Gheorghe vasaru

917 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
917
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
12
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Gheorghe vasaru

  1. 1. Elite Clujene Contemporane GHEORGHE VĂSARU GHEORGHE VĂSARU Cercetător ştiinţific gr. I, Profesor universitar asociat doctor Physicist, Senior research scientist, Associate Professor Dr. Izotopii în ştiinţă şi tehnologie Isotopes in science and technology Motto: „Activitatea este singura cale spre cunoaştere.” Motto: “Activity is the only way to attain knowledge.” Bernard Shaw (Man and Superman) Dr. Gheorghe Văsaru s-a născut la data de 16 iulie 1931, în comuna Mănăstireni, judeţul Cluj. A absolvit Facultatea de Matematică şi Fizică, la Universitatea „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, în anul 1954. În acelaşi an a fost numit şef de laborator şi, doi ani mai târziu, asistent la Catedra de Structura Materiei, catedră condusă de profesorul Aurel Ionescu. Înfiinţarea Secţiei de Fizică, în cadrul Facultăţii de Matematică şi Fizică a Universităţii clujene, a făcut necesară reorganizarea laboratoarelor existente şi înfiinţarea altelor noi. În calitate de şef de laborator, dr. Văsaru a contribuit la organizarea Laboratorului de Electricitate existent şi la înfiinţarea Laboratorului de Electrotehnică şi Electronică. Promovat ca asistent, i s-a încredinţat Laboratorul de Structura Materiei şi înfiinţarea Laboratorului de Radioactivitate. Contribuţia sa a fost materializată prin elaborarea de lucrări practice de laborator şi construcţia de aparate noi, de interes didactic. Din luna februarie 1958 şi până la pensionare (oc­ ombrie t 1998), deci timp de 40 de ani, şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Izotopi Stabili, devenit apoi Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară şi, în final, Institutul de Cercetare şi Dezvolta­ e pentru Tehnor logii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca. După transferul la Institut, în perioada 1958-1960, a efectuat cercetări în domeniul aplicaţiilor izotopilor radioactivi şi a influenţei acestora asupra me­ iului ambiant. d Între 1984-1987 a fost secretar ştiinţific pe Institut. A coordonat activitatea de elaborare şi a făcut redactarea finală a Studiului de dezvoltare a Institutului pe perioada 1984-1985 şi a Prognozei până în anul 2000 (2010). În perioada 1987-1989, respectiv 1994-1998, a fost Preşe­ intele Consiliului Ştiinţific al Institutului iar în ped rioada 1994-1998 şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific al IFA Bucureşti. În perioada 1961-1980 a organizat şi condus activitatea de cercetare în domeniul termodifuziei. Această activitate s-a axat pe studii teoretice şi experimentale legate de utilizarea acestui fenomen de transport la separările de izotopi în fază gazoasă. Cercetările s-au materializat în numeroase publicaţii, rapoarte şi comunicări ştiinţifice şi în construcţia unor standuri experimentale pentru studiul caracteris- 1 Dr. Gheorghe Văsaru was born in July 16 th, 1931, in Mănăstireni, Cluj County, Romania. He finished his studies in 1954, at the Faculty of Mathematics and Physics, “BabeşBolyai” University, Cluj-Napoca. In the same year he was named Head of Laboratory and two years later, Assistant Professor at the Structure of Matter discipline, headed by Professor Aurel Ionescu. After the setting up of the Physics Department at Faculty of Mathematics and Physics of Cluj-Napoca University, a reorganization of the existent laboratories and creation of new ones was necessary. As Head of Laboratory, Dr. Văsaru contributed to the organization of the existent Laboratory of Electricity and to the creation of a new Laboratory of Electrotechnics and Electronics. Promoted as Assistant Professor, he was Head of Structure of Matter Laboratory and he created the Laboratory of Radioactivity. His contributions consisted in the elaboration of practical laboratory works and construction of news apparatus of didactic interest. From February 1958 up to retreat (Oct. 1998), namely for a period of 40 years, he performed the research activity at the Institute of Stable Isotopes, later named Institute of Isotopic and Molecular Technology, and finally, National In­ titute for Research and Development of Isotopic and s Mo­ ecular Technologies (NIRDIMT) from Cluj-Napoca. l After the transfer to the Institute, in the period 19581960, he performed research in the field of radioactive iso­ topes applications and their influences on environment. In the period 1984-1987 he was Scientific Secretary of the Insti­ ute. He supervised the activity of elaboration and t final ed­ ting of Development Program of the Institute in the i period 1984-1985 and of Prognosis until 2000 (2010). In the period 1987-1989 and 1994-1998 respectively, he was President of the Scientific Council of the Institute and Vice-president of the Scientific Council of the Institute of Atomic Physics from Bucharest. During the period 1961-1980, he organized and coordinated the research on thermal diffusion. This activity refers to theoretical and experimental studies concerning the applications of this phenomenon of transport to isotope separations in a gaseous phase. The finality of these researches was expressed in numerous publications, reports and scientific communications, and in construc-
  2. 2. Cristian Colceriu ticilor de separare ale coloanelor de termodifuzie construite în Institut şi utilizate apoi la realizarea unor cascade (instalaţii) productive, destinate separării izotopilor azotului, carbonului, oxigenului, neonului, argonului şi kriptonului. În aceeaşi perioadă a participat la experimentarea instalaţiilor de separare a apei grele, pe un pilot, la scară de laborator şi a elaborat şi publicat, în anul 1975, lucrarea Deuterium and Heavy Water – A Selected Bibliography. Această lucrare a stat la baza documentării cercetărilor ulterioare legate de producerea apei grele în România. La data de 8 noiembrie 1968 a obţinut titlul de doctor în fizică, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti (conducător ştiinţific acad. prof. Horia Hulubei). În perioada 1980-1984 a coordonat activitatea Laboratorului de Separări Izotopice prin Tehnici Laser, fiind implicat direct în acţiunea de fundamentare a cercetărilor privind separarea izotopică a uraniului prin metoda moleculară laser. Din 1986, până la pensionare (1998), şi-a continuat cercetările în domeniul separării tritiului, separării izotopilor zirconiului şi a coordonat activitatea de elaborare a Notei de Comandă şi a Proiectului de Program de separări izotopice prin tehnica laser pentru îmbogăţirea uraniului-235 prin metoda atomică laser (AVLIS-U – Atomic Vapor Laser Isotope Separation of Uranium). A fost responsabilul Contractului de cercetare privind tehnologia de separare a uraniului-235 în câmp de radiaţie laser. Scopul acestei cercetări a fost acela de a se obţine date cât mai complete relativ la această tehnologie, în vederea constituirii une bănci de date proprii pentru această foarte actuală şi importantă problemă a energeticii nucleare. Această cercetare a fost finalizată prin elaborarea a 20 de rapoarte interne de cercetare, sub denumirea generică de Bază de date pentru separarea izotopilor uraniului prin metoda atomică laser (AVLIS-U). A susţinut, ca invitat, comunicări ştiinţifice, în Statele Unite ale Americii: Gordon Conference, Holderness School Plymouth, N. H (1969); Oak Ridge National Laboratory, Oak Ridge, TN (2003); Elveţia: A 4-a Conferinţă internaţională pentru aplicaţiile paşnice ale energiei atomice, Geneva, (1971); Germania: Technical Committee Meeting on Modern Trends in the Biological Applications of Stable Isotopes, Leipzig, IAEA-CMEA, (1977); Japonia: Tokyo Institute of Technology, (Tokyo); Japan Atomic Energy Institute, (Tokai-Mura); Kyoto University, (Kyoto); Asahi Chemical Industry Co. Ltd (Tokyo); The Institute of Physical and Chemical Research (Saitama); Tokyo University of Agriculture and Technology (Tokyo); Nagoya University (1981); Nagoya University (1998); URSS: Moscova (1983, 1988); Rusia: (2000); Franţa: Carry le Rouet, (1999), Israel: Tel Aviv, (2001); UNESCO, Paris (2004), Iran: Teheran, (2004); Shiraz, (2004); Austria: IAEA-Vienna, (2004); China: Beijing, (2006); Brazilia: Angra dos Reis, (2008). Dr. Văsaru a fost conducător de doctorat în domeniul Fizicii Atomice şi Moleculare. În perioada 1990-2002 a condus 7 doctorate. În calitate de şef de contracte şi conducător de colectiv a realizat 98 contracte de cercetare, a publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice, 2 brevete legate de apa grea şi uraniu şi 19 cărţi, din care 9 în limba engleză şi franceză, în Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii, Olanda şi Austria. A elaborat importante lucrări de autor, în ţară şi în străinătate: Obţinerea şi aplicaţiile izotopilor stabili (1966); Izotopii stabili (1968); Separarea izotopilor prin termodifuzie (1972); Separarea tritiului (1987); Zirconiul şi implicaţiile sale în energetica nucleară (1989); Mic dicţionar de ecologie − Dioxidul de carbon, efectul de seră, climatul (1997; 2007); Bază de date pentru separarea izotopilor uraniului prin metoda atomică laser (AVLIS) – 20 de rapoarte interne (1987-1995); Thermal Diffusivity Bibliography 1965-1980, 1993-1995 (1996); Elemente Cluj Contemporary Elites tions of experimental setup, for the study of separation characteristics of