura-
rea patrimoniului istoric al Capitalei
prin menţinerea stilului arhitectonic
tradiţional. Termenul de finalizare a
lucrărilor este martie 2015. „Arcul de
Triumf este un monument — simbol
al Bucureştiului şi al României. Este
obligaţia şi misiunea mea de Primar al
Capitalei să promovez valorile auten-
tice, să am grijă de ceea ce ne repre-
zintă ca naţiune, să particip activ la
conservarea şi valorificarea patrimo-
niului istoric şi cultural“, declară pe
pagina web dedicată acestui monu-
ment, Sorin Mircea Oprescu, Primarul
General al Municipiului Bucureşti.
Scopul restaurării Arcului de Tri-
umf nu este numai acela de a-l con-
serva pentru generaţiile viitoare, ci
şi de a-l introduce în circuitul public
şi turistic permanent al Capitalei. În
primul an după redeschiderea monu-
mentului reabilitat, Primăria Capita-
lei speră să atragă cel puţin 25.000 de
vizitatori, iar în primii cinci ani, după
reintroducerea în circuitul turistic, să
crească numărul de vizitatori cu 6%.
Până acum, edificiul, care mă-
soară o înălţime de 27 m, având o
temelie de 15 x 11,5 m, era deschis
publicului numai cu ocazia unor săr-
bători importante precum Ziua Naţio-
nală a României, Ziua Independenţei
sau alte asemenea sărbători. În inte-
riorul impunătoarei construcţii func-
ţiona, până la începerea lucrărilor,
un muzeu în care vizitatorii puteau
vedea patru expoziţii: Marele Război
al Reîntregirii Neamului (fotografie şi
film), Heraldica Marilor Familii Boie-
reşti (efigii din bronz şi fotografii),
Arcul de Triumf în imagini (fotografii,
machete) şi Marea Unire de la 1918
(unde se găsesc reproduse coroanele
şi sceptrul regal). Pe fiecare picior al
monumentului există o scară cu 140
de trepte, iar pe marginile acestei
scări interioare era amenajat muze-
ul. „Din câte ştiu, acum toate expo-
natele din muzeu au fost luate din
Arcul de Triumf şi trimise la Muzeul
Naţional al României. Ele vor reve-
ni în monument după restaurarea şi
finalizarea lucrărilor. Probabil se va
păstra ordinea de expunere de până
acum. Nu am informaţii despre o
reorganizare a muzeului, după re-
staurarea Arcului de Triumf“, ne-a
declarat Mihai Craiu, custodele mo-
numentului din Bd. Kiseleff.
Restaurarea edificiului vizează
modernizarea utilităţilor aferente
obiectivului turistic de patrimoniu,
care să asigure condiţiile de siguran-
ţă la incendiu, efracţie, climatizare.
De asemenea, se vor realiza căi de
acces pietonale către Arc. Consoli-
darea şi lucrările de reabilitare erau
necesare, date fiind condiţiile zonei
în care este amplasat monumentul:
trafic intens (care a determinat fi-
suri în pereţi), poluare, degradarea
pietrei cu care este placat edificiul.
Tot prin acest proiect se va reface
terasa deteriorată din cauza infiltră-
rii apei, dar şi din cauza faptului că
în interior spaţiul era umed şi neîn-
călzit. Reabilitarea Arcului de Triumf
nu are numai o componentă cultu-
rală şi educaţională, ci şi una soci-
ală. Municipalitatea speră să creeze
în felul acesta, alte cinci locuri de
muncă (personal de specialitate şi
de suport) şi să le menţină pe cele
cinci deja existente în prezent, pen-
tru executarea lucrărilor de consoli-
dare, restaurare şi conservare.
• Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de
Triumf“ din Municipiul Bucureşti.
• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domenul
Major de Intervenţie 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a pa-
trimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructuri-
lor conexe.
• Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti
• Valoarea totală contractată a proiectului: 30,46 milioane de lei, din
care:
- Contribuţia de la bugetul de stat — 8,47 milioane de lei
- Contribuţia beneficiarului — 11,05 de milioane de lei

