Programul Operational Regional , profile picture
Uploaded byProgramul Operational Regional
1,365 views

Revista Regio nr.25

Documentul discută despre potențialul turistic al României și importanța investițiilor în turismul de iarnă, subliniind succesul proiectelor realizate prin programul Regio. Europa este evidențiată ca principala destinație turistică globală, iar Comisia Europeană subliniază necesitatea dezvoltării durabile și concursurilor pentru evidențierea destinațiilor europene de excelență. În plus, programul Calypso își propune să încurajeze turismul în afara sezonului de vârf, vizând diverse categorii de turiști.

Embed presentation

Download to read offline
Nr. 25, Februarie 2014 ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ PROIECTE DE SUCCES DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL REGIO GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:„ NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“ BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene: „Europa este destinaţia turistică numărul unu în lume, deţinând jumătate din piaţa mondială.‘‘
UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013 FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ Editorial TURISMUL: DEZVOLTARE ŞI COEZIUNE C onsacrăm această ediţie a revistei „Regio“ investiţiilor în turismul de iarnă şi low season. Iar motivele pentru care am făcut această alegere sunt numeroase. În primul rând, pentru că potenţialul încă neexploatat al R ­ omâniei, la această categorie de turism, este enorm. Stăm pe o mină de aur: staţiuni montane, ape termale, rezervaţii geologice, situri istorice, podgorii şi încă multe altele. În al doilea rând, pentru că, aşa cum veţi putea constata răsfoind paginile revistei, banii europeni, prin Regio, au lucrat frumos şi eficient. Vă prezentăm în paginile acestei ediţii o serie de proiecte de succes, puse în aplicare în toate regiunile României. De altfel, proiectele turistice au adus o contribuţie importantă la revigorarea absorbţiei fondurilor europene, înregistrată în anul care de-abia s-a încheiat. Rubrica noastră „Regiocontor“ vă prezintă cifre relevante. Dezvoltarea turismului românesc contribuie şi la menţinerea Uniunii Europene în poziţia de lider la nivel global în industria turismului. Dar concurenţa devine din ce în ce mai acerbă, atât din partea rivalilor tradiţionali cât şi dinspre noile economii emergente. Comisia Europeană a iniţiat o serie de programe menite să consolideze poziţia de lider a Uniunii Europene, iar industria turistică românească poate profita de ele. Şi este important că printre obiectivele urmărite de Comisia Europeană se numără dezvoltarea turismului low season, ca şi multiplicarea ofertelor adresate tinerilor şi persoanelor trecute de 55 de ani. Aflaţi amănunte în rubrica „Semnal european“. Proiectele turistice înseamnă dezvoltare durabilă a comunităţilor, prin crearea de locuri de muncă, direct şi în industriile conexe (prelucrarea produselor agricole, transporturi etc.), prin încurajarea menţinerii şi transmiterii tradiţi­ ilor şi meşteşugurilor, prin sprijinul adus proiectelor culturale. Turismul mai înseamnă însă şi cunoaştere. Cunoaştere a locurilor, a tradiţiilor şi mai ales a oamenilor. O călătorie, indiferent unde pe cuprinsul Uniunii Europene, înseamnă şi o ocazie de a cunoaşte şi a te bucura de extraordinara diversitate a Europei, de a depăşi prejudecăţi, de a şterge stereotipuri. Turismul nu aduce doar dezvoltare economică, ci este şi o modalitate de a întări coeziunea europeană, pusă la încercare în aceşti ani de criză. Ovidiu NAHOI SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­ eavoastră şi orice contribuţie va fi utin lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­ ea­ oastră pe adresa: regio@mdrap.ro n v Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsurile la eventualele întrebări. 2 www.inforegio.ro www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU
SUMAR 04 SEMNAL EUROPEAN UE, lider al turismului mondial 06 INTERVIU Gabriela Szabo, ambasadoare a turismului românesc: „Nimic nu poate fi mai frumos decât să-ţi promovezi ţara“ 08 INTERVIU Mişu Chiruc, preşedintele executiv ANTREC România: „POR, Axa prioritară 5 — un sprijin bine-venit pentru ANTREC‘‘ 10 12 ŞTIRI REGIONALE TRADIŢII 13 DOSAR 26 REGIUNI EUROPENE „Cele mai frumoase sate din România‘‘ — tradiţie şi cooperare regională România, destinaţie turistică de iarnă Finalistele Regiostars la categoria CityStar: Proiecte de investiţii în transport public urban sustenabil Liège: Renovat, Muzeul Grand Curtius devine motor al economiei locale Colectare selectivă a deşeurilor, în fiecare casă din oraşul portughez Maia 30 31 INFORMAŢII UTILE ALT FEL DE ŞTIRI Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes! Ce regiune de 1 domeniulpoziţia pe glob deţine de lider în industriei turistice? a) America Latină şi Caraibele b) Asia c) Uniunea Europeană d) Australia şi Oceania destinaţie tu2 În ce sedin Regiunea ristică Nord-Est inaugurează în această iarnă un centru turistic pentru sporturi de iarnă, finanţat prin Regio? a) Vatra Dornei b) Slănic Moldova c) Gura Humorului d) Târgu Neamţ 3 În nceaoraş din Belgia a fost 4 Ce staţiune balneară din re­ ovat Muzeul Grand România este inclusă în Curtius, cărui redeschidere programul EDEN al Comisiei a impulsionat industria turistică locală? Europene, ca destinaţie turistică de excelenţă? a) Liège b) Bruxelles c) Mons d) Bruges a) Băile Felix b) Călimăneşti-Căciulata c) Băile Herculane d) Geoagiu-Băi FEBRUARIE 2014 3
Semnal european UE, LIDER AL TURISMULUI MONDIAL Comisia Europeană pune în aplicare mai multe programe pentru a menţine această poziţie şi a creşte cifra de afaceri în turism regio@mdrap.ro U niunea Europeană este destinaţia turistică numărul unu la nivel global, deţinând aproape 50% din piaţa de profil. Potrivit datelor Comisiei Europene, destinaţiile turistice europene atrag în fiecare an în jur de 535 de milioane de turişti, dintre care 401,2 milioane sunt cetăţeni europeni. Tot potrivit datelor Comisiei Europene, turismul ocupă locul rat, pe tot parcursul anului trecut, o amplă campanie de comunicare: „Europe — Whenever you’re ready“ („Europa — oricând sunteţi gata“), o campanie ale cărei rezultate se vor face simţite şi în anii următori. Comisia îşi propune însă mai mult: să contribuie la crearea unor modele de dezvoltare durabilă în sectorul turistic, pentru a sprijini creşterea cifrei de afaceri. Într-un articol postat pe pagina sa oficială, Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi beststarphoto.com „EUROPA ESTE DESTINAŢIA TURISTICĂ NUMĂRUL UNU ÎN LUME, DEŢINÂND JUMĂTATE DIN PIAŢA MONDIALĂ. NE-AM ANGAJAT SĂ NE APĂRĂM POZIŢIA DE LIDER MONDIAL ÎN ACEST DOMENIU.‘‘ — Antonio Tajani Vicepreşedinte al Comisiei Europene trei în topul sectoarelor economice, după cifra de afaceri. Circa 12% din totalul populaţiei ocupate din Uniunea Europeană lucrează în turism sau în domenii conexe. În aceste condiţii, este important ca UE să-şi păstreze şi să-şi consolideze poziţia de lider mondial, în condiţiile înăspririi concurenţei, atât din partea competitorilor tradiţionali, cât şi din partea noilor destinaţii din ţările emergente. Potrivit datelor Comisiei Euro­ pene, în 2012, rivalii au crescut mai repede decât Uniunea Europeană. Astfel, în timp ce numărul de vizitatori a crescut în UE cu 2,5%, în zona Asia – Pacific creşterea a fost de 6,9%, în Africa de 5,4%, iar în America de 4,6%. Pentru a apăra poziţia deţinută de industria turistică europeană la nivel mondial, Comisia a desfăşu- 4 www.inforegio.ro comisar pentru Industrie şi Antreprenoriat, responsabil şi pentru domeniul turismului, afirmă că există un potenţial neexploatat al acestui sector. „Estimăm că industria de turism a UE pierde 160 de miliarde de euro pe an, din cauza accesibilităţii reduse la facilităţile pe care le oferă. O serie de investiţii mici ar fi suficiente pentru a reduce semnificativ acest decalaj. Trebuie să păstrăm această putere şi să folosim potenţialul neexploatat al turismului pentru a crea noi locuri de muncă. În paralel, să contribuim la creşterea numărului persoanelor care au acces la servicii de turism“, scrie comisarul Tajani. Pentru atingerea obiectivelor pro­ use, Comisia Europeană acţiop nează pe mai multe paliere. FOTO: Calanca_Alp_de_Cascinarsa OVIDIU NAHOI
Semnal european PROMOVAREA DESTINAŢIILOR DE EXCELENŢĂ (EDEN) EDEN este acronimul pentru Destinaţii Europene de Excelenţă (European Destinations of Excellence) — un proiect de promovare a unor modele de dezvoltare turistică durabilă. Prin destinaţiile selectate, programul vrea să atragă atenţia asupra valorilor şi diversităţii destinaţiilor turistice europene. EDEN oferă vizibilitate noilor destinaţii europene şi creează o platformă pentru schimbul de bune practici. Destinaţiile Europene de Excelenţă sunt desemnate anual printr-un concurs naţional, organizat de autoritatea de turism din fiecare ţară participantă la proiect, pe baza temei şi a criteriilor generale de participare stabilite la nivel european. Până acum, şase destinaţii turistice din România au primit titlul de Destinaţie Europeană de Excelenţă: Depresiunea Horezu, în 2008, pentru tema turismul şi patrimoniul local imaterial; Parcul Natural Apuseni, în 2009, pentru tema turismul şi ariile protejate; staţiunea Geoagiu-Băi, în 2010, pentru tema turismul acvatic; în 2012, Alba Iulia, pentru tema „tu- rismul şi regenerarea siturilor fizice“ şi Ţinutul Buzăului, pentru tema „turismul rural“; iar în 2013, localitatea Jurilovca, din judeţul Tulcea, pentru turismul accesibil persoanelor în vârstă şi celor cu nevoi speciale. De asemenea, Comisia lucrează în prezent la stabilirea unei etichete europene a calităţii în turism, care va spori încrederea clienţilor şi va încuraja profesioniştii din industrie să atingă şi să menţină standarde înalte de calitate. CALYPSO: TURISM PENTRU TOŢI, TOT TIMPUL ANULUI Persoanele cu vârste între 55 şi 80 de ani reprezintă un sfert din popu­ laţia Uniunii Europene. Cu toate aces­ ea, aşa cum afirmă comisarul t Antonio Tajani în articolul său, numai 41% dintre aceştia călătoresc în scop turistic, deşi, în cele mai multe cazuri, au resurse şi timp pentru a face acest lucru. Prin iniţiativa Calypso, Comisia a urmărit să încurajeze şi să faciliteze călătoriile în afara sezonului de vârf, pentru tineri, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru familiile cu venituri mici şi persoanele în vârstă. Prin VOCEA TA ÎN EUROPA Comisia Europeană îşi propune să identifice mai bine principalele provocări şi oportunităţi pentru industria turismului european şi, dacă este necesar, să propună revizuirea reglementărilor în domeniu, pentru a răspunde mai bine noilor provocări, generate de creşterea concurenţei din partea competitorilor tradiţionali din acest sector dar şi de economiile emergente. Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să afle opinia operatorilor din domeniul turismului, a întreprinderilor cu activităţi legate de turism, a asociaţiilor de afaceri, a sindicatelor, a autorităţilor publice de la toate nivelurile, precum şi a instituţiilor academice, think-tank-urilor şi ONG-urilor cu privire la modalităţile de a reduce şi mai mult barierele de reglementare şi administrative, pentru a facilita dezvoltarea industriei turismului. Consultările publice sunt deschise până la 15 martie 2014, iar persoanele şi organizaţiile interesate sunt invitate să-şi exprime punctele de vedere prin intermediul următoarelor pagini web: http://bit.ly/1jT7ONZ http://bit.ly/1fLTx28 încurajarea acestor călătorii, Comisia a dorit să asigure locuri de muncă în industria turistică pe întreaga perioadă a anului şi să contribuie la reducerea fluctuaţiilor sezoniere în activitatea companiilor de transport, a unităţilor de cazare şi a altor sectoare legate direct sau indirect de turism. Într-o primă etapă, programul a fost aplicat experimental între 2009 şi 2011 şi a contribuit la menţinerea Uniunii Europene ca lider al turismului mondial, într-o perioadă de criză economică. ATRAGEREA TURIŞTILOR DIN AFARA UE Un alt motor de creştere pentru industria europeană a turismului este creşterea numărului de vizitatori din statele din afara Uniunii Europene. Este vorba mai ales de turiştii din ţările emergente, ale căror venituri în creştere le-ar permite să călătorească în Europa. Însă pentru a atinge acest obiectiv, formalităţile pentru obţinerea vizelor turistice trebuie simplificate. Comisia Europeană lu­ rează de­ a c j la simplificarea Regulamentului de acordare a vizelor turistice. Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul turiştilor brazilieni şi ruşi care vizitează Europa s-a dublat în ultimii ani. De asemenea, tot mai mulţi chinezi şi indieni aleg să-şi facă vacanţele în Europa. Însă, potrivit aceloraşi date, 21% dintre potenţialii vizitatori din economiile emergente renunţă la planurile lor, din cauza procedurilor complicate de obţinere a vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Un prim program în această direcţie este „Iniţiativa 50.000 de tu­ işti“, r prin care vor fi facilitate zborurile şi procedurile de obţinere a vizelor pentru 25.000 de turişti din Argentina, Brazilia şi Chile. De asemenea, 25.000 de cetăţeni europeni vor fi încurajaţi să călătorească în cele trei ţări sud-americane. FEBRUARIE 2014 5
Interviu GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC: FOTO: docromania.wordpress.com „NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“ Turismul românesc are, din august 2013, un grup de ambasadori — personalităţi din cultură şi sport, care vor promova România ca destinaţie turistică în călătoriile lor în străinătate. Numirea ambasadorilor turismului românesc face parte din proiectul „Promovarea României prin valori“, iniţiat de ministruldelegat pentru ­MM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, în cadrul I căruia vor avea loc mai multe acţiuni de promovare a turismului românesc. Primii ambasadori ai turismului au fost desemnaţi în cadrul unei gale care a avut loc pe 19 august 2013: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, tenismanul Ilie Năstase, muzicienii Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe, sportivii Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş şi Ivan ­ Patzaichin. La începutul acestui an au mai fost numiţi ambasadori actorii Maia Morgenstern, Dan Puric şi fotbalistul Helmuth Duckadam, urmând ca, până la finalul programului, România să aibă 30 de astfel de reprezentanţi. Gabriela Szabo, multiplă campioană la atletism, ne vorbeşte despre primele proiecte în calitate de ambasador al turismului activ şi de aventură. OVIDIU NAHOI regio@mdrap.ro Doamnă Gabriela Szabo, ce înseamnă să fii ambasador al turismului românesc? Vă spun sincer că am fost foarte onorată să fiu desemnată ambasador al turismului românesc. Pentru că este o onoare să-mi servesc ţara, care a făcut atâtea pentru mine. Eu am spus de fiecare dată că sunt produsul acestei ţări şi trebuie să dau ceva înapoi societăţii. De aceea, nici nu am stat pe gânduri atunci când mi s-a propus. Mi-am spus că nimic nu poate fi mai frumos decât să te duci în străinătate şi să încerci să-ţi promovezi ţara. Şi avem o ţară minunată, din toate punctele de vedere. Suntem chiar o ţară privilegiată! Avem cu ce ne mândri şi depinde de noi cum facem promovarea şi cum putem să-i atragem pe vizitatori. 6 www.inforegio.ro ve­­ dem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în proiect. Este o muncă anevoioasă, dar nimic nu e imposibil când îţi doreşti ceva. Ne gândim ca această acţiune să aibă loc în primăvară. Desigur, eu mă voi implica în atragerea invitaţilor din lumea sportivă. Liga Studenţilor Români din Străinătate se va implica în mediul academic şi vor căuta personalităţi din diferite domenii, cu voci bistrita.citynews.ro Cum realizaţi, concret, această promovare? Imediat după ce am fost numită ambasador al turismului româ­ esc n m-am gândit la un proiect şi l-am pus pe hârtie, după care l-am prezentat doamnei ministru Grapini. Se numeşte „Share Romania“ şi doresc foarte mult să-l realizez împreună cu Liga Studenţilor Români din Străinătate. De ce? Pentru că, la rândul lor, ei au canale, în marile universităţi din lume, prin care să atragem tot mai mulţi studenţi care să vină să descopere România. De fapt, proiectul se va întinde pe o perioadă de zece zile. Vrem să invităm personalităţi din diferite domenii, care să se întoarcă acasă, după zece zile, cu impresii deosebite despre România şi să vorbească despre ţara noastră. Vom vizita împreună cu ei obiective importante din România, în compania unor personalităţi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să
Interviu FOTO: Agerpres Vom vizita obiective importante din România, în compania unor perso­ alităţi n de la noi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să vedem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în proiect. puternice în ţă­ ile lor, care să poată r vorbi după aceea despre ce au văzut în România. Unde vă place cel mai mult în România? Sunt ardeleancă, aşa că sunt foarte mândră de regiunea din care provin. Dar am descoperit şi zona Bucovinei, care iarăşi mi-a plăcut foarte mult. Îmi petrec şi sărbătorile acolo. O altă zonă care îmi place foarte mult este cea a Crişurilor. Eu m-am şi antrenat la Oradea, am fost în câteva tabere la Şuncuiuş, pe Crişul Repede. Este o zonă minunată. De multe ori noi nu ne dăm seama cât de frumoasă este ţara noastră. De exemplu, am descoperit şi eu — nu ştiam până acum — că una dintre cele mai frumoase cascade se află în zona Banatului, lângă Caransebeş: cascada Bigăr, în judeţul Caraş-Severin, între localităţile Anina şi Bozovici, pe Cheile Minişului, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. A fost votată cea mai frumoasă cascadă din lume! Nu ştiam! Vedeţi? Nici eu, până să ajung ambasador al turismului! rat când au văzut cât pământ necultivat avem — ei fiind fermieri… Poate că ne-ar trebui şi ambasadori interni ai turismului... De ce nu? Vedeţi, România nu este doar frumoasă, dar conferă şi o energie pozitivă. Mi-au spus acest lucru mulţi străini care ne-au vizitat şi apoi s-au întors tocmai pentru starea de bine pe care ţara noastră le-o oferă. Pur şi simplu se simţeau foarte bine, fără a-şi putea explica de ce. Aţi fost în multe ţări, de pe toate continentele. Ce credeţi că putem învăţa de la ei, pentru a ne promova mai bine? Asiaticii au un sistem foarte bun. De exemplu, au turismul balnear, în Coreea de Sud, în Japonia. Şi noi am putea, avem apele unicat de la Sângiorz-Băi, pentru bolile de stomac. Sau apele de la Băile Herculane, Băile Felix, Geoagiu, Eforie. Aşa cum au făcut Vittel sau Evian în Franţa, cu acele baze medicale, putem face şi noi. Şi sunt doar câteva exemple. De fapt, tot ce am văzut prin lume mi-a întărit convingerea că avem în România adevărate unicate şi depinde numai de noi să le facem cunoscute şi să le exploatăm durabil. Deocamdată, încerc să fac acest lucru prin programul „Share Romania“. După ce îl vom pune în aplicare, mă voi implica şi în altele. Poate că este o mare diferenţă între percepţiile lor iniţiale şi realităţile pe care le descoperă aici... Exact! Am invitat ani la rând pe cineva din Olanda să ne viziteze. La un moment dat, mi-a şi spus că imaginea nu este foarte bună — era înainte de anii 2000. Am tot insistat, i-am spus să nu se ia după aparenţe. Trebuie să descoperi. După ce în sfârşit a venit, s-a întors patru ani la rând în R ­ omânia, doar pentru a o descoperi. Şi prie­ enii mei din Africa de Sud au t fost extaziaţi când au venit. S-au mi- Vă mulţumesc şi vă doresc succes în noua dumneavoastră calitate de ambasador al turismului! FEBRUARIE 2014 7
Interviu INTERVIU CU MIŞU CHIRUC, PREŞEDINTELE EXECUTIV ANTREC ROMÂNIA: POR, AXA PRIORITARĂ 5 — UN SPRIJIN BINE-VENIT PENTRU ANTREC ANTREC — Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural şi Regio — Programul Operaţional Regional par făcute unul pentru celălalt. ANTREC şi-a propus să identifice şi să promoveze potenţialul turistic rural românesc, iar Regio, prin axa prioritară 5, să faciliteze accesul la fonduri pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Despre colaborarea dintre cele două ne vorbeşte Mişu Chiruc, preşedintele executiv al ANTREC România. ALICE-CLAUDIA GHERMAN Domnule Mişu Chiruc, este Regio, axa prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, un sprijin real pentru membrii ANTREC? Organizaţia noastră este o asociaţie nonprofit care reuneşte un număr din ce în ce mai mare de proprietari de pensiuni din majoritatea zonelor ţării (avem 32 de filiale), care acordă asistenţă şi consultanţă membrilor săi în probleme legate de autorizare, promovare şi litigii. Împreună, participăm la diverse evenimente organizate cu scopul de a promova o anumită zonă turistică, pentru a face cunoscut potenţialul turistic al zonei din punct de vedere al resurselor naturale, folclorului, tradiţiilor, portului popular şi, nu în ultimul rând, al tradiţiilor gastronomice. Este un mijloc prin care putem atrage turiştii spre zona rurală şi, implicit, putem stimula afacerile membrilor noştri. Prin implementarea proiectelor finanţate din axa prioritară 5, domeniul 5.3, care vizează promovarea turistică, s-a creat posibilitatea promovării zonelor turistice pe plan naţional, prin participarea la târguri şi prin diseminarea materialelor de promovare, prin centrele de infor- 8 www.inforegio.ro FOTO: www.ziarulderoman.ro regio@mdrap.ro mare turistică, agenţii de turism şi unităţi de cazare. De asemenea, am participat cu materiale de promovare la târguri locale, precum Festivalul Bulzului la Bran, Festivalul „Căsuţa cu pridvor“ de la Sărata Monteoru, din Buzău, Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti — Suceava, Festivalul Plăcintelor de la Bacău, Festivalul clătitelor de la Prejmer, Braşov, Târgul de turism rural de la Albac, judeţul Alba, Târgul de turism rural de la Fundata, judeţul Braşov, Târgul de turism din Iaşi şi multe altele. Regio a fost un sprijin bine-venit pentru organizaţia noastră, pentru că fără aceste fonduri nu am fi putut organiza atâtea evenimente şi participa la atâtea târguri naţionale. Mulţumită acestor activităţi, încrederea membrilor noştri în organizaţie a crescut foarte mult. Ce modificări credeţi că ar trebui făcute pentru îmbunătăţirea axei Regio care vizează turismul? În primul rând, ar trebui să se realizeze parteneriate public-private pentru promovarea pachetelor turistice care să includă trasee, facilităţi şi oferte de cazare şi gastronomie tradiţională, pachete care ar putea fi folosite de agenţiile turistice pentru vânzări. Un pachet complet de informaţii ar avea mai multe şanse să atragă turiştii. Experienţa ne-a demonstrat că pentru a promova o zonă turistică nu este destul să promovezi resursele turistice din zonă, ci şi posibilităţile de cazare şi serviciile pe care le oferă, pentru că altfel, oferta este neatrăgătoare. În prezent, aceste aspecte nu sunt incluse în program. În plus, ar fi foarte eficient şi de interes naţional ca prin aceste proiecte să putem prezenta ofertele noastre şi la târguri internaţionale. Pentru ca implementarea de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun ca în bugetul proiectului să poată fi inclusă şi o mică sumă pentru cheltuieli de personal. Puteţi să ne daţi exemple concrete de identificare şi promovare a turismului rural realizate cu succes prin Regio? Ca să vă răspund la întrebare, revin la faptul că promovarea unei
FOTO: Mişu Chiruc Interviu Ce proiecte are ANTREC pentru promovarea şi dezvoltarea turismului rural în 2014? Anul 2014 este ultimul an de implementare a proiectelor derulate prin Regio, axa de turism. Aşteptăm să se deschidă liniile de finanţare pentru perioada 2014-2020 pentru care avem pregătite proiecte de promovare turistică pentru mai multe zone rurale româneşti. Care ar fi mesajul dv., ca preşedinte executiv al ANTREC, la început de an? Aş dori ca fondurile care vor fi zone rurale din punct de vedere turistic nu presupune doar descrierea resurselor turistice naturale, istorice şi culturale. Reţineţi, turismul rural înseamnă şi cazarea la pensiuni, înseamnă şi gastronomie tradiţională, şi meşteşuguri tradiţionale pe care le realizează oamenii — dacă toate acestea nu sunt promovate, este greu să facem atractivă o zonă rurală numai prin potenţialul natural, istoric şi cultural. Ospitalitatea este cea mai mare calitate a turismului rural de la noi şi se realizează prin oameni. Cu toate greutăţile, prin proiectul ProMoVal — Dezvoltarea şi Consolidarea turismului din N-V Moldovei prin promovarea valorilor turistice rurale, am reuşit să promovăm — cred eu, cu succes — două branduri turistice din zona Moldovei: „Hanul Ancuţei“, prin promovarea literaturii lui Sadoveanu şi a ideii de han, ca loc de stat la poveşti şi schimb de informaţii (un înce- put istoric al comunicării, dacă vreţi) prin Festivalul Hanurilor, şi brandul „Ion Creangă“, cu regăsirea lumii poveştilor şi a copilăriei, prin Festivalul de Poveste de la Humuleşti, judeţul Neamţ. Pentru ca implementarea de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun să se regăsească prin bugetul proiectului şi o mică sumă pentru cheltuieli de personal. Care sunt oportunităţile şi dificultăţile ANTREC în realizarea obiectivelor sale? Ca oportunităţi aş menţiona faptul că avem o ţară frumoasă, că produsul agroturistic este de calitate, încă păstrat în forme autentice, că avem meşteri populari renumiţi, cu meserii care, şi prin munca noastră, s-au revigorat, că avem un port popular divers, frumos şi autentic, că avem un folclor pe care trebuie să-l promovăm, în interpretarea tinerei generaţii. Ca dificultăţi, mă gândesc la concurenţa neloială — a celor care nu se clasifică, dar oferă servicii de turism rural, lipsa facilităţilor fiscale care să-i stimuleze pe cei de la ţară să ofere servicii de turism rural, mulţimea autorizaţiilor necesare pentru deschiderea unei pensiuni sau a unei alte activităţi de turism rural, faptul că nu se face o diferenţă prea mare între marii operatori de turism şi pensiunile cu 3-4 camere, care au o activitate de subzistenţă. Mişu Chiruc aprobate pentru perioada 2014-2020 să ne găsească pe cât mai mulţi pregătiţi cu idei de proiecte care să ducă la promovarea turismului rural din România. După studiile făcute, în următorii ani, turismul se va orienta, la nivel global, din ce în ce mai mult spre turismul rural, spre serviciile de relaxare şi întreţinere tip spa şi spre turismul ecologic. Stă în puterea noastră să participăm la dezvoltarea acestor tipuri de turism. Le urez colegilor mei din turismul rural să încheie cât mai multe parteneriate cu administraţiile locale, pentru că numai împreună vom putea avea realizări în dezvoltarea turismului românesc. FEBRUARIE 2014 9
Ştiri regionale CLUJ: SPRIJIN PENTRU ASOCIAŢIA SFÂNTUL NECTARIE ST -V E RD NO CE N TR U T -ES Asociaţia Tehimpuls, fondată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, colaborează cu Agenţia pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin-Serbia pentru realizarea portalului www.banatour.eu, care va cuprinde oferta turistică a regiunii Banat (Banatul românesc şi Banatul sârbesc). Informaţiile vor fi prezentate într-o formă inovativă, în limbile română, sârbă şi engleză şi vor conţine calendar de evenimente, o aplicaţiesuport pentru planificarea unei călătorii în regiune, hărţi interactive, detalii despre starea vremii etc. De asemenea, va fi creată o aplicaţie specială pentru smartphoneuri. Proiectul, finanţat din fonduri europene, are o valoare de aproximativ 334.000 de euro (din care fonduri UE circa 316.500 euro) şi se va finaliza în aprilie 2014. www.inforegio.ro RD ST VE ROMÂNIA-SERBIA: BANATUL VA AVEA UN PORTAL TURISTIC TRILINGV 10 ADR Nord-Est este preocupată de conservarea centrelor istorice care dau farmec oraşelor. În cadrul proiectului ZEN — „Reţea de evenimente cu impact zero asupra patrimoniului cultural“, finanţat prin Programul INTERREG IV C, instituţia a organizat o serie de evenimente şi întâlniri cu specialişti în managementul evenimentelor din Regiunea Nord-Est. Ca urmare, se vor realiza un ghid de bune practici şi un plan de implementare pentru a veni în sprijinul autorităţilor care doresc să reducă efectele negative ale evenimentelor şi festivalurilor organizate în centrele istorice urbane. Ghidul de bune practici va fi disponibil la sfârşitul lunii iunie 2014. NO Foto: Consilier-misionar social Liciniu Câmpean www.centrulpaliativsfantulnectarie.ro Bolnavii de cancer din Cluj şi familiile lor vor beneficia de ajutor din partea Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie. Pentru aceasta, la sfârşitul lui decembrie 2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a avizat contractul de sponsorizare a Aso­ ciaţiei Sfântul Nectarie. Centrul, deschis de Arhi­ episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, dispune de 10 saloane cu 20 de paturi şi multe alte spaţii necesare rezidenţilor din Centru. „Doar în primele şapte luni de funcţionare, au fost 189 de pacienţi. Unii sunt internaţi, alţii vin doar pentru tratament“, a spus Liciniu Câmpean, consilier-misionar social în cadrul Centrului. INTERREG IV C SUSŢINE CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ŞASE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA, ÎN PARTENERIAT PENTRU PROIECTUL „DRACULA“ Un mit care se află pe buzele tuturor ar putea deveni o atracţie turistică de top în România. Primarul din Târgu Mureş a propus autorităţilor locale din şase judeţe învecinate un parteneriat îndrăzneţ: dezvoltarea, din fonduri europene disponibile în perioada 2014-2020, a proiectului regional „Dracula“. Proiectul regional ar urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care vor fi „antrenate în valorificarea şi prezentarea miturilor locale, fiecare judeţ putând ­ ă-şi aleagă o temă“. Reprezentanţii s primăriei, citaţi de Mediafax, sunt de părere că Târgu Mureş şi Sighişoara pot juca un loc esenţial în acest proiect „de interes regional, naţional şi internaţional“.
