Mass-media joacă un rol esențial în societatea contemporană, influențând diverse domenii precum politica, economia și viața cotidiană, fiind adesea numită 'a patra putere în stat'. Aceasta îndeplinește funcții de informare, formare a opiniilor și mobilizare a audienței, dar este supusă unor critici pentru incapacitatea de a fi complet obiectivă. Deși mass-media poate avea efecte pozitive, precum informarea și stimularea curiozității, acestea pot include și riscuri, cum ar fi expunerea la conținuturi violente care afectează percepția tinerilor despre societate.

1. PUTEREA SI ROLUL
MASS-MEDIEI
ANDRUSEVICI ALEXANDRU
CONSTANTINESCU DANIELA

2. INTRODUCERE IN MASS-MEDIA
• In societatea actuala, mass-media joaca un
rol crucial in viata sociala, devenind, de-a
lungul timpului, o putere crescanda si
indispensabila, cu o influenta puternica
asupra segmentelor societatii. Prezenta lor
activa se simte in viata financiar- bancara, in
dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei,
in viata politica, dar si in viata cotidiana,
construind la randul lor o industrie proprie.
• Intr-un stat democratic, ele au rolul de a
informa, comenta si critica, fiind considerate
"centrul vital al vietii publice".

3. Ce rol are mass-media si cum
contribuie aceasta?
• Mass-media trebuie să îndeplinească diferite obligaţii în societate, una dintre ele
fiind cea de informare. Ea trebuie să informeze consumatorii într-o manieră
completă, obiectivă şi Inteligibilă, pentru ca aceştia să fie în măsură să urmărească
şi să înţeleagă evenimentele politice şi economice, presa fiind şi un organism de
control. Acesta este motivul pentru care presa este adesea numită “a patra putere
în stat“.
• Mai mult decât atât, mass-media ar trebui sa contribuie la formarea opiniilor
politice şi a percepţiilor. Cu toate acestea, obiectivitatea şi imparţialitatea
necondiţionate reprezintă un ideal imposibil de atins. Fluxul de informaţii din
societatea modernă este atât de mare, încât expunerea tuturor evenimentelor care
au loc este imposibil de realizat din punct de vedere jurnalistic. Pornind de la
aceasta, are loc o selecţie preliminară a informaţiilor, lucru care implică un anumit
grad de manipulare, imposibil de evitat.

4. Teorii privind influenta mass-mediei !
• Cele mai importante evenimente interne sau
externe, despre care marea majoritate dintre noi are
opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la
cunoştinţă de către mass-media. De aici şi uşurinţa cu
care mass-media poate influenţa judecăţile de valoare
şi, prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau
deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.
• În funcţie de evenimentele prezentate în buletinele
de ştiri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii îşi
organizează viaţa. Oamenii depind de mass-media
pentru a fi informaţi, iar cei care ştiu cum să profite de
acest lucru, câştigă o mare parte din audienţa publică.
În primul rând, toate aceste forme moderne, modele
ale comunicării în masă, acţionează asupra minţii
omului în general, probabil televiziunea fiind cea mai
utilizată formă a comunicării în masă, căci “audienţa”
se rotunjeşte la un număr extrem de ridicat.

5. EFECTELE MASS-MEDIA
ASUPRA PERSONALITĂŢII !
• Toate eforturile mass-media se concentrează asupra efectelor pe care
aceasta încearcă să le producă în procesul de comunicare. Evident, este vorba
despre “urmările voite” la receptarea mesajului, despre efectul comunicării.
Unele efecte sunt legate în special de capacităţile fizice ale unui consumator de
media. În alte situaţii este vorba de timpul în care un anumit efect persistă.
Putem spune că prin tipul de mesaje, efectul mass-media reprezintă toate
modificările la nivel individual sau social pe care le produce. Impactul pe care îl
are mass-media asupra indivizilor depinde de următoarele aspecte:
• Persoana asupra căreia se exercită efectul (ţinta);
• Natura efectului;
• Durata efectului;
• Intenţionalitatea efectului.

6. EFECTELE MASS-MEDIA
ASUPRA PERSONALITĂŢII !
Efecte Pozitive
• Mijloacele mass-media sunt instrumente ce deschid
individului posibilitatea de cunoaştere mai amplă a
realităţii, de formare a unor opinii şi atitudini asupra unor
evenimente trecute, prezente şi chiar viitoare, implicând
toate procesele psihice. Prin utilizarea lor individul
devine subiectul propriei sale formări, dar în acelaşi
timp, ele reprezintă o modalitate de petrecere a timpului
liber, aceasta în condiţiile în care sunt îmbinate în mod
raţional utilizarea mijloacelor mass-media. Efecte
pozitive ale informaţiilor transmise de mass-media
asupra individului sunt următoarele:
• Informarea individului;
• Relaxarea individului cu ajutorul emisiunilor de
divertisment;
• Incită setea omului de cunoaştere prin documentare din
domeniul naturii, aventurii, a necunoscutului (stimularea
curiozităţii intelectuale).
Efecte negative
• Individul se informează, de la vârste din ce în ce mai
fragede, despre lumea înconjurătoare. Sursele pe care
le au la dispoziţie sunt variate, cum ar fi familia,
profesorii, prietenii şi mass-media. Un plus de atenţie
trebuie acordat însa informaţiilor preluate de la televizor,
radio sau de pe internet. Aceste suporturi mediatice
constituie o baza informaţională valoroasă, dar trebuie
să ţinem cont de faptul că, de foarte multe ori, sunt
prezentate fie ştiri agresive, caracterizate de violenţă,
fie unele care tratează teme foarte delicate. Materialele
care abordează probleme precum catastrofe naturale,
răpiri, omucideri, atacuri ale grupărilor teroriste, violenţa
în şcoli sau aventurile amoroase ale unui politician pot
avea drept consecinţă crearea unei stări de confuzie în
mintea tinerilor, care ajung, treptat, să aibă o percepţie
deformată asupra societăţii, considerând-o un mediu
confuz şi ostil.

7. UTILIZAREA MASS-MEDIEI IN SCOALA!
• Continua dezvoltare a societăţii şi a ştiinţei a condus
la conştientizarea nevoii eficientizării procesului
educaţional, pe de o parte, iar pe de altă parte a
relevat nevoia adoptării unei noi strategii în procesul
de învăţământ. Dezvoltarea ansamblului mijloacelor
de învăţământ, valorificarea lor eficientă în activităţile
didactice şi soluţionarea unor probleme practice ale
instrucţiei şi educaţiei, au demonstrat că activitatea
didactică nu se restrânge la transmiterea verbală a
cunoştinţelor şi că limbajul verbal nu constituie unicul
instrument de predare al cunoştinţelor.
• Pornind de la particularităţile de vârstă şi individuale
ale elevilor şi de la caracteristicile situaţiei de
instruire, profesorul proiectează şi organizează
activitatea de instruire care să contribuie într-o
măsură cât mai mare şi cât mai eficientă la formarea
şi informarea elevilor, recurgând la mijloace de
învăţământ pe care le consideră cele mai adecvate
şi mai eficiente.