www.inforegio.ro22
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
L
a poalele Munţilor Şiriu, în-
tre dealuri a căror înălţime
creşte molcom şi pe care al-
ternează pâlcuri de pădure
cu fâneţe, se întinde depresiunea
Chiojdu, o veritabilă „punte“ către
vremuri demult apuse. În aceste
locuri, comuna (formată din şase
sate) care dă numele depresiunii
este o arie recunoscută de specia-
lişti drept una în care
se păstrează foarte
bine tradiţii de artă
populară, în special în
plan arhitectural.
„Casa cu blazoa-
ne, ridicată la mijlocul
secolului al XVIII-lea şi
refăcută în 1823, reprezintă unul
dintre puţinele exemple de locuinţe
săteşti care s-a păstrat din perioada
respectivă până în zilele noastre“,
ne-a declarat arhitectul Călin Hoi-
nărescu, vicepreşedinte al Uniunii
Naţionale a Restauratorilor de Monu-
mente Istorice din România (UNRMI).
Clădirea a fost ridicată de moş-
nenii izbăşoi, „ţărani liberi, deţi-
nători de moşii întinse, stăpânite
în devălmăşie, ipostază socială ne-
maiîntâlnită în nici o altă ţară din
Europa“. „De fapt, ceea ce numim
arhitectură populară, este în Ro-
mânia arhitectură moşnenească în
Muntenia şi răzeşească în Moldova“,
a precizat arhitectul, care are 40 de
ani de experienţă în restaurarea de
monumente.
„CASA CU BLAZOANE“, O BIJUTERIE
UNICĂ ÎN EUROPA, VA INTRA ÎN CIRCUITUL
TURISTIC
Conacul din comuna Chiojdu (judeţul Buzău) datează din secolul al XVIII-lea şi poartă un
blazon al familiei bizantine a Cantacuzinilor, fiind o mărturie a iscusinţei meşterilor populari
din veacurile trecute. În urma reabilitării prin fonduri Regio, clădirea va deveni o atracţie
turistică şi obiect de studiu pentru experţi şi studenţi.
Dosar
Milioane de oameni folosesc zilnic bancnote de 10 lei, dar puţini sunt
atenţi la detaliile de pe verso. Edificiul cunoscut drept „Casa cu blazoa-
ne“ este un monument unicat în România şi în lume, de o valoare excep-
ţională: istorică, arhitecturală şi artistică. Din 2004, conacul a intrat în
proprietatea Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) şi va deveni (la fine-
le anului 2014) elementul central al unui complex muzeal.
CE SE AFLĂ PE SPATELE BANCNOTEI DE 10 LEI?

