PROCESUL COMUNICĂRII
RB
 I. Definirea comunicării
 Obiectivele comunicării
 Modelele comunicării – schema comunicării
 Etapele procesului de comunicare
 Principiile şi funcţiile comunicării
 Nivelurile comunicării umane
 Factorii şi blocajele comunicării
2
I. Definirea comunicării
Comunicarea
– reprezintă interacţiunea socială prin sistemul de simboluri şi mesaje
– se centrează pe situaţii comportamentale, în care o sursă transmite
un mesaj unui receptor cu intenţia de a influenţa comportamentele
ulterioare
– este o funcţie socială sau un mod de viaţă alături de existenţa unui
set de reguli.
– este dobîndirea transmiterea şi ataşarea unui înţeles informaţiei.
– reprezintă un proces în care fiecare parte o influenţează pe cealaltă
în fiecare clipă, proces întotdeauna schimbător, dinamic şi reciproc.
3
Obiectivele comunicării umane:
Obiectivele comunicării umane:
 Să fim receptați (auziți și citiți);
Să fim receptați (auziți și citiți);
 Să fim înțeleși;
Să fim înțeleși;
 Să fim acceptați;
Să fim acceptați;
 Să provocăm o reacție (o
Să provocăm o reacție (o
schimbare de comportament sau
schimbare de comportament sau
atitudine)
atitudine)
4
Comunicarea include:
Comunicarea include:
 Arta de a vorbi;
 Arta de a scrie;
 Arta de a tăcea;
 Arta de a asculta;
 Arta de a acţiona.
5
Etapele
Etapele dezvoltării
dezvoltării comunicării umane
comunicării umane
 Epoca semnelor și semnalelor
 Epoca vorbirii și limbalului
 Epoca scrisului
 Epoca tiparului
 Epoca mijloacelor comunicării de
masă
 Epoca comunicării computerizate
6
2. Modelele comunicării
2. Modelele comunicării
 Modelul de comunicare Laswell (1948) –este reprezentat într-o
manieră foarte simplistă, procesul comunicării fiind conceput ca răspuns
la 5 întrebări.
 Modelul liniar de comunicare al lui C. Shannon(1949) – se introduc şi
se utilizează noţiunile de codificare şi decodificare ce permit explicitarea
numeroaselor blocaje ale comunicării.
 Modelul circular al comunicării al lui Schramm şi Osgood (1954) –
susţine că atît emiţătorul căt şi receptorul îndeplinesc funcţii de
codificare şi decodificare şi interpretare a mesajelor.
 “Modelul elicoidal” al lui Dance (1967) – arată că procesul comunicării
este unul dinamic, în urma căruia actorii participanţi îşi îmbunătăţesc
cunoştinţele, iar rolurile lor se schimbă faţă de situţia iniţială.
7
Transpunerea grafică arată în felul următor:
Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect?
Emiţător Mesaj Mijloc Receptor Efectul
de comunicare
Pentru fiecare dintre aceste întrebări el a identificat un
câmp de cercetare:
Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect?
Analiza Analiza Analiza Analiza Analiza
controlului conţinutului canalelor publicului efectelor
organizaţiilor de comunicare
8
9
Elementele componente ale
Elementele componente ale
procesului de comunicare:
procesului de comunicare:
 Emiţătorul;
Emiţătorul;
 Receptorul;
Receptorul;
 Mesajul;
Mesajul;
 Canalele de comunicare;
Canalele de comunicare;
 Contextul.
Contextul.
10
Etapele procesului de comunicare:
Etapele procesului de comunicare:
I.
I. Codificarea;
Codificarea;
II.
II. Transmiterea;
Transmiterea;
III.
III. Decodificarea;
Decodificarea;
IV.
IV. Filtrarea;
Filtrarea;
V.
V. Feedback-ul
Feedback-ul
11
Formele procesului de comunicare
Formele procesului de comunicare
 Unilaterală
Unilaterală-controlată exclusiv de emiţător,desfăşurare
rapidă,concordanţă dintre mesajele transmise şi cele
recepţionate.