thermal diffusion columns, made in the institute, and used later for the construction of some cascades (plants) for the separation of carbon, nitrogen, oxygen, neon, argon and krypton isotopes. In the same period he participated to the experimentation of the separation units of heavy water on a pilot plant scale and elaborated and published, in 1975, the book: Deuterium and Heavy Water – A Selected Bibliography. This book constituted the documentary basis of the later researches regarding the production of heavy water in Romania. In 8 Nov. 1968 he obtained the title of PhD at the Institute of Atomic Physics from Bucharest (under the supervision of Acad. Prof. Horia Hulubei). In the period 1980-1984, he was Head of the Laser Isotope Separation Group, concerning uranium isotope separation by Molecular Laser Isotope Separation method (MLIS). From 1986 until retiring (October 1998) he carried on studies in the field of tritium separation, zirconium isotope separation and supervised activity for enrichment of uranium-235 by atomic laser method (AVLIS-U – Atomic Vapor Isotope Separation of Uranium). He was Head of Research Project on the separation of uranium-235 by this method. The main purpose of this research was to obtain data as complete as possible related to this technology, to elaborate a database for this very important and actual technology of nuclear energy. Finally, such a database was constituted in the form of 20 research internal reports, under the generic title: Database for the Separation of Uranium Isotopes by Atomic Laser Method (AVLIS-U). He attended, as guest, the following scientific manifestations: USA: Gordon Conference, Holderness School Plymouth, N. H. (1969); Oak Ridge National Laboratory, Oak Ridge, TN (2003); Switzerland: Fourth International Conference for Peace Applications of Atomic Energy, Geneva, 1971; Germany: Technical Committee Meeting on Modern Trends in the Biological Applications of Stable Isotopes, Leipzig, IAEACMEA, 1977; Japan: Tokyo Institute of Technology, (Tokyo), Japan Atomic Energy Institute, (Tokai-Mura), Kyoto University, (Kyoto), Asahi Chemical Industry Co. Ltd (Tokyo), The Institute of Physical and Chemical Research (Saitama), Tokyo University of Agriculture and Technology (Tokyo), Nagoya University (1981; 1998); URSS: Moscow (1983; 1988); Russia: Moscow, 2000); France: Carry le Rouet, (1999); Israel: Tel Aviv, (2001); UNESCO, Paris, (2004); Iran: Tehran, (2004), Shiraz, (2004); Austria: IAEA-Vienna, (2004); China: Beijing, (2006), Brazil (Angra dos Reis, (2008). Dr. Văsaru was promoter and official referee for doctoral thesis in the field of Atomic and Molecular Physics. In the period 1990-2002 he coordinated 7 doctoral theses. As Head of research contracts and Head of groups, he elaborated 98 research reports, he published 155 scientific papers, 2 patents on heavy water and uranium, and 19 books, of which 9 in countries abroad (France, Austria, Germany, Holland and USA) in English and in French. As author, he elaborated important works in Romania: Production and Application of Stable Isotopes); Stable Isotopes; Separation of Isotopes by Thermal Diffusion; Separation of Tritium; Zirconium and His Implications in Nuclear Energetic; Small Dictionary for Ecology – Carbon Dioxide and Global Heating Effect, Climate (1997; 2007); Database for Separation of Uranium Isotopes by Atomic Laser Method, 20 internal reports (1987-1995); Thermal Diffusivity Bibliography 1965-1980, 1993-1995; Elements of Nuclear Energet2
  3. 3. GHEORGHE VĂSARU Elite Clujene Contemporane de energetică nucleară (2009); Methods of Separating Stable Isotopes (Miamisburg, Ohio, SUA, 1965); Thermal Diffusion in Isotopic Gaseous Mixtures (Fortschritte der Physik, Berlin, 1987); Les isotopes stables, Commissariat a l’Energie Atomique, CEN (Saclay, Paris, 1970); Separation of Isotopes by Thermal Diffusion (USERDA, Oak Ridge, Tenn. SUA, 1975); Tritium Isotope Separation (CRC Press, Inc., Boca Raton, Florida, SUA, 1993); Thermal Diffusion Bibliography (1965-1995, Cluj-Napoca and Nagoya, University, Nagoya (Japonia, 1996). A publicat, în coautorat: Geocronologie nucleară – Metode de datare prin fenomene nucleare naturale (1998); Thermal Diffusion – A Bibliography (IAEA, Vienna, 1968); The Thermal Diffusion Column. Theory and Practice with Particular Emphasis on Isotope Separation (VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, Berlin, 1969); Deuterium and Heavy Water. A Selected Bibliography (Elsevier Sci. Publ. Co., Amsterdam, 1975). A publicat o serie de articole ştiinţifice, în importante reviste de specialitate, dintre care amintim: „Detectori de particule nucleare”; „Camera cu difuzie condensare”; „Detectarea 14C”; „Metode de măsurare a debitelor de gaze şi lichide cu ajutorul izotopilor radioactivi”; „Radioactivitatea precipitaţiilor şi depunerilor atmosferice la Cluj în perioada 1 apr. – 31 dec. 1960”; „Prepararea azotului în stare pură”; “The Optimal Conditions of Separation in a Thermal Diffusion Column with Hot Wire”; „Aplicaţiile izotopilor stabili. I. Aplicaţii în fizică, chimie şi geologie”; „Aplicaţiile izotopilor stabili. II. Aplicaţii în biochimie, biologie şi medicină”; ”Modele nucleare”; “Experimental Methods for the Determination of the Thermal Diffusion Factor”; “Tabulated Values of Thermal Diffusion Factors for Various Isotopic Gaseous Mixtures”; “Separation of Nitrogen Isotopes by Thermal Diffusion”; “Choice of Cascade Structure and Determination of Operation Range for a Thermal Diffusion Cascade”; “Separation of 13C by Thermal Diffusion”; “Modern Trends in the Biological Application of Stable Isotopes”; “Profile de concentraţie în coloane de termodifuzie. I. Sisteme ternare. Aplicaţie la izotopii azotului, carbonului, oxigenului, neonului şi argonului”; „Profile de concentraţie în coloane de termodifuzie. II. Sisteme multicomponente. Aplicaţie la izotopii kriptonului”; “Thermal Diffusion Columns. Theoretical and Practical Aspects”;”Separarea izotopilor uraniului”; „Separarea 36Ar prin termodifuzie”; „Separarea 78,86Kr prin termodifuzie”; „Tendinţe în separările de izotopi prin termodifuzie”; “Some Remarques on the Behaviour of the Separation Factor versus Wall Temperatures in a Thermal Diffusion Column”; “Thermal Diffusion Columns. Theoretical and Practical Aspects”; „Uraniul şi energetica nucleară. Metalurgia uraniului şi tehnologiile de separare izotopică a uraniului”; „Energia şi mediul”; „Teoria cascadelor de separare”; “Thermal Diffusion Cascades for Noble Gases Isotopes Separation”; “Column Coupling Systems used in Thermal Diffusion”; „Elemente de dinamica gazelor în tehnologia separărilor de izotopi”; “Current Status of Laser Isotope Separation of Tritium”; „De la uraniul natural la hexafluorura de uraniu; „Surse de tritiu”; „Îmbogăţirea izotopică a tritiului pentru scopuri analitice şi de producţie”; „Recuperarea şi îmbogăţirea tritiului din instalaţiile nucleare”; „Recuperarea şi îmbogăţirea tritiului din instalaţiile termonucleare”; „Separarea tritiului prin metoda laser; “Thermal Diffusion Column. Status and Prospects”; “The Clusius Dickel Thermal Diffusion Column. 50 Years after Its Invention”; „Zirconiul şi implicaţiile sale în energetica nucleară. Aspecte fizico-chimice şi metalurgice”; „Separarea izotopilor zirconiului”; „Structuri hyperfine şi izotopice în tranziţiile zirconiului atomic”; „Reactorul nuclear CANDU-PHW 600”; „Metoda separării izotopice 3 ic and abroad: Methods of Separating Stable Isotopes (Miamisburg, Ohio, SUA, 1965); Thermal Diffusion in Isotopic Gaseous Mixtures (Fortschritte der Physik, Berlin, 1987); Les isotopes stables (Commissariat a l’Energie Atomique, CEN Saclay, Paris, 1970); Separation of Isotopes by Thermal Diffusion (USERDA, Oak Ridge, Tenn. SUA, 1975); Tritium Isotope Separation (CRC Press, Inc., Boca Raton, Florida, SUA, 1993); Thermal Diffusion Bibliography 1965-1995, (Cluj-Napoca and Nagoya, University, Nagoya, Japan, 1996). He published as coauthor: Nuclear Geochronology – Dating Method by Natural Nuclear Phenomena, (Cluj-Napoca, 1998); Thermal Diffusion – A Bibliography (IAEA, Vienna, 1968); The Thermal Diffusion Column. Theory and Practice with Particular Emphasis on Isotope Separation (VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften, Berlin, 1969); Deuterium and Heavy Water. A Selected Bibliography (Elsevier Sci. Publ. Co., Amsterdam, 1975). He published a series of papers, in various scientific journals. Some of the most important titles are listed below: “Nuclear Particle Detectors”; “Diffusion Condensation Chamber”; “Detection of 14C”; “Measuring methods of gaseous and liquids flow capacities by means of radioactive isotopes”; “Radioactivity fall-out from the atmosphere in Cluj for the period 1April. – 31 Dec. 1960”; “Nitrogen preparation in pure state”; “The Optimal Conditions of Separation in a Thermal Diffusion Column with Hot Wire”; “Stable Isotopes Applications. I. Applications in Physics, Chemistry and Geology”; “Stable Isotopes Applications. II. Applications in Biochemistry, Biology and Medicine; “Nuclear Models”; “Experimental Methods for the Determination of the Thermal Diffusion Factor”; “Tabulated Values of Thermal Diffusion Factors for Various Isotopic Gaseous Mixtures”; “Separation of Nitrogen Isotopes by Thermal Diffusion”; “Choice of Cascade Structure and Determination of Operation Range for a Thermal Diffusion Cascade”; “Separation of 13 C by Thermal