IUNIE 2014 23
Valoarea edificiului este dată de
aşa-numita „decoraţie în stucatură“
(un amestec de pastă de var, nisip
şi fibre vegetale), unică în Europa,
şi de „elementele de lemn ale foi-
şorului, executat după modele stră-
vechi, cu simboluri amintind de ci-
vilizaţia neolitică, precum motivul
coarnelor de berbec“. Numele casei
este dat de cele trei blazoane de
deasupra intrării principale. Cel din
mijloc reprezintă vulturul bicefal,
simbol al basileilor (împăraţi bizan-
tini), care a aparţinut familiei Can-
tacuzinilor, stabilite în ţările româ-
ne după căderea Bizanţului (1453).
Restauratorul este categoric în a
aprecia că „salvarea acestui edificiu
reprezintă o realizare semnificativă
atât pentru cultura naţională, cât şi
pentru spiritualitatea europeană“,
fiind vorba de o capodoperă, pentru
a cărei conservare UAR a depus toa-
te eforturile, cooptând în proiect
cei mai buni experţi din ţară.
Cu o experienţă de 23 de ani în
refacerea unor construcţii de lemn
cu valoare de patrimoniu, inclusiv
la peste 50 de biserici, Vasile Pop
din Ocna Şugatag este unul dintre
aceştia. El ne-a explicat cum a că-
utat cu răbdare, „printre putrega-
iuri, într-o clădire aproape de dă-
râmare“, bucăţi din structurile de
lemn originale.
Ulterior, „am înlocuit grinzi de
8-10 metri, pe care le-am adus din
Maramureş, am reuşit să restaurăm
uşile de la intrare până la cea mai
mică porţiune, ca să se vadă auten-
ticitatea“, ne-a declarat meşterul.
Grinzile servesc drept armătură şi
sunt esenţiale pentru stabilitatea
clădirii, într-un loc apropiat de
zona seismică a Vrancei. Meşterul
din Maramureş a căutat esenţe de
lemn originale (stejar pentru grinzi,
salcie şi plop la uşi, fag la şindrile)
şi a folosit unelte tradiţionale.
CUM VA ARĂTA COMPLEXUL
MUZEAL
În apropierea „Casei cu blazoa-
ne“ a fost construit, tot în stilul
specific zonei, un punct de infor-
mare. Noua incintă, construită pe
locul unei foste cuhnii (bucătării)
dispărute, „va adăposti un complex
expoziţional cu mobilier de epocă
donat de sătenii din Chiojd, spaţiile
necesare organizării evenimente-
lor ştiinţifice şi un centru informa-
tiv pentru vizitarea principalelor
obiective turistice din zonă“, a ex-
plicat arhitectul Hoinărescu.
Odată cu finalizarea proiectului
UAR, comuna Chiojdu poate deveni
o atracţie turistică, atât prin situa-
rea relativ accesibilă (136 km nord-
est de Bucureşti, 130 km sud de
Braşov, 55 km est faţă de Ploieşti şi
70 km nord-vest de Buzău), cât mai
ales prin bogata moştenire istorică
şi farmecul acestor meleaguri sub-
carpatice.
UAR va organiza aici o expozi-
ţie permanentă cu tema Civilizaţia
moşnenească, va include edificiul în
circuite turistice şi va face cunos-
cută importanţa acestui monument
între localnici.
Experţi consacraţi şi studenţi
ai facultăţilor de arhitectură şi ur-
banism vor fi invitaţi în complexul
muzeal, pentru a se familiariza cu
procedurile legate de protecţia şi
punerea în valoare a patrimoniului
arhitectural rural din Subcarpaţii de
Curbură. Prin organizarea unor târ-
guri cu meşteşugari şi artizani popu
lari, care vor face demonstraţii şi
îşi vor expune produsele, se doreşte
stimularea economiei locale.
Comuna Chiojdu va beneficia di-
rect de câteva locuri de muncă cre-
ate pentru administrarea complexu-
lui. Economia locală va fi stimulată
şi indirect, prin fluxul continuu de
invitaţi ai UAR la „Casa cu blazoa-
ne“ şi prin creşterea numărului de
turişti.
• Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi remodelare funcţională
Casa cu blazoane“
• Beneficiar: Uniunea Arhitecţilor din România
• Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de In-
tervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe
• Valoarea totală contractată a proiectului: 6,31 milioane de lei, din
care:
- Contribuţia de la bugetul de stat: 1,60 milioane de lei
Dosar

