Documentul discută despre orchestra simfonică, explicând definiția, evoluția și compoziția acesteia, incluziând diverse tipuri de instrumente. Menționează că orchestra simfonică interpretează nu doar simfonii, ci și opere și alte forme muzicale, având o componență variabilă în funcție de cerințele partiturilor. De asemenea, se subliniază importanța instrumentelor cu coarde în ansamblul orchestral.

1. Orchestra simfonica
C inst. Sandor Traier
Liceul “L. Blaga” Oradea, 2008

2. Cuvântul “ORCHESTRĂ” provine de la cuvântul grecesc
“ORKAESTRA” care se traduce prin “ A DANSA”. În antichitate, corul, care
însoţea şi comenta acţiunea de pe scenă a tragediilor greceşti, dansa.
Astăzi, prin orchestră, înţelegem un ansamblu instrumental
numeros, adică un colectiv de muzicieni care cântă la diferite instrumente
executând împreună, o lucrare muzicală de mari proporţii.
Orchestra simfonică sau orchestra filarmonică este un ansamblu
instrumental în care se regăsesc toate familiile de instrumente muzicale: cu
coarde, de suflat şi de percuţie.
Componenţa orchestrei nu este fixă, definitivă, numărul
instrumentelor fiind determinat de cerinţele partiturilor muzicale, de dorinţa
compozitorilor.
Căutarea de noi efecte sonore a dus la lărgirea continuă a orchestrei
simfonice. Dacă la începuturile sale, secolul al XVII-lea, o orchestră avea în jur
de 15 instrumente, astăzi numărul lor poate depăşi 100. Cea mai mare parte a
instrumentelor o formează instrumentele cu coarde, mai mult de jumătate.
O orchestră simfonică nu interpretează doar simfonii. Ea este
întrebuinţată în interpreterea formelor vocal-instrumentale: opera, opereta,
cantata, oratoriu precum şi în interpretarea genurilor instrumentale
consacrate: concerto grosso, concert instrumental, rapsodie, poem simfonic şi
altele.
Haideţi s-o cunoaştem mai bine!

3. 4. Instrumente
4. Instrumente
ddepercuţie
e percuţie
s ta
cele
3. Instrumente de
3. Instrumente de
suflat din alamă
suflat din alamă
2. Instrumente de
2. Instrumente de
suflat din lemn
suflat din lemn
5. Instrumente
5. Instrumente
cu clape
cu clape
1. Instrumente cu
1. Instrumente cu
coarde şi arcuş
coarde şi arcuş
6. Evaluare
6. Evaluare
7. Bibliografie
7. Bibliografie
pupitru dirijoral Sfârşit

4. Contrabasul
Violoncelul
Viola
Într-o orchestră simfonică sunt 5 – 8 contrabasuri.
contrabasist.
Este un instrument muzical Persoana care cântă la contrabas se numeşte
destul de mare (cam de 4 ori dimensiunile poziţie verticală, stând în picioare sau pe un scaun înalt.
viorii). Pentru că produce sunete de la toate instrumentele cu coarde. Instrumentistul îl foloseşte în
cele mai înalte la cele mai grave este arcuş şi este foarte cunoscut. Are timbrul cel mai grav dintre
foarte apreciat. Este tenorul familiei. Este cel mai mare instrument muzical cu coarde şi
Persoana care cântă la
violoncel se numeşte violoncelist. Vioara
Sunt între 8 şi 12 violoncele
n sunet
ofund şi
într-o orchestră.
familie.
cântă la
, este cu
al familiei
u
e nt c
strum alte şi
ic in
r a şi are u
ar mai pr
ai m sunete în amiliei.
f
le într-o
cel m ă
,d
rde, viola
de alto din
Este enereaz sopran a cântă la
tistul care
a
care
a membru
ş şi g a de
arcu voce o a na
de ş i E s te Pers unt
coar citoare.
u tr ă s
decât vioa
străl nist. ches
t 8 - 12 vio
e violist.
Al doile
ât aceasta
violo Într-o or care
eşte tier.
nu m
Este vocea
telor cu co
Instrumen
oana meşte lu
Sun
r ă se Pers e
vioa s e nu uc to r i d
viori
.
str
mai mare
ori. u repară miţi con talian).
30 vi i
se numeşt
i gra v d ec
i cald.
16 - uieşte sa mai renu ivarius (
tr i d
instrumen
ceva
ma
ma
cons dintre ce nio Stra
l to
violă
orchestră
Unu fost An
iori a