Diffusion”; “Modern Trends in the Biological Application of Stable Isotopes”; “Concentration Profiles in Thermal Diffusion Columns. I. Ternary Systems. Applications to Nitrogen, Carbon, Oxygen, Neon and Argon Isotopes”; “Concentration Profiles in Thermal Diffusion Columns. II. Multi-component Systems. Application to Krypton Isotopes”; “Thermal Diffusion Columns. Theoretical and Practical Aspects”; “Separation of 36Ar by Thermal Diffusion”; “Separation of 78,86Kr by Thermal Diffusion”; “Trends in Isotope Separation Technology”; “Some Remarques on the Behaviour of the Separation Factor versus Wall Temperatures in a Thermal Diffusion Column”; “Thermal Diffusion Columns. Theoretical and Practical Aspects”; “Separation of Uranium Isotopes”; “Uranium and Nuclear Energy. Uranium Metallurgy and Uranium Isotope Separation Technologies”; “Energy and Environment”; “Theory of the Isotope Separation Cascade”; “Thermal Diffusion Cascades for Noble Gases Isotopes Separation”; “Column Coupling Systems used in Thermal Diffusion”; “Elements of Gaseous Dynamics in the Isotope Separation Technology”; “Current Status of Laser Isotope Separation of Tritium”; “From Natural Uranium to Uranium Hexafluoride”; “Sources of Tritium”; “Isotopic Enrichment of Tritium for Analytical and Production Purposes; “Recovery and Enrichment of Tritium from Nuclear Plants”; “Recovery and Enrichment of Tritium in Thermonuclear Plants”; “Laser Isotope Separation of Tritium; “Thermal Diffusion Column. Status and Prospects”; “The Clusius Dickel Thermal Diffusion Column. 50 Years after Its Invention”; “Zirconium and Its Implications in Nuclear Energy. Physical, Chemical and Metallurgical Aspects”, “Separation of Zirconium Isotopes”; “Hyperfine and Isotopic Structure in Atomic Zirconium Transitions”; “The 600 MW(e) CANDU PHW Reactor”; “Laser Isotope
  4. 4. Cristian Colceriu laser. Realizări şi perspective”; „Cicluri avansate de combustibil pentru reactorii de tip CANDU”; “Isotope Enrichment by Thermal Diffusion; Stable Isotopes Enrichment by Thermal Diffusion”; “Uranium Enrichment Market after 2000; Separation of 13C by Thermal Diffusion”; “A Database for AVLIS-U Method”; “Sources of Tritium”; “Tritium Isotope Separation”;; „Reîncălzirea globală a terrei şi efectele sale”; “AVLIS-U Researches and Developments in the World”; “Uranium Enrichment by Laser Method - A Selected Bibliography”; „Glosar atomic şi nuclear”; „Uraniul şi energetica nucleară. Cronologie”; “Separation of Heavy Oxygen Isotopes - A Survey”; “Separation of Heavy Oxygen Isotopes - A Selected Bibliography”. În 28 iunie 1990, dr. Văsaru, a primit Premiul „Gheorghe Spacu” al Academiei Române pentru lucrarea Separarea Tritiului (1987). Ca o recunoaştere internaţională a activităţii sale depuse în decursul timpului, în laboratoarele Institutului şi-au făcut stagii de specializare cercetători din Germania, Japonia si URSS. A fost cooptat ca referent ştiinţific în Comisiile de doctorat ale Universităţii din Raiganj, West-Dinajpur, WestBengal, India şi ale Facultăţii de electronică de pe lângă Academia de ştiinţe din Sofia, Bulgaria. De menţionat că lucrările monografice elaborate de dr. Văsaru reprezintă lucrări de referinţă pentru cercetătorii din domeniul separării şi aplicaţiilor izotopilor stabili, unele din ele fiind utilizate ca manuale la Universitatea Paris VI Sud, (Franţa); Universitatea din Moscova (Rusia); Institutul de Tehnologie din Tokyo (Japonia). Ele s-au bucurat de succes şi printre cercetătorii Laboratoarelor din Been-Shiva, Negev, (Israel); Tbilissi, Minsk (Rusia); Jaipur, Trombay, Raiganj, (India); Miamisburg-Ohio, Oak-Ridge (Tennessee), Universitatea Rockefeller (New York), Universitatea Yale (Providence R. I), Purdue University (Lafayette-Indiana), North American Aviation Science Center (Thousand Oaks-California), Universitatea Rice (Houston, Texas), Universitatea Maryland, Universitatea Indiana, US Geological Center (Denver-Colorado), Universitatea Illinois, (SUA)), Cairo (Egipt); Tokyo, Tokai-Mura, Kyoto, Nagoya (Japonia); Sofia (Bulgaria), Leipzig, Berlin, Bamberg, Heidelberg, Garching bei Munchen, Kiel (Germania); Manitoba (Canada); Amsterdam, Leiden, Grőningen (Olanda), Kosice (Cehoslovacia), Rawalpindi (Pakistan), CEN Saclay, Grenoble (Franţa), Milano, Bologna, Genova (Italia), Budapesta (Ungaria), Berkeley Nuclear, Universitatea Leeds (Anglia), Madrid, Zaragoza (Spania), Beograd (Iugoslavia). Monografiile s-au bucurat şi de recenzii deosebit de favorabile în diferite reviste străine: “Isotopenpraxis”, “Current Contents”, “J. of Nuclear Materials”, “Engineering Societies Library”, “Atomkernenergie”, “Bulletin des bibliotheques de France”, “Novâe Knighi”, “Pharmazie Heft”, “Tenside, Chemische Technik” etc. În paralel cu activitatea de cercetare, Dr. Văsaru a depus şi o activitate didactică. În perioada 1967-1972 a fost profesor la Şcoala postliceală de pe lângă Institut, predând un curs de Separări de Izotopi. Ulterior (1973-1975) a suplinit un post de conferenţiar la Facultatea de Matematică şi Fizică de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, predând Cursul de Fizică Nucleară la studenţii anului IV şi respectiv Cursul de Fizica Izotopilor la studenţii anului V. Pentru ambele cursuri a elaborat manualele respective. În perioada 1992-1997 a mai predat cursuri de Geocronologie Nucleară la studenţii de la Facultatea de Fizică, Geologie Izotopică pentru masterii de la Facultatea de Geologie (1994-1996), precum şi cursuri de Geocronologie Izotopică şi Energetică Nucleară la Facultatea de Știinţa Mediului. Pentru aceştia a publicat două cărţi: Geocronologia Nucleară (1998) şi Elemente de Energetică Nucleară (2009). Cluj Contemporary Elites 4 Separation Method. Current Status and Perspectives”; “The Advanced Fuel Cycles in CANDU PHW Reactors”; “Isotope Enrichment by Thermal Diffusion; Stable Isotopes Enrichment by Thermal Diffusion”; “Uranium Enrichment Market after 2000; Separation of 13C by Thermal Diffusion”; “A Database for AVLIS-U Method”; “Sources of Tritium”; “Tritium Isotope Separation”; “Global heating of the World and his effects”; “AVLIS-U Researches and Developments in the World”; “Uranium Enrichment by Laser Method − A Selected Bibliography”; “Atomic and Nuclear Glossary”; “Uranium and Nuclear Energy. A Chronology”; “Separation of Heavy Oxygen Isotopes − A Survey”; “Separation of Heavy Oxygen Isotopes − A Selected Bibliography”. In 28 June 1990, Dr. Văsaru received the prize “Gheorghe Spacu” from the Romanian Academy for the book Tritium Separation (1987). As an international appreciation of his research activity, many researchers from Germany, Japan and Soviet Union had specialization stages in the Institute laboratories. He was Official Referee for doctoral thesis, for Department of Physics, University College, Raiganj, West Dinajpur, West Bengal, (India), and for the Institute of Electronics, Academy of Sciences, Sofia (Bulgaria). It is important to mention that Dr. Văsaru’s monographs represent reference works for researchers in the field of separation and applications of stable isotopes, some being used as manuals at Paris VI Sud University (France); Moscow University (Russia); Tokyo Institute of Technology (Japan). These works have also been appreciated by researchers of laboratories from Been-Shiva, Negev, (Israel); Tbilissi, Minsk (Russia); Jaipur, Trombay, Raiganj, (India); Miamisburg-Ohio, Oak-Ridge (Tennessee), Rockefeller University (New York), Yale University (Providence R. I), Purdue University (Lafayette-Indiana), North American Aviation Science Center (Thousand Oaks, California), Rice University (Houston, Texas), Maryland University, Indiana University, US Geological Center (Denver, Colorado), Illinois University, (USA), Cairo (Egypt); Tokyo, TokaiMura, Kyoto, Nagoya (Japan); Sofia (Bulgaria), Leipzig, Berlin, Bamberg, Heidelberg, Garching bei Munchen, Kiel (Germany); Manitoba (Canada); Amsterdam, Leiden, Groningen (Holland), Kosice (Czechoslovakia), Rawalpindi (Pakistan), CEN Saclay, Grenoble (France), Milan, Bologna, Genoa (Italia), Budapest (Hungary), Berkeley Nuclear, Leeds University (England), Madrid, Zaragoza (Spain), Beograd (Yugoslavia). Favorable references for these books have been published in different foreigners journals as: “Isotopenpraxis”, “Current Contents”, “J. of Nuclear Materials”, “Engineering Societies Library”, “Atomkernenergie”, “Bulletin des bibliotheques de France”, “Novâe Knighi”, “Pharmazie Heft”, Tenside, Chemische Technik” a.s.o. In parallel with his research activity, Dr. Văsaru also performed a didactical one. In the period 1967-1972 he was Professor at the Post Secondary School of the Institute, teaching a course of Isotope Separation. Later, in the period 1973-1975, he was in position of Associate Professor at Faculty of Mathematics and Physics, “Babeş-Bolyai” University, Cluj-Napoca, teaching lectures of Nuclear Physics for the students of 4th year and, respectively, of Isotope Separation Physics, for the students of 5th year. For both courses, he elaborated special manuals. In the period 1992-1997 he also taught lectures on Nuclear Geochronology at the Faculty of Physics, Isotope Geology for the master students at the Faculty of Geology (1994-1996) and Isotope Geochronology and Nuclear Energy at the Faculty of Environmental Science (2004-2006). For the students of these faculties, he published two books: Nuclear Geochronology (1998) and Elements of Nuclear Energy (2009).