Ştiri regionale PESTE 900 PROIECTE REGIO, DEPUSE ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA BU C - IL URE FO ŞT V I T ES Pentru bunul mers al programului Regio, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, pe 9 ianuarie, primul seminar din acest an destinat beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Peste 20 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi oameni de afaceri, care au semnat contractele de finanţare în luna decembrie, au fost informaţi cu privire la etapele implementării proiectelor finanţate prin programul Regio. „Aceste întâlniri sunt importante, mai ales pentru cei care se află la primele proiecte. Beneficiarii primesc răspunsuri exacte la primele întrebări despre proiect, coordonatele specialiştilor care îi pot ajuta, detalii despre documentaţie. Încercăm să prevenim sau să rezolvăm cât mai multe probleme înainte ca situaţia să se agraveze şi astfel să preîntâmpinăm eşecurile“, a declarat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat. D- D IA SU TEN N MU SEMINAR DE INSTRUIRE PENTRU BENEFICIARII REGIO Banca Mondială va sprijini autorităţile din judeţul Tulcea pentru implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Astfel, Tulcea va deveni singurul judeţ din România care va avea un instrument european de dezvoltare teritorială integrată (ITI), existând astfel posibilitatea ca acesta să fie finanţat din fonduri europene, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, în cadrul unei conferinţe de presă. „Banca Mondială va decide ce sumă putem cere Uniunii, prin ultimul raport pe care-l va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“, a spus preşedintele CJ Tulcea, citat de AGERPRES. SU SU OL D-V TE ES NI T A Bilanţul, realizat la sfârşitul anului 2013 de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, indică depunerea a 911 proiecte pentru a obţine finanţare prin Regio, cu o valoare totală de 1,16 miliarde de euro. Dintre acestea, 335 de proiecte au fost respinse sau retrase, rămânând 576 de proiecte, care solicitau asistenţă nerambursabilă de 911,10 milioane euro. De exemplu, pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurselor naturale cu potenţial turistic a fost alocat un buget de 45,86 milioane de euro. Au fost depuse 54 de proiecte, valoarea solicitată fiind de 108,20 milioane de euro, dintre care 23 de proiecte au fost contractate (valoarea solicitată fiind de 55,24 milioane de euro). BANCA MONDIALĂ SPRIJINĂ DEZVOLTAREA DELTEI ADR BUCUREŞTI-ILFOV: O NOUĂ FAŢĂ A PAGINII WEB Site-ul Agenţiei de Dezvoltare regională Bucureşti-Ilfov (www.regioadrbi.ro) are, începând din luna ianuarie 2014, o nouă înfăţişare. Au fost schimbate atât structura şi forma vizuală, cât şi structura informaţiei. Utilizatorii vor avea parte de o navigare mai simplă şi de un acces mai rapid la informaţiile care îi interesează. După cum afirmă experţii agenţiei, noua interfaţă este în acord cu tendinţele din domeniu şi demonstrează din plin accesibilitatea programului Regio. Echipa ADR Bucureşti-Ilfov doreşte tuturor utilizatorilor o călătorie plăcută în spaţiul virtual dedicat implementării programului în regiunea lor! FEBRUARIE 2014 11
Tradiţii TINERI ROMÂNI ACCESEAZĂ FONDURI STRUCTURALE EUROPENE „CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA‘‘ — TRADIŢIE ŞI COOPERARE REGIONALĂ ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D Nicolae Marghiol, fondatorul şi preşedintele executiv al Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, a folosit fonduri europene pentru proiecte care urmăresc dezvoltarea re­­ giunilor rurale. 12 www.inforegio.ro e trei ani, există în România, în satul Drăguş, judeţul Braşov, un imens lan de porumb transformat în labirint. Supranumit „Labirintul poveştilor“, acesta este un parc de agrement deschis publicului, din august până în septembrie. Este un eco-parc unic în Europa, care atrage mulţi turişti în zonă. Proiectul aparţine Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, iniţiată de Nicolae Marghiol, fondatorul şi preşedintele executiv al organizaţiei. Botoşănean la origine, stabilit în Ardeal pentru studii, Nicolae Marghiol este un tânăr de 30 de ani, îndrăgostit de mediul rural autentic. De formaţie sociolog, Marghiol apreciază frumuseţea şi valorile satului autohton şi face tot posibilul să-l protejeze şi să-l promoveze. În acest scop, în 2010 a înfiinţat Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România“. Ideea i-a venit pe vremea când era la studii de masterat în Belgia, la Liège. Acolo, în timp ce-şi făcea stagiul de practică la Primăria Bruxelles şi la Ministerul Dezvoltării Rurale, i-a cunoscut pe cei de la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din Wallonia“. Apoi a fost în Italia, alături de alţi tineri români, pentru a semna un acord de colaborare cu o asociaţie italiană similară, „I borghi più belli d’Italia“. „M ­ ­ -am întors în România şi am realizat — pe lângă alte iniţiative private — această asociaţie, după modelul valon, francez şi italian. Vrem să creăm un exemplu de dezvoltare şi promovare a satului românesc, după modelul european“, povesteşte Nicolae Marghiol. Într-adevăr, arhitectura, peisajul, tradiţiile şi obiceiurile satului românesc trebuie protejate. Dar pentru aceasta este nevoie de proiecte care să schimbe mentalităţi, să implice instituţiile statului, să convingă autorităţile locale — consiliile locale şi judeţene, primăriile. La acest capitol Nicolae Marghiol pare un om hotărât şi cu multă putere de convingere. Asociaţia sa are deja depuse cereri de finanţare pentru cinci parcuri de agrement, prin Regio: „Labirintul“ din lanul de porumb, care va deveni un labirint permanent din gard viu, „Şcoala de ecologie“ de la Tulcea, „Ferma pedagogică“ de la Timişoara, „Casa Naturii“ din Bacău şi „Parcul de escaladă“ de la Braşov. „Ideea este că satele frumoase trebuie să fie şi turistice, să aibă o infrastructură de bază (şosele, gaz metan, canalizare) şi infrastructură de agrement.“ Aici intervine Nicolae Marghiol, cu proiectele amintite. De pildă, labirintul din lanul de porumb, devenit între timp obiectiv turistic, va fi extins la 7 ha de labirint din gard viu şi va include şi o bază sportivă, camping, şcoală de ecologie, fermă educativă. Tânărul mai are o serie de proiecte care aşteaptă finanţare prin POSDRU şi care vizează formarea profesională în agroturism — cursuri de ghizi montani, produse tradiţionale, animatori pentru parcurile eco etc.
Dosar ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ E xistă numeroase atuuri ca­ re pot face din România o destinaţie turistică de top în Europa. În primul rând, extraordinara diversitate a României. Aproape nimic nu lipseşte din oferta românească: de la turismul montan la cel cultural şi religios, de la traseele viticole la turismul speologic şi de aventură, de la practicarea sporturilor de iarnă la excursiile pentru pescuit sau de cunoaştere a vieţii sălbatice, de la turismul balnear şi spa până la cel de tip citybreak. Şi lista poate continua… În al doilea rând, România se poate lăuda că a men­ inut intacte nenumăţ rate tradiţii populare şi meşteşuguri, de o remarcabilă diversitate, în numeroase regiuni. Aceste atuuri fac din România o destinaţie atractivă în timpul iernii şi în low season. Programul Regio a contribuit într-o mă­ ură importantă la valorificarea s aces­ ui uriaş potenţial. Proiectele fit nanţate prin Regio creează locuri de muncă şi sprijină dezvoltarea durabilă a regiunilor.   Vă prezentăm, în paginile următoare, câteva proiecte finanţate din Regio, realizate în mai multe regiuni ale României, care contribuie la dezvoltarea ofertei turistice în perioada de iarnă şi în afara sezonului de vârf. VLAD BÂRLEANU ALICE-CLAUDIA GHERMAN FEBRUARIE 2014 13
FOTO: darkclauds.wordpress.com Dosar În luna iunie s-a dat undă verde celui de-al doilea mare proiect de investiţii în oraşul Râşnov: un ascensor de acces la Cetatea Râşnov, pe plan înclinat. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro M ai exact, atunci s-a semnat contractul de finan­ are cu ţ Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ad­ i­ istraţiei mn Publice — suma totală ­ idicându-se r la 15,3 milioane de lei, din care aproape 6 milioane de lei din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) —, procedura de atribuire a contractului de execuţie fiind în desfăşurare. De la bugetul naţional se alocă 1,3 milioane de lei, urmând ca 7,2 milioane de lei să fie contribuţia beneficiarului. Cetatea Râşnov e uşor de zărit din maşină, de pe drumul european E 14 www.inforegio.ro 574, iar acesta e un avantaj turistic. Fortificaţia se impune de la distanţă, iar călătorul e mânat să vadă ce se ascunde în spatele zidurilor vechi sau cât de departe îşi poate arunca privirea din vârf. Avantajul poate fi anulat, însă, când turistul de ocazie începe să analizeze situaţia: cât îi ia drumul până sus, în cetate, vizita şi drumul înapoi în oraş. De-aici a apărut şi unul dintre argumentele economice ale proiectului de ascensor pe plan înclinat, pentru acces în Cetatea Râşnov: în prezent, din cauza accesului dificil şi pentru că drumul ocoleşte centrul oraşului, potenţialul turistic maxim nu poate fi atins. Iar centrul oraşului Râşnov este el însuşi un obiectiv FOTO: vizitam.blogspot.com CU ASCENSORUL ÎN CETATEA RÂŞNOV! turistic la care localnicii ţin foarte mult. Accesul în cetate se face acum de la bază, pe jos sau cu „titi-carul“. Un alt drum pe jos este din centrul oraşului, urcând dealul cetăţii. Aşa stând lucrurile, era necesar un plan care să asigure accesul mai uşor în cetate, iar acesta vizează un ascensor care va pleca din spatele Casei de Cultură a oraşului, cu staţie de sosire într-o poieniţă din imediata apropiere a Barbacanei Mici. „Acest loc a fost ales strategic, pentru că se ştie că mulţi turişti merg spre cetate cu maşina, folosind drumul spre Poiana Braşov, ceea ce înseamnă că centrul istoric al oraşului Râşnov este ­ntotdeauna ocolit. î
Dosar FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Ascensor plan înclinat Cetatea Râşnov‘‘ • Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială a oraşului Râşnov. • Valoarea totală: 15,35 milioane de lei. Suma eligibilă este de 14,5 milioane de lei, din care contribuţia beneficiarului se ridică la 7,24 milioane de lei. Restul finanţării este asigurat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, — 5,9 milioane de lei, şi din bugetul naţional — 1,3 milioane de lei. • Perioada de implementare este de 17 luni. În ­ oncluzie, obiectivul prin­ ipal c c al micului funicular este atragerea turiştilor în oraş şi abia apoi la cetate“, se menţionează în proiect. Autorităţile sunt sigure că turiştii care vor vizita cetatea vor rămâne impresionaţi de măiestria construcţiei. Toată frumuseţea împrejurimilor poate fi admirată prin binoclul din cetate, iar de la înălţime, întrun loc special amenajat, turiştii pot admira Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Leaota, Baiului, Depresiunea Braşovului şi întreaga Depresiune a Bârsei. În casele din cetate au fost amenajate mici magazine de suveniruri unde turiştii pot găsi, printre altele, obiecte de artă şi cărţi care prezintă istoria şi tradiţia locului. Conform proiectului, sunt res­ pec­ ate prin­ ipiile dezvoltării dut c rabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile prac­ icării turismului pe scară t largă. Dezvoltarea durabilă este cea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Structura proiectului include trei ti­­­ puri de investiţii: sistemul de transport pe cablu, alee de acces, platforma belvedere şi utilităţi. Astfel, pe lângă realizarea propriu-zisă a liftului înclinat, la poalele Cetăţii Râşnov se vor construi: o casierie, un grup sanitar şi un centru de informare turistică, un lift pentru persoane cu dizabilităţi şi un sistem de control al accesului. Pe a doua componentă de investiţii se va construi o alee de acces de la staţia superioară a ascensorului înclinat până la poarta de acces în cetate şi o platformă belvedere. În fine, a treia componentă investiţională prevede realizarea unei reţele de joasă tensiune şi alimentarea cu apă şi canalizare. Liftul înclinat are o lungime de 165 de metri, o diferenţă de nivel de 94 de metri şi un unghi de înclinare de 34 de grade. Viteza de transport va fi de 2,5 metri pe secundă, ascensorul putând realiza aproape 12 ­ urse, dus-înc tors, pe oră. Capacitatea de transport este de 700 de persoane pe oră şi de 30 de persoane pe drum. Durata de realizare a proiectului este de 17 luni, timp în care vor fi create 19 locuri de muncă. Se estimează că, la finalul celui de-al cincilea an de exploatare a investiţiei, numărul de turişti în localitatea Râşnov va creşte de la 7.866 la 8.695 de persoane. Investiţia propusă va susţine această tendinţă de creştere, având în vedere faptul că ascensorul va reprezenta nu doar o modalitate rapidă şi comodă de acces la Cetatea Ţărănească, ci şi o atracţie turistică în sine. În proiect, se mai arată că „starea neco­ espunzătoare“ a căilor de r acces afectează durata de deplasare a turiştilor şi este unul din factorii care descurajează potenţialii vizitatori ai cetăţii. După realizarea noii soluţii tehnice, calea de rulare a ascensorului de 165 de metri lungime va fi parcursă în aproximativ 1 minut şi 10 secunde. Traseu ascensor Cetate UN PROIECT DE DEZVOLTARE DURABILĂ FOTO: SC Primavera Design În interiorul cetăţii, turiştii pot vizita muzeul de artă feudală, unde sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocă, stampe, armuri, porturi specifice secolului şi diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. Printre atracţii: o mască de tortură şi un jug pentru transportarea prizonierilor. FEBRUARIE 2014 15
Dosar BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI Luna octombrie a anului 2013 a fost termenul-limită pentru finalizarea proiectului de restaurare a 18 biserici fortificate din Transilvania. Cele mai multe dintre ele în ruină, abandonate de autorităţi, uitate sau ignorate de turişti. Beneficiarul, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, spune că proiectul a fost mai amplu decât estimările iniţiale, dar că numărul turiştilor deja a crescut şi merită să aplice pentru un nou proiect în exerciţiul bugetar 2014-2020. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Î n 2008, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, beneficiarul proiectului „Tezaure fortificate redescoperite“, a depus o cerere de finanţare prin Regio — Axa 5, domeniul care vizează restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe. Argumente pentru susţinerea acestui proiect nu au fost greu de găsit. Puţine din cele 160 de biserici fortificate, situate în sudul Transilvaniei, sunt vizitate de turişti. Deşi aceste ansambluri cu arhitectură diversă reprezintă un patrimoniu cultural european unic şi foarte atractiv, nu sunt cunoscute nici măcar printre adepţii turismului cultural, care vin în România pentru a vizita centrele istorice din Sibiu, Braşov sau Sighişoara. Nu de puţine ori, turiştii interesaţi se găsesc în faţa unor 16 www.inforegio.ro Ansamblul Stejărişu monumente istorice închise, lăsate în mod intenţionat pradă deteriorării. Astfel, în momentul de faţă, nu este exploatat un potenţial turistic însemnat. „Proiectul a fost finalizat din punct de vedere al lucrărilor de construcţie–montaj şi s-au efectuat toate recepţiile la terminarea lucrărilor. Proiectul s-a prelungit totuşi cu 12 luni (până la 15 octombrie 2014), pentru că s-au descoperit picturi murale (fresce) pe suprafeţe întinse, iar sumele care mai erau disponibile au fost redirecţionate pentru conservarea şi restaurarea acestor picturi murale din secolele XIV-XVI în bisericile din Apold, Ighişul Nou şi Curciu“, a declarat Friedrich Gunesch, secretar general al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România. Întârzierea este explicabilă şi prin dificultăţile întâmpinate pe parcursul realizării proiectului, care ţin de experienţa beneficiarului, de partea administrativă sau de cea financiară. „Este foarte greu să creezi şi să menţii o platformă eficientă de dialog şi de implementare cu atâţia arhitecţi, constructori, diriginţi de Ansamblul Sebeş
Dosar şantier, la care se adaugă ADR Centru şi Autoritatea de Management a programului Regio“, recunoaşte Friedrich Gunesch. În plus, 18 comunităţi rurale şi mic-urbane din patru judeţe — Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş — pot fi o adevărată provocare din punct de vedere birocratic. Din punctul de vedere al finanţării, timpul de verificare este lung, astfel că cererile de rambursare uneori trenează şi nu se poate face plata la timp către executanţi. „Am fost nevoiţi să creăm un fond de rulaj din surse proprii şi din împrumuturi externe, pentru a putea asigura fluxul de lucrări şi plăţi. Acest lucru ar fi fost imposibil de realizat de către comunităţile implicate“, afirmă Friedrich Gunesch. Cu toate acestea, proiectul a fost sprijinit financiar (costurile proiectelor tehnice) de unele unităţi administrativ-teritoriale: Consiliul Ju­ e­ ean d ţ Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş. Un alt punct pozitiv a fost colaborarea foarte bună cu ADR Centru. Ca urmare, 18 comunităţi locale şi tu­ rismul românesc, în general, vor beneficia de conservarea acestui peisaj transilvan unic cu biserici fortificate, ca parte a patrimoniului cultural românesc şi ca obiectiv turistic al Regiunii Centru. O CONTRIBUŢIE MAJORĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI De la bun început, proiectul nu a prevăzut o reabilitare costisitoare şi de anvergură a câtorva cetăţi, ci a cuprins un număr suficient de mare de obiective, pentru a permite elaborarea unor rute turistice. „Astfel, investind sume relativ mici pentru fiecare obiectiv în parte, se obţine un beneficiu total ridicat“, este unul dintre argumentele proiectului. Acesta a prevăzut, de la caz la caz, modernizarea şi conectarea an­ amblurilor la infrastructura de s orientare şi acces a turiştilor. O altă componentă a proiectului a fost cre- area unui sistem unitar şi modern de indicatoare în incinta şi în exteriorul bisericilor fortificate. Proiectul mai include sis­­ teme de iluminare arhitecturală, pentru evidenţierea ansamblurilor după lăsarea întunericului. Nu a fost ignorată nici componenta de marke­ ing, care urmăreşte t popularizarea intensă şi sistematică a obiectivelor, inclusiv în ţările din vestul Europei. „Iau naştere cooperări şi parteneriate cu administraţia locală şi de stat, cu alte persoane juridice din ţară şi străinătate, cum ar fi asociaţiile saşilor din Germa- Friedrich Gunesch Ansamblul Gârbova Ansamblul Stejărişu nia, Universitatea Tehnică din Viena, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi altele“, ne spune Friedrich Gunesch. Beneficiile concrete ale proiectului sunt importante: aproape 365 de locuri de muncă nou create pe perioada desfăşurării proiectului, din care 18 asigurate pe termen lung. La finalul proiectului, bilanţul va include 11 biserici fortificate cu plastică arhitecturală conservată şi 6 cu frescă conservată, 16 biserici cu rampe Ansamblul Cincşor de acces pentru persoane cu dizabilităţi, iluminare exterioară nouă, sisteme noi de alarmă şi anti-incendiu şi 17 biserici cu grupuri sanitare noi. În plus, turiştii le vor putea găsi mult mai uşor, mulţumită celor 69 de panouri stradale şi indicatoare montate pe drumurile naţionale, judeţene şi locale. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Valoarea totală a proiectului: 22,06 milioane de lei; • Valoarea totală eligibilă: 16,93 milioane de lei, din care: -- Fondul european pentru dezvoltare europeană: 14,39 milioane de lei -- Contribuţia bugetului naţional: 2,2 milioane de lei -- Contribuţia beneficiarului: 0,33 milioane de lei • Sumele pentru contribuţia proprie au fost asigurate de parohiile implicate, de comunităţile din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Sighişoara, de Ministerul Dezvoltării din Germania, de asociaţiile saşilor transilvăneni stabiliţi în Germania şi de unele unităţi administrativ-teritoriale — Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş. FEBRUARIE 2014 17
Dosar SLĂNIC MOLDOVA DEVINE UN CENTRU DE ATRACŢIE PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ Staţiunea Slănic Moldova se va transforma, până la sfârşitul acestei ierni, dintr-o destinaţie pur balneară, căutată exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de atracţie turistică. Asta promit autorităţile, odată cu omologarea noii pârtii de schi Nemira, care va avea loc la finalul lunii februarie 2014. Prin anvergura investiţiei şi obiectivele realizate, proiectul este unicat atât pentru aplicant, cât şi pentru partener. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro L ocalitatea Slănic Moldova din judeţul Bacău s-a format şi s-a dezvoltat datorită nu­ meroaselor izvoare de apă minerală care au compoziţii variate şi valoroase, care i-au adus statutul de staţiune balneoclimaterică. Poate şi din lipsa unui marketing susţinut, pentru o bună perioadă de timp, Slănic Moldova a intrat într-un con de umbră, ca majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din ţară, altădată extrem de căutate. Decăderea staţiunii a fost influenţată şi de interese imobiliare, şi de lipsa de interes pentru turism. Spaţiile de cazare au fost vândute, revândute, retrocedate sau lăsate în paragină. 18 www.inforegio.ro Complexul de agrement „Schi Parc Slănic Moldova“, un proiect atipic din punctul de vedere al termenului de finalizare, poate să schimbe această situaţie. Consiliul Judeţean Bacău şi partenerul său, Consiliul Local Slănic Moldova, au vrut să inaugureze în avans domeniul schiabil, pentru a profita de iarna 2013-2014 şi a atrage astfel cât mai mulţi practicanţi ai sporturilor de sezon. De aceea, pârtia de schi Nemira va fi omologată cu aproximativ două luni mai devreme. Iniţial, autorităţile şi-au propus o ţintă chiar mai ambiţioasă, decembrie 2013: „Condiţiile meteo au determinat decalarea datei limită de finalizare a procesului de omologare. După graficul proiectului, această activitate trebuia să se finalizeze în aprilie 2014“, a declarat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. Complexul este proiectat ca un ansamblu de servicii integrate, cu un serviciu de bază — pârtia de schi, un set de servicii necesare serviciului de bază — telescaun, serviciu de salvamont, facilităţi şi echipamente de protecţie pentru schiori — şi servicii adăugate: maşină de bătut zăpada, o instalaţie de iluminat nocturn, o instalaţie de zăpadă artificială, o şcoală de schi şi servicii de închiriere de echipamente specifice. Pârtia de schi este situată în partea de nord a staţiunii Slănic Moldova, la o altitudine de 720 de metri (punctul cel mai înalt, de plecare). Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, o lăţime medie de 38
Dosar este de 95%, iar contribuţia oraşului Slănic Moldova — de 5%. De asemenea, potrivit acordului de parteneriat, fiecare partener participă la beneficiile şi pierderile aferente administrării obiectivului realizat prin proiect în proporţie de 50%. „Prin acest proiect, oraşul Slănic Moldova va beneficia de elemente de atracţie mai multe şi mai diverse faţă de ceea ce există în prezent: va fi o staţiune pentru toate vârstele, plină de dinamism şi culoare“, afirmă preşedintele Dragoş Benea. Proiectul şi-a propus să atragă pe pârtia de schi Nemira toate persoanele din judeţele Moldovei şi din Republica Moldova care doresc să schieze, la nivel de începători-agrement. Ţinta vizată reprezintă, în această etapă de debut, aproximativ 0,7% din ­ opulaţia p însumată a acestor teritorii. „Estimăm o creştere a numărului de turişti, respectiv schiori, de 27.500 în primul an şi de peste 35.000 în al optulea an de funcţionare, cu un ritm mediu anual de creştere de aproximativ 3%“, mai spune preşedintele CJ Bacău. După cum se arată în analiza cost–beneficiu, perioada de amortizare a investiţiei este estimată la aproximativ 14-15 ani. de ­ etri, o diferenţă totală de nivel m de 240 de metri şi o pantă medie de 17,6%. Această înclinaţie o încadrează în categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă un grad de atractivitate ridicat. Capacitatea de primire optimă este de aproximativ 600 de schiori. Tarifele orientative pentru accesul cu telescaunul pe pârtia de schi Nemira sunt cuprinse între 5 lei de adult (3 lei de copil) pentru o urcare şi 50 de lei de adult (30 de lei de copil) pentru 12 urcări. Există şi un tarif pentru 6 urcări: 20 de lei de adult şi 15 lei de copil. Un abonament de o zi va costa 60 de lei de adult şi 40 de lei de copil, iar un abonament de două zile — 100 de lei de adult şi 60 de lei de copil. Tarifele sunt aproximative până la aprobarea finală, prin Hotărârea Consiliului Judeţean. O DESTINAŢIE PENTRU TOATE VÂRSTELE Beneficiarul proiectului este judeţul Bacău, în parteneriat cu oraşul Slănic Moldova prin autorităţile sale deliberative: Consiliul Judeţean Bacău şi Consiliul Local Slănic Moldova. Acordul de parteneriat între cele două instituţii a fost semnat în noiembrie 2011. Cele două părţi s-au asociat şi pentru administrarea şi exploatarea obiectivului realizat în urma implementării proiectului „Schi Parc Slănic Moldova“. Contribuţia judeţului Bacău la cheltuielile totale de funcţionare ale pârtiei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Schi Parc Slănic Moldova‘‘ • Finanţat din Regio, Axa prioritară 5 — Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului • Buget total: 25 milioane de lei, din care: - FEDR: 8,68 milioane de lei - ontribuţia beneficiarului: C 11,7 milioane de lei - TVA: 4,8 milioane de lei. • Beneficiar: Consiliul Judeţean Bacău FEBRUARIE 2014 19
Dosar GORJUL VA AVEA UN SISTEM INTEGRAT DE SALVARE MONTANĂ FOTO: www.infotravelromania.ro În februarie 2014 este programată intrarea în funcţiune a sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj — un proiect esenţial pentru siguranţa turismului local şi pentru dezvoltarea economică a judeţului. Probleme în implementarea proiectului au fost destule, de la intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial, până la limitări legislative privind locurile de muncă, dar în final au fost depăşite. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Z ona montană a Gorjului este recunoscută prin potenţialul şi diversitatea activităţilor turistice montane, cel mai bun exemplu fiind programul „România Gorj Aventura“, cel mai complex program turistic de aventură montană din România. La lansarea sa, la Târgul Naţional de Turism al României din anul 2004, a fost declarat „cel mai atractiv program turistic lansat de touroperatori, în România“. Progra- 20 www.inforegio.ro mul propune activităţi sportiv-turistice ca rafting, speologie în peşteri şi avene, canyoning şi cascade, scufundări în ape libere şi în peşteri, alpinism, escaladă, rapel, tiroliană, mountain-bike, cicloturism, drumeţie, trekking, căţărare pe gheaţă, schi alpin, schi tură, drumeţie cu ATV şi snowmobile. „Toate sunt activităţi foarte atractive, cerute de turişti, dar care impun asigurarea unor servicii impecabile de asistenţă de salvare montană şi de altă natură — precum activităţile de marcare, amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane, cu- răţirea, repararea şi îmbunătăţirea potecilor, a cablurilor şi a lanţurilor de sprijin, a copertinelor şi punţilor peste ape, verificarea traseelor de rafting şi canyoning, identificarea punctelor periculoase“, spune Florin Achim, managerul de proiect. Proiectul urmăreşte creşterea numărului de turişti cu minim 20%, în cinci ani după finalizarea investiţiei. Implementarea proiectului are o contribuţie majoră la dezvoltarea formelor de turism în judeţul Gorj şi, implicit, la realizarea obiectivelor domeniului major de intervenţie 5.2 din Regio. „Ţinând cont de evoluţiile globale ale pieţei turistice, dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, implicit a turismului montan, este o condiţie absolut necesară pentru a pune în valoare condiţiile socio-climatice şi de relief, în condiţiile concurenţei mondiale“, arată managerul de proiect. Astfel, valorificarea atracţiilor turistice din judeţ contribuie la creşterea economică a unor zone aflate în declin, transformându-le în aşezări atractive pentru turişti. În plus, realizarea acestui proiect poate rezolva în totalitate dificultăţile mari pe care le are Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, legate de logistică, acoperire în teren, dotare, micşorarea timpului de răspuns la alarmă. Astfel, se reduce perioada de recuperare post-accident, asigurând turiştilor şi localnicilor care lucrează în areal montan un serviciu absolut necesar, de nivel competitiv pe plan european. Concret, au fost deja amenajate 9 posturi salvamont, prin construirea a 6 clădiri şi reabilitarea a 3 clădiri existente, dintre care o fostă şcoală generală din satul Pleşa, în apropiere de oraşul Bumbeşti-Jiu.