www.inforegio.ro24
CALVARIA: UN MONUMENT ISTORIC ŞI
RELIGIOS, RENĂSCUT CU AJUTORUL REGIO
Când pentru reuşita unui proiect se adună toţi cei interesaţi, lucrurile ies ca la carte şi fără
mari sincope. Renovarea bisericii Calvaria din Satu Mare a fost un asemenea proiect, în care
s-a implicat toată lumea, de la enoriaşi şi preoţi, până la autorităţi. Iar banii europeni au
pus totul în mişcare.
VLAD BÂRLEANU
regio@mdrap.ro
P
rima biserică pe nume Calva-
ria a fost construită în anul
1854 pe colina artificială
numită Dâmbul Toboşarilor,
o colină rezultată din pământul
adunat după săparea şanţului ce-
tăţii Sătmarului. După 50 de ani, la
începutul anilor 1900, biserica era
într-o stare deplorabilă. Din cauza
fisurilor uriaşe, a fost închisă şi apoi
reconstruită. În anul 1909 se sfinţea
actuala biserică Calvaria. La nici
100 de ani, au reapărut fisuri şi pe
edificiul actual. Conservarea aces-
tui lăcaş de cult a devenit astfel o
prioritate pentru credincioşi şi pen-
tru toţi preoţii parohi începând cu
anii ’90. Nimeni nu ar fi vrut ca isto-
ria de la începutul secolului trecut
să se repete. Aşa că în iunie 2010 au
început lucrările de restaurare.
„Întotdeauna primul pas este cel
mai greu. După semnarea contrac-
tului, trebuia să ne apucăm de trea-
bă. Or, suma de care aveam nevoie
pentru a demara lucrările era destul
de mare. Ne-a salvat prefinanţarea
de 30% de care am beneficiat“, a
declarat preotul Laurenţiu Roman,
managerul de proiect. Şi, caz feri-
cit, pentru acest proiect, rambursă-
rile au fost făcute la timp, neexis-
tând decalaje la efectuarea plăţilor.
Valorificarea bisericii a presu-
pus consolidarea clădirii, a cărei
structură de rezistenţă a fost grav
afectată în timp, conservarea şi re-
staurarea tuturor elementelor de-
corative interioare şi exterioare,
modernizarea utilităţilor şi amena-
jarea peisagistică a spaţiului exteri-
or. Biserica trebuia pusă în valoare
în spaţiul urban, mai ales că apar-
ţine ansamblului de monumente cu
valoare istorică şi culturală de refe-
rinţă şi este amplasat în zona isto-
rică protejată a oraşului Satu Mare,
în proximitatea centrului istoric.
„Prioritatea noastră a fost conso-
lidarea terenului, respectiv a colinei
artificiale, prin injectarea de poli-
meri, repararea fisurilor, înlocuirea
învelitorilor de pe navă şi turnurile
bisericii, lucrări la instalaţia de în-
călzire şi cea electrică, finisaje inte-
rioare şi exterioare — repararea orgii
şi a tâmplăriei interioare (altare),
restaurarea picturilor, repararea
staţiunilor căii crucii — paisprezece
la număr, instalarea unei platforme
speciale pentru persoanele cu han-
dicap, amenajarea peisagistică —
totul pentru ca oraşul să posede un
loc de vis“, mai spune managerul de
proiect.
La început, tot planul a fost
privit de enoriaşi cu o oarecare în-
doială, având în vedere anvergura
investiţiei. Pe parcurs, însă, au în-
ceput să îl susţină puternic, proiec-
tul devenind apoi un fel de etalon şi

IUNIE 2014 25
pentru alte lăcaşe de cult. „Există o
mare bucurie în inima sătmărenilor
şi nu numai, biserica fiind vizitată
de foarte multă lume. Acest sanctu-
ar este nu doar un centru spiritual,
ci şi unul cultural, având în vedere
nenumăratele evenimente muzical-
culturale care sunt organizate de
către parohie“, arată preotul Lau-
renţiu Roman.
Părintele e convins că, fără fi-
nanţare europeană, nu ar fi putut
face mai nimic pentru acest monu-
ment şi simbol al oraşului. „Aceşti
bani au salvat un edificiu tare drag
nouă, sătmărenilor. Şi cu toţii sun-
tem profund recunoscători celor
care au fost implicaţi într-un mod
sau altul în implementarea acestui
proiect şi au sprijinit finalizarea
lui“, recunoaşte părintele.
Proiectul a fost finalizat la sfârşi-
tul lunii martie a acestui an, lucră-
rile urmând a fi monitorizate pentru
următorii 5 ani.
• Titlul proiectului: „Restaurarea şi valorificarea durabilă a bisericii
romano-catolice Calvaria“
• Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de
Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
• Beneficiar: Parohia Personală romano-catolică de limba română
„Preasfânta inimă a lui Isus“ — Calvaria Satu Mare
• Bugetul total — 6,55 milioane de lei, din care:
- Contribuţia de la bugetul de stat — 1,98 milioane de lei
BENEFICII PENTRU
COMUNITATE
Creşterea numărului turiştilor care
vizitează biserica şi extinderea duratei
sezonului turistic cu patru luni pe an,
prin acţiuni de promovare turistică şi
includerea bisericii în circuite turistice
pe tot parcursul anului;
Diminuarea impactului negativ asu-
pra mediului înconjurător, prin monta-
rea unor instalaţii de climatizare eco-
logice cu un consum energetic redus şi
reamenajarea peisagistică a spaţiului
exterior.