  5. 5. GHEORGHE VĂSARU Elite Clujene Contemporane După transferul la Institut n-a pierdut din vedere activitatea didactică, aşa că ori de câte ori s-a ivit prilejul, începând cu anul 1962, a început să conducă sistematic lucrări de diplomă pentru studenţi, abordând în special, aspecte teoretice şi practice legate de separările de izotopi. Astfel, în perioada 1962-1986 a condus 32 de lucrări de diplomă. Preocupat de răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice, dr. Văsaru a mai publicat peste 50 de articole cu caracter ştiinţific (legate de energetica nucleară, mediu, aplicaţii ale izotopilor, cercetări spaţiale etc.) în presa internă: „Făclia”, „Adevărul de Cluj”, „Tribuna”, „Academica”, „Scutul Patriei”, „Curierul de fizică”, „Ştiinţă şi Tehnică”, “Science Atlas”, „Munca, „Perspective”, “A Het”. În ţară este afiliat la: Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare din Cluj-Napoca; Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă; Societatea Română de Fizică (fost vicepreşedinte pe filiala Cluj). Este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. În străinătate este: Membru International The National Geographic Society (1972, 1995, 1997, 1999, 2001, 2002); Membru New York Academy of Sciences (1998); International Who’s Who of Professionals; American Biographical Institute (ABI) − Honorary Appointment to Research Board of Advisors, Membru UniPHY. A apărut în lucrările: Dicţionarul specialiştilor – un “Who’s Who” în ştiinţa şi tehnica românească, vol. 1, ediţia I (1996); Clujeni ai Secolului 20 – Dicţionar esenţial (2000); Personalităţi clujene 1800-2007 (2007); Enciclopedia Personalităţilor din România, ed. 3-a (2007), ed. 4-a, (2009), Hűbners Who is Who, Verlag fur Personenenzyklopadien AG, CH-6304 Zug, Elveţia; Who’s Who in the World, Marquis Who’sWho, Chicago, USA (Ediţiile 5, 6, 7, 13, 15, 16, 17, 18, 19); Who’s Who in Nuclear Energy; The International Book of Honour; Nominalizat ca Man of the year 1998 şi pentru medalia de Onoare 2000 Millennium; American Biographical Institute Research Fellow (2005), Nominalizat de American Biographical Institute pentru “2010 Gold Medal for Romania”. Dr. Gh. Văsaru şi-a desfăşurat activitatea de cercetare laborioasă în domeniul fizicii şi tehnologiilor de separare a izotopilor: separării de izotopi prin termodifuzie (izotopii azotului, carbonului, oxigenului, neonului, argonului şi kriptonului); studiilor legate de separarea izotopilor hidrogenului (apă grea şi tritiu), zirconiului şi uraniului; geocronologie nucleară (metode de datare prin fenomene nucleare naturale), probleme de mediu. Pe scurt: separări de izotopi, energie nucleară, geocronologie nucleară, mediu.  After the transfer at the Institute he continued his didactic activity, so any time he had the chance, as from 1962, he started to coordinate systematically scientific works for students, approaching especially theoretical and practical aspects related to isotopes separation. Therefore, in the period 1962-1986 he was scientific promoter for 32 students. Being interested in the promotion of science, Dr. Văsaru published over 50 papers with scientific character, (regarding nuclear energy, environment, isotope applications, space researches, a.s.o.) in different journals: “Făclia”, “Adevărul de Cluj”, “Tribuna”, “Academica”, “Scutul Patriei”, “Curierul de fizică”, “Ştiinţă şi Tehnică”, “Science Atlas”, “Munca, “Perspective”, “A Het”. In Romania, he is affiliated to the National Research and Development Institute for Isotopic and Molecular Technology (Cluj-Napoca); Romanian Scientists Association; Romanian Society of Physics (former vice-president on Cluj branch). He is correspondent Member of the Romanian Scientists Academy (1999) and abroad: International Member of The National Geographic Society (1972, 1995, 1997, 1999, 2001, 2002); Member of New York Academy of Sciences (1998); International Who’s Who of Professionals; American Biographical Institute (ABI) - Honorary Appointment to Research Board of Advisors, UniPHY Member. He was included in the publications: Specialists’ dictionary – a “Who’s Who” in Romanian science and technique, volume 1, First Edition (1996); Cluj personalities of 20th century – Essential dictionary (2000); Cluj personalities 1800-2007 (2007); Encyclopedia of Romanian Personalities, Third, Four and Five Editions (2007, 2009, 2011); Hűbners Who is Who, Verlag fur Personenenzyklopadien AG, CH-6304 Zug, Switzerland; Who’s Who in the World, MarquisWho’sWho, Chicago, USA (Editions: 5, 6, 7, 13, 15, 16, 17, 18, 19); Who’s Who in Nuclear Energy; The International Book of Honor; Nominated as Man of the year 1998 and for “The 2000 Millennium Medal of Honor”; American Biographical Institute Research Fellow (2005), Nominated by American Biographical Institute for “2010 Gold Medal for Romania”. Dr. Văsaru performed his scientific activity in the field of physics and technologies of isotope separations by thermal diffusion, (nitrogen, carbon, oxygen, neon, argon and krypton isotopes), studies on separation of hydrogen isotopes (heavy water and tritium), zirconium and uranium, nuclear geochronology (dating methods by natural nuclear phenomena), environment issues. Shortly: isotope separation, nuclear energy, nuclear geochronology, environment. Ce reprezintă materia, mişcarea, spaţiul, timpul, energia şi mediul pentru fizicianul cu vocaţie de cercetător? Un minunat concept universal în cadrul căruia se derulează, în întreaga ei complexitate, viaţa. Ce paradigme, direcţii şi curente pot fi identificate în gândirea, teoria şi practica fizicii clujene a secolului XX? Cum vi se înfăţişează şcoala de fizică clujeană care a funcţionat încă de la înfiinţarea universităţii clujene, prin prisma unor nume sonore şi precursori precum Farkas Gyula, Augustin Maior, Ioan Ursu ş.a. şi care consideraţi că sunt generaţiile de specialişti, biografiile marcante care au ilustrat-o edificator până în prezent? Primele cercetări de fizică, din Cluj, s-au desfăşurat în cadrul Universităţii, având un pronunţat caracter didactic. Dintre profesorii pe care i-am avut în perioada studenţiei îi amintesc pe Gheorghe Călugăreanu (Teoria funcţiilor de o variabilă complexă), Tiberiu Popoviciu (Calcul diferen- What represents matter, movement, space, time, energy and environment for the physicist with researcher vocation? A beautiful universal concept, in which life takes place, in its entire complexity. What paradigms, directions and currents can be identified in the thinking, theory and practice of Cluj physics of the 20th century? In which form appears Cluj school of physics which functioned even since the foundation of Cluj university, in terms of important names and precursors such as Farkas Gyula, Augustin Maior, Ioan Ursu a.s.o. and which are the generations of specialists, biographies that you consider representative for it until now? The first physics researches in Cluj have been performed at the University, with a deep didactic character. My teachers during academic period were: Gheorghe Călugăreanu (Theory of Functions with a Complex Variable), Tiberiu Popoviciu (Differential and Integral Calculus), Dumitru V.  5
  6. 6. Cristian Colceriu ţial şi integral), D.V. Ionescu (Ecuaţii diferenţiale), Tiberiu Mihăilescu (Geometrie analitică), Dumitru Ripianu (Complemente de matematici superioare), Elena Popoviciu (Algebră), Radu Ţiţeica (Electricitate şi magnetism), Victor Marian (Mecanică şi Istoria fizicii), Ioan Maxim (Magnetism), Aurel Ionescu (Structura Materiei), Mircea Drăgan (Fizică Teoretică), Victor Mercea (Electricitate), Desideriu Auslander (Optică), Hariton Ţintea (Optică), Elena Fodor (Structura Materiei), Ioan Armeanca (Astronomie), Gh. Chiş, (Astronomie). Înainte de 1958, anul în care m-am transferat la institut, domeniile de cercetare au fost legate în special de Magnetism şi Structura materiei. Farkas Gyula şi Augustin Maior au fost doi dintre cei mai importanţi precursori. Ulterior au fost însă abordate, cu mult succes, în cu totul alte condiţii, domenii noi de cercetare în domeniul Fizicii magnetismului, Fizicii corpului solid, Fizicii nucleare, Fizicii moleculare, Fizicii medicale. Un rol deosebit în acest context l-a avut prof. I. Ursu. La ora actuală cercetările de fizică s-au extins şi la alte Universităţi şi Institute, dobândind adesea un caracter interdisciplinar pronunţat. În optica dvs., care ar fi specificul sau particularităţile domeniilor de cercetare şi a direcţiilor de dezvoltare a fizicii la Cluj-Napoca şi cine ar fi specialiştii eminenţi care le-au conturat în cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare? Ce reviste şi publicaţii clujene de fizică s-au impus în secolul XX în peisajul de specialitate? Dificilă întrebare! Nu mă pot pronunţa direct. Consider, totuşi, că fiecare din instituţiile existente ce activează în domeniul fizicii, la Cluj-Napoca, îşi cunosc bine scopurile şi se străduiesc să le facă faţă în cele mai bune condiţii posibile. În ce priveşte revistele şi publicaţiile clujene de fizică, acestea lipsesc aproape cu desăvârşire. După câte ştiu, cea mai importantă publicaţie din Cluj-Napoca – şi probabil unica – este „Studia Universitatis Babeş-Bolyai – Physica”. Cum aţi descrie principalele activităţi de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, precum şi a noile direcţii de cercetare abordate la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare unde aţi activat peste 4 decenii? Actualul institut îşi are originile în anul 1950, când a luat fiinţă, la Cluj, o Filială a Institutului de Fizică de la Măgurele (Bucureşti). În anul 1952 această Filială a trecut sub patronajul Filialei din Cluj a Academiei. În acel timp tematica de cercetare era legată de probleme cu caracter aplicativ, în bună parte solicitate de industria locală. La început, problema centrală a Secţiei a fost legată de obţinerea acetilenei prin cracarea gazului metan în arc electric. Rezultatele pozitive obţinute au dus la elaborarea unei tehnologii care stă la baza unui procedeu industrial de obţinere a acetilenei, materie primă pentru sinteza cauciucului. În anul 1956, după înfiinţarea Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti-Măgurele, Secţia din Cluj trece în cadrul acestui institut, cu un profil de cercetare axat pe fizica şi chimia izotopilor stabili, Baza materială şi personalul Secţiei s-au dezvoltat şi ele în ritmul celorlalte unităţi ale institutului. Activitatea de cercetare s-a desfăşurat abordând probleme legate de abundenţa izotopică naturală, separarea, analiza şi aplicaţiile izotopilor stabili ai elementelor uşoare, fiind singura unitate din ţară cu acest profil. În paralel, în cadrul Secţiei şi-a început activitatea şi un laborator de radioactivitate, destinat aplicaţiilor industriale ale radioizotopilor în Transilvania, precum şi studiilor de abundenţă a radionuclizilor în mediul ambiant. În anul 1970 Secţia se transformă în Institutul de Izotopi Stabili, unitate dependentă de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară (CSEN), iar în anul 1976 devine Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare. Din anul 1999, Cluj Contemporary Elites 6 Ionescu (Differential Equations), Tiberiu Mihăilescu (Analytical Geometry), Dumitru Ripianu (Supplements of High Mathematics), Elena Popoviciu (Algebra), Radu Ţiţeica (Electricity and Magnetism), Victor Marian (Mechanics and Physics History), Ioan Maxim (Magnetism), Aurel Ionescu (Structure of the Matter) Mircea Drăgan (Theoretical Physics), Victor Mercea (Electricity), Desideriu Auslander (Optics), Hariton Ţintea (Optics), Elena Fodor (Structure of the Matter), Ioan Armeanca (Astronomy), Gheorghe Chiş (Astronomy). Before 1958, the year when I have been transferred at the Institute, research fields concerned especially Magnetism and Structure of the Matter. Farkas Gyula and Augustin Maior were two of most important precursors. Later, new research fields were approached with success, in Magnetism Physics, Solid State Physics, Nuclear Physics, Molecular Physics, and Medical Physics. Prof. Ioan Ursu had a special role in this context. Now, physics researches were extended to others Universities and Institutes, having a deep interdisciplinary character. According to you, which are the specificities or particularities of research fields and development directions of physics in Cluj-Napoca and which are the eminent specialists that outlined the Research and Development Institute for Isotopic and Molecular Technologies? Which journals and publications from ClujNapoca imposed in 20th century in the field of physics? Difficult question! I