Dosar Celelalte două clădiri reabilitate se află în oraşul Tismana şi în satul V ­ aidei, comuna Stăneşti, iar cele nou construite — în Polovragi, Baia de Fier (în zona turistică Corneşul Mare — Rânca, punctul Coada Râncii), în satul Baia de Fier, în Runcu, Padeş şi Schela. În luna septembrie 2013 a fost finalizată recepţia lucrărilor, iar în acest moment fiecare post Salvamont are mobilierul montat. Dotările şi echipamentele specifice de salvare montană achiziţionate sunt depozitate, deocamdată, la sediul central al Serviciului Public Salvamont Gorj. Printre acestea se numără tărgi de vară, 9 sisteme de radiocomunicaţii, un soft de monitorizare radiocomunicaţii, 5 repetoare duplex de radiocomunicaţii, motofierăstraie, truse de prim ajutor, aparatură de avertizare sonoră, altimetre, tărgi speciale pentru subteran, staţii meteo şi proiectoare. De asemenea, salvamontiştii vor beneficia de echipamente de ultimă generaţie, inclusiv binocluri, sisteme GPS, defibrilatoare, echipamente IT. Una dintre probleme rămâne însă cea a locurilor de muncă. Prin cererea de finanţare a fost prevăzută crearea a 9 locuri de muncă noi, FOTO: beneficiar proiect ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ GENERAŢIE PENTRU SIGURANŢA TURIŞTILOR de administratori ai bazelor Salvamont. „În condiţiile aplicării acestor prevederi legale, UAT Judeţul Gorj a înfiinţat, până la această dată, posturile de administratori baze Salvamont, pentru care urmează a fi prevăzute cheltuielile de personal şi, ulterior, va demara procesul de ocupare a acestora, după aprobarea procedurii de transmitere a solicitărilor de ocupare de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Facem precizarea că aceste baze Salvamont nu pot fi funcţionale decât în condiţiile existenţei acestui număr minim de personal de administrare“, mai spune Florin Achim. Alte două dificultăţi apărute, dar depăşite în acest moment, au fost intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial al documentaţiei tehnice şi lipsa unor costuri ce trebuia prevăzute în bugetul proiectului. Astfel, asistenţa tehnică de specialitate nu a putut fi asigurată pe toată durata lucrărilor. Potrivit managerului de proiect, UAT Judeţul Gorj a reziliat contractul. Aceste proceduri au întârziat demararea lucrărilor cu 9 luni. Apoi, acelaşi proiectant nu a estimat şi nu a prevăzut în devizul general costurile necesare branşamentelor electrice trifazate, pentru cele nouă clădiri, ceea ce a dus la întârzierea punerii în funcţiune a echipamentelor. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO: beneficiar proiect • Obiectiv: Realizarea sistemului integrat de Salvare Montană al judeţului Gorj • Bugetul total: 9,16 milioane de lei, din care cheltuieli eligibile — 7,19 milioane de lei. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1,71 milioane de lei. 98% din cheltuielile eligibile sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. • Beneficiar: Consiliul Judeţean Gorj. FEBRUARIE 2014 21
Dosar „LA STEJARII“: TURISM DE TOP, LA DOI PAŞI DE BUCUREŞTI ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro Î n pădurea Băneasa, în mijlocul unei oaze de verdeaţă şi aer curat, departe de zgomotele Capitalei, s-a deschis un complex luxos de agrement: „La stejarii“/ „Stejarii Country Club“. Iniţiativa privată a celor de la Medusa Hotel Internaţional a fost sprijinită de fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Regio, Axa Prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea ca- 22 www.inforegio.ro lităţii serviciilor turistice. Complexul de agrement „La stejarii“ a fost construit cu scopul de a îmbunătăţi şi diversifica serviciile turistice în zona Capitalei. Iniţiatorii şi susţinătorii proiectului speră ca acesta
Dosar FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „La stejarii‘‘/ „Stejarii Country Club‘‘ • Buget total: 82,4 milioane de lei; Buget eligibil 59,2 milioane de lei, din care FEDR 35,2 milioane de lei, reprezintă 59,5% din valoarea eligibilă. • Durata de implementare a proiectului: 27 de luni. să crească cu peste 16% numărul de turişti din Bucureşti, în cinci ani de la finalizarea investiţiei. Conceptul care stă la baza noului complex de agrement „La stejarii“ este crearea unei baze sportive integrate — all in one — cu un design inovator, care să ofere servicii ospitaliere, accesibile şi personalizate pentru fiecare dintre clienţii complexului, nu doar pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice, ci şi pentru relaxare şi confort. Astfel, proiectul a îmbogăţit zona de nord a Capitalei cu o infrastructură de agrement cu o capacitate de 814 locuri şi 70 de locuri de muncă permanente în sectorul turistic. Pădurea Băneasa este mai bine valorificată turistic, iar beneficiarii proiectului se vor bucura de o gamă variată de servicii: sporturi, fitness, piscină, divertisment. După estimări, vor beneficia de această unitate nouă de agrement circa 109.500 de turişti români şi străini care vor utiliza facilităţile şi serviciile complexului şi peste 100.000 de bucureşteni care vor dori să apeleze la oferta complexului „La stejarii“. VALOARE ADĂUGATĂ OFERTEI TURISTICE A CAPITALEI Existenţa complexului aduce beneficii atât celor 70 de angajaţi ai complexului, cât şi hotelurilor care oferă cazare în nordul Bucureştiului şi autorităţilor locale din sectorul 1, prin impozitele şi taxele locale pentru activităţile desfăşurate în cadrul complexului. Iar prestatorii de servicii şi furnizorii de produse necesare operării complexului vor fi beneficiarii indirecţi ai acestui proiect. Facilităţile oferite de complexul „La stejarii“ sunt: pistă de scrimă, săli pentru evenimente, sală pentru box, cluburi pentru copii şi adolescenţi, jacuzzi, saune uscate şi umede, teren exterior de joacă pentru copii, studio de arte marţiale, piscine, centru de fitness, terenuri de tenis, studio privat de antrenament, studio de pilates şi yoga şi multe altele. La capitolul servicii, „Stejarii Country Club“ oferă consiliere nutriţională, lecţii de sport, evenimente sociale, antrenament de grup, antrenament individual etc. Complexul ocupă un teren cu o suprafaţă de 15.000 mp, construcţia în sine totalizând 22.000 mp, la un regim de înălţime S+P+1E. Contractul de finanţare nerambursabilă pentru „La stejarii“ a fost semnat pe 27 septembrie 2011 cu fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului (actualul Minister al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. FEBRUARIE 2014 23
Dosar PENSIUNEA VILA MARALD — SINAIA, OBIECTIV TURISTIC REALIZAT CU FONDURI REGIO În Sinaia, aproape de drumul care duce spre Cota 1400, înconjurată de un superb peisaj montan, turiştii întâlnesc Pensiunea Vila Marald, cotată cu trei stele. Capacitatea de cazare a pensiunii a fost extinsă anul trecut, cu ajutorul programului Regio – axa prioritară 5, Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro A dministratorii pen­ iunii au s reuşit în cursul anului 2013 să extindă spaţiul de cazare, să amenajeze parcarea, branşamentele utilităţilor şi să împrejmuiască terenul din jurul clădirii. Astfel, cei de la Marald au încheiat anul 2013 relaxaţi, deoarece majoritatea dotărilor au fost achiziţionate în cursul anului şi activitatea s-a putut desfăşura în condiţii bune. În plus, au obţinut în luna decembrie şi clasificarea pentru extinderea realizată prin proiect. Cornelia Neagoe, administratorul firmei SC ALPA SRL — beneficiarul fondurilor Regio — ne-a împărtăşit din experienţa sa în obţinerea fondurilor Regio, cu urcuşuri şi coborâşuri: „În primul rând, trebuie să vă spun că toată această extindere şi dotările necesare nu puteau fi realizate din finanţarea proprie a firmei: fondurile obţinute prin Regio erau vitale“, a ţinut să puncteze Cornelia Neagoe. Administratorul ALPA ne-a vorbit şi despre benefici­ ile finalizării proiectului şi aspectele pozitive ale finanţării Regio: „Prin realizarea extinderii, sperăm că am reuşit să creăm un plus de imagine staţiunii Sinaia şi turismului românesc. Situaţia în zonă a fost îmbunătăţită prin ridicarea standardelor de cazare a turiştilor. Au fost multe zile când turiştii străini au încheiat sejurul la vila noastră felicitându-ne 24 www.inforegio.ro pentru condiţiile oferite. Am semnat contracte inclusiv cu agenţii din Republica Moldova care, până acum, alegeau ca loc de sejur în special staţiunea Braşov. Anul acesta, în ianuarie, au ocupat vila noastră la capacitate maximă. Din păcate, turiştii care vin în fiecare week-end ne spun cât de mult stau în trafic în zona Comarnic-­ Sinaia. Ne dorim, ca şi ei, realizarea autostrăzii care să descongestioneze traficul pe Valea Prahovei.“ OBSTACOLE DEPĂŞITE Desigur, în realizarea obiectivului societăţii ALPA au existat şi obstacole. „Cea mai mare dificultate am simţit-o când ne-a fost retrasă prefinanţarea. Am depus foarte mult efort să găsim o bancă şi să-i convingem să ne acorde documentele necesare şi prea puţin timp ­ e-am bucurat de acest ajun tor. Atunci am început să simţim cât de greu e să faci rost de bani să plăteşti facturile într-o perioadă de criză. Acum, spre finalul proiectului, ne-am bucurat de noua Cerere de plată, cu sistemul care implică doar o plată a cofinanţării — păcat că noi eram deja la final“, a declarat Cornelia Neagoe, administratorul SC ALPA SRL Planurile pentru anul 2014 includ crearea unui centru SPA în
Dosar p ­ ensiunea Vila Marald. „Există o zonă la demisol unde ar putea fi realizat un centru spa. De asemenea, a fost pregătit un spaţiu pentru crearea unei saune. Tot în planurile de viitor intră posibilitatea achiziţionării de aparatură medicală pentru tratament reumatic şi neuromotor. Sinaia are o singură locaţie care deţine aşa ceva şi, ca staţiune care se bucură de factori de climă extraordinari pentru refacerea sistemului nervos (ionizarea aerului), ar fi oportună şi o asemenea investiţie în domeniul spa. Avem în ţară multe staţiuni balneo-climaterice învechite. Am putea să promovăm tratamentele şi pe unităţi de cazare mai mici, dar care oferă condiţii mult mai bune de cazare şi masă. Totuşi, acest lucru impune cheltuieli mari, deoarece este nevoie de aparatură şi de un lift. O firmă mică nu îşi poate permite o astfel de investiţie, fără ajutor financiar“, crede Cornelia Neagoe. De altfel, administratorul ALPA are în vedere accesarea de noi fonduri Regio în perioada 20142020: „Sincer, dacă vor rămâne condiţiile de acum, doar cu plata părţii de cofinanţare prin Cereri de plată, totul e mult mai uşor de accesat, proiectele se vor termina mult mai repede, iar efortul beneficiarilor va fi mai mic. De fapt, aceasta e problema de care se sperie oricine ar dori să acceseze fonduri Regio. Dacă această problemă e rezolvată, restul lucrurilor merg de la sine. Nu este foarte greu“, a adăugat Cornelia Neagoe. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Extinderea pensiunii Marald, amenajarea unei parcări, branşamente utilităţi, ziduri de sprijin, împrejmuire teren, în staţiunea Sinaia, judeţul Prahova • Buget: 3,49 milioane de lei, din care 1,87 milioane de lei asistenţă nerambursabilă • Beneficiar: SC ALPA SRL FEBRUARIE 2014 25
Regiuni europene FINALISTELE PREMIILOR REGIOSTARS LA CATEGORIA CITYSTAR: PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN TRANSPORT PUBLIC URBAN SUSTENABIL În fiecare an, Comisia Europeană, prin DG Regio, premiază bunele practici în dezvoltare regională, evidenţiind proiectele originale şi inovatoare, care ar putea fi surse de inspiraţie pentru alte regiuni. Aceste proiecte sunt distinse cu Premiile RegioStars. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ele mai bune proiecte ale anului 2013 au fost prezentate de Comitetul Regiunilor, în timpul Săptămânii europene anuale a regiunilor şi oraşelor — OPEN DAYS, ediţia a ­ I-a, X din octombrie 2013. Câştigătorii premiilor RegioStars vor fi anunţaţi de comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn, la ceremonia de premiere de la Bruxelles, pe 31 martie 2014. În acest număr vă prezentăm proiectele de transport urban sustenabil, selectate pentru gala finală. Transportul urban rapid, sigur şi nepoluant, contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi reprezintă, în acelaşi timp, un argument pentru îmbunătăţirea ofertei turistice a regiunilor respective. „ECOLOGICAL TRANSPORT“ — GDYNIA (PL) Situat aproape de metropola Gdańsk şi cu o istorie de 70 de ani în domeniul transportului auto electrificat (din 1943), oraşul polonez Gdynia a realizat un proiect de modernizare a reţelei de troleibuze, finanţat prin Programul Operaţional „Voievodatul Pomorskie“. Pentru a creşte competitivitatea transportului public într-o zonă a Poloniei aflată în plină dezvoltare, autorităţile din Gdynia au constatat că este nevoie de reabilitarea reţelei electrice şi de modernizarea flotei de autovehicule, păstrând un preţ accesibil al biletelor. Au fost achizi- Gdynia (pagina web pentru copii a proiectului) 26 www.inforegio.ro ţionate 28 de troleibuze noi pentru cele 12 linii, dintre care două fac legătura cu staţiunea învecinată Sopot, situată la Marea Baltică. Liniile electrice, care se întind pe 96 de km, cât totalizează rutele troleibuzelor, au fost refăcute, iar operatorul PKT a depus eforturi pentru îmbunătăţirea serviciilor, care nu au rămas fără rezultate. Numărul de pasageri a crescut în urma finalizării proiectului. „TICKET TO KYOTO (T2K)“ — BRUXELLES, BIELEFELD, MANCHESTER, PARIS, ROTTERDAM Cinci companii de transport public urban — moBiel (Bielefeld, Germania), RATP (Paris, Franţa), RET (Rotterdam, Ţările de Jos), STIB (Bruxelles, Belgia) şi TFGM (Manchester, Regatul Unit) — şi-au unit forţele pentru a implementa strategii de modernizare a serviciilor prin tehnologii novatoare, care să reducă emisiile de dioxid de carbon. Proiectul „Ticket to Kyoto“ (Bilet pentru Kyoto) a debutat în 2010, finanţat în proporţie de 50% de Programul UE de Convergenţă INTERREG IVB NWE (Nord-Vestul Europei). Conform datelor din proiect, încă dinainte de finalizarea acestuia (2014), mijloacele de transport în comun din cele cinci oraşe vor folosi mai puţini combustibili fosili şi vor emite mai puţine substanţe poluante şi gaze cu efect de seră.
Regiuni europene „SWANSEA CITY BUS STATION“ — SWANSEA (UK) Kielce În primă instanţă, partenerii din proiect s-au mobilizat pentru a face schimb de bune practici, pentru a obţine o scădere rapidă a emisiilor de CO2 fără investiţii masive. În al doilea rând, au fost demarate 14 proiecte de investiţii pentru producţia de energie verde, în valoare totală de peste 7 milioane de euro. Ulterior, cu sprijinul autorităţilor locale şi al guvernelor din cele cinci ţări, participanţii la proiect au dezvoltat planuri strategice prin care reţelele de transport din respectivele oraşe să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2020. În fine, operatorii respectivi au desfăşurat campanii de sensibilizare a călătorilor privind încălzirea globală şi au încurajat locuitorii oraşelor să folosească mai mult mijloacele de transport nepoluante. „TRANSPORT IN KIELCE“ — KIELCE (PL) Scopul proiectului „Dezvoltarea sistemului de transport public în Zona Metropolitană a oraşului Kielce“, încheiat în noiembrie 2013, a fost de a creşte competitivitatea regiunii şi a îmbunătăţi calitatea in- frastructurii rutiere şi a transportului public. Acest obiectiv a fost atins prin refacerea a peste 5 kilometri de drumuri şi construcţia a patru bucle de întoarcere şi 14 alveole pentru autobuze. Cei 205.000 locuitori din ­ ielce K se bucură acum de mai multă mobilitate, graţie inaugurării a 13 noi rute de transport public, pe care rulează 40 de autobuze noi. Pe lângă mai multe soluţii de transport în regiune, călătorii se bucură de mai mult confort, de accesul la 20 de automate de bilete şi la noi facilităţi sanitare în mai multe noduri de transport aglomerate. În plus, 24 de panouri electronice oferă informaţii în timp real despre ora de sosire a autobuzelor în staţii. Proiectul a fost realizat cu bani proveniţi din Programul Operaţional „Dezvoltarea Poloniei de Est“. Deoarece în 2012, rata şomajului în voievodat se situa la 16%, fiind chiar mai mare (19%) în Zona Metro­ politană a oraşului Kielce, autorităţile regionale din voievodatul Świętokrzyskie anticipează că datorită posibilităţilor sporite de deplasare, piaţa muncii va deveni mai dinamică în acea regiune care se confruntă cu un şomaj ridicat. Noua autogară a oraşului Swansea, din Ţara Galilor (UK), a fost inaugurată în decembrie 2010, după un an şi jumătate de lucrări de reabilitare, finanţate prin Programul UE de Convergenţă „West Wales and the Valleys“. Vechea clădire, datând din 1979 şi tot mai degradată în anii 2000, a fost modernizată. Astăzi, clădirea rivalizează cu obiectivele turistice din imediata apropiere: centrul comercial Quadrant şi Teatrul Mare. Noua autogară Swansea este construită din largi panouri de sticlă pe structură de oţel, contrastând cu vechiul edificiu prin curăţenie, luminozitate şi spaţiile largi, aerisite, chiar şi la orele de vârf. Mii de pasageri se îmbarcă zilnic de la cele 20 de peroane pentru curse locale şi 3 pentru curse naţionale. Conexiunile de transport sunt mai bune spre toate punctele oraşului, Cardiff (capitala Ţării Galilor) şi principalele aeroporturi londoneze (Heathrow şi Gatwick). Persoanele cu dizabilităţi nu mai au dificultăţi la urcarea în autobuz, datorită rampelor de acces speciale şi toţi călătorii se simt în siguranţă, inclusiv noaptea. Staţia are propria echipă de securitate (station rangers), care asigură paza şi servicii excelente de relaţii cu publicul, răspunzând întrebărilor privind rutele şi programul curselor. Staţia de autobuz Swansea FEBRUARIE 2014 27
Regiuni europene LIÈGE: RENOVAT, MUZEUL GRAND CURTIUS DEVINE MOTOR AL ECONOMIEI LOCALE Între 50.000 şi 100.000 de turişti trec, anual, porţile Muzeului Grand Curtius din Liège, graţie unei investiţii totale de circa 50 milioane de euro, dintre care 6.020.000 de euro au fost alocaţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 20002006. Afluxul considerabil de turişti contribuie la dezvoltarea economiei din oraşul Liège, fiind, în acelaşi timp, un exemplu de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural. BOGDAN MUNTEANU un al treilea, de artă religioasă şi artă mosană. Reorganizarea a facilitat crearea a două circuite tematice pentru turişti şi a unui serviciu educativ care face legătura dintre muzeu şi vizitatori. Aceştia pot opta pentru vizite individuale, cu ghizi specializaţi, sau chiar pentru organizarea propriilor evenimente în muzeu. În prezent (2014), biletul care oferă acces unui adult la colecţiile permanente costă 9 euro, cu o re­ ucere la 5 euro pentru grupuri, d seniori, şomeri sau studenţi, în timp ce copiii sub 12 ani au intrare gratuită. Pentru colecţiile temporare, preţurile sunt la jumătate. regio@mdrap.ro E forturile financiare comune ale UE, ale autorităţilor locale din Liège, ale Regiunii valone şi ale Comunităţii franceze din Belgia, împreună cu cei opt ani de muncă migăloasă a echipelor de constructori şi restauratori au făcut din muzeu o atracţie pe care niciun vizitator al oraşului nu o poate trece cu vederea. În plus, complexul muzeal este un motiv de mândrie pentru localnici, dintre care 10.000 i-au călcat porţile numai în primul weekend după inaugurare, în toamna lui 2009. Muzeul Grand Curtius oferă o călătorie în timp, prin colecţiile sale de artă religioasă, de arme din diferite epoci (peste 5.200 de exponate) şi artefacte regionale sau din întreaga lume. Cele mai vechi obiecte expuse datează de acum aproape 7.000 de ani. În afara exponatelor, una dintre clădiri are ea însăşi valoare de patrimoniu, fiind construită la începutul secolului al XVII-lea ca reşedinţă pentru Jean Curtius, industriaş care furniza muniţie armatei spaniole. Conacul lui Curtius a fost construit din straturi alternative de cărămidă roşie şi piatră, cu ferestre în stilul caracteristic acelei epoci — aşa-numita artă mosană, care a luat naştere în văile fluviilor Meuse şi Rin. 28 www.inforegio.ro Investiţiile pentru proiect pot fi clasificate în trei categorii principale: cele pentru echipamente tehnice şi clădiri (48,5%), pentru muzeografie şi scenografie (24,5%) şi pentru renovarea clădirii de pe strada Maastricht (reşedinţa ­ urtius). O C a patra categorie (11,5%) a inclus cheltuielile pentru activităţi de marketing şi pentru sondajele de opinie privind aşteptările publicului vizitator — pentru că scopul proiectului nu a fost simpla reabilitare, ci creşterea atractivităţii muzeului. În afara renovării, s-a efectuat şi o reorganizare a colecţiilor. Ele sunt împărţite acum în trei muzee specializate: unul de arme, unul de arheologie şi arte decorative şi FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: Renovarea Muzeului Grand Curtius din Liège, Belgia • Contribuţie din Fondul European pentru Dezvolvare Regională: 6.020.000 euro • Beneficiari: Oraşul Liège, Regiunea valonă, Comunitatea franceză • Adresă web: http://www. grandcurtiusliege.be/
Regiuni europene COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR, ÎN FIECARE CASĂ DIN ORAŞUL PORTUGHEZ MAIA În oraşul Maia din nordul Portugaliei gradul de colectare selectivă a deşeurilor a crescut, în urma implementării proiectului „Ecoponto em Casa“, desemnat printre finaliştii Regiostars la categoria Creştere durabilă: creştere economică verde şi de locuri de muncă prin Bioeconomie. În valoare totală de 2,5 milioane de euro, proiectul a primit o finanţare europeană de 1,5 milioane de euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ (Noul Nord). BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro Î ncepând cu luna octombrie 2012, fiecare locuinţă din municipalitatea cu 135.000 de locuitori a primit câte un set de patru containere de gunoi (pentru hârtie şi carton, ambalaje, sticlă şi resturi menajere) din partea companiei publice de salubritate Maiambiente. În total, au fost distribuite circa 70.000 de pubele pe roţi echipate cu tehnologie RFID (identificare prin frecvenţă radio) care permite identificarea şi monitorizarea fiecărui container. Simultan, a fost demarată o campanie de informare a cetăţenilor privind importanţa separării deşeurilor în fiecare casă. Distribuirea pubelelor a fost făcută prin maşini cu însemnele proiectului, s-au împărţit pliante, iar oraşul a fost împânzit cu panouri care să informeze despre noul sistem de colectare a gunoiului. Receptivitatea populaţiei la noul model de colectare „a fost excepţională“, a constatat Carlos Mendes, director Maiambiente, citat pe siteul companiei. Colectarea materialelor reciclabile a crescut cu 11% în 2013 faţă de procentul obţinut în 2012, rezultatul fiind „dincolo de aşteptări“, adaugă directorul. În acelaşi interval, colectarea nediferenţiată s-a redus cu 8,5%. Cea mai mare creştere (61%) a fost înregistrată la categoria ambalaje, unde s-au colectat 2.341 tone în 2013, faţă de 1.454 tone în 2012. Locuitorii din Maia au contribuit la strângerea a 2.963 tone de sticlă în 2013, ceea ce a reprezentat o creştere de 36% faţă de cele 2.176 tone colectate în 2012. O creştere FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: Ecoponto em Casa • Valoarea totală: 2.500.000 euro • Contribuţie fonduri europene: 1.500.000 euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ • Beneficiar: Municipalitatea Maia, Portugalia • Adresă web: www.ecopontoemcasa.pt/ de 25% s-a constatat la hârtie, cu 3.010 tone adunate în 2013 faţă de 2.407 tone în 2012. Prin tehnologia RFID cu care sunt dotate pubelele poate fi identificat fiecare producător de deşeuri din Maia şi datele culese vor permite facturarea în funcţie de cantitatea de deşeuri efectiv produse în fiecare locuinţă. Până la sfârşitul anului 2014, compania Maiambiente va stabili un nou model de facturare, potrivit căruia cine colectează mai multe deşeuri reciclabile va plăti mai puţin pentru serviciul de salubritate. „Oamenii trebuie să simtă că prin comportamentul lor se poate genera un beneficiu“, consideră Mendes. Colectarea selectivă la domiciliu aduce deja economii de 300.000 euro pe an pentru compania Maiambiente, ceea ce înseamnă că proiectul „Ecoponto em Casa“ şi-a îndeplinit scopul de optimizare a procesului de colectare a deşeurilor în oraş şi a contribuit la un serviciu de salubritate eficient şi durabil. FEBRUARIE 2014 29
Informaţii utile AGENDA Berlin, Germania, 10-12 martie 2014 SIMPOZIONUL ANUAL AL FONDURILOR EUROPENE Cea de-a 9-a ediţie a simpozionului organizat de Academia Europeană pentru Fiscalitate, Economie şi Drept reuneşte sute de experţi în accesarea fondurilor UE, care vor avea ocazia de a face schimb de informaţii şi bune practici în domeniu. Pe lângă împărtăşirea de experienţe privind închiderea programelor operaţionale din exerciţiul financiar 2007-2013, la ediţia din acest an, invitaţii vor primi informaţii relevante de la experţi din instituţii naţionale şi europene despre noile programe operaţionale din perioada 2014-2020. Detalii la: http://europa.eu/newsroom/calendar/event/464138/9th-european-annual-symposium--eu-funds-2014 Bucureşti, România, 13-16 martie 2014, Organizator: Romexpo TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI Târgul de Turism al României este organizat de Romexpo de două ori pe an. La ediţia din martie sunt prezentate oferte şi atracţii turistice, atât din România, cât şi din străinătate, incluzând: turism cultural, rural sau de business, turism de tratament, destinaţii exotice, croaziere sau turism de aventură. Sunt aşteptate să-şi expună ofertele agenţiile de turism, producătorii de gadget-uri şi de accesorii pentru vacanţă şi producătorii de rulote. Bruxelles, Belgia, 18 martie 2014 ZIUA SOCIETĂŢII CIVILE 2014, DINCOLO DE AGENDE ŞI MANIFESTE: CE FEL DE EUROPĂ NE DORIM? Organizată de Comitetul Economic şi Social (EESC) la sediul instituţiei din Bruxelles, conferinţa invită reprezentanţi ai ONG-urilor din Europa să pună în discuţie modalităţile prin care dimensiunile economică, socială şi civică ale cetăţeniei europene pot să contribuie la îndeplinirea aşteptărilor cetăţenilor de la proiectul european. Lucrările conferinţei se vor baza pe Planul de Acţiune pentru Europa privind principalele direcţii de politică europeană pentru următorii ani, document pe care EESC îl elaborează în prezent. Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2014 RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 3 1. c) 2. b) 3. a) 4. d) ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro 30 www.inforegio.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro
Alt fel de ştiri Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume E oficial! Cei mai iubiţi turişti din lume sunt japonezii! A ceasta este concluzia unui studiu realizat printre hotelieri de către Institutul TNS Infratest. Studiul a relevat şi cine sunt, potrivit hotelierilor, şi cei mai zgârciţi turişti. Potrivit France Presse, evaluarea turiştilor a fost făcută în 27 de ţări, pe baza a nouă criterii, de la politeţe la generozitate, pornind de la opiniile exprimate de aproximativ 40.000 de hotelieri din întreaga lume. Turiştii francezi sunt „blamaţi‘‘ pentru că vorbesc urât, nu cunosc limbi străine, nu sunt generoşi şi politicoşi şi, mai ales, nu lasă bacşiş. În schimb, japonezii sunt consi­ deraţi turişti de nota 10: politicoşi, discreţi şi interesaţi de obiectivele turistice. Pentru al treilea an consecutiv, japonezii sunt înaintea britanicilor şi a canadienilor, care sunt urmaţi, îndeaproape, de germani. Turiştii ame­ icani sunt apreciaţi r pentru cheltuieli şi bacşişuri, însă au fost taxaţi pentru modul în care se îmbracă, dar şi pentru că nu respectă ordinea, fiind consideraţi cei mai arţăgoşi. Iată top 10 al celor mai apreciaţi turişti: 1. JAPONEZII 2. ENGLEZII 3. CANADIENII 4. GERMANII 5. ELVEŢIENII 6. OLANDEZII 7. AUSTRALIENII 8. SUEDEZII 9. AMERICANII 10. DANEZII Crucea Caraimanului, în Cartea Recordurilor C rucea Eroilor de pe Vârful Caraiman (munţii Bucegi) este un monument istoric construit între anii 1926 şi 1928, la iniţiativa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Construcţia a fost desemnată drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record, citat de Mediafax. Crucea este situată la altitudinea de 2.291 metri, are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri. Crucea comemorativă a eroilor români este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii. Monumentul, care atrage mii de turişti, a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, conform site-ului Guinness. ELENA ALEXA REGIO@MDRAP.RO FEBRUARIE 2014 31
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro 0372 11 14 09 ) Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: februarie 2014

