Proiect" Diversitate si interculturalitate"

1. Diversitate i interculturalitateș -
proiect interjudeţean
coalaȘ Gimnazială Puchenii Mo neniș
Realizat de Dima Marina-Alexandra
Clasa a VII-a A
Activitatea: Implică-te şi tu!
martie-aprilie 2013
Elevi participan i:ț
•Spiridon Ana(cls.a V-a)
•Vlădoiu Mădălin(cls. a V-a)
•Dima Marina(cls.a VII-a A)
•Dumitru Emilia(cls.aVII-a
B)
•Petre Iulia(cls.a VIII-a)
Profesori coordonatori:
•Soare Gina
•Cîrjan Nicoleta

2. Prezentarea comunei
Puchenii Mari (în trecut, Puchenii Crainici,
Pucheni, precum iș Răstoaica sau Răstoeni) este o
comună în jude ul Prahova, Muntenia, România,ț
formată din satele Miroslăve ti, Moara, Odăile,ș
Pietro ani, Puchenii Mari (re edin a), Puchenii Miciș ș ț
i Puchenii Mo neni.ș ș

3. A ezare geograficăș
Comuna se află în
zona de câmpie din
sudul jude ului, peț
malul stâng al râului
Prahova, în zona
cursului său inferior,
i este traversată deș
DN1, osea na ionalăș ț
ce leagă ora eleș
Bucure ti i Ploie ti.ș ș ș
Comuna are o
popula ie de 8595 deț
locuitori (în 2011) în
cele 7 sate
componente.

5. Agricultura
Agricultura e cea mai frecventă
ocupa ie a omului. Aceasta este ca oț
tradi ie, se mo tene te din tată în fiu.ț ș ș
Agricultura a schimbat rela ia omuluiț
cu natura.
În primul rând, a schimbat
viitorul animalelor sălbatice, omul
domesticindu-le i folosindu-se deș
for a lor.ț
În al doilea rând, a dat na tereș
a ezărilor omene ti, fiind astfelș ș
principalul factor de civiliza ie.ț
În com. Puchenii Mari, tiin aș ț
de a cultiva zarzavaturi pe spa iiț
mari, a fost deprinsă în timpul lui
Spiru Haret. Aceasta s-a transmis din
genera ie în genera ie. În timp ceț ț
agricultura socialistă mergea înainte,
mai mult de 100 de particulari
cultivau zarzavaturi în solarii, dar iș
la câmp. Î i vindeau produsele înș
pie e, ob inând profit.ț ț
Această cultură se practică iș
acum, oamenii având la câmp iș
culturi de porumb i de grâu.ș

6. Meserii ecologice
In comuna Puchenii Mari
există două ateliere de cahle.
Intre cele două ateliere este o
mare diferen ă:primul atelier (de laț
Moară) se bazează pe sistemul
antic pentru confec ionarea cahlelorț
pentru sobele de teracotă, pe când
cel de-al doilea (de la Odăile), are la
bază un sistem mai evoluat,
semănând foarte mult cu o mică
fabrică.
Me terii sobari, dar iș ș
ajutoarele lor, au spus că teracota
denume te cărămizile pline iș ș
elementele de teracotă realizate
manual. Proprietă ile teracotei suntț
recunoscute pe plan interna ional:ț
este un bun regulator de
temperatură i umiditate, areș
calită i de izolant fonic, contribuieț
la ameliorarea calită ii aerului, iarț
compozi ia teracotei este netoxică.ț
Atelierul de cahle de la Moara

7. Cum se ob ine o cahlă?ț
Pentru a ob ine oț
cahlă,me terii sobari auș
amestecat : lutul adus de
la Prahova, cu o caolină
sau argilă specială adusă
de la Medgidia, cu
nisipul alb de la Vălenii
de Munte i cu nisipulș
ro u de la Găe ti.ș ș

8. Biserici i mănăstiriș
 Bisericile din comuna
Puchenii Mari sunt destinate
serviciului religios. Oamenii vin
la biserică, se roagă, in posturile,ț
se împărtă esc i respectă cuș ș
stricte e cele două mari sărbătoriț
ale cre tinătă ii- Crăciunul iș ț ș
Pa tele. Credin a predominantă aș ț
localnicilor este ortodoxismul.
Biserica a fost pentru români o
cheie de boltă a existen ei,ț
dăinuirii i un semn distinctiv alș
personalită ii.ț
 În comuna Puchenii Marii
există 4 biserici, două dintre ele,
au hramul Sf. Gheorghe (Puchenii
Marii) i celelalte Sf. Nicolaeș
(Puchenii Mo neni).ș

9. Construc ia bisericilorț
Bisericile sunt construite în stil
bizantin. Se utilizează acoperi ulș
rotund, sub diversele lui forme
(bolti, cupole sau calote), prezen aț
cupolei centrale ridicată deasupra
naosului, fie singură, fie împreună cu
cupole secundare (ca la bisericile
mai vechi), ori fiind supraînăl ateț
prin turle,(ca la bisericile de mai
tarziu),predomină planul în cruce
greaca (cu bra e egale), împăr ireaț ț
interiorului, în cele trei păr iț
principale ale bisericii (altar, naos si
pronaos), contrastul izbitor dintre
aspectul exterior, simplu, i interiorulș
bogat decorat.
Ornamenta ia (interioarț ă) este
realizată aproape exclusiv prin
pictură, foarte pu in prin sculpturăț
(absen a totală a statuilor, decorulț
sculptural redus numai la capitelurile
coloanelor i (cadrele) u ilor iș ș ș
ferestrelor.)