chimie

1. REFLECTAREA FENOMENULUI
PERIODICITĂȚII ÎN NATURĂ,
SOCIETATE, ÎN VIAȚA
COTIDIANĂ
Proiect elaborat de către elevul:
Stăvilă Iulian
Clasa a X-a ,, A “

2. Dimitri Ivanovici Mendeleev
Dimitri Ivanovici Mendeleev (n. 27 ianuarie/8 februarie 1834,Tobolsk, Imperiul
Rus – d. 20 ianuarie/2 februarie 1907, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost
un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel
actual. Tabelul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe
dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a
fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-
elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor
generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile
ulterioare din chimie.

3. Legea Periodicității
În februarie 1869, chimistul rus D.I.Mendeleev a descoperit legea periodicității și a creat
primul sistem periodic al alementelor chimice.
În decembrie 1869, savantul german Lothar Mayer publicase și el legea perodicității și un
sistem periodic asemănător cu cel al lui Mendeleev.
Cine este totuși autorul descoperirii? Evident, în lumea savantă este recunoscut aportul
predecesorilor și contemporanilor lui Mendeleev, care au grăbit descoperirea legii
periodicității și a sistemului periodic. Astăzi se consideră totuși că autor al descoperirii este
D.I.Mendeleev. De ce?
În primul rînd, Mendeleev, spre deosebire de Mayer, a înțeles de la bun început că a
descoperit o lege fundamentală a naturii.
În al doilea rînd, Mendeleev a demonstrat capacitatea predictivă a legii periodicității.

4. Ce este legea periodicității?
Legea periodicității este o lege fundamentală a naturii, stă la baza clasificării
elementelor, a fost enunţată de D. I. Mendeleev în 1869:
„Proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor se repetă periodic în funcţie de
masele lor atomice”
Periodicitatea elementelor in sistemul periodic i-a permis lui Mendeleev să
deducă existenţa unor elemente,necunoscute la acea dată, şi „să prevadă”
descoperirea lor, precum şi poziţia lor în sistemul periodic al elementelor.
În baza lucrărilor fizicianului englez Moseley și a fizicianului danez N. Bohr,
privind structura atomului, legea periodicității a obținut o nouă formulare
(Moseley, 1913), moderna:
“proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repetă in functie de sarcinile
nucleelor atomice ale elementelor”
Astăzi se cunosc peste 400 de variante ale sistemului periodic al elementelor,
care au
la bază tabelul lui Mendeleev; cea mai cunoscută şi utilizată formă este aşa-
numita „formă lungă” propusă de Rang în 1893 şi ameliorată de Alfred Werner în
1905. Acesta cuprinde 18 coloaneverticale şi 7 şiruri orizontale, fiind o reflectare
obiectivă a structurii electronice a elementelor.

5. 1. Alcătuind sistemul periodic, Mendeleev a modificat masele atomice ale unor
elemente. El considera că asemănarea de grupă este mai importantă decît
consecutivitatea maselor atomice.
Datorită acestui fapt, Mendeleev a depistat unele greșeli si
le-a corectat. Pentru Be, de exemplu, are determinată
masa atomică de 13,5 și valența II sau III. Conform
acestor criterii, Be trebuia să ocupe poziția a șasea,
imediat după carbon. În consecință, ar fi dispărut
asemănarea de grupă, deoarece Be s-ar fi aflat în aceeași
grupă cu Si, cu care nu are nimic în comun, iar carbonul-
în aceeași grupă cu Al, de care se deosebește esențial.
Mendeleev a propus pentru Be masa atomică de 9,4 ,
valența II și nr. de ordine 4, situîndu-l în subgrupa
principală a grupei a II-a, deasupra Mg. Mai tîrziu, aceste
schimbări au fost confirmate experimental.

6. 2. Pornind de la principiul asemănării de grupă, Mendeleev a aranjat unele
elemente într-un mod neordinar, încălcînd ordinea creșterii maselor atomice,
chiar și atunci cînd masele atomice fuseseră calculate corect.
a) 52Te Ar=127,6 53I Ar= 126,9
b) 27Co Ar=58,9 28Ni Ar= 58,7
Mai tîrziu s-a demonstrat că sarcina nucleului acestor elemente este egală cu numărul lor de ordine.

7. 3. Spre deosebire de predecesorii săi, Mendeleev a intuit că șirul continuu de elemente,
publicat pînă la 1869, trebuie despărțit, lăsînd loc pentru elementele necunoscute, care
urmează a fi descoperite.
Astfel, în 1877, el a lăsat căsuțe goale, în tabelul periodic, mai jos de B, Al și Si, numind aceste
elemente, respectiv, ecabor (nr.21), ecaaluminiu (nr.31) și ecasiliciu (nr.32).
Elementul cu nr.31 a fost numit galiu, cu nr.21-scandiu, acel cu nr.32- germaniu.
Aceste descoperiri au marcat triumful legii periodicității. Cum scria Mendeleev in 1906, “nici unul
dintre predecesorii săi nu a riscat să prezică propritățile elementelor nedescoperite, să schimbe
greutățile atomice acceptate și să considere legea periodicității o nouă șege a naturii, capabilă să
sintetizeze date negeneralizate pînă atunci. “
Într-adevăr, se poate afrima că germanul Lothar Meyer, și alți savanți au fost foarte aproape de a
descoperi legea pereodicității, dar nu au făcut-o.

8. 4. Dezvoltarea ulterioară a legii periodicității s-a datorat descoperirii gazelor inerte.
În anul 1893, savanții englezi J.W.S. Rayleigh și William Ramsay au separat, din aerul condensat, un
gaz, pe care l-au numit argon( in greacă – inactiv ). Un alt gaz inert, heliul He(solar), a fost descoperit
mai întîi pe Soare, apoi de către W. Ramsay și pe Pămînt.
După calculul maselor atomice, aceste elemente au fost plasate la capătul perioadelor I și II, alcătuind
subgrupa principală a grupei a VIII-a și constituind trecerea de la nemetalele tipice la metale tipice.
Această tranziție o prevăzuse și Mendeleev, care plasase argonul pînă la potasiu, deși masa lui atomică
este mai mare decît cea a potasiului.
Bazîndu-se pe sistemul periodic al elementelor, W. Ramsay a căutat și celelalte gaze rare. Au fost
calculate masele atomice, densitățile și alte proprietăți fizice ale gazelor inerte necunoscute încă. În
anul 1898, au fost descoperite alte trei gaze inerte: Ne( nou), Kr ( ascuns) și Xe(străin).Ultimul gaz
inert,radonul Rn, a foste descoperit în anul 1900, în timpul studierii mnineralelor radioctive.
La mijlocul sec.XX, obținerea unor compuși de gaze inerte ( de exemplu, oxidul de xenon (VIII)
XeO4) a confirmat încă o dată exactitatea atribuirii gazelor inerte la grupa a VIII-a.
După completarea tabelului cu gazele inerte, definiția perioadei a căpătat un alt conținut: perioada este
șirul orizontal de elemente cuprins între un metal alcalin și un gaz inert(rar).

9. Concluzia
În concluzie pot spune că Mendeleev este cel care a propus legea periodicității. Gândinduse bine
și analizând cu atenție, el a creat ceva diferit de toate celelate fiind folositor si până în zilele
cotidiene în natură, societate și în viața cotidiană.