More Related Content

PDF
Revista Regio nr. 6
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Revista Regio nr.31
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Jurnal cdimm nr.9_10-ed_maramures_1
byMargareta Capilnean
 
PPT
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Newsletter Europe Direct Maramures-mai 2014
byMargareta Capilnean
 
PPT
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
byAlianta INFONET
 
PDF
Wine Guide in Moldova
byGhenadie Sontu
 
PPS
Молдова 2006-2007
byAlexey Volkov
 
Revista Regio nr. 6
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.31
byProgramul Operational Regional
 
Jurnal cdimm nr.9_10-ed_maramures_1
byMargareta Capilnean
 
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
byProgramul Operational Regional
 
Newsletter Europe Direct Maramures-mai 2014
byMargareta Capilnean
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
byAlianta INFONET
 
Wine Guide in Moldova
byGhenadie Sontu
 
Молдова 2006-2007
byAlexey Volkov
 

Viewers also liked

PDF
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
byADR HABITAT
 
PDF
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate
byGhenadie Sontu
 
DOC
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
byGhenadie Sontu
 
PDF
Moldova tourist destination
byEugeniu Luchianiuc
 
PPTX
Литературные премии 2014 года
byOpenLibrary35
 
PPT
Перспективы продления жизни - Последние научные достижения (И. Артюхов)
byMatvey Ezhov
 
PDF
KLEENEZE Uk Text Ewb 24
byRaymond Whittaker, VivaMK Networking
 
PDF
Tabela inss 2011
byJoaoce2011
 
PPT
Iconografia Da RepúBlica Beatriz
byEscola Secundaria luis de freitas Branco
 
PDF
EGYPT-I-OGJ
bySuzanna Howse
 
PDF
Marcas más Populares México Febrero2012
byIAB México
 
PPTX
Ντομάτα / Καλλιέργεια,πότισμα,εχθροί και ασθένειες,αποστάσεις σποράς,τι έδαφο...
byΚαλλιεργώ / Kalliergo
 
PDF
Monitorizare mai 2013
byCampania INPCP
 
PPTX
Saddleback Publications - 2013
byK.C. Boyd
 
PPT
Healthy Hilltowns
byAmerican Institute of Architects
 
PDF
Puddles
bytamara0314
 
TXT
Details of website
byJai Kumar Kaushil
 
PPT
Труд медицинских работников в годы ВОВ
byИрина Колдышева
 
PPTX
Macul2011 text
byelizkeren
 
PPT
Kinas moderna historia
byTommy Sandström
 
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
byADR HABITAT
 
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate
byGhenadie Sontu
 
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
byGhenadie Sontu
 
Moldova tourist destination
byEugeniu Luchianiuc
 
Литературные премии 2014 года
byOpenLibrary35
 
Перспективы продления жизни - Последние научные достижения (И. Артюхов)
byMatvey Ezhov
 
KLEENEZE Uk Text Ewb 24
byRaymond Whittaker, VivaMK Networking
 
Tabela inss 2011
byJoaoce2011
 
Iconografia Da RepúBlica Beatriz
byEscola Secundaria luis de freitas Branco
 
EGYPT-I-OGJ
bySuzanna Howse
 
Marcas más Populares México Febrero2012
byIAB México
 
Ντομάτα / Καλλιέργεια,πότισμα,εχθροί και ασθένειες,αποστάσεις σποράς,τι έδαφο...
byΚαλλιεργώ / Kalliergo
 
Monitorizare mai 2013
byCampania INPCP
 
Saddleback Publications - 2013
byK.C. Boyd
 
Healthy Hilltowns
byAmerican Institute of Architects
 
Puddles
bytamara0314
 
Details of website
byJai Kumar Kaushil
 
Труд медицинских работников в годы ВОВ
byИрина Колдышева
 
Macul2011 text
byelizkeren
 
Kinas moderna historia
byTommy Sandström
 

Similar to Revista Regio nr.25

PDF
Revista Regio nr.29
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Revista Regio nr. 11
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Patronatul femeilor de afaceri din imm regiunea sud munte-nia stoian maria
byystribiteli
 
PPT
Proiectul EDEN Romania
byMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
 
PPT
Prezentare 24.05.2013
byystribiteli
 
PDF
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
byProgramul Operational Regional
 
DOC
pdfslide.tips_interdependenta-formelor-de-turism-elvetia.doc
byALEXANDRUMARIOSTATE
 