www.inforegio.ro26
Regiuni europene
Municipiul-reşedinţă al Voievodatului Silezia s-a numărat printre primele oraşe poloneze
care au reuşit să reabiliteze clădirile istorice după aderarea ţării la UE (2004), apelând
la fonduri europene şi implementând un program de stimulare fiscală a proprietarilor de
clădiri de patrimoniu.
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
C
unoscut odinioară drept
„Mica Vienă“, Bielsko, oraş
ce datează din 1312, a fost
vreme de secole reşedinţa
Sileziei poloneze, iar din 1951 ora-
şul a fost unit într-un singur mu-
nicipiu cu mai tânărul oraş Biała
Krakowska (1723). Schimbarea de
ordin administrativ care a legat cele
două oraşe despărţite de râul Biała
nu avea să fie de bun augur.
„Noul“ Bielsko-Biała era un oraş
care se confrunta cu degradarea
edificiilor istorice şi a arterelor încă
de la jumătatea secolului trecut,
iar situaţia a devenit mai gravă la
începutul anilor `90, odată cu de-
clinul industriei textile, principa-
la ramură economică. Fabricile se
închideau una după alta, numărul
locuitorilor a scăzut şi veniturile la
bugetul local au intrat în declin. O
fostă bijuterie arhitectonică şi unul
dintre cele mai importante oraşe
industriale ale Poloniei comuniste
devenise o localitate prăfuită şi evi-
tată de turişti.
POLONIA: CENTRUL VECHI AL ORAŞULUI
BIELSKO-BIAŁA, READUS ÎN ATENŢIA
TURIŞTILOR

IUNIE 2014 27
Regiuni europene
Odată cu perspectiva integrării în
Uniunea Europeană, în 1998, Primă-
ria a conceput o aşa-numită „Strate-
gie de revitalizare“ a întregului oraş,
plus un „Plan de redezvoltare a Ora-
şului Vechi“. La momentul respectiv
nu s-au putut găsi resursele financi-
are de care era nevoie pentru imple-
mentare, dar oportunitatea s-a ivit
după luna mai 2004, când Polonia a
aderat la Uniunea Europeană.
Începând cu 2005, autorităţile
municipale au început lucrările de re-
vitalizare a Oraşului Vechi, prin refa-
cerea infrastructurii de bază: reţea-
ua de alimentare cu apă, încălzire,
electricitate, gaz şi telecomunicaţii.
Unele dintre aceste reţele urbane
aveau o vechime de peste un secol
şi defecţiunile erau frecvente. Prin
urmare, zona nu era atractivă pentru
locuitori, antreprenori sau turişti.
Prin cooptarea unor agenţi econo-
mici privaţi, a fost renovată principa-
la piaţă publică a oraşului, s-au refă-
cut monumentele, s-au instalat bănci
şi un nou sistem de iluminat public.
Fondurile europene au totalizat peste
jumătate din valoarea totală a pro-
iectului de reabilitare. Schimbarea
înfăţişării oraşului a influenţat pozitiv
investiţiile. Deşi nu au participat la
reabilitare, alte companii au reeva-
luat potenţialul economic al Oraşului
Vechi şi au decis să cumpere imobile
istorice pe care să le refacă.
Proprietarii clădirilor din zonă au
beneficiat de scutiri de taxe, pentru
a reface faţadele clădirilor, păstrând
specificul arhitectonic şi folosind cu-
lori cât mai apropiate de nuanţele
originale. După doi ani (2005-2006),
dintr-o zonă evitată, piaţa centrală
a oraşului vechi a devenit gazda mul-
tor evenimente culturale şi o desti-
naţie preferată pentru petrecerea
timpului liber.
Refacerea frumuseţilor arhitec-
tonice ale oraşului a reprezentat
doar o parte din proiectul de revita-
lizare. Pentru ca, efectiv, oraşul să
prindă din nou viaţă era nevoie de
creşterea şanselor de integrare pe
piaţa muncii a locuitorilor. Pentru
şomeri a fost conceput un program
denumit „Împotriva neajutorării“,
care oferă consultanţă şi calificare
profesională.
• Titlul proiectului: „Revitalizarea
Oraşului Vechi“
• Beneficiar: Primăria Municipiului
Bielsko-Biała
• Program de finanţare: Programul
Operaţional Regional Integrat
2004-2006
• Buget total: 3 milioane de euro
• Contribuţie FEDR: 1,7 milioane
de euro
• Web: http://www.um.bielsko.pl/
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI

www.inforegio.ro28
Regiuni europene
BOGDAN MUNTEANU
regio@mdrap.ro
D
acă nu ar şti câte ceva des-
pre istoria locului, puţini
vizitatori şi-ar da seama că
popularul centru cultural
şi antreprenorial cunoscut drept
„C-mine“ din oraşul Genk (provin-
cia Limburg, nord-estul Belgiei) a
fost cândva o exploatare minieră.
Ansamblul de clădiri construit din
cărămidă roşie şi din care se înal-
ţă structuri uriaşe de oţel, situat în
districtul Winterslag, a trecut prin-
tr-o transformare spectaculoasă.
În locul munţilor de cărbune şi
a prafului negru aşezat peste tot,
clădirea-gigant este înconjurată de
spaţii verzi, iar halele care adăpos-
teau echipamentele de prelucrare a
minereului au primit alte destinaţii,
care atrag circa 500.000 de vizita-
tori pe an.
UN CONCEPT
INOVATOR
Acum 20 de ani părea imposibil
ca o fostă mină să mai reprezinte o
atracţie pentru atâţia oameni, după
ce închiderea ei a dus la pierderea
a 7.000 de locuri de muncă în Genk.
Renaşterea obiectivului indus-
trial abandonat a început în 2001,
odată cu achiziţia de către Primă-
ria din Genk şi Regiunea Flandra a
complexului de clădiri cu valoare
de monument istoric, ridicate între
GENK, BELGIA: O MINĂ VECHE
TRANSFORMATĂ ÎN CENTRU CULTURAL
ŞI DE AFACERI
Complexul minier, închis în 1988, găzduieşte în prezent 500 de studenţi ai Facultăţii de
Media, Arte şi Design, un cinematograf multiplex cu 10 săli, un centru de dezvoltare a
afacerilor, sediile unor companii de design şi din domeniul IT, două teatre, mai multe săli
de expoziţii, magazine şi restaurante.