5. Harpa este ultimul
membru al familiei instrumentelor cu
corzi, chiar dacă nu seamănă cu
celelalte.
Are 46 -47 de corzi întinse
pe un schelet triunghiular şi prinse
într-o cutie de rezonanţă. Cele şapte
pedale pe care le are în partea
inferioară scurtează sau lungesc
corzile pentru a produce sunete de
diferite înălţimi.
Se cântă la harpă ciupind
sau mângâind corzile cu ajutorul
degetelor.
Persoana care cântă la harpă se
numeşte harpist. Într-o
orchestră sunt 1 – 2 harpe.
Harpa

6. s un i s t nt r
t2
o g uc
p le
-
ori etelo ul est o orc
rod mn, c strum ( ancie nstru
de tiucul dubl te un
ată e sun orific lui ) a lamelă nt m
obo Ob isaj e şi ra şi cu ntr-u estie, sufla
m u nc i e
po ficiilo r mu e cel hestr
cu
ş
şi
a
mi te fi r car zical care ă.
aie ois
a
u
cf
lau făcu e se e. cân
n f e mu latera ătuit ică din ical d
înt t este ant. de. A lape. tub c ată în
tă
in
t, c tă d g ă s
u
in
şi l
et
r-o
are in esc ap
em lem de ic u
o rc ce l ca
Es -a
te ite s n, me lun lin Clic
ent
ă
Es
ă. ka
ii
lte
leg
he
un un g ici!
ins ete tal sa ul co
u
Este alcătuit dintr-un cilindru îngust de lemn
str re câ
tru foa u p rp
me rte las ulu
ă.
combinaţie a acestora), prevăzut cu orificii şi cu clape.
=
sau eliberarea clapelor sale. Se cântă la el ţinându-l în
astuparea şi eliberarea celor 16 orificii, prin apăsarea
lc
Înălţimea sunetelor produse de flaut este variată prin
i
nt t i
mu înalt ic. În picu
pi
le
zic e. În chi line Es
al zile dere i da te
nt ă
Piculina
o
me
de
sau de metal (în zilele noastre argint , aur sau o
m
di
s uf l e n a ş i u î n
Cel care cântă la flaut este flautist.
re
c Flautul
la
la t o ă
, as astr desch lţim
o s oate nic
obo
e m e , p i de e a
Este un instrument de
o no
Sunt 2 flaute într-o orchestră.
uz
n
tr ăn icu rea
P
i.
ă to l i n
suflat, făcut din lemn, în formă de
ri t a
rc a
uu
tub lărgit la un capăt şi prevăzut
fix
te
n
o
e
cu orificii laterale care se pot
închide şi deschide cu ajutorul
t
unor clape. Produce sunete
curgătoare.
Bas clarinetul diferă de
clarinet prin mărime şi prin pâlnia
poziţe orizontală.
cu care se termină. Produce
sunete mai grave decât clarinetul.
Cântă la
clarinet clarinetistul.
Sunt 2 clarinete şi un
bas clarinet într-o orchestră.
Oboiul Clarinetu Bas clarinetul
l

7. ator di n gur
anci ită mod familia ul instr
un
i, a s u i u
emă lui de p nstrum ment co
c
con tra
îndo
on
năto e
r cla roducer ntelor d nstruit d
co
i t, p
tr a Î .
tra fago Cel stra ent ta. E
r e vă
n
Cel rine e e
tulu a sunet suflat d in alam
s
care zut c
ufl mai g ai jo şi su mai strum
fag ntr-
f
cel avă gotu uflat un in
ob i c c u cla i . Es u ă
a t
ei, e ântă la te al lui, cu in lemn care
oct ât fa l de s Este
go se n care imfo e
p
at
saxo e şi mu
ot o o
x is t ă ajut ,
de zica
ocaz cătu
tis
din rav i s dec nând are ent
.
iona un s f şt it di o
mu
axof on se nu iuc. ntr- rul une
c
t um c
l, câ un t i
nd o o m
o n
cere n într-o eşte sax
m
ub c
rch stru ât ac cu o
o onic
rch
p ar t o
itura rchestr fonist.
e
eşt ântă ică.
. ă şi
e
este
l
st r
e
f o lo s De
s
ă
it
m es
est
,
e
la
n
d
m
Este un instrument
st e
muzical de suflat, cu ancie
dublă, constând dintr-un tub Într-o orchestră există, de obicei, un corn englez.
lung de lemn (şi suplimentar de flautistul cântă la piculină.
metal) îndoit la capăt, prevăzut Oboistul este cel care cântă şi la cornul englez, aşa cum
cu 17 clape. Are o tonalitate grave decât acesta. Este tenorul din familia oboiului.
gravă, bogată. Este basul din se temină sub formă de pară şi nu de pâlnie şi produce sunete mai
familia oboiului. prevăzut cu clape. Seamănă cu oboiul. Deosebirea faţă de oboi este că
Cel care cântă la Este un instrument construit din lemn, cu ancie dublă şi
fagot se numeşte fagotist.
Într-o orchestră
sunt 2 fagoturi. Fagotul
Saxofonul
Cornul englez
Contrafagotul