can’t answer directly. I consider, however, that each of the existing Institutes engaged in the field of physics, in Cluj-Napoca, know very well their purposes and try to face them in the best possible conditions. Regarding journals and publications in the field of physics in Cluj-Napoca, they practical don’t exist. I believe the most important – and probably exclusive – publication is “Studia Universitatis Babeş-Bolyai – Physica”. How would you describe the most important scientific and technological research activities and the new research directions of the Research and Development Institute for Isotopic and Molecular Technology, where you activated for over 4 decades? The origins of the Institute date from 1950, when a Branch of the Institute for Physics from Măgurele (Bucharest) was opened in Cluj. In 1952 this Branch passed under the patronage of Cluj Branch of the Academy. At that time, the research fields related to problems of applicative character, most of them being requested by local industry. At the beginning, the central problem of the Branch referred to production of acetylene by methane gas cracking. The positive results permitted to elaborate a technology that is at the basis of an industrial method of obtaining acetylene, raw material for rubber synthesis. In 1956, after setting up the Institute for Atomic Physics in Bucureşti-Măgurele, Cluj Branch belonged to this Institute, with a research profile focused on physics and chemistry of stable isotopes. The infrastructure and research personal of this Branch developed in the same rhythm as the other units of the Institute. The research activity related to problems of natural isotope abundances, separation, analysis and applications of stable isotopes of light elements, being the only unit in the country with this profile. In parallel, at this Branch began the activity a laboratory of radioactivity, designed for industrial applications of radioisotopes in Transylvania, and for study of radionuclide abundances in surrounding environment. In 1970 the Branch became the Institute for Stable Isotopes, unit depending on the State Committee for Nuclear Energy (CSEN), and in 1976 it became the Institute for Isotopic and Molecular Technology. From 1999, the In-
  7. 7. GHEORGHE VĂSARU Elite Clujene Contemporane Institutul a fost acreditat ca Institut Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izoptopice şi Moleculare. Câteva din domeniile de cercetare, abordate în Institut, de importanţă deosebită pentru economia României, le vom prezenta mai jos: Deuteriul şi apa grea În cadrul Institutului de Fizică Atomică, tematica de cercetare a Secţiei din Cluj avea un caracter aparte. Acestei secţii i s-a trasat sarcina să abordeze fizico-chimia separării deuteriului, respectiv a apei grele (materiale nucleare de importanţă vitală pentru reactorii nucleari energetici, moderaţi şi răciţi cu apă grea, de tip CANDU). Cercetările au început în condiţii de informare foarte precare, din cauza secretului foarte sever menţinut asupra cercetărilor legate de separarea acestui izotop. Pe de altă parte, dotarea Secţiei era sub nivelul cerut de atacarea unei cercetări de o asemenea anvergură. În prima etapă s-a pornit la drum pe trei direcţii: 1. prospectarea surselor de deuteriu, (ştiindu-se că în natură sursa principală este apa, apoi gazele naturale, ţiţeiul şi în oarecare măsură gazul de sinteză de la fabricile de îngrăşăminte azotoase); 2. elaborarea de metode de analiză a deuteriului; 3. elaborarea unei metode de separare a deuteriului. În etapa a doua se preconiza utilizarea acestui izotop în alte domenii decât cel al energeticii nucleare. Legat de răspândirea deuteriului în natură, s-au explorat principalele râuri, sondele de metan şi ţiţei din ţară, punându-se astfel baza unor cercetări de hidrologie şi geologie izotopică. Datele culese în decursul anilor relativ la distribuţia deuteriului în circuitul natural al apei au scos în relief existenţa unor legături între diferitele fenomene (evaporarea apei, umiditatea atmosferei, circulaţia apei), putându-se trage o serie de concluzii asupra originii şi evoluţiei diferitelor cursuri de ape sau a unor surse de apă minerală. În privinţa zăcămintelor de hidrocarburi, prin măsurarea conţinutului de deuteriu, s-a constatat la zăcămintele dintr-o anumită zonă, existenţa unor curbe de nivel izotopic (izoconcentrate), cu ajutorul cărora s-a putut determina care este punctul de concentrare maximă de hidrocarburi din regiune. De asemenea, s-a putut determina atât direcţia de deplasare cât şi viteza deplasării masei de hidrocarburi, generate de procesul de exploatare (care introduce dezechilibre barice) şi de injecţia de apă. Acest gen de cercetări a deschis un câmp larg de aplicaţii în industria extractivă de ţiţei şi gaze, facând posibilă o exploatare corectă a zăcămintelor de hidrocarburi. O problemă foarte importantă ce trebuia rezolvată a fost aceea a analizei deuteriului. Se ştia că în natură acest izotop se află într-un raport Deuteriu/Hydrogen (D/H) @ 1/6500, deci pentru a putea efectua orice cercetare, legată atât de determinarea abundenţei sale naturale cât şi de separare a acestuia, era nevoie să se dispună de metode de analiză sensibile, de înaltă precizie. De aceea problema analizei deuteriului în acest domeniu de concentraţie s-a impus chiar de la început. Cercetările iniţiale legate de analiza deuteriului s-au axat pe metodele nespectrometrice, deoarece achiziţionarea unui spectrometru de masă din import era imposibilă la data aceea. Astfel au fost puse la punct: metode densimetrice pentru analiza izotopică totală a apei (D/H şi 18O/16O) utilizând o variantă a metodei picăturilor, capabilă să determine diferenţe de densitate în domeniul abundenţelor naturale, la performanţe superioare celor obţinute pe plan mondial la acea dată; metode optice, construindu-se un spectrometru Fabry-Perot cu baleiaj magnetostrictiv şi prin variaţie de presiune, care a dat rezultate competitive cu alte metode; cromatografia în fază gazoasă, care a fost una din metodele folosite pentru analiza deuteriului, atât din amestecuri de hidrogen cât şi din hidrocarburi şi substanţe marcate cu deuteriu. Cercetările 7 stitute was accredited as National Institute for Research and Development of Isotopic and Molecular Technology (NIRDIMT). Some of the research fields of the Institute, of major importance for Romanian economy, are presented below: Deuterium and Heavy Water Within the Institute of Atomic Physics, the research field of Cluj-Napoca Branch had a special character. The main goal was to investigate the physics and chemistry of deuterium and heavy water separation (nuclear materials of vital importance for nuclear reactors, moderated and cooled by heavy water, of CANDU type). These researches began in very precarious conditions of information, because of the classified secret on the researches made concerning the separation of this isotope. On the other hand, the equipment of the Department was under the level requested by this type of research. In the first stage, the research began on three directions: 1. deuterium sources prospection, (knowing that water is the main source in nature, and then natural gases, crude oil and in a certain measure synthesis gas from the factories of nitrogen fertilizers); 2. elaboration of analysis methods of deuterium; 3. elaboration of a method for deuterium separation. In the second stage, it was foreseen to use this isotope in others fields than nuclear energy. Concerning the distribution of deuterium in nature, the most important rivers, methane and crude-oil have been explored, putting the basis of hydrology and isotope geology researches. The data obtained in time about the distribution of deuterium in natural cycle of water evidenced the existence of some connections between different phenomena (water evaporation, atmospheric humidity, water circulation) and therefore a series of conclusions were drawn about the origin and evolution of different river flows or of the mineral water sources. Regarding hydrocarbon deposits, by measuring the content of deuterium, it was found the existence of isotopic level curves (isoconcentrate), which allowed establishing the maximum concentration point of hydrocarbons in the region. At the same time, it was determined the displaced direction of the hydrocarbon mass, caused by the exploitation process (which causes baric unbalances) and water injection. This kind of researches opened a large field of applications in the extractive industry of crude-oil and gases, making possible to exploit correctly the hydrocarbon deposits. A very important problem to be solved was the analysis of deuterium. It is well known that in nature, this isotope has a ratio Deuterium/Hydrogen (D/H) @ 1/6500, therefore, to perform any kind of research, concerning the determination of his natural abundance and/or isotopic separation, it was necessary to dispose of high precision and sensitive analysis methods. This was the reason for which deuterium analysis in this range of concentration was imposed from the beginning. The first researches on the analysis of deuterium focused on non-spectrometric methods, because the acquisition of a mass spectrometer from import was impossible at that date. Thus, it was adjusted: densimetric methods for total isotopic analysis of water (D/H and 18O/16O), using a variant of picnometric method, capable to determine density differences of natural abundances at higher performances than the ones obtained at world level; optical methods, building a FabryPerot spectrometer with a magnetostrictive scavenging and pressure variation, with competitive results as compared to others methods; chromatography method in gaseous phase, being one of the most used methods for deuterium analysis in hydrogen mixtures and in hydrocarbon and deuterium labeled compounds. The researches started
  8. 8. Cristian Colceriu începute în anul 1958 s-au continuat, realizându-se diferite tipuri de gaz-cromatografe, precum şi toate componentele necesare acestei tehnici (coloane de separare, umpluturi, detectori etc). S-a putut astfel analiza conţinutul de deuteriu pe tot domeniul de concentraţii, determinându-se şi speciile moleculare H2 - HD – D2 . Ulterior, cercetările cromatografice s-au orientat şi spre alte domenii, cum sunt analizele chimice, petrochimice, biologice. În paralel cu cercetările legate de abundenţa naturală a deuteriului şi de analiza lui, s-a demarat şi un program pentru separarea acestui izotop. Pe plan mondial, pentru noua generaţie de uzine de apă grea care se construiau în perioada anilor 1955-1960, ca metode competitive pentru îmbogăţirea primară a deuteriului s-au impus metodele bazate pe reacţiile de schimb izotopic. Alegerea procedeului de separare era însă diferită de la ţară la ţară. Ţinându-se seama de posibilităţile de la noi, s-a optat pentru metoda schimbului izotopic dintre apă şi hidrogen, catalizat eterogen, în fază de vapori şi catalizat omogen în fază lichidă. S-a elaborat un proces elementar de separare care combină un schimb izotopic între hidrogen şi vapori de apă pe un strat catalitic poros, cu o evaporare-condensare de pe suprafaţa unui film de apă. Procesul a fost studiat atât în etapele lui componente cât şi ca proces global. Reacţia catalitică în fază gazoasă s-a studiat cu ajutorul catalizatorilor de nichel pe suporţi oxidici, determinându-se procesele de la interfeţe. S-a constatat că nichelul este elementul catalitic activ, suportul având doar rolul de a mări suprafaţa metalului. Procedeul de separare a fost experimentat pe un pilot de laborator, compus dintr-o coloană de separare cuplată cu un electrolizor ca şi convertor de fază. Deşi acesta nu s-a dovedit a fi competitiv pentru o îmbogăţire primară a deuteriului, totuşi experimentarea lui a constituit o şcoală pentru atacarea problemei separării apei grele la nivel de pilot industrial, ceea ce a permis colectivului să-şi aducă o contribuţie importantă la proiectarea pilotului de apă grea de la Uzina G, din Râmnicu Vâlcea şi ulterior a uzinei de apă grea de la Halânga (Turnu Severin). În acelaşi timp, tipul de coloană elaborat a fost utilizat şi pentru obţinerea de apă uşoară, cu un conţinut în deuteriu sub nivelul natural, necesară pentru realizarea unor etaloane de deuteriu, precum şi pentru deuterări de compuşi organici, folosiţi în diferite aplicaţii. O parte din cercetările legate de sistemul H-D s-au axat pe studiul procesului de pătrundere a izotopilor hidrogenului în reţeaua cristalină a unui metal şi a unor aliaje, formându-se hidruri