DOC
Model de Plan de afaceri Firma Hera Turism
byTODICHIRALIA
 
PPT
Turismului Vitivinicol: Tendințe actuale pe plan mondial și local
byVeronica Tomescu
 
PDF
Revista Regio nr.16
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Masterplan partea1
bylkjhgfdssa
 
PDF
Revista Regio nr. 20
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Revista Regio nr. 13
byProgramul Operational Regional
 
PPTX
500947103-regiunile-turistice-din-Romania-1.pptx
bydanielamariagherga
 
PDF
1232 bf
byGhenadie Zolotcocv
 
PPT
Turismul si cultura_octavian arsene
byVIVA_EAST
 
DOC
Tehnica operatiunilor de turism
bycorry05
 
PDF
turism- generalitati si terminologie.pdf
bycernatkati
 
PDF
435430974 turism
bykaticernat
 
PDF
Bucharest Business Week Nr11pag15 Interview Carlos Mendes
byCarlos Mendes
 
Revista Regio nr.29
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 11
byProgramul Operational Regional
 
Patronatul femeilor de afaceri din imm regiunea sud munte-nia stoian maria
byystribiteli
 
Proiectul EDEN Romania
byMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
 
Prezentare 24.05.2013
byystribiteli
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
byProgramul Operational Regional
 
pdfslide.tips_interdependenta-formelor-de-turism-elvetia.doc
byALEXANDRUMARIOSTATE
 
Model de Plan de afaceri Firma Hera Turism
byTODICHIRALIA
 
Turismului Vitivinicol: Tendințe actuale pe plan mondial și local
byVeronica Tomescu
 
Revista Regio nr.16
byProgramul Operational Regional
 
Masterplan partea1
bylkjhgfdssa
 
Revista Regio nr. 20
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 13
byProgramul Operational Regional
 
500947103-regiunile-turistice-din-Romania-1.pptx
bydanielamariagherga
 
1232 bf
byGhenadie Zolotcocv
 
Turismul si cultura_octavian arsene
byVIVA_EAST
 
Tehnica operatiunilor de turism
bycorry05
 
turism- generalitati si terminologie.pdf
bycernatkati
 
435430974 turism
bykaticernat
 
Bucharest Business Week Nr11pag15 Interview Carlos Mendes
byCarlos Mendes
 

More from Programul Operational Regional

PDF
Revista Regio nr.33
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
byProgramul Operational Regional
 
PPSX
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Proiecte Regio în judetul Brăila
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Evaluarea activităţilor Regio
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Revista Regio nr.30 iulie 2014
byProgramul Operational Regional
 
PDF
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
byProgramul Operational Regional
 
PPTX
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
PDF
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Proiecte Regio în judeţul Brăila
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
byProgramul Operational Regional
 
PPTX
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
byProgramul Operational Regional
 
PPT
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.33
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
byProgramul Operational Regional
 
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
byProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
byProgramul Operational Regional
 
Evaluarea activităţilor Regio
byProgramul Operational Regional
 
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
byProgramul Operational Regional
 
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr.30 iulie 2014
byProgramul Operational Regional
 
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
byProgramul Operational Regional
 
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
byProgramul Operational Regional
 
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
byProgramul Operational Regional
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
byProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
byProgramul Operational Regional
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
byProgramul Operational Regional
 
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
byProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio în judeţul Brăila
byProgramul Operational Regional
 
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
byProgramul Operational Regional
 
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
byProgramul Operational Regional
 
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
byProgramul Operational Regional
 