 Bilaterală
Bilaterală-
- participă activ atât emiţătorul cât şi receptorul;
desfăşurare lentă, dezorganizată, semnifica ia mesajului poate
ț
fi verificată i, la nevoie, clarificată i redefinită.
ș ș
12
3. Principiile şi funcţiile comunicării
3. Principiile şi funcţiile comunicării
 Comunicarea este inevitabilă – tot omul comunică prin
comportament, mimică, gesturi.
 Comunicarea este un proces ireversibil – produce un
anumit efect asupra receptorului, odată produs declan ază
ș
un mecanism care nu mai poate fi dat înapoi, nu mai
putem să ne retragem cuvintele.
 Comunicarea se dezvoltă pe 2 planuri: planul
conţinutului (oferă informa ii), i
ț ș planul relaţiei (oferă
informa ii despre informa ii).
ț ț
 Comunicarea este un proces continuu – omul comunică
în fiecare moment cu întreg trecutul său i cu toate
ș
experien ele acumulate.
ț
13
3. Principiile şi funcţiile comunicării
3. Principiile şi funcţiile comunicării
 Comunicarea presupune raporturi de putere între
partenerii comunicării – au putere diferită, statut social
sau ierarhic diferit.
 Comunicarea se bazează atât pe informa ie în
ț formă
digitală, cât i pe
ș informa ie analogică
ț .
 Comunicarea presupune acomodarea şi ajustarea
comportamentelor – oamenii sunt diferi i, percep
ț
diferit realitatea i au interese diferite.
ș
14
FuncTiile comunic rii:
ă
FuncTiile comunic rii:
ă
 După M.Gamble (1993):
De înţelegere şi cunoaştere.
De relaţionare cu ceilalţi (de socializare).
De influenţare şi persuasiune.
După B. Lomov:
• Funcţia informaţional -comunicativă
• Funcţia reglementar- comunicativă
• Funcţia afectiv -comunicativă
15
 intrapersonală – comunicarea cu sine;
 interpersonală – în cadrul familiei, prieteni;
 comunicarea în grup – soluţionarea unor
probleme, proiecte, conflicte;
 comunicarea în public – aducerea la
cunoştinţă a unor idei;
 comunicarea în masă – comunicarea prin
intermediul mass–media.
4.
4. Nivelurile comunicării
Nivelurile comunicării
16
5. Factorii şi blocajele comunicării
5. Factorii şi blocajele comunicării
1.
1. Factorii ce ţin de actorii comunicări
Factorii ce ţin de actorii comunicări
Procesul de comunicare este influien at de către
ț
emi ător i receptor din perspectiva a
ț ș trei grupe
de factori:
a) Psihologici
b) Cognitivi
c) Sociali
17
Orice individ care comunică se implică direct în
situaţii de comunicare angajându-se în ea cu toată
personalitatea sa, cu propriul sistem de nevoi care-i
determină motivaţiile. Aceste motivaţii pot fi:
-explicite
-implicite
-inconştiente
a) Factorii psihologici
a) Factorii psihologici:
18
 Comportamentul este rezultatnta for elor care ac ionează asupra
ț ț
unui organism la un moment dat. Aceste for e pot fi de două feluri:
ț
pozitive i negative.
ș
F „
F „+’’
+’’
apropiere
apropiere
Nevoi
Nevoi Tensiuni
Tensiuni Comportamente
Comportamente
evitare
evitare
F
F„
„-’’
-’’
19
 În orice situaţie de comunicare, actorii comunicării
urmăresc un dublu scop: să atingă anumite obiective,
să evite situaţiile periculoase.
Pentru a înţelege comportamentul actorilor
comunicării, trebuie să căutăm răspuns la două
întrebării:
 Ce anume caută individul să obţină, prin comunicare?
 Ce caută el să evite?
20
21
 au menirea să susţină echilibrul intern al individului.
 Orice informaţie care nu corespunde propriului
sistem de valori, de norme, de relaţiile acceptate şi
ameninţă astfel sistemul de atitudini şi concepţia
despre lumea individului, va declanşa automat un
mecanism de apărare. Scopul acestui mecanism este
de a proteja sistemul personal ideologic sau de
funcţionare a individului.