metalice. În acest scop s-au dezvoltat cercetările legate de utilizarea hidrogenului ca sursă de energie. S-a studiat procesul de electroliză cu randament mărit ca generator de hidrogen, stocarea acestuia sub forma de hidrură în metale şi aliaje adecvate şi arderea lui catalitică, utilizându-l astfel la încălzirea locuinţelor. Separarea altor izotopi În afară de deuteriu, Institutul s-a preocupat şi de separarea şi analiza altor izotopi, necesari aplicaţiilor din diferitele domenii. Astfel s-au efectuat studii teoretice asupra proceselor de separare, s-au elaborat tehnologii de separare şi s-au redactat şi publicat peste 20 de monografii şi bibliografii în aceste domenii, atât în ţară cât şi în străinătate. Deşi prezintă unele inconveniente (cantităţi mici de produs şi consum relativ ridicat de energie), termodifuzia a fost una dintre primele metode de separare adoptată în institut. Pentru aceasta metodă s-au efectuat studii legate de calculul factorilor de separare şi de stabilire a timpului de echilibrare pentru diferite amestecuri izotopice gazoase (H/D, 12C/13C, 14N/15N, 16O/18O). S-au construit şi experimentat coloane de termodifuzie de diferite tipuri, ale căror Cluj Contemporary Elites 8 in 1958 continued, developing different types of gas chromatographs, as well as all necessary components for this technique (separation columns, packing, detectors, a.s.o.). This way it was possible to analyze the deuterium content for the entire domain of concentrations, establishing also the molecular species H2 - HD – D2. Later, chromatography researches oriented also towards other fields, such as chemical, petrochemical and biological analyses. In parallel with researches on natural abundance and deuterium analysis, it was also started a program for the separation of this isotope. At world level, for the new generation of heavy water production plants that were being built in the period 1955-1960, as competitive methods for the deuterium enrichment, were imposed the methods based on isotopic exchange reactions. The selection was however different from country to country. Taking into consideration our possibilities, it was chosen the method of isotopic exchange between water and hydrogen, heterogeneously catalyzed in vapor phase and heterogeneously catalyzed in liquid phase. An elementary separation process was established, combining an isotopic exchange between hydrogen and water vapors on a porous catalytic layer, with an evaporation-condensation from the surface of a water film. This process was studied during its component stages, as well as global process. Catalytic reaction in gaseous phase was studied using nickel catalysts on oxide supports, establishing the interfaces processes. It was established that nickel is the active catalytic element, the support having only the role to increase the metal surface. The separation process was experimented in a laboratory pilot, composed from a separation column coupled to an electrolyser as phase convertor. Although this pilot was not competitive for primary enrichment of deuterium, its experimentation constituted a school for attacking the problem of heavy water separation at industrial pilot level, which allowed to the scientific team to have an important contribution to the design of the heavy water pilot from Usine G, Râmnicu Vâlcea and later, of the heavy water production plant from Halânga (Turnu Severin). At the same time, the type of column established was used also for the production of light water, with content in deuterium under the natural level, necessary to realize deuterium etalons and for deuteration of the organic compounds used in different applications. Certain researches on H – D system focused on the study of penetration process of hydrogen isotopes in the crystalline array of a metal and of certain alloys, forming metallic hydrides. In this purpose researches were developed for the use of hydrogen as energy source. It was studied the electrolytic process with high output as hydrogen generator, its storage in adequate metals and alloys hydrides and its catalytic burning, using it to home heating. Separation of other isotopes Besides deuterium and heavy water, the Institute was concerned also about the problem of separation and analysis of other isotopes, useful to applications in various domains. Thus, theoretical studies were performed on separation processes, separation technologies have been set-up and over 20 monographs and bibliographies in this field were published, in the country and abroad. Despite inconvenient issues (small quantities of product and a relative high consumption of energy), thermal diffusion was one of the first methods of separation chosen by the Institute. For this method were carried out studies of separation factors calculus and of establishing the equilibration time for different gaseous isotopic mixtures ((H/D, 12 C/13C, 14N/15N, 16O/18O). Different types of thermal diffu-
  9. 9. GHEORGHE VĂSARU Elite Clujene Contemporane performanţe de separare au fost stabilite atât în condiţii de operare izolate cât şi legate, în regim de cascadă. Primul izotop stabil separat în perioada 1967-1968 prin această metodă a fost izotopul greu al azotului, 15N, folosind ca materie primă azotul de înaltă puritate chimică şi concentraţie izotopică naturală. În acest scop s-a proiectat şi construit o cascadă compusă din 4 coloane, cu o lungime totală de 10 m. Ulterior s-a separat izotopul greu al carbonului, 13C, folosind ca materie primă metanul natural (1,1 % 13C). Pentru aceasta s-a folosit o cascadă compusă din 19 coloane. Producţia acestei cascade a fost de ordinul zecilor de grame, la concentraţia de 20 % 13CH4. Termodifuzia este şi în momentul de faţă una din cele mai bune metode pentru separarea izotopilor gazelor nobile. Tot prin această metodă, în Institut, s-au separat izotopii neonului (20Ne, 22Ne) cu ajutorul unei cascade compusă din 8 coloane, obţinându-se o îmbogăţire de 99% pentru ambii izotopi. Pentru separareá izotopilor 36Ar, 79Kr şi 86Kr s-a utilizat o cascadă cu 36 coloane, obţinându-se o îmbogăţire la 99% a 36Ar şi de 90% a 86Kr, materia primă fiind argonul respectiv kriptonul de înaltă puritate. Datorită necesităţii unor cantităţi din ce în ce mai mari de 15 N, solicitate pentru obţinerea de compuşi marcaţi, utilizaţi mai ales în agricultură, precum şi pentru satisfacerea unor solicitări la export, s-a studiat în detaliu separarea acestui izotop prin metoda schimbului izotopic dintre acidul azotic şi oxizii de azot (metoda Spindel-Taylor). Instalaţia realizată în institut este compusă din două etaje de separare şi asigură o îmbogăţire a 15N de peste 99,8% , la o producţie de 1000 g/an. Prin schimbul izotopic dintre oxizii de azot în fază gazoasă şi soluţia de acid azotic în fază lichidă s-a realizat şi separarea izotopului 18O. Instalaţia respectivă a fost cuplată pe instalaţia productivă de 15N, utilizând astfel, ca materie primă, acidul azotic furnizat de aceasta. În institut s-a elaborat şi o metodă de separare a 10B, necesar unor cercetări nucleare. Pentru aceasta s-a construit o instalaţie care funcţionează intermitent, bazată pe metoda schimbului izotopic dintre trifluorura de bor şi un complex organic al acesteia. S-au obţinut concentraţii de 80% 10 B, în cantităţi de ordinul a sutelor de grame. Un alt sistem studiat a fost 6Li - 7Li, punându-se la punct o tehnologie de separare. Pe lângă aceste instalaţii de separări izotopice s-au realizat şi o serie de instalaţii şi utilaje anexe, standuri de pregătire a materiilor prime, de preparare a compuşilor marcaţi, pompe de vehiculare a fluidelor, capabile să opereze în condiţii speciale, debitmetre, aparatură de control. În anul 1980 s-a abordat o nouă tematică legată de separarea izotopilor prin excitare selectivă cu radiaţie laser. Acestă cercetare a concentrat o însemnată forţă umană şi mijloace materiale, atât în institut cât şi în cadrul a numeroase colaborări cu unităţi specializate din ţară. În cadrul acestui program s-a construit o sursă laser cu CO2 în impulsuri, cu excitare transversală, la presiunea atmosferică, cu care s-a pus în evidenţă efectul izotopic de separare pentru izotopii sulfului şi carbonului. Pentru creşterea eficienţei de separare s-a construit un laser de putere operând cu un amestec de CO2 - He – N2. Pentru elucidarea procesului elementar de separare, laserul cu CO2 a fost încorporat într-o instalaţie complexă, având un modulator de lumină, a cărui frecvenţă de rotaţie a discului este monitorată electronic. Ulterior a apărut necesitatea elaborării unei serii de detectori piroelectrici pentru domeniul infraroşu (IR), care se utilizează ca energimetre. Pentru asigurarea ferestrelor necesare celulelor de analiză şi a celorlalte componente optice (prisme, lentile) în IR, s-au construit instalaţii de creştere de cristale transparente în acest 9 sion columns were constructed and experimented, whose separation performances were established in isolated and coupled operation conditions, in cascade regime. The first stable isotope, separated in the period 19671968 by this method, was heavy isotope of nitrogen, 15N, using as raw substance nitrogen in gaseous phase, of high chemical purity and natural isotope abundance. In this purpose a cascade was projected and constructed, composed of 4 columns, with a total length of 10 m. Later, the heavy isotope of carbon was separated, 13C, using as raw material gas, natural methane (1.1% 13C). For this operation a cascade composed of 19 columns was used. The production of this cascade was in the order of tens of grams, at a concentration of 20% 13CH4. Thermal diffusion is in present, one of the best separation methods of noble gases isotopes. By this method, in the Institute, were separated neon isotopes (20Ne, 22Ne), using a cascade composed of 8 columns, obtaining an enrichment level of 99% for both isotopes. For the separation of 36Ar, 79Kr and 86Kr isotopes a cascade composed of 36 columns was used, the raw substance being argon, and krypton, of high chemical purity. The enrichment obtained was of 99% 36Ar and respectively 90% 86Kr. The requests of bigger quantities of 15N for the preparation of labeled compounds, used especially in agriculture, and for export, determined the study of the separation of this isotope by the method of isotopic exchange between nitric acid and nitric oxides (Spindel-Taylor method). The installation established in the Institute, composed of two stages of separation, allows a production of 1,000 g/y at an enrichment of 99.8% 15N. By isotope exchange between nitrogen oxides in a gaseous phase and solution of nitric acid in liquid phase was also performed the separation of 18O. The installation was coupled to 15N plant, using as raw material, the nitric oxide delivered by it. In the Institute was elaborated also a method for separation of 10B, isotope necessary for nuclear researches. In this purpose, a plant was constructed, operated intermittently, which uses the method of isotopic exchange between boron trifluoride and one of its organic complexes. The production was of some hundred grams, at a concentration of 80% 10B. Another system studied was 6Li - 7Li, setting up a separation technology. Besides these isotope separation plants, a series of auxiliary plants and equipments were established, stands for preparation of raw materials, preparation of labeled compounds, pumps for fluid carriage, capable to operate in special conditions, flow meters and control apparatus. In 1980 a new thematic was approached about separation of isotopes by selective excitation with laser radiation. This research concentrated an important human effort and material resources both in the Institute and within many collaborations with specialized units from the country. During this program, a laser source was projected with transversal excitation at atmospheric pressure, due to which the isotope separation effect for sulphur and carbon isotopes was evidenced. To increase the separation efficiency, a power laser operated with CO2 - He – N2 mixture was built. To elucidate the elementary separation process, the CO2 – laser has been incorporated in a complex unit, with a light modulator, whose disc rotation frequency was electronically monitored. Later, appeared the necessity to elaborate a series of pyroelectric detectors in infrared range (IR), used as energy meters. To ensure the analysis cell windows and other optical components (prism, lens) in IR, transparent crystals growing units were built, elaborating also the technologies necessary for their processing.