Revista Regio nr.25

  • 1.
    Nr. 25, Februarie2014 ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ PROIECTE DE SUCCES DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL REGIO GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:„ NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“ BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene: „Europa este destinaţia turistică numărul unu în lume, deţinând jumătate din piaţa mondială.‘‘
  • 2.
    UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013 FONDULEUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ Editorial TURISMUL: DEZVOLTARE ŞI COEZIUNE C onsacrăm această ediţie a revistei „Regio“ investiţiilor în turismul de iarnă şi low season. Iar motivele pentru care am făcut această alegere sunt numeroase. În primul rând, pentru că potenţialul încă neexploatat al R ­ omâniei, la această categorie de turism, este enorm. Stăm pe o mină de aur: staţiuni montane, ape termale, rezervaţii geologice, situri istorice, podgorii şi încă multe altele. În al doilea rând, pentru că, aşa cum veţi putea constata răsfoind paginile revistei, banii europeni, prin Regio, au lucrat frumos şi eficient. Vă prezentăm în paginile acestei ediţii o serie de proiecte de succes, puse în aplicare în toate regiunile României. De altfel, proiectele turistice au adus o contribuţie importantă la revigorarea absorbţiei fondurilor europene, înregistrată în anul care de-abia s-a încheiat. Rubrica noastră „Regiocontor“ vă prezintă cifre relevante. Dezvoltarea turismului românesc contribuie şi la menţinerea Uniunii Europene în poziţia de lider la nivel global în industria turismului. Dar concurenţa devine din ce în ce mai acerbă, atât din partea rivalilor tradiţionali cât şi dinspre noile economii emergente. Comisia Europeană a iniţiat o serie de programe menite să consolideze poziţia de lider a Uniunii Europene, iar industria turistică românească poate profita de ele. Şi este important că printre obiectivele urmărite de Comisia Europeană se numără dezvoltarea turismului low season, ca şi multiplicarea ofertelor adresate tinerilor şi persoanelor trecute de 55 de ani. Aflaţi amănunte în rubrica „Semnal european“. Proiectele turistice înseamnă dezvoltare durabilă a comunităţilor, prin crearea de locuri de muncă, direct şi în industriile conexe (prelucrarea produselor agricole, transporturi etc.), prin încurajarea menţinerii şi transmiterii tradiţi­ ilor şi meşteşugurilor, prin sprijinul adus proiectelor culturale. Turismul mai înseamnă însă şi cunoaştere. Cunoaştere a locurilor, a tradiţiilor şi mai ales a oamenilor. O călătorie, indiferent unde pe cuprinsul Uniunii Europene, înseamnă şi o ocazie de a cunoaşte şi a te bucura de extraordinara diversitate a Europei, de a depăşi prejudecăţi, de a şterge stereotipuri. Turismul nu aduce doar dezvoltare economică, ci este şi o modalitate de a întări coeziunea europeană, pusă la încercare în aceşti ani de criză. Ovidiu NAHOI SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­ eavoastră şi orice contribuţie va fi utin lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­ ea­ oastră pe adresa: regio@mdrap.ro n v Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsurile la eventualele întrebări. 2 www.inforegio.ro www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU
  • 3.
    SUMAR 04 SEMNAL EUROPEAN UE, lideral turismului mondial 06 INTERVIU Gabriela Szabo, ambasadoare a turismului românesc: „Nimic nu poate fi mai frumos decât să-ţi promovezi ţara“ 08 INTERVIU Mişu Chiruc, preşedintele executiv ANTREC România: „POR, Axa prioritară 5 — un sprijin bine-venit pentru ANTREC‘‘ 10 12 ŞTIRI REGIONALE TRADIŢII 13 DOSAR 26 REGIUNI EUROPENE „Cele mai frumoase sate din România‘‘ — tradiţie şi cooperare regională România, destinaţie turistică de iarnă Finalistele Regiostars la categoria CityStar: Proiecte de investiţii în transport public urban sustenabil Liège: Renovat, Muzeul Grand Curtius devine motor al economiei locale Colectare selectivă a deşeurilor, în fiecare casă din oraşul portughez Maia 30 31 INFORMAŢII UTILE ALT FEL DE ŞTIRI Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes! Ce regiune de 1 domeniulpoziţia pe glob deţine de lider în industriei turistice? a) America Latină şi Caraibele b) Asia c) Uniunea Europeană d) Australia şi Oceania destinaţie tu2 În ce sedin Regiunea ristică Nord-Est inaugurează în această iarnă un centru turistic pentru sporturi de iarnă, finanţat prin Regio? a) Vatra Dornei b) Slănic Moldova c) Gura Humorului d) Târgu Neamţ 3 În nceaoraş din Belgia a fost 4 Ce staţiune balneară din re­ ovat Muzeul Grand România este inclusă în Curtius, cărui redeschidere programul EDEN al Comisiei a impulsionat industria turistică locală? Europene, ca destinaţie turistică de excelenţă? a) Liège b) Bruxelles c) Mons d) Bruges a) Băile Felix b) Călimăneşti-Căciulata c) Băile Herculane d) Geoagiu-Băi FEBRUARIE 2014 3
  • 4.
    Semnal european UE, LIDERAL TURISMULUI MONDIAL Comisia Europeană pune în aplicare mai multe programe pentru a menţine această poziţie şi a creşte cifra de afaceri în turism regio@mdrap.ro U niunea Europeană este destinaţia turistică numărul unu la nivel global, deţinând aproape 50% din piaţa de profil. Potrivit datelor Comisiei Europene, destinaţiile turistice europene atrag în fiecare an în jur de 535 de milioane de turişti, dintre care 401,2 milioane sunt cetăţeni europeni. Tot potrivit datelor Comisiei Europene, turismul ocupă locul rat, pe tot parcursul anului trecut, o amplă campanie de comunicare: „Europe — Whenever you’re ready“ („Europa — oricând sunteţi gata“), o campanie ale cărei rezultate se vor face simţite şi în anii următori. Comisia îşi propune însă mai mult: să contribuie la crearea unor modele de dezvoltare durabilă în sectorul turistic, pentru a sprijini creşterea cifrei de afaceri. Într-un articol postat pe pagina sa oficială, Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi beststarphoto.com „EUROPA ESTE DESTINAŢIA TURISTICĂ NUMĂRUL UNU ÎN LUME, DEŢINÂND JUMĂTATE DIN PIAŢA MONDIALĂ. NE-AM ANGAJAT SĂ NE APĂRĂM POZIŢIA DE LIDER MONDIAL ÎN ACEST DOMENIU.‘‘ — Antonio Tajani Vicepreşedinte al Comisiei Europene trei în topul sectoarelor economice, după cifra de afaceri. Circa 12% din totalul populaţiei ocupate din Uniunea Europeană lucrează în turism sau în domenii conexe. În aceste condiţii, este important ca UE să-şi păstreze şi să-şi consolideze poziţia de lider mondial, în condiţiile înăspririi concurenţei, atât din partea competitorilor tradiţionali, cât şi din partea noilor destinaţii din ţările emergente. Potrivit datelor Comisiei Euro­ pene, în 2012, rivalii au crescut mai repede decât Uniunea Europeană. Astfel, în timp ce numărul de vizitatori a crescut în UE cu 2,5%, în zona Asia – Pacific creşterea a fost de 6,9%, în Africa de 5,4%, iar în America de 4,6%. Pentru a apăra poziţia deţinută de industria turistică europeană la nivel mondial, Comisia a desfăşu- 4 www.inforegio.ro comisar pentru Industrie şi Antreprenoriat, responsabil şi pentru domeniul turismului, afirmă că există un potenţial neexploatat al acestui sector. „Estimăm că industria de turism a UE pierde 160 de miliarde de euro pe an, din cauza accesibilităţii reduse la facilităţile pe care le oferă. O serie de investiţii mici ar fi suficiente pentru a reduce semnificativ acest decalaj. Trebuie să păstrăm această putere şi să folosim potenţialul neexploatat al turismului pentru a crea noi locuri de muncă. În paralel, să contribuim la creşterea numărului persoanelor care au acces la servicii de turism“, scrie comisarul Tajani. Pentru atingerea obiectivelor pro­ use, Comisia Europeană acţiop nează pe mai multe paliere. FOTO: Calanca_Alp_de_Cascinarsa OVIDIU NAHOI
  • 5.
    Semnal european PROMOVAREA DESTINAŢIILOR DE EXCELENŢĂ(EDEN) EDEN este acronimul pentru Destinaţii Europene de Excelenţă (European Destinations of Excellence) — un proiect de promovare a unor modele de dezvoltare turistică durabilă. Prin destinaţiile selectate, programul vrea să atragă atenţia asupra valorilor şi diversităţii destinaţiilor turistice europene. EDEN oferă vizibilitate noilor destinaţii europene şi creează o platformă pentru schimbul de bune practici. Destinaţiile Europene de Excelenţă sunt desemnate anual printr-un concurs naţional, organizat de autoritatea de turism din fiecare ţară participantă la proiect, pe baza temei şi a criteriilor generale de participare stabilite la nivel european. Până acum, şase destinaţii turistice din România au primit titlul de Destinaţie Europeană de Excelenţă: Depresiunea Horezu, în 2008, pentru tema turismul şi patrimoniul local imaterial; Parcul Natural Apuseni, în 2009, pentru tema turismul şi ariile protejate; staţiunea Geoagiu-Băi, în 2010, pentru tema turismul acvatic; în 2012, Alba Iulia, pentru tema „tu- rismul şi regenerarea siturilor fizice“ şi Ţinutul Buzăului, pentru tema „turismul rural“; iar în 2013, localitatea Jurilovca, din judeţul Tulcea, pentru turismul accesibil persoanelor în vârstă şi celor cu nevoi speciale. De asemenea, Comisia lucrează în prezent la stabilirea unei etichete europene a calităţii în turism, care va spori încrederea clienţilor şi va încuraja profesioniştii din industrie să atingă şi să menţină standarde înalte de calitate. CALYPSO: TURISM PENTRU TOŢI, TOT TIMPUL ANULUI Persoanele cu vârste între 55 şi 80 de ani reprezintă un sfert din popu­ laţia Uniunii Europene. Cu toate aces­ ea, aşa cum afirmă comisarul t Antonio Tajani în articolul său, numai 41% dintre aceştia călătoresc în scop turistic, deşi, în cele mai multe cazuri, au resurse şi timp pentru a face acest lucru. Prin iniţiativa Calypso, Comisia a urmărit să încurajeze şi să faciliteze călătoriile în afara sezonului de vârf, pentru tineri, pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru familiile cu venituri mici şi persoanele în vârstă. Prin VOCEA TA ÎN EUROPA Comisia Europeană îşi propune să identifice mai bine principalele provocări şi oportunităţi pentru industria turismului european şi, dacă este necesar, să propună revizuirea reglementărilor în domeniu, pentru a răspunde mai bine noilor provocări, generate de creşterea concurenţei din partea competitorilor tradiţionali din acest sector dar şi de economiile emergente. Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să afle opinia operatorilor din domeniul turismului, a întreprinderilor cu activităţi legate de turism, a asociaţiilor de afaceri, a sindicatelor, a autorităţilor publice de la toate nivelurile, precum şi a instituţiilor academice, think-tank-urilor şi ONG-urilor cu privire la modalităţile de a reduce şi mai mult barierele de reglementare şi administrative, pentru a facilita dezvoltarea industriei turismului. Consultările publice sunt deschise până la 15 martie 2014, iar persoanele şi organizaţiile interesate sunt invitate să-şi exprime punctele de vedere prin intermediul următoarelor pagini web: http://bit.ly/1jT7ONZ http://bit.ly/1fLTx28 încurajarea acestor călătorii, Comisia a dorit să asigure locuri de muncă în industria turistică pe întreaga perioadă a anului şi să contribuie la reducerea fluctuaţiilor sezoniere în activitatea companiilor de transport, a unităţilor de cazare şi a altor sectoare legate direct sau indirect de turism. Într-o primă etapă, programul a fost aplicat experimental între 2009 şi 2011 şi a contribuit la menţinerea Uniunii Europene ca lider al turismului mondial, într-o perioadă de criză economică. ATRAGEREA TURIŞTILOR DIN AFARA UE Un alt motor de creştere pentru industria europeană a turismului este creşterea numărului de vizitatori din statele din afara Uniunii Europene. Este vorba mai ales de turiştii din ţările emergente, ale căror venituri în creştere le-ar permite să călătorească în Europa. Însă pentru a atinge acest obiectiv, formalităţile pentru obţinerea vizelor turistice trebuie simplificate. Comisia Europeană lu­ rează de­ a c j la simplificarea Regulamentului de acordare a vizelor turistice. Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul turiştilor brazilieni şi ruşi care vizitează Europa s-a dublat în ultimii ani. De asemenea, tot mai mulţi chinezi şi indieni aleg să-şi facă vacanţele în Europa. Însă, potrivit aceloraşi date, 21% dintre potenţialii vizitatori din economiile emergente renunţă la planurile lor, din cauza procedurilor complicate de obţinere a vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Un prim program în această direcţie este „Iniţiativa 50.000 de tu­ işti“, r prin care vor fi facilitate zborurile şi procedurile de obţinere a vizelor pentru 25.000 de turişti din Argentina, Brazilia şi Chile. De asemenea, 25.000 de cetăţeni europeni vor fi încurajaţi să călătorească în cele trei ţări sud-americane. FEBRUARIE 2014 5
  • 6.
    Interviu GABRIELA SZABO, AMBASADOAREA TURISMULUI ROMÂNESC: FOTO: docromania.wordpress.com „NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“ Turismul românesc are, din august 2013, un grup de ambasadori — personalităţi din cultură şi sport, care vor promova România ca destinaţie turistică în călătoriile lor în străinătate. Numirea ambasadorilor turismului românesc face parte din proiectul „Promovarea României prin valori“, iniţiat de ministruldelegat pentru ­MM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, în cadrul I căruia vor avea loc mai multe acţiuni de promovare a turismului românesc. Primii ambasadori ai turismului au fost desemnaţi în cadrul unei gale care a avut loc pe 19 august 2013: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, tenismanul Ilie Năstase, muzicienii Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe, sportivii Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş şi Ivan ­ Patzaichin. La începutul acestui an au mai fost numiţi ambasadori actorii Maia Morgenstern, Dan Puric şi fotbalistul Helmuth Duckadam, urmând ca, până la finalul programului, România să aibă 30 de astfel de reprezentanţi. Gabriela Szabo, multiplă campioană la atletism, ne vorbeşte despre primele proiecte în calitate de ambasador al turismului activ şi de aventură. OVIDIU NAHOI regio@mdrap.ro Doamnă Gabriela Szabo, ce înseamnă să fii ambasador al turismului românesc? Vă spun sincer că am fost foarte onorată să fiu desemnată ambasador al turismului românesc. Pentru că este o onoare să-mi servesc ţara, care a făcut atâtea pentru mine. Eu am spus de fiecare dată că sunt produsul acestei ţări şi trebuie să dau ceva înapoi societăţii. De aceea, nici nu am stat pe gânduri atunci când mi s-a propus. Mi-am spus că nimic nu poate fi mai frumos decât să te duci în străinătate şi să încerci să-ţi promovezi ţara. Şi avem o ţară minunată, din toate punctele de vedere. Suntem chiar o ţară privilegiată! Avem cu ce ne mândri şi depinde de noi cum facem promovarea şi cum putem să-i atragem pe vizitatori. 6 www.inforegio.ro ve­­ dem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în proiect. Este o muncă anevoioasă, dar nimic nu e imposibil când îţi doreşti ceva. Ne gândim ca această acţiune să aibă loc în primăvară. Desigur, eu mă voi implica în atragerea invitaţilor din lumea sportivă. Liga Studenţilor Români din Străinătate se va implica în mediul academic şi vor căuta personalităţi din diferite domenii, cu voci bistrita.citynews.ro Cum realizaţi, concret, această promovare? Imediat după ce am fost numită ambasador al turismului româ­ esc n m-am gândit la un proiect şi l-am pus pe hârtie, după care l-am prezentat doamnei ministru Grapini. Se numeşte „Share Romania“ şi doresc foarte mult să-l realizez împreună cu Liga Studenţilor Români din Străinătate. De ce? Pentru că, la rândul lor, ei au canale, în marile universităţi din lume, prin care să atragem tot mai mulţi studenţi care să vină să descopere România. De fapt, proiectul se va întinde pe o perioadă de zece zile. Vrem să invităm personalităţi din diferite domenii, care să se întoarcă acasă, după zece zile, cu impresii deosebite despre România şi să vorbească despre ţara noastră. Vom vizita împreună cu ei obiective importante din România, în compania unor personalităţi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să
  • 7.
    Interviu FOTO: Agerpres Vom vizitaobiective importante din România, în compania unor perso­ alităţi n de la noi din ţară şi, bineînţeles, vor primi materiale de promovare. Am început încă de anul trecut strângerea de fonduri, să vedem ce companii private şi, de ce nu, publice şi-ar dori să intre în proiect. puternice în ţă­ ile lor, care să poată r vorbi după aceea despre ce au văzut în România. Unde vă place cel mai mult în România? Sunt ardeleancă, aşa că sunt foarte mândră de regiunea din care provin. Dar am descoperit şi zona Bucovinei, care iarăşi mi-a plăcut foarte mult. Îmi petrec şi sărbătorile acolo. O altă zonă care îmi place foarte mult este cea a Crişurilor. Eu m-am şi antrenat la Oradea, am fost în câteva tabere la Şuncuiuş, pe Crişul Repede. Este o zonă minunată. De multe ori noi nu ne dăm seama cât de frumoasă este ţara noastră. De exemplu, am descoperit şi eu — nu ştiam până acum — că una dintre cele mai frumoase cascade se află în zona Banatului, lângă Caransebeş: cascada Bigăr, în judeţul Caraş-Severin, între localităţile Anina şi Bozovici, pe Cheile Minişului, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. A fost votată cea mai frumoasă cascadă din lume! Nu ştiam! Vedeţi? Nici eu, până să ajung ambasador al turismului! rat când au văzut cât pământ necultivat avem — ei fiind fermieri… Poate că ne-ar trebui şi ambasadori interni ai turismului... De ce nu? Vedeţi, România nu este doar frumoasă, dar conferă şi o energie pozitivă. Mi-au spus acest lucru mulţi străini care ne-au vizitat şi apoi s-au întors tocmai pentru starea de bine pe care ţara noastră le-o oferă. Pur şi simplu se simţeau foarte bine, fără a-şi putea explica de ce. Aţi fost în multe ţări, de pe toate continentele. Ce credeţi că putem învăţa de la ei, pentru a ne promova mai bine? Asiaticii au un sistem foarte bun. De exemplu, au turismul balnear, în Coreea de Sud, în Japonia. Şi noi am putea, avem apele unicat de la Sângiorz-Băi, pentru bolile de stomac. Sau apele de la Băile Herculane, Băile Felix, Geoagiu, Eforie. Aşa cum au făcut Vittel sau Evian în Franţa, cu acele baze medicale, putem face şi noi. Şi sunt doar câteva exemple. De fapt, tot ce am văzut prin lume mi-a întărit convingerea că avem în România adevărate unicate şi depinde numai de noi să le facem cunoscute şi să le exploatăm durabil. Deocamdată, încerc să fac acest lucru prin programul „Share Romania“. După ce îl vom pune în aplicare, mă voi implica şi în altele. Poate că este o mare diferenţă între percepţiile lor iniţiale şi realităţile pe care le descoperă aici... Exact! Am invitat ani la rând pe cineva din Olanda să ne viziteze. La un moment dat, mi-a şi spus că imaginea nu este foarte bună — era înainte de anii 2000. Am tot insistat, i-am spus să nu se ia după aparenţe. Trebuie să descoperi. După ce în sfârşit a venit, s-a întors patru ani la rând în R ­ omânia, doar pentru a o descoperi. Şi prie­ enii mei din Africa de Sud au t fost extaziaţi când au venit. S-au mi- Vă mulţumesc şi vă doresc succes în noua dumneavoastră calitate de ambasador al turismului! FEBRUARIE 2014 7
  • 8.
    Interviu INTERVIU CU MIŞUCHIRUC, PREŞEDINTELE EXECUTIV ANTREC ROMÂNIA: POR, AXA PRIORITARĂ 5 — UN SPRIJIN BINE-VENIT PENTRU ANTREC ANTREC — Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural şi Regio — Programul Operaţional Regional par făcute unul pentru celălalt. ANTREC şi-a propus să identifice şi să promoveze potenţialul turistic rural românesc, iar Regio, prin axa prioritară 5, să faciliteze accesul la fonduri pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Despre colaborarea dintre cele două ne vorbeşte Mişu Chiruc, preşedintele executiv al ANTREC România. ALICE-CLAUDIA GHERMAN Domnule Mişu Chiruc, este Regio, axa prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, un sprijin real pentru membrii ANTREC? Organizaţia noastră este o asociaţie nonprofit care reuneşte un număr din ce în ce mai mare de proprietari de pensiuni din majoritatea zonelor ţării (avem 32 de filiale), care acordă asistenţă şi consultanţă membrilor săi în probleme legate de autorizare, promovare şi litigii. Împreună, participăm la diverse evenimente organizate cu scopul de a promova o anumită zonă turistică, pentru a face cunoscut potenţialul turistic al zonei din punct de vedere al resurselor naturale, folclorului, tradiţiilor, portului popular şi, nu în ultimul rând, al tradiţiilor gastronomice. Este un mijloc prin care putem atrage turiştii spre zona rurală şi, implicit, putem stimula afacerile membrilor noştri. Prin implementarea proiectelor finanţate din axa prioritară 5, domeniul 5.3, care vizează promovarea turistică, s-a creat posibilitatea promovării zonelor turistice pe plan naţional, prin participarea la târguri şi prin diseminarea materialelor de promovare, prin centrele de infor- 8 www.inforegio.ro FOTO: www.ziarulderoman.ro regio@mdrap.ro mare turistică, agenţii de turism şi unităţi de cazare. De asemenea, am participat cu materiale de promovare la târguri locale, precum Festivalul Bulzului la Bran, Festivalul „Căsuţa cu pridvor“ de la Sărata Monteoru, din Buzău, Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti — Suceava, Festivalul Plăcintelor de la Bacău, Festivalul clătitelor de la Prejmer, Braşov, Târgul de turism rural de la Albac, judeţul Alba, Târgul de turism rural de la Fundata, judeţul Braşov, Târgul de turism din Iaşi şi multe altele. Regio a fost un sprijin bine-venit pentru organizaţia noastră, pentru că fără aceste fonduri nu am fi putut organiza atâtea evenimente şi participa la atâtea târguri naţionale. Mulţumită acestor activităţi, încrederea membrilor noştri în organizaţie a crescut foarte mult. Ce modificări credeţi că ar trebui făcute pentru îmbunătăţirea axei Regio care vizează turismul? În primul rând, ar trebui să se realizeze parteneriate public-private pentru promovarea pachetelor turistice care să includă trasee, facilităţi şi oferte de cazare şi gastronomie tradiţională, pachete care ar putea fi folosite de agenţiile turistice pentru vânzări. Un pachet complet de informaţii ar avea mai multe şanse să atragă turiştii. Experienţa ne-a demonstrat că pentru a promova o zonă turistică nu este destul să promovezi resursele turistice din zonă, ci şi posibilităţile de cazare şi serviciile pe care le oferă, pentru că altfel, oferta este neatrăgătoare. În prezent, aceste aspecte nu sunt incluse în program. În plus, ar fi foarte eficient şi de interes naţional ca prin aceste proiecte să putem prezenta ofertele noastre şi la târguri internaţionale. Pentru ca implementarea de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun ca în bugetul proiectului să poată fi inclusă şi o mică sumă pentru cheltuieli de personal. Puteţi să ne daţi exemple concrete de identificare şi promovare a turismului rural realizate cu succes prin Regio? Ca să vă răspund la întrebare, revin la faptul că promovarea unei
  • 9.
    FOTO: Mişu Chiruc Interviu Ceproiecte are ANTREC pentru promovarea şi dezvoltarea turismului rural în 2014? Anul 2014 este ultimul an de implementare a proiectelor derulate prin Regio, axa de turism. Aşteptăm să se deschidă liniile de finanţare pentru perioada 2014-2020 pentru care avem pregătite proiecte de promovare turistică pentru mai multe zone rurale româneşti. Care ar fi mesajul dv., ca preşedinte executiv al ANTREC, la început de an? Aş dori ca fondurile care vor fi zone rurale din punct de vedere turistic nu presupune doar descrierea resurselor turistice naturale, istorice şi culturale. Reţineţi, turismul rural înseamnă şi cazarea la pensiuni, înseamnă şi gastronomie tradiţională, şi meşteşuguri tradiţionale pe care le realizează oamenii — dacă toate acestea nu sunt promovate, este greu să facem atractivă o zonă rurală numai prin potenţialul natural, istoric şi cultural. Ospitalitatea este cea mai mare calitate a turismului rural de la noi şi se realizează prin oameni. Cu toate greutăţile, prin proiectul ProMoVal — Dezvoltarea şi Consolidarea turismului din N-V Moldovei prin promovarea valorilor turistice rurale, am reuşit să promovăm — cred eu, cu succes — două branduri turistice din zona Moldovei: „Hanul Ancuţei“, prin promovarea literaturii lui Sadoveanu şi a ideii de han, ca loc de stat la poveşti şi schimb de informaţii (un înce- put istoric al comunicării, dacă vreţi) prin Festivalul Hanurilor, şi brandul „Ion Creangă“, cu regăsirea lumii poveştilor şi a copilăriei, prin Festivalul de Poveste de la Humuleşti, judeţul Neamţ. Pentru ca implementarea de către organizaţiile neguvernamentale de profil să fie mai eficientă, propun să se regăsească prin bugetul proiectului şi o mică sumă pentru cheltuieli de personal. Care sunt oportunităţile şi dificultăţile ANTREC în realizarea obiectivelor sale? Ca oportunităţi aş menţiona faptul că avem o ţară frumoasă, că produsul agroturistic este de calitate, încă păstrat în forme autentice, că avem meşteri populari renumiţi, cu meserii care, şi prin munca noastră, s-au revigorat, că avem un port popular divers, frumos şi autentic, că avem un folclor pe care trebuie să-l promovăm, în interpretarea tinerei generaţii. Ca dificultăţi, mă gândesc la concurenţa neloială — a celor care nu se clasifică, dar oferă servicii de turism rural, lipsa facilităţilor fiscale care să-i stimuleze pe cei de la ţară să ofere servicii de turism rural, mulţimea autorizaţiilor necesare pentru deschiderea unei pensiuni sau a unei alte activităţi de turism rural, faptul că nu se face o diferenţă prea mare între marii operatori de turism şi pensiunile cu 3-4 camere, care au o activitate de subzistenţă. Mişu Chiruc aprobate pentru perioada 2014-2020 să ne găsească pe cât mai mulţi pregătiţi cu idei de proiecte care să ducă la promovarea turismului rural din România. După studiile făcute, în următorii ani, turismul se va orienta, la nivel global, din ce în ce mai mult spre turismul rural, spre serviciile de relaxare şi întreţinere tip spa şi spre turismul ecologic. Stă în puterea noastră să participăm la dezvoltarea acestor tipuri de turism. Le urez colegilor mei din turismul rural să încheie cât mai multe parteneriate cu administraţiile locale, pentru că numai împreună vom putea avea realizări în dezvoltarea turismului românesc. FEBRUARIE 2014 9
  • 10.
    Ştiri regionale CLUJ: SPRIJINPENTRU ASOCIAŢIA SFÂNTUL NECTARIE ST -V E RD NO CE N TR U T -ES Asociaţia Tehimpuls, fondată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, colaborează cu Agenţia pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin-Serbia pentru realizarea portalului www.banatour.eu, care va cuprinde oferta turistică a regiunii Banat (Banatul românesc şi Banatul sârbesc). Informaţiile vor fi prezentate într-o formă inovativă, în limbile română, sârbă şi engleză şi vor conţine calendar de evenimente, o aplicaţiesuport pentru planificarea unei călătorii în regiune, hărţi interactive, detalii despre starea vremii etc. De asemenea, va fi creată o aplicaţie specială pentru smartphoneuri. Proiectul, finanţat din fonduri europene, are o valoare de aproximativ 334.000 de euro (din care fonduri UE circa 316.500 euro) şi se va finaliza în aprilie 2014. www.inforegio.ro RD ST VE ROMÂNIA-SERBIA: BANATUL VA AVEA UN PORTAL TURISTIC TRILINGV 10 ADR Nord-Est este preocupată de conservarea centrelor istorice care dau farmec oraşelor. În cadrul proiectului ZEN — „Reţea de evenimente cu impact zero asupra patrimoniului cultural“, finanţat prin Programul INTERREG IV C, instituţia a organizat o serie de evenimente şi întâlniri cu specialişti în managementul evenimentelor din Regiunea Nord-Est. Ca urmare, se vor realiza un ghid de bune practici şi un plan de implementare pentru a veni în sprijinul autorităţilor care doresc să reducă efectele negative ale evenimentelor şi festivalurilor organizate în centrele istorice urbane. Ghidul de bune practici va fi disponibil la sfârşitul lunii iunie 2014. NO Foto: Consilier-misionar social Liciniu Câmpean www.centrulpaliativsfantulnectarie.ro Bolnavii de cancer din Cluj şi familiile lor vor beneficia de ajutor din partea Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie. Pentru aceasta, la sfârşitul lui decembrie 2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a avizat contractul de sponsorizare a Aso­ ciaţiei Sfântul Nectarie. Centrul, deschis de Arhi­ episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, dispune de 10 saloane cu 20 de paturi şi multe alte spaţii necesare rezidenţilor din Centru. „Doar în primele şapte luni de funcţionare, au fost 189 de pacienţi. Unii sunt internaţi, alţii vin doar pentru tratament“, a spus Liciniu Câmpean, consilier-misionar social în cadrul Centrului. INTERREG IV C SUSŢINE CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ŞASE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA, ÎN PARTENERIAT PENTRU PROIECTUL „DRACULA“ Un mit care se află pe buzele tuturor ar putea deveni o atracţie turistică de top în România. Primarul din Târgu Mureş a propus autorităţilor locale din şase judeţe învecinate un parteneriat îndrăzneţ: dezvoltarea, din fonduri europene disponibile în perioada 2014-2020, a proiectului regional „Dracula“. Proiectul regional ar urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care vor fi „antrenate în valorificarea şi prezentarea miturilor locale, fiecare judeţ putând ­ ă-şi aleagă o temă“. Reprezentanţii s primăriei, citaţi de Mediafax, sunt de părere că Târgu Mureş şi Sighişoara pot juca un loc esenţial în acest proiect „de interes regional, naţional şi internaţional“.