IUNIE 2014 29
Regiuni europene
1912 şi 1926. După 60 de ani, în care
s-au extras peste 66 de milioane de
tone de cărbune, şi peste două de-
cenii de părăsire, edificiile nu mai
aveau valoare economică.
Noii proprietari au conceput un
plan de transformare a fostei mine
într-un centru cultural şi de susţine-
re a ramurilor economice inovatoa-
re. Astfel, la finele deceniului tre-
cut, autorităţile locale şi regionale
au accesat bani din Fondul European
pentru Dezvoltare Regională (FEDR)
şi au invitat companii din Belgia şi
din întreaga lume să profite de re-
conversia edificiului industrial.
Nimic nu a fost demolat, ba
chiar s-a adăugat o aripă nouă clă-
dirii care avea forma literei T, noua
înfăţişare fiind mai aproape de una
dreptunghiulară. La parter, în fos-
ta sală a maşinilor, a luat naştere
o hală uriaşă asemănătoare unei
gări, din care se poate coborî sau
urca spre alte incinte. Câteva din-
tre echipamentele miniere cel mai
bine păstrate au fost recondiţionate
şi transformate în atracţie turistică.
O primă parte din clădirea re-
abilitată a fost deschisă publicului
în septembrie 2010, iar proiectul a
fost finalizat în totalitate în 2011.
Scopul transformării a fost crearea
unui centru care să îmbine cultura,
educaţia, turismul, economia cu-
noaşterii şi oportunităţile de petre-
cere a timpului liber în acelaşi loc.
Unul dintre cei mai prestigioşi
noi locatari din „C-mine“ este Fa-
cultatea de Media, Arte şi Design
(instituţie creată în 2009, printr-o
colaborare a Universităţii din Lim-
burg şi a celei din Leuven) unde stu-
diază zilnic 500 de studenţi. Mate-
riile de studiu — design de produs,
fotografie, film de animaţie, design
de jocuri video, televiziune etc. —
se regăsesc între obiectele de ac-
tivitate ale unor firme găzduite tot
de „C-mine“ şi care recrutează ta-
lente din rândul studenţilor.
În acelaşi complex de clădiri se
află un centru de dezvoltare a afa-
cerilor inovatoare — „C-mine Crib“,
care oferă consultanţă, spaţii de
birouri şi infrastructură informatică
antreprenorilor, între care se numă-
ră firme de design (Nascom), o fir-
mă de jocuri video — Lugus Studio,
un magazin online pentru servicii
de design — Mookum. Inclusiv mari
jucători pe piaţa IT mondială au ţi-
nut să fie prezenţi în „C-mine“, cum
este cazul Centrului de Inovaţie Mi-
crosoft din Flandra.
• Titlul proiectului: C-mine
• Beneficiar: Primăria Genk şi
Regiunea Flandra, Belgia
• Buget total: 558.537 de euro
• Din care FEDR: 317.819 de
euro
• Webpage: www.c-mine.be
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI

www.inforegio.ro30
Informaţii utile
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
Autoritatea de Management pentru
POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-
Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-
Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
(ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110,
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro,
www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Naţională pentru
Turism)
Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C,
sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018,
Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „MEAT&MILK“ 2014 – EXPO
Sibiu, 11-12 iunie 2014
Conferinţa Meat&Milk se află la a treia ediţie şi aduce în dezbatere teme legate de sectoarele de carne şi lapte din România, atât în zona de
producţie primară, cât şi în cea de procesare-desfacere. Agenţia infoAliment, organizatorul evenimentului, estimează că vor participa apro-
ximativ 300 de persoane, din asociaţiile de profil, instituţiile centrale, companii producătoare, bănci şi companii de consultanţă. Partea de
expoziţie le permite firmelor participante să-şi prezinte oferta specializată.
http://www.meat-milk.ro/
CONFERINŢA „LEGISLAŢIA AJUTORULUI DE STAT PENTRU REGIUNI ÎN PERIOADA
2014-2020“
Bruxelles, 3 iulie 2014
Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor, în contextul în care noile reguli pentru ajutoarele de stat regionale, pentru perioada
2014-2020, vor intra în vigoare de la 1 iulie. Reprezentanţii Directoratului General pentru Concurenţă din Comisia Europeană vor prezenta o
perspectivă largă asupra noii legislaţii.
www.cor.europa.eu
CONFERINŢA „ENERGIA NUCLEARĂ ÎN EUROPA“
Budapesta, 30 iunie – 1 iulie 2014
Organizată de compania Platts, conferinţa European Nuclear Power va strânge în acelaşi loc peste 150 de reprezentanţi ai autorităţilor şi din
mediul privat: producători de energie nucleară, furnizori de tehnologie, constructori de infrastructură, avocaţi şi consultanţi.
http://www.platts.com/conference
AGENDA