Mecanismele de apărare
Mecanismele de apărare
22
23
 Actorii comunicării sunt puternic influenţaţi i de
ș modul de
modul de
funcţionare cognitivă.
funcţionare cognitivă. Adică de:
 modul de reflecţie asupra informaţiei,
 modul de organizare şi de prelucrare a informaţiei pe care a
urmărit-o,
 semnificaţia pe care o atribuie informa iei,
ț
 semnifica ia atribuită contextului în care are loc comunicarea,
ț
 reprezentările actorilor comunicării.
b) Factorii cognitivi:
24
 statutul social
 rolul social
 prejudecăţile
 stereotipurile
c) Factori sociali:
25
26
1. a) Factori psihici sau obiectivi:
Calitatea codului utilizat
Calitatea codului utilizat î
în comunicare, care depinde de
n comunicare, care depinde de
adaptarea lui la:
adaptarea lui la:
 Natura informației vehiculate;
 Finalitatea situației;
 Caracteristicile receptorului (vârsta, grad de inteligen ă,
ț
deficien e ale aparatului
ț vizual/ auditiv/ de vorbire).
Pentru orice comunicare există un cod optim – acela care
permite ce-a mai bună înțelegere a mesajului transmis.
Codul utilizat va fi mai performant cu cât va fi mai puțin
ambiguu/ confuz.
2. Factorii care influen ează codul i canalul de
ț ș
comunicare
27
b) Factori
b) Factori psihologic
psihologici
i ș
și informa
i informa ionali
ționali
ț
28
Din perspectiva psihologiei sociale, canalul de comunicare nu se
limitează doar la suporturi tehnice și la mijloacele utilizate, dar se
referă și la:
 condițiile fizice în care are loc comunicarea,
poziția actorilor în spațiu,
locul întâlnirii,
tipul întâlnirii.
d) Rolul actorilor în comunicare
c) Alegerea canalului de comunicare
29
o Factorii ce țin de contextul material;
o Factorii ce țin de contextul temporal;
o Factorii ce țin de contextul social;
o Factorii ce țin de contextul cultural;
o Factorii ce țin de contextul ideologic.
3.
3. Factorii care
Factorii care ț
țin de contextul si mediul
in de contextul si mediul
comunic
comunică
ării
rii
30
4. Feedback ca factor a procesului de
comunicare
Funcţiile feedback-ului:
- funcţia de control al înţelegerii şi receptării mesajului.
- funcţia de adaptare a mesajului la caracteristicile receptorului
sau la dificultăţile întîmpinate legate de modificarea contextului
comunicării la conţinutul si formele mesajului.
- funcţia de reglare socială – prin flexibilitatea rolurilor şi a
funcţiilor îndeplinite de diferite actorii.
- funcţia social-afectivă – această funcţie sporeşte siguranţa
internă a acţiunilor, măreşte satisfacţia şi reduce aprehensiunea.
31
Iulia Iurchevici, dr., conf. univ.,
ULIM
 Factori generali ai blocajelor în comunicare
 Blocaje specifice procesului de management
Blocajele comunicării
Blocajele comunicării
32
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare
 Diferen e de personalitate,
ț
 Diferen e de percep ie
ț ț
+ EGO -
33
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare
a) Factori generali ai blocajelor în comunicare
 Diferen e de statut,
ț
 Diferen e de cultură,
ț
 Lipsa de cunoa tere,
ș
 Probleme semantice,
 Dificultă i în exprimare,
ț
 Lipsa de interes a interlocutorului fa ă de mesajul trimis,
ț
 Emo iile,
ț
 Zgomotul.
34
b) Blocaje specifice procesului de management
b) Blocaje specifice procesului de management
I. Obstacole generate de manageri
Dificultă i în capacitatea de a transmite informa iile
ț ț
Insuficienta documentare,
Familiarizarea inutilă cu subiectul/introducere prea lungă,
Tendin a de a transforma dialogul în monolog,
ț
Stereotipuri în modul de transmitere i prezentare a
ș
informa iei,
ț
Tonul ridicat i irascibil,
ș
Limbajul neadecvat ,
Inabilitatea de a dirija un dialog.