  • 11.
    Ştiri regionale PESTE 900PROIECTE REGIO, DEPUSE ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA BU C - IL URE FO ŞT V I T ES Pentru bunul mers al programului Regio, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, pe 9 ianuarie, primul seminar din acest an destinat beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Peste 20 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi oameni de afaceri, care au semnat contractele de finanţare în luna decembrie, au fost informaţi cu privire la etapele implementării proiectelor finanţate prin programul Regio. „Aceste întâlniri sunt importante, mai ales pentru cei care se află la primele proiecte. Beneficiarii primesc răspunsuri exacte la primele întrebări despre proiect, coordonatele specialiştilor care îi pot ajuta, detalii despre documentaţie. Încercăm să prevenim sau să rezolvăm cât mai multe probleme înainte ca situaţia să se agraveze şi astfel să preîntâmpinăm eşecurile“, a declarat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat. D- D IA SU TEN N MU SEMINAR DE INSTRUIRE PENTRU BENEFICIARII REGIO Banca Mondială va sprijini autorităţile din judeţul Tulcea pentru implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Astfel, Tulcea va deveni singurul judeţ din România care va avea un instrument european de dezvoltare teritorială integrată (ITI), existând astfel posibilitatea ca acesta să fie finanţat din fonduri europene, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, în cadrul unei conferinţe de presă. „Banca Mondială va decide ce sumă putem cere Uniunii, prin ultimul raport pe care-l va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“, a spus preşedintele CJ Tulcea, citat de AGERPRES. SU SU OL D-V TE ES NI T A Bilanţul, realizat la sfârşitul anului 2013 de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, indică depunerea a 911 proiecte pentru a obţine finanţare prin Regio, cu o valoare totală de 1,16 miliarde de euro. Dintre acestea, 335 de proiecte au fost respinse sau retrase, rămânând 576 de proiecte, care solicitau asistenţă nerambursabilă de 911,10 milioane euro. De exemplu, pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurselor naturale cu potenţial turistic a fost alocat un buget de 45,86 milioane de euro. Au fost depuse 54 de proiecte, valoarea solicitată fiind de 108,20 milioane de euro, dintre care 23 de proiecte au fost contractate (valoarea solicitată fiind de 55,24 milioane de euro). BANCA MONDIALĂ SPRIJINĂ DEZVOLTAREA DELTEI ADR BUCUREŞTI-ILFOV: O NOUĂ FAŢĂ A PAGINII WEB Site-ul Agenţiei de Dezvoltare regională Bucureşti-Ilfov (www.regioadrbi.ro) are, începând din luna ianuarie 2014, o nouă înfăţişare. Au fost schimbate atât structura şi forma vizuală, cât şi structura informaţiei. Utilizatorii vor avea parte de o navigare mai simplă şi de un acces mai rapid la informaţiile care îi interesează. După cum afirmă experţii agenţiei, noua interfaţă este în acord cu tendinţele din domeniu şi demonstrează din plin accesibilitatea programului Regio. Echipa ADR Bucureşti-Ilfov doreşte tuturor utilizatorilor o călătorie plăcută în spaţiul virtual dedicat implementării programului în regiunea lor! FEBRUARIE 2014 11
  • 12.
    Tradiţii TINERI ROMÂNI ACCESEAZĂFONDURI STRUCTURALE EUROPENE „CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA‘‘ — TRADIŢIE ŞI COOPERARE REGIONALĂ ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro D Nicolae Marghiol, fondatorul şi preşedintele executiv al Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, a folosit fonduri europene pentru proiecte care urmăresc dezvoltarea re­­ giunilor rurale. 12 www.inforegio.ro e trei ani, există în România, în satul Drăguş, judeţul Braşov, un imens lan de porumb transformat în labirint. Supranumit „Labirintul poveştilor“, acesta este un parc de agrement deschis publicului, din august până în septembrie. Este un eco-parc unic în Europa, care atrage mulţi turişti în zonă. Proiectul aparţine Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, iniţiată de Nicolae Marghiol, fondatorul şi preşedintele executiv al organizaţiei. Botoşănean la origine, stabilit în Ardeal pentru studii, Nicolae Marghiol este un tânăr de 30 de ani, îndrăgostit de mediul rural autentic. De formaţie sociolog, Marghiol apreciază frumuseţea şi valorile satului autohton şi face tot posibilul să-l protejeze şi să-l promoveze. În acest scop, în 2010 a înfiinţat Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România“. Ideea i-a venit pe vremea când era la studii de masterat în Belgia, la Liège. Acolo, în timp ce-şi făcea stagiul de practică la Primăria Bruxelles şi la Ministerul Dezvoltării Rurale, i-a cunoscut pe cei de la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din Wallonia“. Apoi a fost în Italia, alături de alţi tineri români, pentru a semna un acord de colaborare cu o asociaţie italiană similară, „I borghi più belli d’Italia“. „M ­ ­ -am întors în România şi am realizat — pe lângă alte iniţiative private — această asociaţie, după modelul valon, francez şi italian. Vrem să creăm un exemplu de dezvoltare şi promovare a satului românesc, după modelul european“, povesteşte Nicolae Marghiol. Într-adevăr, arhitectura, peisajul, tradiţiile şi obiceiurile satului românesc trebuie protejate. Dar pentru aceasta este nevoie de proiecte care să schimbe mentalităţi, să implice instituţiile statului, să convingă autorităţile locale — consiliile locale şi judeţene, primăriile. La acest capitol Nicolae Marghiol pare un om hotărât şi cu multă putere de convingere. Asociaţia sa are deja depuse cereri de finanţare pentru cinci parcuri de agrement, prin Regio: „Labirintul“ din lanul de porumb, care va deveni un labirint permanent din gard viu, „Şcoala de ecologie“ de la Tulcea, „Ferma pedagogică“ de la Timişoara, „Casa Naturii“ din Bacău şi „Parcul de escaladă“ de la Braşov. „Ideea este că satele frumoase trebuie să fie şi turistice, să aibă o infrastructură de bază (şosele, gaz metan, canalizare) şi infrastructură de agrement.“ Aici intervine Nicolae Marghiol, cu proiectele amintite. De pildă, labirintul din lanul de porumb, devenit între timp obiectiv turistic, va fi extins la 7 ha de labirint din gard viu şi va include şi o bază sportivă, camping, şcoală de ecologie, fermă educativă. Tânărul mai are o serie de proiecte care aşteaptă finanţare prin POSDRU şi care vizează formarea profesională în agroturism — cursuri de ghizi montani, produse tradiţionale, animatori pentru parcurile eco etc.
  • 13.
    Dosar ROMÂNIA, DESTINAŢIE TURISTICĂ DE IARNĂ E xistă numeroaseatuuri ca­ re pot face din România o destinaţie turistică de top în Europa. În primul rând, extraordinara diversitate a României. Aproape nimic nu lipseşte din oferta românească: de la turismul montan la cel cultural şi religios, de la traseele viticole la turismul speologic şi de aventură, de la practicarea sporturilor de iarnă la excursiile pentru pescuit sau de cunoaştere a vieţii sălbatice, de la turismul balnear şi spa până la cel de tip citybreak. Şi lista poate continua… În al doilea rând, România se poate lăuda că a men­ inut intacte nenumăţ rate tradiţii populare şi meşteşuguri, de o remarcabilă diversitate, în numeroase regiuni. Aceste atuuri fac din România o destinaţie atractivă în timpul iernii şi în low season. Programul Regio a contribuit într-o mă­ ură importantă la valorificarea s aces­ ui uriaş potenţial. Proiectele fit nanţate prin Regio creează locuri de muncă şi sprijină dezvoltarea durabilă a regiunilor.   Vă prezentăm, în paginile următoare, câteva proiecte finanţate din Regio, realizate în mai multe regiuni ale României, care contribuie la dezvoltarea ofertei turistice în perioada de iarnă şi în afara sezonului de vârf. VLAD BÂRLEANU ALICE-CLAUDIA GHERMAN FEBRUARIE 2014 13
  • 14.
    FOTO: darkclauds.wordpress.com Dosar În lunaiunie s-a dat undă verde celui de-al doilea mare proiect de investiţii în oraşul Râşnov: un ascensor de acces la Cetatea Râşnov, pe plan înclinat. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro M ai exact, atunci s-a semnat contractul de finan­ are cu ţ Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ad­ i­ istraţiei mn Publice — suma totală ­ idicându-se r la 15,3 milioane de lei, din care aproape 6 milioane de lei din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) —, procedura de atribuire a contractului de execuţie fiind în desfăşurare. De la bugetul naţional se alocă 1,3 milioane de lei, urmând ca 7,2 milioane de lei să fie contribuţia beneficiarului. Cetatea Râşnov e uşor de zărit din maşină, de pe drumul european E 14 www.inforegio.ro 574, iar acesta e un avantaj turistic. Fortificaţia se impune de la distanţă, iar călătorul e mânat să vadă ce se ascunde în spatele zidurilor vechi sau cât de departe îşi poate arunca privirea din vârf. Avantajul poate fi anulat, însă, când turistul de ocazie începe să analizeze situaţia: cât îi ia drumul până sus, în cetate, vizita şi drumul înapoi în oraş. De-aici a apărut şi unul dintre argumentele economice ale proiectului de ascensor pe plan înclinat, pentru acces în Cetatea Râşnov: în prezent, din cauza accesului dificil şi pentru că drumul ocoleşte centrul oraşului, potenţialul turistic maxim nu poate fi atins. Iar centrul oraşului Râşnov este el însuşi un obiectiv FOTO: vizitam.blogspot.com CU ASCENSORUL ÎN CETATEA RÂŞNOV! turistic la care localnicii ţin foarte mult. Accesul în cetate se face acum de la bază, pe jos sau cu „titi-carul“. Un alt drum pe jos este din centrul oraşului, urcând dealul cetăţii. Aşa stând lucrurile, era necesar un plan care să asigure accesul mai uşor în cetate, iar acesta vizează un ascensor care va pleca din spatele Casei de Cultură a oraşului, cu staţie de sosire într-o poieniţă din imediata apropiere a Barbacanei Mici. „Acest loc a fost ales strategic, pentru că se ştie că mulţi turişti merg spre cetate cu maşina, folosind drumul spre Poiana Braşov, ceea ce înseamnă că centrul istoric al oraşului Râşnov este ­ntotdeauna ocolit. î
  • 15.
    Dosar FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlulproiectului: „Ascensor plan înclinat Cetatea Râşnov‘‘ • Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială a oraşului Râşnov. • Valoarea totală: 15,35 milioane de lei. Suma eligibilă este de 14,5 milioane de lei, din care contribuţia beneficiarului se ridică la 7,24 milioane de lei. Restul finanţării este asigurat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, — 5,9 milioane de lei, şi din bugetul naţional — 1,3 milioane de lei. • Perioada de implementare este de 17 luni. În ­ oncluzie, obiectivul prin­ ipal c c al micului funicular este atragerea turiştilor în oraş şi abia apoi la cetate“, se menţionează în proiect. Autorităţile sunt sigure că turiştii care vor vizita cetatea vor rămâne impresionaţi de măiestria construcţiei. Toată frumuseţea împrejurimilor poate fi admirată prin binoclul din cetate, iar de la înălţime, întrun loc special amenajat, turiştii pot admira Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Leaota, Baiului, Depresiunea Braşovului şi întreaga Depresiune a Bârsei. În casele din cetate au fost amenajate mici magazine de suveniruri unde turiştii pot găsi, printre altele, obiecte de artă şi cărţi care prezintă istoria şi tradiţia locului. Conform proiectului, sunt res­ pec­ ate prin­ ipiile dezvoltării dut c rabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile prac­ icării turismului pe scară t largă. Dezvoltarea durabilă este cea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Structura proiectului include trei ti­­­ puri de investiţii: sistemul de transport pe cablu, alee de acces, platforma belvedere şi utilităţi. Astfel, pe lângă realizarea propriu-zisă a liftului înclinat, la poalele Cetăţii Râşnov se vor construi: o casierie, un grup sanitar şi un centru de informare turistică, un lift pentru persoane cu dizabilităţi şi un sistem de control al accesului. Pe a doua componentă de investiţii se va construi o alee de acces de la staţia superioară a ascensorului înclinat până la poarta de acces în cetate şi o platformă belvedere. În fine, a treia componentă investiţională prevede realizarea unei reţele de joasă tensiune şi alimentarea cu apă şi canalizare. Liftul înclinat are o lungime de 165 de metri, o diferenţă de nivel de 94 de metri şi un unghi de înclinare de 34 de grade. Viteza de transport va fi de 2,5 metri pe secundă, ascensorul putând realiza aproape 12 ­ urse, dus-înc tors, pe oră. Capacitatea de transport este de 700 de persoane pe oră şi de 30 de persoane pe drum. Durata de realizare a proiectului este de 17 luni, timp în care vor fi create 19 locuri de muncă. Se estimează că, la finalul celui de-al cincilea an de exploatare a investiţiei, numărul de turişti în localitatea Râşnov va creşte de la 7.866 la 8.695 de persoane. Investiţia propusă va susţine această tendinţă de creştere, având în vedere faptul că ascensorul va reprezenta nu doar o modalitate rapidă şi comodă de acces la Cetatea Ţărănească, ci şi o atracţie turistică în sine. În proiect, se mai arată că „starea neco­ espunzătoare“ a căilor de r acces afectează durata de deplasare a turiştilor şi este unul din factorii care descurajează potenţialii vizitatori ai cetăţii. După realizarea noii soluţii tehnice, calea de rulare a ascensorului de 165 de metri lungime va fi parcursă în aproximativ 1 minut şi 10 secunde. Traseu ascensor Cetate UN PROIECT DE DEZVOLTARE DURABILĂ FOTO: SC Primavera Design În interiorul cetăţii, turiştii pot vizita muzeul de artă feudală, unde sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocă, stampe, armuri, porturi specifice secolului şi diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. Printre atracţii: o mască de tortură şi un jug pentru transportarea prizonierilor. FEBRUARIE 2014 15
  • 16.
    Dosar BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE TRANSILVANIEI Lunaoctombrie a anului 2013 a fost termenul-limită pentru finalizarea proiectului de restaurare a 18 biserici fortificate din Transilvania. Cele mai multe dintre ele în ruină, abandonate de autorităţi, uitate sau ignorate de turişti. Beneficiarul, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, spune că proiectul a fost mai amplu decât estimările iniţiale, dar că numărul turiştilor deja a crescut şi merită să aplice pentru un nou proiect în exerciţiul bugetar 2014-2020. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Î n 2008, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice, beneficiarul proiectului „Tezaure fortificate redescoperite“, a depus o cerere de finanţare prin Regio — Axa 5, domeniul care vizează restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe. Argumente pentru susţinerea acestui proiect nu au fost greu de găsit. Puţine din cele 160 de biserici fortificate, situate în sudul Transilvaniei, sunt vizitate de turişti. Deşi aceste ansambluri cu arhitectură diversă reprezintă un patrimoniu cultural european unic şi foarte atractiv, nu sunt cunoscute nici măcar printre adepţii turismului cultural, care vin în România pentru a vizita centrele istorice din Sibiu, Braşov sau Sighişoara. Nu de puţine ori, turiştii interesaţi se găsesc în faţa unor 16 www.inforegio.ro Ansamblul Stejărişu monumente istorice închise, lăsate în mod intenţionat pradă deteriorării. Astfel, în momentul de faţă, nu este exploatat un potenţial turistic însemnat. „Proiectul a fost finalizat din punct de vedere al lucrărilor de construcţie–montaj şi s-au efectuat toate recepţiile la terminarea lucrărilor. Proiectul s-a prelungit totuşi cu 12 luni (până la 15 octombrie 2014), pentru că s-au descoperit picturi murale (fresce) pe suprafeţe întinse, iar sumele care mai erau disponibile au fost redirecţionate pentru conservarea şi restaurarea acestor picturi murale din secolele XIV-XVI în bisericile din Apold, Ighişul Nou şi Curciu“, a declarat Friedrich Gunesch, secretar general al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România. Întârzierea este explicabilă şi prin dificultăţile întâmpinate pe parcursul realizării proiectului, care ţin de experienţa beneficiarului, de partea administrativă sau de cea financiară. „Este foarte greu să creezi şi să menţii o platformă eficientă de dialog şi de implementare cu atâţia arhitecţi, constructori, diriginţi de Ansamblul Sebeş
  • 17.
    Dosar şantier, la carese adaugă ADR Centru şi Autoritatea de Management a programului Regio“, recunoaşte Friedrich Gunesch. În plus, 18 comunităţi rurale şi mic-urbane din patru judeţe — Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş — pot fi o adevărată provocare din punct de vedere birocratic. Din punctul de vedere al finanţării, timpul de verificare este lung, astfel că cererile de rambursare uneori trenează şi nu se poate face plata la timp către executanţi. „Am fost nevoiţi să creăm un fond de rulaj din surse proprii şi din împrumuturi externe, pentru a putea asigura fluxul de lucrări şi plăţi. Acest lucru ar fi fost imposibil de realizat de către comunităţile implicate“, afirmă Friedrich Gunesch. Cu toate acestea, proiectul a fost sprijinit financiar (costurile proiectelor tehnice) de unele unităţi administrativ-teritoriale: Consiliul Ju­ e­ ean d ţ Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş. Un alt punct pozitiv a fost colaborarea foarte bună cu ADR Centru. Ca urmare, 18 comunităţi locale şi tu­ rismul românesc, în general, vor beneficia de conservarea acestui peisaj transilvan unic cu biserici fortificate, ca parte a patrimoniului cultural românesc şi ca obiectiv turistic al Regiunii Centru. O CONTRIBUŢIE MAJORĂ LA DEZVOLTAREA TURISMULUI De la bun început, proiectul nu a prevăzut o reabilitare costisitoare şi de anvergură a câtorva cetăţi, ci a cuprins un număr suficient de mare de obiective, pentru a permite elaborarea unor rute turistice. „Astfel, investind sume relativ mici pentru fiecare obiectiv în parte, se obţine un beneficiu total ridicat“, este unul dintre argumentele proiectului. Acesta a prevăzut, de la caz la caz, modernizarea şi conectarea an­ amblurilor la infrastructura de s orientare şi acces a turiştilor. O altă componentă a proiectului a fost cre- area unui sistem unitar şi modern de indicatoare în incinta şi în exteriorul bisericilor fortificate. Proiectul mai include sis­­ teme de iluminare arhitecturală, pentru evidenţierea ansamblurilor după lăsarea întunericului. Nu a fost ignorată nici componenta de marke­ ing, care urmăreşte t popularizarea intensă şi sistematică a obiectivelor, inclusiv în ţările din vestul Europei. „Iau naştere cooperări şi parteneriate cu administraţia locală şi de stat, cu alte persoane juridice din ţară şi străinătate, cum ar fi asociaţiile saşilor din Germa- Friedrich Gunesch Ansamblul Gârbova Ansamblul Stejărişu nia, Universitatea Tehnică din Viena, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi altele“, ne spune Friedrich Gunesch. Beneficiile concrete ale proiectului sunt importante: aproape 365 de locuri de muncă nou create pe perioada desfăşurării proiectului, din care 18 asigurate pe termen lung. La finalul proiectului, bilanţul va include 11 biserici fortificate cu plastică arhitecturală conservată şi 6 cu frescă conservată, 16 biserici cu rampe Ansamblul Cincşor de acces pentru persoane cu dizabilităţi, iluminare exterioară nouă, sisteme noi de alarmă şi anti-incendiu şi 17 biserici cu grupuri sanitare noi. În plus, turiştii le vor putea găsi mult mai uşor, mulţumită celor 69 de panouri stradale şi indicatoare montate pe drumurile naţionale, judeţene şi locale. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Valoarea totală a proiectului: 22,06 milioane de lei; • Valoarea totală eligibilă: 16,93 milioane de lei, din care: -- Fondul european pentru dezvoltare europeană: 14,39 milioane de lei -- Contribuţia bugetului naţional: 2,2 milioane de lei -- Contribuţia beneficiarului: 0,33 milioane de lei • Sumele pentru contribuţia proprie au fost asigurate de parohiile implicate, de comunităţile din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Sighişoara, de Ministerul Dezvoltării din Germania, de asociaţiile saşilor transilvăneni stabiliţi în Germania şi de unele unităţi administrativ-teritoriale — Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş. FEBRUARIE 2014 17
  • 18.
    Dosar SLĂNIC MOLDOVA DEVINEUN CENTRU DE ATRACŢIE PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ Staţiunea Slănic Moldova se va transforma, până la sfârşitul acestei ierni, dintr-o destinaţie pur balneară, căutată exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de atracţie turistică. Asta promit autorităţile, odată cu omologarea noii pârtii de schi Nemira, care va avea loc la finalul lunii februarie 2014. Prin anvergura investiţiei şi obiectivele realizate, proiectul este unicat atât pentru aplicant, cât şi pentru partener. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro L ocalitatea Slănic Moldova din judeţul Bacău s-a format şi s-a dezvoltat datorită nu­ meroaselor izvoare de apă minerală care au compoziţii variate şi valoroase, care i-au adus statutul de staţiune balneoclimaterică. Poate şi din lipsa unui marketing susţinut, pentru o bună perioadă de timp, Slănic Moldova a intrat într-un con de umbră, ca majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din ţară, altădată extrem de căutate. Decăderea staţiunii a fost influenţată şi de interese imobiliare, şi de lipsa de interes pentru turism. Spaţiile de cazare au fost vândute, revândute, retrocedate sau lăsate în paragină. 18 www.inforegio.ro Complexul de agrement „Schi Parc Slănic Moldova“, un proiect atipic din punctul de vedere al termenului de finalizare, poate să schimbe această situaţie. Consiliul Judeţean Bacău şi partenerul său, Consiliul Local Slănic Moldova, au vrut să inaugureze în avans domeniul schiabil, pentru a profita de iarna 2013-2014 şi a atrage astfel cât mai mulţi practicanţi ai sporturilor de sezon. De aceea, pârtia de schi Nemira va fi omologată cu aproximativ două luni mai devreme. Iniţial, autorităţile şi-au propus o ţintă chiar mai ambiţioasă, decembrie 2013: „Condiţiile meteo au determinat decalarea datei limită de finalizare a procesului de omologare. După graficul proiectului, această activitate trebuia să se finalizeze în aprilie 2014“, a declarat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. Complexul este proiectat ca un ansamblu de servicii integrate, cu un serviciu de bază — pârtia de schi, un set de servicii necesare serviciului de bază — telescaun, serviciu de salvamont, facilităţi şi echipamente de protecţie pentru schiori — şi servicii adăugate: maşină de bătut zăpada, o instalaţie de iluminat nocturn, o instalaţie de zăpadă artificială, o şcoală de schi şi servicii de închiriere de echipamente specifice. Pârtia de schi este situată în partea de nord a staţiunii Slănic Moldova, la o altitudine de 720 de metri (punctul cel mai înalt, de plecare). Are o lungime pe înclinare de 1.414 metri, o lăţime medie de 38
  • 19.
    Dosar este de 95%,iar contribuţia oraşului Slănic Moldova — de 5%. De asemenea, potrivit acordului de parteneriat, fiecare partener participă la beneficiile şi pierderile aferente administrării obiectivului realizat prin proiect în proporţie de 50%. „Prin acest proiect, oraşul Slănic Moldova va beneficia de elemente de atracţie mai multe şi mai diverse faţă de ceea ce există în prezent: va fi o staţiune pentru toate vârstele, plină de dinamism şi culoare“, afirmă preşedintele Dragoş Benea. Proiectul şi-a propus să atragă pe pârtia de schi Nemira toate persoanele din judeţele Moldovei şi din Republica Moldova care doresc să schieze, la nivel de începători-agrement. Ţinta vizată reprezintă, în această etapă de debut, aproximativ 0,7% din ­ opulaţia p însumată a acestor teritorii. „Estimăm o creştere a numărului de turişti, respectiv schiori, de 27.500 în primul an şi de peste 35.000 în al optulea an de funcţionare, cu un ritm mediu anual de creştere de aproximativ 3%“, mai spune preşedintele CJ Bacău. După cum se arată în analiza cost–beneficiu, perioada de amortizare a investiţiei este estimată la aproximativ 14-15 ani. de ­ etri, o diferenţă totală de nivel m de 240 de metri şi o pantă medie de 17,6%. Această înclinaţie o încadrează în categoria pârtiilor uşoare şi, implicit, îi conferă un grad de atractivitate ridicat. Capacitatea de primire optimă este de aproximativ 600 de schiori. Tarifele orientative pentru accesul cu telescaunul pe pârtia de schi Nemira sunt cuprinse între 5 lei de adult (3 lei de copil) pentru o urcare şi 50 de lei de adult (30 de lei de copil) pentru 12 urcări. Există şi un tarif pentru 6 urcări: 20 de lei de adult şi 15 lei de copil. Un abonament de o zi va costa 60 de lei de adult şi 40 de lei de copil, iar un abonament de două zile — 100 de lei de adult şi 60 de lei de copil. Tarifele sunt aproximative până la aprobarea finală, prin Hotărârea Consiliului Judeţean. O DESTINAŢIE PENTRU TOATE VÂRSTELE Beneficiarul proiectului este judeţul Bacău, în parteneriat cu oraşul Slănic Moldova prin autorităţile sale deliberative: Consiliul Judeţean Bacău şi Consiliul Local Slănic Moldova. Acordul de parteneriat între cele două instituţii a fost semnat în noiembrie 2011. Cele două părţi s-au asociat şi pentru administrarea şi exploatarea obiectivului realizat în urma implementării proiectului „Schi Parc Slănic Moldova“. Contribuţia judeţului Bacău la cheltuielile totale de funcţionare ale pârtiei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Schi Parc Slănic Moldova‘‘ • Finanţat din Regio, Axa prioritară 5 — Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului • Buget total: 25 milioane de lei, din care: - FEDR: 8,68 milioane de lei - ontribuţia beneficiarului: C 11,7 milioane de lei - TVA: 4,8 milioane de lei. • Beneficiar: Consiliul Judeţean Bacău FEBRUARIE 2014 19
  • 20.
    Dosar GORJUL VA AVEAUN SISTEM INTEGRAT DE SALVARE MONTANĂ FOTO: www.infotravelromania.ro În februarie 2014 este programată intrarea în funcţiune a sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj — un proiect esenţial pentru siguranţa turismului local şi pentru dezvoltarea economică a judeţului. Probleme în implementarea proiectului au fost destule, de la intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial, până la limitări legislative privind locurile de muncă, dar în final au fost depăşite. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro Z ona montană a Gorjului este recunoscută prin potenţialul şi diversitatea activităţilor turistice montane, cel mai bun exemplu fiind programul „România Gorj Aventura“, cel mai complex program turistic de aventură montană din România. La lansarea sa, la Târgul Naţional de Turism al României din anul 2004, a fost declarat „cel mai atractiv program turistic lansat de touroperatori, în România“. Progra- 20 www.inforegio.ro mul propune activităţi sportiv-turistice ca rafting, speologie în peşteri şi avene, canyoning şi cascade, scufundări în ape libere şi în peşteri, alpinism, escaladă, rapel, tiroliană, mountain-bike, cicloturism, drumeţie, trekking, căţărare pe gheaţă, schi alpin, schi tură, drumeţie cu ATV şi snowmobile. „Toate sunt activităţi foarte atractive, cerute de turişti, dar care impun asigurarea unor servicii impecabile de asistenţă de salvare montană şi de altă natură — precum activităţile de marcare, amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane, cu- răţirea, repararea şi îmbunătăţirea potecilor, a cablurilor şi a lanţurilor de sprijin, a copertinelor şi punţilor peste ape, verificarea traseelor de rafting şi canyoning, identificarea punctelor periculoase“, spune Florin Achim, managerul de proiect. Proiectul urmăreşte creşterea numărului de turişti cu minim 20%, în cinci ani după finalizarea investiţiei. Implementarea proiectului are o contribuţie majoră la dezvoltarea formelor de turism în judeţul Gorj şi, implicit, la realizarea obiectivelor domeniului major de intervenţie 5.2 din Regio. „Ţinând cont de evoluţiile globale ale pieţei turistice, dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, implicit a turismului montan, este o condiţie absolut necesară pentru a pune în valoare condiţiile socio-climatice şi de relief, în condiţiile concurenţei mondiale“, arată managerul de proiect. Astfel, valorificarea atracţiilor turistice din judeţ contribuie la creşterea economică a unor zone aflate în declin, transformându-le în aşezări atractive pentru turişti. În plus, realizarea acestui proiect poate rezolva în totalitate dificultăţile mari pe care le are Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, legate de logistică, acoperire în teren, dotare, micşorarea timpului de răspuns la alarmă. Astfel, se reduce perioada de recuperare post-accident, asigurând turiştilor şi localnicilor care lucrează în areal montan un serviciu absolut necesar, de nivel competitiv pe plan european. Concret, au fost deja amenajate 9 posturi salvamont, prin construirea a 6 clădiri şi reabilitarea a 3 clădiri existente, dintre care o fostă şcoală generală din satul Pleşa, în apropiere de oraşul Bumbeşti-Jiu.