IUNIE 2014 31
O CĂLĂTORIE ÎN „INIMA“ EUROPEI
În ultima perioadă aţi putut fi martorii multor dezbateri despre Europa, despre prezentul şi viitorul ei. Iar în
aceste discuţii au apărut adesea numele unor oraşe precum Bruxelles, Strasbourg, Maastricht sau Luxemburg.
Oraşele care găzduiesc instituţii „cheie“ ale Uniunii Europene au şi o moştenire istorică impresionantă. Vă
invităm la o călătorie în „inima“ Uniunii Europene şi vă propunem şi un plan pentru viitoarea vacanţă!
Euro-tur
BRUXELLES
Considerat drept capitală a Uniunii Europene,
Bruxelles-ul găzduieşte principalele institu-
ţii-cheie ale UE, precum Comisia, Consiliul
sau Parlamentul. Un muzeu al Parlamentu-
lui European, Parlamentarium, propune o călătorie
interactivă în istoria Uniunii Europene. Construit pentru
Expoziţia Mondială din 1958, Atomium, cu cele nouă
sfere, fiecare cu diametru de 18 metri, conectate prin
tuburi, reprezintă o moleculă de fier mărită de 165 de
milioane de ori. Cinci dintre „bile“ pot fi vizitate. În vecinătate
se află parcul „Mini Europa“, un muzeu interactiv cu machete ale celor mai
importante monumente din UE. Nu rataţi simbolul oraşului — celebra statuie
Manneken Pis. Băieţelul de 61 de cm care urinează într-o fântână s-a născut în
1619 şi legenda spune că este statuia unui băieţel care a contribuit la stingerea
unui incendiu. Dacă nu ţineţi la siluetă, nu uitaţi berea, ciocolata şi cartofii
prăjiţi — se spune că aici sunt cele mai bune din lume.
MAASTRICHT
M
aastricht, oraş olandez
situat aproape de graniţele
cu Germania şi Belgia, este
celebru pentru Tratatul sem-
nat aici în 1992. Ajuns aici, trebuie să
vizitezi Peşterile Sf. Petru — un labirint
cu peste 20.000 de tuneluri care străbat
vechile fortificaţii. Fortul roman Sint
Pietersberg este una dintre cele mai populare destinaţii
turistice. Piaţa şi Muzeul Vrijthof dintr-o zonă mărginită numai
de clădiri de patrimoniu se înscriu la categoria must see. Şi nu
uitaţi de Bonnefantenmuseum!
LUXEMBURG
M
icul şi bogatul Luxemburg
găzduieşte o serie de
instituţii europene pre-
cum Curtea de Justiţie şi
Curtea de Conturi; Banca Europeană
de Investiţii şi Fondul European de
Stabilitate Financiară. Oraşul prezintă
şi multe atracţii turistice. Castelul
medieval Viandeneste este locul de
care s-a „îndrăgostit“ şi Victor Hugo.
Şi tot pentru o călătorie în istorie
merită vizitată şi Valea ce-
lor 7 Castele,
care se
întinde de
la Mersch la
Koerich pe
o distanţă
de 24 km.
STRASBOURG
L
a Strasbourg, unde sunt
găzduite sesiunile ple-
nare ale Parlamentului
European, vă veţi
întreba ce trebuie vizitat mai
întâi! O listă scurtă ar începe
cu celebra Catedrală Notre
Dame, considerată a doua cea
mai spectaculoasă din Franţa,
aceasta şi datorită Orologiului
astronomic. Trebuie apoi să
mergeţi în cartierul „La Petite France“, apoi la
„Palais de Rohan“ sau la Catedrala Saint-Thomas.
ELENAALEXA
regio@mdrap.ro

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: iunie 2014
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
)0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?

Revista Regio nr.29

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (8)

Similar to Revista Regio nr.29

Similar to Revista Regio nr.29 (20)

More from Programul Operational Regional

More from Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr.29