35
Deficien e în capacitatea de ascultare
ț
Deficien e în capacitatea de ascultare
ț
Capacită i reduse de ascultare,
ț
Lipsa de respect fa ă de personalitatea interlocutorului,
ț
Concentrarea scăzută asupra esen ei problemei,
ț
Prejudecata că subordona ii nu pot avea sugestii bune în
ț
solu ionarea unei probleme,
ț
Tendin a de a interveni în timpul expunerii i de a prezenta exact
ț ș
varianta inversă,
Rezisten ă fa ă de introducerea unei idei noi,
ț ț
Tendin a de a considera că orice propunere de perfec ionare
ț ț
implică automat defec iuni tolerate de conducere.
ț
36
II. Obstacole generate de subordona i
ț
II. Obstacole generate de subordona i
ț
 Rezerva subordona ilor în exprimarea propriilor opinii
ț ,
 Convingerea că problemele subordona ilor nu-i interesează pe
ț
manageri,
 Discordan a dintre cerin ele comunicării i posibilitatea
ț ț ș
subordona ilor de a le satisface în condi ii de calitate i timp
ț ț ș
util,
 Frecven a modificărilor.
ț
37
Exerci
Exerciţii
ţii
o Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare complexă şi identificaţi elementele unui proces de
comunicare.
 Construiţi un mesaj. Daţi exemplu de cel putin două coduri diferite de cel in care a fost construit
mesajul vostru.
 Construiţi un nou mesaj, sau luaţi ca obiect de lucru mesajul anterior. Adaptaţi conţinutul acestuia in
funcţie de tipul de comunicare:
 a) intra/interpersonală şi de masă ; b) ascendentă descendentă, orizontală.
 Numiţi criteriile care stau la baza clasificării formelor de comunicare.
 Construiţi un mesaj. Construiţi apoi diferite mesaje ca răspuns la acesta care să aibă caracteristicile
unui feed-back:
 Pozitiv
 Negativ
 De complicitate
 De indignare
 De supunere
 De bucurie
 De respingere
 De resemnare
38

Procesul comunicarii

  • 1.
  • 2.
     I. Definireacomunicării  Obiectivele comunicării  Modelele comunicării – schema comunicării  Etapele procesului de comunicare  Principiile şi funcţiile comunicării  Nivelurile comunicării umane  Factorii şi blocajele comunicării 2
  • 3.
    I. Definirea comunicării Comunicarea –reprezintă interacţiunea socială prin sistemul de simboluri şi mesaje – se centrează pe situaţii comportamentale, în care o sursă transmite un mesaj unui receptor cu intenţia de a influenţa comportamentele ulterioare – este o funcţie socială sau un mod de viaţă alături de existenţa unui set de reguli. – este dobîndirea transmiterea şi ataşarea unui înţeles informaţiei. – reprezintă un proces în care fiecare parte o influenţează pe cealaltă în fiecare clipă, proces întotdeauna schimbător, dinamic şi reciproc. 3
  • 4.
    Obiectivele comunicării umane: Obiectivelecomunicării umane:  Să fim receptați (auziți și citiți); Să fim receptați (auziți și citiți);  Să fim înțeleși; Să fim înțeleși;  Să fim acceptați; Să fim acceptați;  Să provocăm o reacție (o Să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau schimbare de comportament sau atitudine) atitudine) 4
  • 5.
    Comunicarea include: Comunicarea include: Arta de a vorbi;  Arta de a scrie;  Arta de a tăcea;  Arta de a asculta;  Arta de a acţiona. 5
  • 6.
    Etapele Etapele dezvoltării dezvoltării comunicăriiumane comunicării umane  Epoca semnelor și semnalelor  Epoca vorbirii și limbalului  Epoca scrisului  Epoca tiparului  Epoca mijloacelor comunicării de masă  Epoca comunicării computerizate 6
  • 7.