  • 21.
    Dosar Celelalte două clădirireabilitate se află în oraşul Tismana şi în satul V ­ aidei, comuna Stăneşti, iar cele nou construite — în Polovragi, Baia de Fier (în zona turistică Corneşul Mare — Rânca, punctul Coada Râncii), în satul Baia de Fier, în Runcu, Padeş şi Schela. În luna septembrie 2013 a fost finalizată recepţia lucrărilor, iar în acest moment fiecare post Salvamont are mobilierul montat. Dotările şi echipamentele specifice de salvare montană achiziţionate sunt depozitate, deocamdată, la sediul central al Serviciului Public Salvamont Gorj. Printre acestea se numără tărgi de vară, 9 sisteme de radiocomunicaţii, un soft de monitorizare radiocomunicaţii, 5 repetoare duplex de radiocomunicaţii, motofierăstraie, truse de prim ajutor, aparatură de avertizare sonoră, altimetre, tărgi speciale pentru subteran, staţii meteo şi proiectoare. De asemenea, salvamontiştii vor beneficia de echipamente de ultimă generaţie, inclusiv binocluri, sisteme GPS, defibrilatoare, echipamente IT. Una dintre probleme rămâne însă cea a locurilor de muncă. Prin cererea de finanţare a fost prevăzută crearea a 9 locuri de muncă noi, FOTO: beneficiar proiect ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ GENERAŢIE PENTRU SIGURANŢA TURIŞTILOR de administratori ai bazelor Salvamont. „În condiţiile aplicării acestor prevederi legale, UAT Judeţul Gorj a înfiinţat, până la această dată, posturile de administratori baze Salvamont, pentru care urmează a fi prevăzute cheltuielile de personal şi, ulterior, va demara procesul de ocupare a acestora, după aprobarea procedurii de transmitere a solicitărilor de ocupare de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Facem precizarea că aceste baze Salvamont nu pot fi funcţionale decât în condiţiile existenţei acestui număr minim de personal de administrare“, mai spune Florin Achim. Alte două dificultăţi apărute, dar depăşite în acest moment, au fost intrarea în insolvenţă a proiectantului iniţial al documentaţiei tehnice şi lipsa unor costuri ce trebuia prevăzute în bugetul proiectului. Astfel, asistenţa tehnică de specialitate nu a putut fi asigurată pe toată durata lucrărilor. Potrivit managerului de proiect, UAT Judeţul Gorj a reziliat contractul. Aceste proceduri au întârziat demararea lucrărilor cu 9 luni. Apoi, acelaşi proiectant nu a estimat şi nu a prevăzut în devizul general costurile necesare branşamentelor electrice trifazate, pentru cele nouă clădiri, ceea ce a dus la întârzierea punerii în funcţiune a echipamentelor. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI FOTO: beneficiar proiect • Obiectiv: Realizarea sistemului integrat de Salvare Montană al judeţului Gorj • Bugetul total: 9,16 milioane de lei, din care cheltuieli eligibile — 7,19 milioane de lei. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1,71 milioane de lei. 98% din cheltuielile eligibile sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. • Beneficiar: Consiliul Judeţean Gorj. FEBRUARIE 2014 21
  • 22.
    Dosar „LA STEJARII“: TURISMDE TOP, LA DOI PAŞI DE BUCUREŞTI ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro Î n pădurea Băneasa, în mijlocul unei oaze de verdeaţă şi aer curat, departe de zgomotele Capitalei, s-a deschis un complex luxos de agrement: „La stejarii“/ „Stejarii Country Club“. Iniţiativa privată a celor de la Medusa Hotel Internaţional a fost sprijinită de fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Regio, Axa Prioritară 5 — Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea ca- 22 www.inforegio.ro lităţii serviciilor turistice. Complexul de agrement „La stejarii“ a fost construit cu scopul de a îmbunătăţi şi diversifica serviciile turistice în zona Capitalei. Iniţiatorii şi susţinătorii proiectului speră ca acesta
  • 23.
    Dosar FIŞA TEHNICĂ APROIECTULUI • Titlul proiectului: „La stejarii‘‘/ „Stejarii Country Club‘‘ • Buget total: 82,4 milioane de lei; Buget eligibil 59,2 milioane de lei, din care FEDR 35,2 milioane de lei, reprezintă 59,5% din valoarea eligibilă. • Durata de implementare a proiectului: 27 de luni. să crească cu peste 16% numărul de turişti din Bucureşti, în cinci ani de la finalizarea investiţiei. Conceptul care stă la baza noului complex de agrement „La stejarii“ este crearea unei baze sportive integrate — all in one — cu un design inovator, care să ofere servicii ospitaliere, accesibile şi personalizate pentru fiecare dintre clienţii complexului, nu doar pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice, ci şi pentru relaxare şi confort. Astfel, proiectul a îmbogăţit zona de nord a Capitalei cu o infrastructură de agrement cu o capacitate de 814 locuri şi 70 de locuri de muncă permanente în sectorul turistic. Pădurea Băneasa este mai bine valorificată turistic, iar beneficiarii proiectului se vor bucura de o gamă variată de servicii: sporturi, fitness, piscină, divertisment. După estimări, vor beneficia de această unitate nouă de agrement circa 109.500 de turişti români şi străini care vor utiliza facilităţile şi serviciile complexului şi peste 100.000 de bucureşteni care vor dori să apeleze la oferta complexului „La stejarii“. VALOARE ADĂUGATĂ OFERTEI TURISTICE A CAPITALEI Existenţa complexului aduce beneficii atât celor 70 de angajaţi ai complexului, cât şi hotelurilor care oferă cazare în nordul Bucureştiului şi autorităţilor locale din sectorul 1, prin impozitele şi taxele locale pentru activităţile desfăşurate în cadrul complexului. Iar prestatorii de servicii şi furnizorii de produse necesare operării complexului vor fi beneficiarii indirecţi ai acestui proiect. Facilităţile oferite de complexul „La stejarii“ sunt: pistă de scrimă, săli pentru evenimente, sală pentru box, cluburi pentru copii şi adolescenţi, jacuzzi, saune uscate şi umede, teren exterior de joacă pentru copii, studio de arte marţiale, piscine, centru de fitness, terenuri de tenis, studio privat de antrenament, studio de pilates şi yoga şi multe altele. La capitolul servicii, „Stejarii Country Club“ oferă consiliere nutriţională, lecţii de sport, evenimente sociale, antrenament de grup, antrenament individual etc. Complexul ocupă un teren cu o suprafaţă de 15.000 mp, construcţia în sine totalizând 22.000 mp, la un regim de înălţime S+P+1E. Contractul de finanţare nerambursabilă pentru „La stejarii“ a fost semnat pe 27 septembrie 2011 cu fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Turismului (actualul Minister al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. FEBRUARIE 2014 23
  • 24.
    Dosar PENSIUNEA VILA MARALD— SINAIA, OBIECTIV TURISTIC REALIZAT CU FONDURI REGIO În Sinaia, aproape de drumul care duce spre Cota 1400, înconjurată de un superb peisaj montan, turiştii întâlnesc Pensiunea Vila Marald, cotată cu trei stele. Capacitatea de cazare a pensiunii a fost extinsă anul trecut, cu ajutorul programului Regio – axa prioritară 5, Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro A dministratorii pen­ iunii au s reuşit în cursul anului 2013 să extindă spaţiul de cazare, să amenajeze parcarea, branşamentele utilităţilor şi să împrejmuiască terenul din jurul clădirii. Astfel, cei de la Marald au încheiat anul 2013 relaxaţi, deoarece majoritatea dotărilor au fost achiziţionate în cursul anului şi activitatea s-a putut desfăşura în condiţii bune. În plus, au obţinut în luna decembrie şi clasificarea pentru extinderea realizată prin proiect. Cornelia Neagoe, administratorul firmei SC ALPA SRL — beneficiarul fondurilor Regio — ne-a împărtăşit din experienţa sa în obţinerea fondurilor Regio, cu urcuşuri şi coborâşuri: „În primul rând, trebuie să vă spun că toată această extindere şi dotările necesare nu puteau fi realizate din finanţarea proprie a firmei: fondurile obţinute prin Regio erau vitale“, a ţinut să puncteze Cornelia Neagoe. Administratorul ALPA ne-a vorbit şi despre benefici­ ile finalizării proiectului şi aspectele pozitive ale finanţării Regio: „Prin realizarea extinderii, sperăm că am reuşit să creăm un plus de imagine staţiunii Sinaia şi turismului românesc. Situaţia în zonă a fost îmbunătăţită prin ridicarea standardelor de cazare a turiştilor. Au fost multe zile când turiştii străini au încheiat sejurul la vila noastră felicitându-ne 24 www.inforegio.ro pentru condiţiile oferite. Am semnat contracte inclusiv cu agenţii din Republica Moldova care, până acum, alegeau ca loc de sejur în special staţiunea Braşov. Anul acesta, în ianuarie, au ocupat vila noastră la capacitate maximă. Din păcate, turiştii care vin în fiecare week-end ne spun cât de mult stau în trafic în zona Comarnic-­ Sinaia. Ne dorim, ca şi ei, realizarea autostrăzii care să descongestioneze traficul pe Valea Prahovei.“ OBSTACOLE DEPĂŞITE Desigur, în realizarea obiectivului societăţii ALPA au existat şi obstacole. „Cea mai mare dificultate am simţit-o când ne-a fost retrasă prefinanţarea. Am depus foarte mult efort să găsim o bancă şi să-i convingem să ne acorde documentele necesare şi prea puţin timp ­ e-am bucurat de acest ajun tor. Atunci am început să simţim cât de greu e să faci rost de bani să plăteşti facturile într-o perioadă de criză. Acum, spre finalul proiectului, ne-am bucurat de noua Cerere de plată, cu sistemul care implică doar o plată a cofinanţării — păcat că noi eram deja la final“, a declarat Cornelia Neagoe, administratorul SC ALPA SRL Planurile pentru anul 2014 includ crearea unui centru SPA în
  • 25.
    Dosar p ­ ensiunea VilaMarald. „Există o zonă la demisol unde ar putea fi realizat un centru spa. De asemenea, a fost pregătit un spaţiu pentru crearea unei saune. Tot în planurile de viitor intră posibilitatea achiziţionării de aparatură medicală pentru tratament reumatic şi neuromotor. Sinaia are o singură locaţie care deţine aşa ceva şi, ca staţiune care se bucură de factori de climă extraordinari pentru refacerea sistemului nervos (ionizarea aerului), ar fi oportună şi o asemenea investiţie în domeniul spa. Avem în ţară multe staţiuni balneo-climaterice învechite. Am putea să promovăm tratamentele şi pe unităţi de cazare mai mici, dar care oferă condiţii mult mai bune de cazare şi masă. Totuşi, acest lucru impune cheltuieli mari, deoarece este nevoie de aparatură şi de un lift. O firmă mică nu îşi poate permite o astfel de investiţie, fără ajutor financiar“, crede Cornelia Neagoe. De altfel, administratorul ALPA are în vedere accesarea de noi fonduri Regio în perioada 20142020: „Sincer, dacă vor rămâne condiţiile de acum, doar cu plata părţii de cofinanţare prin Cereri de plată, totul e mult mai uşor de accesat, proiectele se vor termina mult mai repede, iar efortul beneficiarilor va fi mai mic. De fapt, aceasta e problema de care se sperie oricine ar dori să acceseze fonduri Regio. Dacă această problemă e rezolvată, restul lucrurilor merg de la sine. Nu este foarte greu“, a adăugat Cornelia Neagoe. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Extinderea pensiunii Marald, amenajarea unei parcări, branşamente utilităţi, ziduri de sprijin, împrejmuire teren, în staţiunea Sinaia, judeţul Prahova • Buget: 3,49 milioane de lei, din care 1,87 milioane de lei asistenţă nerambursabilă • Beneficiar: SC ALPA SRL FEBRUARIE 2014 25
  • 26.
    Regiuni europene FINALISTELE PREMIILORREGIOSTARS LA CATEGORIA CITYSTAR: PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN TRANSPORT PUBLIC URBAN SUSTENABIL În fiecare an, Comisia Europeană, prin DG Regio, premiază bunele practici în dezvoltare regională, evidenţiind proiectele originale şi inovatoare, care ar putea fi surse de inspiraţie pentru alte regiuni. Aceste proiecte sunt distinse cu Premiile RegioStars. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro C ele mai bune proiecte ale anului 2013 au fost prezentate de Comitetul Regiunilor, în timpul Săptămânii europene anuale a regiunilor şi oraşelor — OPEN DAYS, ediţia a ­ I-a, X din octombrie 2013. Câştigătorii premiilor RegioStars vor fi anunţaţi de comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn, la ceremonia de premiere de la Bruxelles, pe 31 martie 2014. În acest număr vă prezentăm proiectele de transport urban sustenabil, selectate pentru gala finală. Transportul urban rapid, sigur şi nepoluant, contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi reprezintă, în acelaşi timp, un argument pentru îmbunătăţirea ofertei turistice a regiunilor respective. „ECOLOGICAL TRANSPORT“ — GDYNIA (PL) Situat aproape de metropola Gdańsk şi cu o istorie de 70 de ani în domeniul transportului auto electrificat (din 1943), oraşul polonez Gdynia a realizat un proiect de modernizare a reţelei de troleibuze, finanţat prin Programul Operaţional „Voievodatul Pomorskie“. Pentru a creşte competitivitatea transportului public într-o zonă a Poloniei aflată în plină dezvoltare, autorităţile din Gdynia au constatat că este nevoie de reabilitarea reţelei electrice şi de modernizarea flotei de autovehicule, păstrând un preţ accesibil al biletelor. Au fost achizi- Gdynia (pagina web pentru copii a proiectului) 26 www.inforegio.ro ţionate 28 de troleibuze noi pentru cele 12 linii, dintre care două fac legătura cu staţiunea învecinată Sopot, situată la Marea Baltică. Liniile electrice, care se întind pe 96 de km, cât totalizează rutele troleibuzelor, au fost refăcute, iar operatorul PKT a depus eforturi pentru îmbunătăţirea serviciilor, care nu au rămas fără rezultate. Numărul de pasageri a crescut în urma finalizării proiectului. „TICKET TO KYOTO (T2K)“ — BRUXELLES, BIELEFELD, MANCHESTER, PARIS, ROTTERDAM Cinci companii de transport public urban — moBiel (Bielefeld, Germania), RATP (Paris, Franţa), RET (Rotterdam, Ţările de Jos), STIB (Bruxelles, Belgia) şi TFGM (Manchester, Regatul Unit) — şi-au unit forţele pentru a implementa strategii de modernizare a serviciilor prin tehnologii novatoare, care să reducă emisiile de dioxid de carbon. Proiectul „Ticket to Kyoto“ (Bilet pentru Kyoto) a debutat în 2010, finanţat în proporţie de 50% de Programul UE de Convergenţă INTERREG IVB NWE (Nord-Vestul Europei). Conform datelor din proiect, încă dinainte de finalizarea acestuia (2014), mijloacele de transport în comun din cele cinci oraşe vor folosi mai puţini combustibili fosili şi vor emite mai puţine substanţe poluante şi gaze cu efect de seră.
  • 27.
    Regiuni europene „SWANSEA CITYBUS STATION“ — SWANSEA (UK) Kielce În primă instanţă, partenerii din proiect s-au mobilizat pentru a face schimb de bune practici, pentru a obţine o scădere rapidă a emisiilor de CO2 fără investiţii masive. În al doilea rând, au fost demarate 14 proiecte de investiţii pentru producţia de energie verde, în valoare totală de peste 7 milioane de euro. Ulterior, cu sprijinul autorităţilor locale şi al guvernelor din cele cinci ţări, participanţii la proiect au dezvoltat planuri strategice prin care reţelele de transport din respectivele oraşe să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2020. În fine, operatorii respectivi au desfăşurat campanii de sensibilizare a călătorilor privind încălzirea globală şi au încurajat locuitorii oraşelor să folosească mai mult mijloacele de transport nepoluante. „TRANSPORT IN KIELCE“ — KIELCE (PL) Scopul proiectului „Dezvoltarea sistemului de transport public în Zona Metropolitană a oraşului Kielce“, încheiat în noiembrie 2013, a fost de a creşte competitivitatea regiunii şi a îmbunătăţi calitatea in- frastructurii rutiere şi a transportului public. Acest obiectiv a fost atins prin refacerea a peste 5 kilometri de drumuri şi construcţia a patru bucle de întoarcere şi 14 alveole pentru autobuze. Cei 205.000 locuitori din ­ ielce K se bucură acum de mai multă mobilitate, graţie inaugurării a 13 noi rute de transport public, pe care rulează 40 de autobuze noi. Pe lângă mai multe soluţii de transport în regiune, călătorii se bucură de mai mult confort, de accesul la 20 de automate de bilete şi la noi facilităţi sanitare în mai multe noduri de transport aglomerate. În plus, 24 de panouri electronice oferă informaţii în timp real despre ora de sosire a autobuzelor în staţii. Proiectul a fost realizat cu bani proveniţi din Programul Operaţional „Dezvoltarea Poloniei de Est“. Deoarece în 2012, rata şomajului în voievodat se situa la 16%, fiind chiar mai mare (19%) în Zona Metro­ politană a oraşului Kielce, autorităţile regionale din voievodatul Świętokrzyskie anticipează că datorită posibilităţilor sporite de deplasare, piaţa muncii va deveni mai dinamică în acea regiune care se confruntă cu un şomaj ridicat. Noua autogară a oraşului Swansea, din Ţara Galilor (UK), a fost inaugurată în decembrie 2010, după un an şi jumătate de lucrări de reabilitare, finanţate prin Programul UE de Convergenţă „West Wales and the Valleys“. Vechea clădire, datând din 1979 şi tot mai degradată în anii 2000, a fost modernizată. Astăzi, clădirea rivalizează cu obiectivele turistice din imediata apropiere: centrul comercial Quadrant şi Teatrul Mare. Noua autogară Swansea este construită din largi panouri de sticlă pe structură de oţel, contrastând cu vechiul edificiu prin curăţenie, luminozitate şi spaţiile largi, aerisite, chiar şi la orele de vârf. Mii de pasageri se îmbarcă zilnic de la cele 20 de peroane pentru curse locale şi 3 pentru curse naţionale. Conexiunile de transport sunt mai bune spre toate punctele oraşului, Cardiff (capitala Ţării Galilor) şi principalele aeroporturi londoneze (Heathrow şi Gatwick). Persoanele cu dizabilităţi nu mai au dificultăţi la urcarea în autobuz, datorită rampelor de acces speciale şi toţi călătorii se simt în siguranţă, inclusiv noaptea. Staţia are propria echipă de securitate (station rangers), care asigură paza şi servicii excelente de relaţii cu publicul, răspunzând întrebărilor privind rutele şi programul curselor. Staţia de autobuz Swansea FEBRUARIE 2014 27
  • 28.
    Regiuni europene LIÈGE: RENOVAT,MUZEUL GRAND CURTIUS DEVINE MOTOR AL ECONOMIEI LOCALE Între 50.000 şi 100.000 de turişti trec, anual, porţile Muzeului Grand Curtius din Liège, graţie unei investiţii totale de circa 50 milioane de euro, dintre care 6.020.000 de euro au fost alocaţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 20002006. Afluxul considerabil de turişti contribuie la dezvoltarea economiei din oraşul Liège, fiind, în acelaşi timp, un exemplu de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural. BOGDAN MUNTEANU un al treilea, de artă religioasă şi artă mosană. Reorganizarea a facilitat crearea a două circuite tematice pentru turişti şi a unui serviciu educativ care face legătura dintre muzeu şi vizitatori. Aceştia pot opta pentru vizite individuale, cu ghizi specializaţi, sau chiar pentru organizarea propriilor evenimente în muzeu. În prezent (2014), biletul care oferă acces unui adult la colecţiile permanente costă 9 euro, cu o re­ ucere la 5 euro pentru grupuri, d seniori, şomeri sau studenţi, în timp ce copiii sub 12 ani au intrare gratuită. Pentru colecţiile temporare, preţurile sunt la jumătate. regio@mdrap.ro E forturile financiare comune ale UE, ale autorităţilor locale din Liège, ale Regiunii valone şi ale Comunităţii franceze din Belgia, împreună cu cei opt ani de muncă migăloasă a echipelor de constructori şi restauratori au făcut din muzeu o atracţie pe care niciun vizitator al oraşului nu o poate trece cu vederea. În plus, complexul muzeal este un motiv de mândrie pentru localnici, dintre care 10.000 i-au călcat porţile numai în primul weekend după inaugurare, în toamna lui 2009. Muzeul Grand Curtius oferă o călătorie în timp, prin colecţiile sale de artă religioasă, de arme din diferite epoci (peste 5.200 de exponate) şi artefacte regionale sau din întreaga lume. Cele mai vechi obiecte expuse datează de acum aproape 7.000 de ani. În afara exponatelor, una dintre clădiri are ea însăşi valoare de patrimoniu, fiind construită la începutul secolului al XVII-lea ca reşedinţă pentru Jean Curtius, industriaş care furniza muniţie armatei spaniole. Conacul lui Curtius a fost construit din straturi alternative de cărămidă roşie şi piatră, cu ferestre în stilul caracteristic acelei epoci — aşa-numita artă mosană, care a luat naştere în văile fluviilor Meuse şi Rin. 28 www.inforegio.ro Investiţiile pentru proiect pot fi clasificate în trei categorii principale: cele pentru echipamente tehnice şi clădiri (48,5%), pentru muzeografie şi scenografie (24,5%) şi pentru renovarea clădirii de pe strada Maastricht (reşedinţa ­ urtius). O C a patra categorie (11,5%) a inclus cheltuielile pentru activităţi de marketing şi pentru sondajele de opinie privind aşteptările publicului vizitator — pentru că scopul proiectului nu a fost simpla reabilitare, ci creşterea atractivităţii muzeului. În afara renovării, s-a efectuat şi o reorganizare a colecţiilor. Ele sunt împărţite acum în trei muzee specializate: unul de arme, unul de arheologie şi arte decorative şi FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: Renovarea Muzeului Grand Curtius din Liège, Belgia • Contribuţie din Fondul European pentru Dezvolvare Regională: 6.020.000 euro • Beneficiari: Oraşul Liège, Regiunea valonă, Comunitatea franceză • Adresă web: http://www. grandcurtiusliege.be/
  • 29.
    Regiuni europene COLECTARE SELECTIVĂA DEŞEURILOR, ÎN FIECARE CASĂ DIN ORAŞUL PORTUGHEZ MAIA În oraşul Maia din nordul Portugaliei gradul de colectare selectivă a deşeurilor a crescut, în urma implementării proiectului „Ecoponto em Casa“, desemnat printre finaliştii Regiostars la categoria Creştere durabilă: creştere economică verde şi de locuri de muncă prin Bioeconomie. În valoare totală de 2,5 milioane de euro, proiectul a primit o finanţare europeană de 1,5 milioane de euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ (Noul Nord). BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro Î ncepând cu luna octombrie 2012, fiecare locuinţă din municipalitatea cu 135.000 de locuitori a primit câte un set de patru containere de gunoi (pentru hârtie şi carton, ambalaje, sticlă şi resturi menajere) din partea companiei publice de salubritate Maiambiente. În total, au fost distribuite circa 70.000 de pubele pe roţi echipate cu tehnologie RFID (identificare prin frecvenţă radio) care permite identificarea şi monitorizarea fiecărui container. Simultan, a fost demarată o campanie de informare a cetăţenilor privind importanţa separării deşeurilor în fiecare casă. Distribuirea pubelelor a fost făcută prin maşini cu însemnele proiectului, s-au împărţit pliante, iar oraşul a fost împânzit cu panouri care să informeze despre noul sistem de colectare a gunoiului. Receptivitatea populaţiei la noul model de colectare „a fost excepţională“, a constatat Carlos Mendes, director Maiambiente, citat pe siteul companiei. Colectarea materialelor reciclabile a crescut cu 11% în 2013 faţă de procentul obţinut în 2012, rezultatul fiind „dincolo de aşteptări“, adaugă directorul. În acelaşi interval, colectarea nediferenţiată s-a redus cu 8,5%. Cea mai mare creştere (61%) a fost înregistrată la categoria ambalaje, unde s-au colectat 2.341 tone în 2013, faţă de 1.454 tone în 2012. Locuitorii din Maia au contribuit la strângerea a 2.963 tone de sticlă în 2013, ceea ce a reprezentat o creştere de 36% faţă de cele 2.176 tone colectate în 2012. O creştere FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: Ecoponto em Casa • Valoarea totală: 2.500.000 euro • Contribuţie fonduri europene: 1.500.000 euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ • Beneficiar: Municipalitatea Maia, Portugalia • Adresă web: www.ecopontoemcasa.pt/ de 25% s-a constatat la hârtie, cu 3.010 tone adunate în 2013 faţă de 2.407 tone în 2012. Prin tehnologia RFID cu care sunt dotate pubelele poate fi identificat fiecare producător de deşeuri din Maia şi datele culese vor permite facturarea în funcţie de cantitatea de deşeuri efectiv produse în fiecare locuinţă. Până la sfârşitul anului 2014, compania Maiambiente va stabili un nou model de facturare, potrivit căruia cine colectează mai multe deşeuri reciclabile va plăti mai puţin pentru serviciul de salubritate. „Oamenii trebuie să simtă că prin comportamentul lor se poate genera un beneficiu“, consideră Mendes. Colectarea selectivă la domiciliu aduce deja economii de 300.000 euro pe an pentru compania Maiambiente, ceea ce înseamnă că proiectul „Ecoponto em Casa“ şi-a îndeplinit scopul de optimizare a procesului de colectare a deşeurilor în oraş şi a contribuit la un serviciu de salubritate eficient şi durabil. FEBRUARIE 2014 29
  • 30.
    Informaţii utile AGENDA Berlin, Germania,10-12 martie 2014 SIMPOZIONUL ANUAL AL FONDURILOR EUROPENE Cea de-a 9-a ediţie a simpozionului organizat de Academia Europeană pentru Fiscalitate, Economie şi Drept reuneşte sute de experţi în accesarea fondurilor UE, care vor avea ocazia de a face schimb de informaţii şi bune practici în domeniu. Pe lângă împărtăşirea de experienţe privind închiderea programelor operaţionale din exerciţiul financiar 2007-2013, la ediţia din acest an, invitaţii vor primi informaţii relevante de la experţi din instituţii naţionale şi europene despre noile programe operaţionale din perioada 2014-2020. Detalii la: http://europa.eu/newsroom/calendar/event/464138/9th-european-annual-symposium--eu-funds-2014 Bucureşti, România, 13-16 martie 2014, Organizator: Romexpo TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI Târgul de Turism al României este organizat de Romexpo de două ori pe an. La ediţia din martie sunt prezentate oferte şi atracţii turistice, atât din România, cât şi din străinătate, incluzând: turism cultural, rural sau de business, turism de tratament, destinaţii exotice, croaziere sau turism de aventură. Sunt aşteptate să-şi expună ofertele agenţiile de turism, producătorii de gadget-uri şi de accesorii pentru vacanţă şi producătorii de rulote. Bruxelles, Belgia, 18 martie 2014 ZIUA SOCIETĂŢII CIVILE 2014, DINCOLO DE AGENDE ŞI MANIFESTE: CE FEL DE EUROPĂ NE DORIM? Organizată de Comitetul Economic şi Social (EESC) la sediul instituţiei din Bruxelles, conferinţa invită reprezentanţi ai ONG-urilor din Europa să pună în discuţie modalităţile prin care dimensiunile economică, socială şi civică ale cetăţeniei europene pot să contribuie la îndeplinirea aşteptărilor cetăţenilor de la proiectul european. Lucrările conferinţei se vor baza pe Planul de Acţiune pentru Europa privind principalele direcţii de politică europeană pentru următorii ani, document pe care EESC îl elaborează în prezent. Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2014 RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 3 1. c) 2. b) 3. a) 4. d) ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro 30 www.inforegio.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro
  • 31.
    Alt fel deştiri Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume E oficial! Cei mai iubiţi turişti din lume sunt japonezii! A ceasta este concluzia unui studiu realizat printre hotelieri de către Institutul TNS Infratest. Studiul a relevat şi cine sunt, potrivit hotelierilor, şi cei mai zgârciţi turişti. Potrivit France Presse, evaluarea turiştilor a fost făcută în 27 de ţări, pe baza a nouă criterii, de la politeţe la generozitate, pornind de la opiniile exprimate de aproximativ 40.000 de hotelieri din întreaga lume. Turiştii francezi sunt „blamaţi‘‘ pentru că vorbesc urât, nu cunosc limbi străine, nu sunt generoşi şi politicoşi şi, mai ales, nu lasă bacşiş. În schimb, japonezii sunt consi­ deraţi turişti de nota 10: politicoşi, discreţi şi interesaţi de obiectivele turistice. Pentru al treilea an consecutiv, japonezii sunt înaintea britanicilor şi a canadienilor, care sunt urmaţi, îndeaproape, de germani. Turiştii ame­ icani sunt apreciaţi r pentru cheltuieli şi bacşişuri, însă au fost taxaţi pentru modul în care se îmbracă, dar şi pentru că nu respectă ordinea, fiind consideraţi cei mai arţăgoşi. Iată top 10 al celor mai apreciaţi turişti: 1. JAPONEZII 2. ENGLEZII 3. CANADIENII 4. GERMANII 5. ELVEŢIENII 6. OLANDEZII 7. AUSTRALIENII 8. SUEDEZII 9. AMERICANII 10. DANEZII Crucea Caraimanului, în Cartea Recordurilor C rucea Eroilor de pe Vârful Caraiman (munţii Bucegi) este un monument istoric construit între anii 1926 şi 1928, la iniţiativa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Construcţia a fost desemnată drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record, citat de Mediafax. Crucea este situată la altitudinea de 2.291 metri, are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri. Crucea comemorativă a eroilor români este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii. Monumentul, care atrage mii de turişti, a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, conform site-ului Guinness. ELENA ALEXA REGIO@MDRAP.RO FEBRUARIE 2014 31
  • 32.
    Autoritatea de Managementpentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro 0372 11 14 09 ) Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: februarie 2014