  10. 10. Cristian Colceriu domeniu, elaborându-se şi tehnologiile de prelucrare a lor. În perioada 1987-1995 s-au efectuat studii legate de separarea izotopică a uraniului prin metoda moleculară laser (MLIS-U) şi s-a elaborat o Bază de date pentru metoda de separare izotopică a uraniului prin tehnică laser, varianta atomică (AVLIS – U), materializată în 20 de rapoarte interne. De asemenea au fost întreprinse o serie de studii legate de separarea tritiului, detritierea apei grele şi separarea izotopilor zirconiului. Construcţia de aparatură şi dezvoltarea de metode de analize izotopice şi structurale; studii de fizica ionilor Separarea izotopilor stabili, sinteza compuşilor marcaţi cu aceşti izotopi şi aplicaţiile acestora presupun existenţa unor metode de analiză de mare acurateţe. Abordarea acestui domeniu a dus la extinderea cercetărilor, de la cele legate de elaborarea unor metode de analiză izotopică, la investigarea unor structuri moleculare complexe, studiul fragmentării moleculelor şi a ionilor, reacţii ion-moleculă, studiul ionilor metastabili şi al efectelor izotopice ce pot interveni în aceste procese. A fost demarat un program de construcţie de aparatură menit să compenseze dificultăţile existente la vremea aceea în achiziţionarea de echipament analitic din import. Efortul de cercetare a fost canalizat pe două direcţii principale: realizarea de aparatură de cromatografie în fază gazoasă şi de spectrometre de masă. Între timp, Institutul a devenit un furnizor de gaz-cromatografe pentru analize chimice, acoperind, în acest domeniu, atât necesităţile din institut cât şi unele solicitări din economie. Pentru Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă s-a construit un aparat complex pentru analiza gazelor din atmosfera reactorului. Realizările cele mai semnificative în domeniul analizei izotopice şi de substanţe chimice complexe s-au obţinut însă în domeniul spectrometriei de masă. Încă din anul 1956 Institutul s-a preocupat de crearea unui colectiv de cercetare în acest domeniu. Pornind la început cu o echipă de câţiva oameni preocupaţi de exploatarea raţională a unui spectrometru de masă de tip universal, Institutul şi-a clădit treptat un grup puternic de cercetare, de construcţie şi de exploatare în această direcţie. Astăzi există un laborator bine utilat, cu aparatură din import, de mare sensibilitate (spectrometru de masă cuplat cu gaz-cromatograf şi calculator pentru prelucrarea datelor etc.) şi cu aparatură concepută şi construită în cadrul institutului. Alături de acest grup de cercetători s-a constituit şi un colectiv de proiectare şi un atelier de prototipuri. Institutul a fost şi a rămas singurul constructor de spectrometre de masă din ţară, servind o gamă largă de cercetări, atât în domeniul nuclear cât şi în cel al chimiei. Dintre principalele realizări în domeniul spectrometriei de masă menţionez: spectrometru de masă automat, pentru măsurători de concentraţii de deuteriu în domeniul concentraţiilor naturale, în regim dinamic; spectrometru de masă tandem cu cameră de ciocnire destinat studiului reacţiilor ion-moleculă; spectrometru de masă pentru analize izotopice şi chimice în probe gazoase şi lichide; spectrometru de masă cu dublă focalizare; Aparatul poate fi operat în cuplaj cu un gaz-cromatograf; spectrometre de masă pentru analiza deuteriului, pentru Combinatul Chimic de la Drobeta-Turnu Severin (Uzina de apă grea, ROMAG); spectrometru de masă cuadrupolar, destinat analizei izotopice a straturilor superioare ale atmosferei; spectrometru de masă cu ionizare termică. Este destinat analizei elementelor chimice care nu au compuşi volatili sau la care compuşii volatili sunt instabili ori greu de manipulat (Li, K, Cs, Ru, Sr, U, Pb etc). Domeniul de masă pentru care se poate folosi este cuprins între 5 şi 500 uam. Se pot efectua analize izotopice prin ionizare termică începând cu izotopii litiului şi terminând cu cei ai uraniului. Aparatul este destinat pentru urmărirea unor procese de separare izotopică, pentru măsurători de interes în geologia izotopică (datări, etc), precum şi pentru controlul gestiunii combustibilului Cluj Contemporary Elites 10 In the period 1987-1995, studies were made on isotopic separation of uranium by laser molecular method (MLIS-U) and a Database for the method of uranium isotopic separation by atomic vapor laser isotope separation (AVLIS-U) was elaborated, materialized in 20 internal reports. Also, a series of studies was conducted concerning tritium separation, heavy water detritiation and on zirconium isotope separation. Construction of devices and development of isotope and structural analyses; studies on ion physics. Separation of stable isotopes, synthesis of labeled compounds with these isotopes and their applications suppose the existence of some methods of analysis of high precision. The approach of this field of activity imposed an extension of researches, from those related to the elaboration of isotope analysis methods, to the investigation of complex molecular structures, molecular and ions fragmentation, ion-molecule reactions, metastable ions study, and of the isotopic effects that can appear during these processes. A Program was started for the construction of devices, which had the purpose to compensate the difficulties of that period with the acquisition of analytical equipment from import. The research effort was directed in two principal directions: gas chromatography and mass spectrometry. The Institute became the main source of gas chromatographs for chemical analysis, covering in this field the Institute’s necessities and requests from economy. For Nuclear Power Plant (Cernavodă) a complex devise was built, for gas analysis from reactor atmosphere. The most important results in the field of isotope analysis and complex chemical substances were obtained in mass spectrometry. Even since 1956, the Institute was preoccupied by the creation of a research group in this field. Starting with a small research team, engaged in the exploitation of a universal mass spectrometer, in some years this group increased, becoming a strong research force in the construction and exploitation of these devices. Today exists a well-equipped laboratory, with devices from import, of high sensitivity (a mass spectrometer coupled with a gas chromatograph and a computer for data processing), and equipments projected and constructed in the Institute. With this research team, it appeared also a design team and a prototype workshop. The Institute was and remained the only constructor of mass spectrometers from our country, serving a broad field of investigations, both in nuclear and chemistry fields. From the most important achievements in the field of mass spectrometry I mention: automatic mass spectrometer, for measurement of deuterium concentrations at natural abundance, in a dynamic regime; tandem mass spectrometer with collision chamber, for ion-molecule reactions studies; mass spectrometer for isotope and chemical analysis in gaseous and liquid samples; double focalization mass spectrometer, operable coupled to a gas chromatograph; mass spectrometers for analysis of deuterium for Chemical Plant Drobeta-Turnu Severin (Heavy Water Plant, ROMAG); quadripolar mass spectrometer for isotopic analysis of high layers of atmosphere; mass spectrometer with thermal ionization. It is designed for the analysis of chemical elements without volatile compounds, or whose volatile compounds are instable or difficult to be manipulated (Li, K, Cs, Ru, Sr, U, Pb). Mass domain for which can be used is between 5 and 500 atomic mass units. It allows isotope analysis by thermal ionization from lithium isotopes up to uranium isotopes. This device is designed for the observation of isotope separation processes, for measurements of interest in isotopic geology (dating, a.s.o) and for the control of nuclear fuel
  11. 11. GHEORGHE VĂSARU Elite Clujene Contemporane nuclear; spectrometru de masă - detector de neetanşeităţi, cu heliu; detector de neetanşeităţi portabil. Pe baza celor prezentate în această succintă expunere asupra activităţii institutului în cei 60 de ani de existenţă, se poate afirma că acesta a reuşit în bună parte, prin realizările sale, să acopere un sector important de cercetare, acela legat de separarea, analiza şi utilizarea izotopilor stabili în economie, asigurând atât izotopii stabili necesari, sub formă de materie primă sau încorporaţi în diverşi compuşi şi substanţe marcate, cât şi aparatura reclamată de utilizarea lor. Relativ la etica profesională, mă cuprinde un sentiment de mâhnire constatând că, deşi atât cercetările legate de producerea apei grele cât şi cele de separare a tritiului, respectiv de detritierea apei grele, au început la institutul nostru, Institutul de Cercetări şi Separări Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea îşi arogă paternitatea integrală a acestor domenii. Precizez că primul raport, clasificat la vremea aceea, intitulat „Producerea apei grele” (Raport IIS AG-1, 11 martie 1971, 67 pagini) a fost întocmit de mine şi că o bună parte a documentării în aceste probleme am furnizato personal. In anul 1975, am elaborat şi publicat lucrarea Deuterium and Heavy Water – A Selected Bibliography. Această lucrare a stat la baza documentării cercetărilor ulterioare legate de producerea apei grele în România. Ulterior, am pus la dispoziţia ICSI şi o foarte bogată literatură legată de separarea tritiului şi detritierea apei grele, constând din cărţi, extrase şi rapoarte. Menţionez că, relativ la tritiu, am mai publicat cărţile: Tritium Separation (1987, Premiul Academiei Române) şi Tritium Isotope Separation (CRC Press, USA, 1993). În final, se cuvine să ne aminitim şi să elogiem memoria celor care, în decursul acestei perioade de peste o jumătate de secol, şi-au închinat o parte importantă din viaţa şi activitatea lor dezvoltării Institutului şi prin aceasta progresului ştiinţei româneşti: prof. dr. Aurel Ionescu, acad. Horia Hulubei, prof. dr. Victor Mercea, acad. Ioan Ursu, dr. ing. Marius Hăngănuţ, dr. Emilia Grecu, ing. Alexandru Mihăilă, dr. Alexandru Ştefan Olaru, dr. Arpad Szabo, dr. Paul Syentgyörgyi, ing. Traian Fodor, dr. Constantin Mirel, dr. Costică Ungureanu, dr. Mircea Paşcalău, dr. Ioan Deac, fiz. Nicoleta Marazan, fiz. Flaviu Băliban, fiz. Tamara Ciubotaru. De la cercetări teoretice, constructive şi experimentale în domeniul fizicii şi tehnologiilor de separare a izotopilor, separări de izotopi prin termodifuzie şi până la energetică nucleară şi fizica mediului, aţi propus numeroase abordări şi căi de descriere şi de rezolvare bazate pe metode fizice. Domnule profesor Gheorghe Văsaru, în ce rezidă procesul de obţinere şi care sunt aplicaţiile izotopilor stabili? Separarea izotopilor stabili reprezintă una din importantele probleme legate de aplicaţiile energiei nucleare. După cum se ştie, diferenţa de masă dintre doi sau mai mulţi izotopi ai aceluiaşi element, determină modificări esenţiale în structura nucleului, ce se traduc într-o mare diversitate în proprietăţile nucleare. Astfel, dacă se iau în considerare mai mulţi izotopi ai aceluiaşi element, o diferenţă de o singură unitate de masă este suficientă pentru a modifica radical caracteristicile atomului. În acelaşi timp, electronii periferici fiind aceeaşi, proprietăţile chimice ale acestor izotopi sunt practic identice, caracter de importanţă fundamentală în aplicaţiile acestora ca indicatori. Această identitate face însă ca separarea izotopilor la scară mare să fie una dintre cele mai dificile probleme de rezolvat. Tehnologiile actuale de separare fac apel atât la progresele recente ale fizicii şi chimiei fizice