    2. Modelele comunicării 2.Modelele comunicării  Modelul de comunicare Laswell (1948) –este reprezentat într-o manieră foarte simplistă, procesul comunicării fiind conceput ca răspuns la 5 întrebări.  Modelul liniar de comunicare al lui C. Shannon(1949) – se introduc şi se utilizează noţiunile de codificare şi decodificare ce permit explicitarea numeroaselor blocaje ale comunicării.  Modelul circular al comunicării al lui Schramm şi Osgood (1954) – susţine că atît emiţătorul căt şi receptorul îndeplinesc funcţii de codificare şi decodificare şi interpretare a mesajelor.  “Modelul elicoidal” al lui Dance (1967) – arată că procesul comunicării este unul dinamic, în urma căruia actorii participanţi îşi îmbunătăţesc cunoştinţele, iar rolurile lor se schimbă faţă de situţia iniţială. 7
  • 8.
    Transpunerea grafică aratăîn felul următor: Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect? Emiţător Mesaj Mijloc Receptor Efectul de comunicare Pentru fiecare dintre aceste întrebări el a identificat un câmp de cercetare: Cine? Ce spune? Cum? Cui? Cu ce efect? Analiza Analiza Analiza Analiza Analiza controlului conţinutului canalelor publicului efectelor organizaţiilor de comunicare 8
  • 9.
  • 10.
    Elementele componente ale Elementelecomponente ale procesului de comunicare: procesului de comunicare:  Emiţătorul; Emiţătorul;  Receptorul; Receptorul;  Mesajul; Mesajul;  Canalele de comunicare; Canalele de comunicare;  Contextul. Contextul. 10
  • 11.
    Etapele procesului decomunicare: Etapele procesului de comunicare: I. I. Codificarea; Codificarea; II. II. Transmiterea; Transmiterea; III. III. Decodificarea; Decodificarea; IV. IV. Filtrarea; Filtrarea; V. V. Feedback-ul Feedback-ul 11
  • 12.
    Formele procesului decomunicare Formele procesului de comunicare  Unilaterală Unilaterală-controlată exclusiv de emiţător,desfăşurare rapidă,concordanţă dintre mesajele transmise şi cele recepţionate.  Bilaterală Bilaterală- - participă activ atât emiţătorul cât şi receptorul; desfăşurare lentă, dezorganizată, semnifica ia mesajului poate ț fi verificată i, la nevoie, clarificată i redefinită. ș ș 12
  • 13.
    3. Principiile şifuncţiile comunicării 3. Principiile şi funcţiile comunicării  Comunicarea este inevitabilă – tot omul comunică prin comportament, mimică, gesturi.  Comunicarea este un proces ireversibil – produce un anumit efect asupra receptorului, odată produs declan ază ș un mecanism care nu mai poate fi dat înapoi, nu mai putem să ne retragem cuvintele.  Comunicarea se dezvoltă pe 2 planuri: planul conţinutului (oferă informa ii), i ț ș planul relaţiei (oferă informa ii despre informa ii). ț ț  Comunicarea este un proces continuu – omul comunică în fiecare moment cu întreg trecutul său i cu toate ș experien ele acumulate. ț 13
  • 14.
    3. Principiile şifuncţiile comunicării 3. Principiile şi funcţiile comunicării  Comunicarea presupune raporturi de putere între partenerii comunicării – au putere diferită, statut social sau ierarhic diferit.  Comunicarea se bazează atât pe informa ie în ț formă digitală, cât i pe ș informa ie analogică ț .  Comunicarea presupune acomodarea şi ajustarea comportamentelor – oamenii sunt diferi i, percep ț diferit realitatea i au interese diferite. ș 14
  • 15.
    FuncTiile comunic rii: ă FuncTiilecomunic rii: ă  După M.Gamble (1993): De înţelegere şi cunoaştere. De relaţionare cu ceilalţi (de socializare). De influenţare şi persuasiune. După B. Lomov: • Funcţia informaţional -comunicativă • Funcţia reglementar- comunicativă • Funcţia afectiv -comunicativă 15
  • 16.
     intrapersonală –comunicarea cu sine;  interpersonală – în cadrul familiei, prieteni;  comunicarea în grup – soluţionarea unor probleme, proiecte, conflicte;  comunicarea în public – aducerea la cunoştinţă a unor idei;  comunicarea în masă – comunicarea prin intermediul mass–media. 4. 4. Nivelurile comunicării Nivelurile comunicării 16
  • 17.
    5. Factorii şiblocajele comunicării 5. Factorii şi blocajele comunicării 1. 1. Factorii ce ţin de actorii comunicări Factorii ce ţin de actorii comunicări Procesul de comunicare este influien at de către ț emi ător i receptor din perspectiva a ț ș trei grupe de factori: a) Psihologici b) Cognitivi c) Sociali 17
  • 18.
    Orice individ carecomunică se implică direct în situaţii de comunicare angajându-se în ea cu toată personalitatea sa, cu propriul sistem de nevoi care-i determină motivaţiile. Aceste motivaţii pot fi: -explicite -implicite -inconştiente a) Factorii psihologici a) Factorii psihologici: 18
  • 19.
     Comportamentul esterezultatnta for elor care ac ionează asupra ț ț unui organism la un moment dat. Aceste for e pot fi de două feluri: ț pozitive i negative. ș F „ F „+’’ +’’ apropiere apropiere Nevoi Nevoi Tensiuni Tensiuni Comportamente Comportamente evitare evitare F F„ „-’’ -’’ 19
  • 20.
     În oricesituaţie de comunicare, actorii comunicării urmăresc un dublu scop: să atingă anumite obiective, să evite situaţiile periculoase. Pentru a înţelege comportamentul actorilor comunicării, trebuie să căutăm răspuns la două întrebării:  Ce anume caută individul să obţină, prin comunicare?  Ce caută el să evite? 20
  • 21.
  • 22.
     au menireasă susţină echilibrul intern al individului.  Orice informaţie care nu corespunde propriului sistem de valori, de norme, de relaţiile acceptate şi ameninţă astfel sistemul de atitudini şi concepţia despre lumea individului, va declanşa automat un mecanism de apărare. Scopul acestui mecanism este de a proteja sistemul personal ideologic sau de funcţionare a individului. Mecanismele de apărare Mecanismele de apărare 22
  • 23.
  • 24.
     Actorii comunicăriisunt puternic influenţaţi i de ș modul de modul de funcţionare cognitivă. funcţionare cognitivă. Adică de:  modul de reflecţie asupra informaţiei,  modul de organizare şi de prelucrare a informaţiei pe care a urmărit-o,  semnificaţia pe care o atribuie informa iei, ț  semnifica ia atribuită contextului în care are loc comunicarea, ț  reprezentările actorilor comunicării. b) Factorii cognitivi: 24
  • 25.
     statutul social rolul social  prejudecăţile  stereotipurile c) Factori sociali: 25
  • 26.
  • 27.
    1. a) Factoripsihici sau obiectivi: Calitatea codului utilizat Calitatea codului utilizat î în comunicare, care depinde de n comunicare, care depinde de adaptarea lui la: adaptarea lui la:  Natura informației vehiculate;  Finalitatea situației;  Caracteristicile receptorului (vârsta, grad de inteligen ă, ț deficien e ale aparatului ț vizual/ auditiv/ de vorbire). Pentru orice comunicare există un cod optim – acela care permite ce-a mai bună înțelegere a mesajului transmis. Codul utilizat va fi mai performant cu cât va fi mai puțin ambiguu/ confuz. 2. Factorii care influen ează codul i canalul de ț ș comunicare 27
  • 28.
    b) Factori b) Factoripsihologic psihologici i ș și informa i informa ionali ționali ț 28
  • 29.
    Din perspectiva psihologieisociale, canalul de comunicare nu se limitează doar la suporturi tehnice și la mijloacele utilizate, dar se referă și la:  condițiile fizice în care are loc comunicarea, poziția actorilor în spațiu, locul întâlnirii, tipul întâlnirii. d) Rolul actorilor în comunicare c) Alegerea canalului de comunicare 29
  • 30.
    o Factorii cețin de contextul material; o Factorii ce țin de contextul temporal; o Factorii ce țin de contextul social; o Factorii ce țin de contextul cultural; o Factorii ce țin de contextul ideologic. 3. 3. Factorii care Factorii care ț țin de contextul si mediul in de contextul si mediul comunic comunică ării rii 30
  • 31.