fundamentale cât şi la cele ale ingineriei moderne. Tehnologiile de separare izotopică sunt numeroase şi variate. Alegerea unui anumit procedeu de separare pentru un caz concret presupune examinarea prealabilă a o serie 11 cycle; mass spectrometer – leak detector, with helium; portable leak detector. On the basis of the short presentation above of the research activity of Institute, in the period of 60 years of existence, we can conclude that, in a great part, it managed, by his achievements, to cover an important research domain regarding separation and analysis of stable isotopes, providing both necessary stable isotopes, as such, or incorporated in different compounds and labeled substances, and the devices claimed by their application. About professional ethics, I feel dissatisfaction finding out that though the researches on heavy water production and of tritium separation and detritiation of heavy water, respectively, were started in our Institute, the National Institute for Research and Development for Cryogenic and Isotopic Technologies, (ICSI), Râmnicu Vâlcea, assumed integral paternity of these domains. To state precisely, I wrote the first classified report, at that time, entitled Heavy Water Production (Report IIS AG-1, March 11, 1971, 67 pages) and I delivered personally a great part of the documentation. In 1975 we elaborated and published the book Deuterium and Heavy Water – A Selected Bibliography (Elsevier, Holland). This book was the main source of documentation for later researches regarding production of heavy water in Romania. Later, we delivered to ICSI many books, works and reports regarding the tritium separation and detritiation of heavy water. Finally, I mention that we also published the books Tritium Separation, (Dacia, 1987), awarded by Romanian Academy, and Tritium Isotope Separation (CRC Press, USA, 1993). Finally, we should remember and eulogize the memory of researchers who, for over a half century, dedicated an important part of their lives to the development of the Institute and by this, to the progress of science in our country: Prof. Dr. Aurel Ionescu, Acad. Horia Hulubei, Prof. Dr. Victor Mercea, Acad. Ioan Ursu, Dr. Eng. Marius Hăngănuţ, Dr. Emilia Grecu, Eng. Alexandru Mihăilă, Dr. Alexandru Ştefan Olaru, Dr. Arpad Szabo, Dr. Paul Syentgyörgyi, Eng. Traian Fodor, Dr. Constantin Mirel, Dr. Costică Ungureanu, Dr. Mircea Paşcalău, Dr. Ioan Deac, Phys. Nicoleta Marazan, Phys. Tamara Ciobotaru and Phys. Flaviu Băliban. From theoretical, constructive and experimental researches in the field of physics and technologies for isotope separation, separation of isotopes by thermal diffusion up to nuclear energy and environment physics, you proposed many approaches and ways to describe and solve, based on physical methods. What does the process of production mean and which are the applications of stable isotopes? The separation of stable isotopes represents one of the important problems concerning the applications of nuclear energy. As it is well known, the mass difference between two or several isotopes of the same element, determines essential modifications in its nuclear structure, which causes a great diversity of nuclear properties. Thus, if we consider more than one isotope of the same element, a difference of one unit of mass (1 u. a. m.) is enough to modify radically atomic characteristics. In the same time, as peripheral electrons are the same, chemical properties of these isotopes are practically identical, feature of fundamental importance in their applications as indicators. This identity causes the separation of isotopes at large scale to be one of the most difficult problems to be solved. The current separation technologies use both recent progresses of fundamental physics and chemistry and those of modern engineering. Isotope separation technologies are many and various. The selection of a separation method supposes a preliminary examination of a series of economical factors as: the
  12. 12. Cristian Colceriu Cluj Contemporary Elites de factori economici, cum ar fi: cantitatea şi concentraţia necesare de izotop; abundenţa izotopică naturală a acestuia în materia primă utilizată; proprietăţile fizico-chimice ale substanţei ce va fi utilizată ca materie primă, de care depinde, în ultimă instanţă, factorul de separare – parametrul de importanţă fundamentală pentru orice tehnologie; diversitatea compuşilor volatili; posibităţile legate de efectuarea unui schimb izotopic; caracterul coroziv şi toxic substanţelor utilizate; materialele necesare pentru construcţia instalaţiei de separare; economicitatea, - determinante în acest caz fiind consumul de energie, investiţia pe unitatea de produs şi cheltuielile de operare. În ce priveşte aplicaţiile izotopilor stabili, aceştia sunt utilizaţi în diferite domenii ale ştiinţei şi tehnologiei (fizică, chimie, geologie, medicină, biologie, agricultură, energetică nucleară etc., etc.). Preocuparea Institutului în acest domeniu a fost aceea de a introduce şi lărgi aria acestor aplicaţii. O utilizare eficientă şi-au găsit-o izotopii stabili mai ales în domeniul ştiinţelor agricole şi chimice. Încă din anul 1964 Institutul a fost solicitat să efectueze analize izotopice, precedate de prelucrarea chimică a probelor marcate cu 15N provenite din experimentările efectuate în cadrul Programului de cercetare coordonat de FAO-AIEA, privind utilizarea izotopilor la urmărirea eficienţei îngrăşămintelor. Acest program de cercetare continuă pe plan internaţional de peste 20 de ani. Pentru a-i face faţă, în Institut s-a pus la punct o tehnică de prelucrare chimică a probelor, precum şi o metodologie de analiză izotopică prin spectrometria optică şi spectrometria de masă. Aici au fost produşi compuşi marcaţi cu 15N, obţinut în instalaţia de separare din Institut. Aici, s-au mai construit o instalaţie de conversie a acidului azotic în amoniac marcat, o instalaţie de obţinere a sărurilor de amoniu (sulfat, azotat, clorură), a ureei, ureoformului marcat etc. Cercetările cu 15N în domeniul agriculturii au fost efectuate în colaborare cu diferite institute de cercetări agronomice din ţară. Scopul acestora a fost acela de a stabili randamentul de utilizare al îngrăşămintelor cu azot la cele mai variate culturi. Institutul a menţinut relaţii de colaborare cu Institutul Medico-Farmaceutic din Cluj-Napoca, legate de utilizarea aminoacizilor marcaţi cu 15N în procese biomedicale. În acest scop, în institut, s-au preparat aminoacizi marcaţi cu acest izotop şi s-a efectuat analiza izotopică a probelor biologice. În momentul de faţă se menţine o preocupare permanentă legată de lărgirea sortimentului de compuşi marcaţi cu izotopi stabili. Astfel, s-au preparat solvenţi organici cu deuteriu pentru utilizarea lor în măsurători de RMN. De asemenea, au fost preparaţi, la cerere, compuşi marcaţi cu 15 N, 6Li, 7Li, 10B şi s-au oferit, pentru cercetări, izotopi ai gazelor nobile. Experienţa analitică dobândită de colectivele de cercetare ale institutului au permis prestarea de servicii constând în identificarea unor compuşi necunoscuţi, determinări de structuri moleculare, analize ale unor amestecuri multicomponente etc. Colaborări fructuoase s-au stabilit cu Institutul de Petrochimie, pentru analize cromatografice, studii de catalizatori etc., Centrala Medicamentului, pentru studii de testare a unor medicamente româneşti, prin tehnică RMN, institute geologice etc. Multe din aceste colaborări s-au dezvoltat în cercetări îndelungate, iniţiinduse chiar domenii noi de cercetare, cum ar fi cele din cadrul Geologiei Izotopice, Biofizicii etc. Care sunt satisfacţiile şi împlinirile majore ale omului şi ale omului de ştiinţă Gheorghe Văsaru? Bucuria de a fi sănătos, familia, copiii şi nepoţii. Care sunt preocupările dvs. care se întâlnesc cu sfera vieţii private, cu familia ori cu hobby-urile? Fotografia, arta, muzica, turismul, filatelia, numismatica. necessary quantity and concentration of isotope; natural abundance of this isotope in the used raw material; physical-chemical properties of the substance selected to be used as raw material, of which depends, finally, the separation factor – a parameter of fundamental importance for any technology; the diversity of volatile compounds; the possibilities of isotopic exchange; the corrosive and toxic character of the used substances; materials necessary for the construction of a separation plant; economic aspect − of great importance in this case: energy consumption, investment on product unit and operating expenses. Concerning stable isotope applications, they are used in different fields of science and technology (physics, chemistry, geology, medicine, biology, agriculture, nuclear energy, a.s.o.) The interest of the Institute in this field was to introduce and enlarge the area of these applications. An efficient application of the stable isotopes was found especially in the field of agriculture and chemical sciences. Even since 1964, the Institute was requested to accomplish isotopic analyses, preceded by a chemical preparation of the samples labeled with 15N, resulted from the experimentations performed within the Research Program coordinated by FAO-AIEA, concerning isotope applications to observe the fertilizers’ efficiency. This continuous Research Program has existed at international scale of over 20 years. In this purpose, the Institute elaborated a technology for chemical preparation of samples and a methodology for isotope analysis by optical spectroscopy and mass spectrometry. The isotope 15N necessary for production of 15N labeled compounds was produced in the separation plant of the Institute. There, was established an installation for the conversion of nitric acid in labeled ammonia, a plant for production of ammonia salts (sulphate, nitride, chlorure), of urea, labeled urea form), a.s.o. The researches with 15N in agriculture were performed in collaboration with different Research Agronomical Institutes from our country (especially Fundeni). Their objective was to establish the utilization profitability of nitrogen fertilizers for different cultures. The institute maintained collaboration relations with Medical-Pharmaceutical Institute from Cluj-Napoca, regarding the utilization of 15N labeled amino acids in biomedical processes. In this purpose, in the Institute were produced 15N labeled amino acids and was performed isotope analysis of biological samples. Currently, in the Institute is maintained a permanent interest concerning extension of labeled compounds with stable isotopes. Thus, here were prepared deuterium organic solvents for applications in MNR measurements. Also, at request, 15N, 6Li, 7Li, 10B labeled compounds were prepared and offered, for researches, stable isotopes of noble gases. Analytical experience of the research team of the Institute, allowed to perform services, for the identification of unknown compounds, determination of different molecular structures, analysis of multi-component mixtures, a.s.o. Important collaborations were established with the Petrochemical Institute, for chromatographic analyses, studies of catalysts, a.s.o., Drugs Industry, for testing studies of drugs by MNR technique, Geological Institutes, a.s.o. A great part of these collaborations was developed in long-term research programs, such as those in the field of Isotope Geology, Biophysics, a.s.o. Which are the major satisfactions and fulfillments of the man and scientist Gheorghe Văsaru? Happiness to be healthy, family, children and grandsons. Which are your concerns in private life, with your family or your hobbies? Photography, arts, music, tourism, philately, numismatics. 12

×