    4. Feedback cafactor a procesului de comunicare Funcţiile feedback-ului: - funcţia de control al înţelegerii şi receptării mesajului. - funcţia de adaptare a mesajului la caracteristicile receptorului sau la dificultăţile întîmpinate legate de modificarea contextului comunicării la conţinutul si formele mesajului. - funcţia de reglare socială – prin flexibilitatea rolurilor şi a funcţiilor îndeplinite de diferite actorii. - funcţia social-afectivă – această funcţie sporeşte siguranţa internă a acţiunilor, măreşte satisfacţia şi reduce aprehensiunea. 31 Iulia Iurchevici, dr., conf. univ., ULIM
  • 32.
     Factori generaliai blocajelor în comunicare  Blocaje specifice procesului de management Blocajele comunicării Blocajele comunicării 32
  • 33.
    a) Factori generaliai blocajelor în comunicare a) Factori generali ai blocajelor în comunicare  Diferen e de personalitate, ț  Diferen e de percep ie ț ț + EGO - 33
  • 34.
    a) Factori generaliai blocajelor în comunicare a) Factori generali ai blocajelor în comunicare  Diferen e de statut, ț  Diferen e de cultură, ț  Lipsa de cunoa tere, ș  Probleme semantice,  Dificultă i în exprimare, ț  Lipsa de interes a interlocutorului fa ă de mesajul trimis, ț  Emo iile, ț  Zgomotul. 34
  • 35.
    b) Blocaje specificeprocesului de management b) Blocaje specifice procesului de management I. Obstacole generate de manageri Dificultă i în capacitatea de a transmite informa iile ț ț Insuficienta documentare, Familiarizarea inutilă cu subiectul/introducere prea lungă, Tendin a de a transforma dialogul în monolog, ț Stereotipuri în modul de transmitere i prezentare a ș informa iei, ț Tonul ridicat i irascibil, ș Limbajul neadecvat , Inabilitatea de a dirija un dialog. 35
  • 36.
    Deficien e încapacitatea de ascultare ț Deficien e în capacitatea de ascultare ț Capacită i reduse de ascultare, ț Lipsa de respect fa ă de personalitatea interlocutorului, ț Concentrarea scăzută asupra esen ei problemei, ț Prejudecata că subordona ii nu pot avea sugestii bune în ț solu ionarea unei probleme, ț Tendin a de a interveni în timpul expunerii i de a prezenta exact ț ș varianta inversă, Rezisten ă fa ă de introducerea unei idei noi, ț ț Tendin a de a considera că orice propunere de perfec ionare ț ț implică automat defec iuni tolerate de conducere. ț 36
  • 37.
    II. Obstacole generatede subordona i ț II. Obstacole generate de subordona i ț  Rezerva subordona ilor în exprimarea propriilor opinii ț ,  Convingerea că problemele subordona ilor nu-i interesează pe ț manageri,  Discordan a dintre cerin ele comunicării i posibilitatea ț ț ș subordona ilor de a le satisface în condi ii de calitate i timp ț ț ș util,  Frecven a modificărilor. ț 37
  • 38.
    Exerci Exerciţii ţii o Imaginaţi-vă osituaţie de comunicare complexă şi identificaţi elementele unui proces de comunicare.  Construiţi un mesaj. Daţi exemplu de cel putin două coduri diferite de cel in care a fost construit mesajul vostru.  Construiţi un nou mesaj, sau luaţi ca obiect de lucru mesajul anterior. Adaptaţi conţinutul acestuia in funcţie de tipul de comunicare:  a) intra/interpersonală şi de masă ; b) ascendentă descendentă, orizontală.  Numiţi criteriile care stau la baza clasificării formelor de comunicare.  Construiţi un mesaj. Construiţi apoi diferite mesaje ca răspuns la acesta care să aibă caracteristicile unui feed-back:  Pozitiv  Negativ  De complicitate  De indignare  De supunere  De bucurie  De respingere  De resemnare 38