8. al
uzic
Tuba Trombonul
nt m t,
ume , răsuci
nstr
un i e alamă pâlnie.
Este d e .
tub ormă d i prin stră
r-un f m u rche te
r -o o meş
dint păt sub te înălţi geşte sa
tuit a e înt se nu
alcă la un c e diferi care lun brează. tubă
d i
l d in
it la
2 tub ă la
t1– cânt
lărg sunete ei culise r care v e cântă
e
basu mite
te r
Sun
n care erat
Emi ea u de a ul ca
s t. Ce l . osid etului. E se
as ar
tubi ste c
oana mentist onist. o
ru b într-
rilor ave şi e atea sun l cărora
depl ează col
t
lămu gr si t ru şi
scur Inst şte trom boane
ume trom
ilia a ele mai şi inten cu ajuto ion larg ulte
fam c l
s e n nt 2 – 3
bon
tele nălţimea istoane un pavi e mai m it
sune î p u d tu
trom Su regl
ează re 3 şi 6 capăt c , răsucit ical alcă
t
. ă av â n
d în at la un mă larg ent muz
in la m
estră alam
orch
term ub de a n instru
Cornul francez de mea ei ori, t u
r-un Este
tub ungi a un ul dint
un l m b
Trompeta
tr- oată for i. Tu la
din t ub u tă
tă oape şte s etul aju lte 8
ma r e un r e a de la
2 la
for e ap lărg ea s e ca ai în
te p e r n e tră s
unt
E s r i c ă e te s â ndi o a e m e s t se
ist cel ea - o or
ches corn
ind cap răsp rei p uce ace
cil in t d s t. i. Într
la de e ti
ă la etelor.
corn c ân t n
mă nul d ută . Are . Pro rile
j t i mp r-o
ist. na care tatea su u a
fo r
corn
ro Înt oa n si tr au
de a u e a ci ulu mu et num
e şt e
. L car ăsu et ală
Pers şi inte aer pen ve care
es t .
l ui l ni i o i r s un a te et ă e te
imea oana de trei val vârtit
înălţ ol e în l,
pâ e ap erea re to i. omp mp mba regla c actă. Ar largă, t la altu
tr o
schi a p
est uc nt lie tr
od di mi la
l de c om âl n i e
a5
capă de
b
2l
rolu formă într-o p e la un
pr te a fa ntă
ne
o e d n tu
su ran e câ la
de
într- nându-s lărgeşte dintr-u
i t
sop ar
lc nt
su
term care se te forma
ă
Ce
Es
ră
a la m
es t
ch

9. neaco E
rdabil ste un instr
de for ,f um
mă cil ormat dintr ent de per
decât in -u cu
Toba mică
sau lovire de palmă.
adânc drică, cu di n cadru m ţie,
două b im am eta
aze, b ea, care are etrul mai m lic
cea ca u î a
de percuţie, neacordabile,
Tamburinele
re nu căţi de piele ntinse pe ce re
est .P le
în care sunt montate discuri
fire de
este întinsă o bucată de piele.
Produc sunete prin scuturare
Sunt instrumente
sârmă e lovită, sun e una din b
c t a
formate dintr-o ramă de lemn
metalice sau clopoţei şi pe care
Pielea
întins are amplifi întinse 2 – ze,
sunete ă, că 3
nedefi lovită cu be rezonanţa.
nite. ţe , p ro
duce
Talgerele
Trianglul
şi sunete foarte puternice. În
ment
n instru dabil,
diametrul de până la 1 m. Poate
doar că este mult mai mare. Are
funcţionează pe acelaşi principiu
Este u , neacor
orchestră este fixată pe un suport.
uţie alamă
al d
Seamănă cu toba mică şi
produce sunete abia perceptibile dar
e perc discuri de ,
muzic din două altul
t n ul de
forma or lovite u nice.
uş er
care, sunete put
c
produ
Este format dint-un
când partitura le cere.
Se folosesc atunci
Castaniete
legate între ele.
sau fildeş, în formă de coch
tub subţire de oţel, îndoit sub
formă de triunghi care, lovit cu
o baghetă tot de oţel produce
sunete strălucitoare.
ilii,
Toba mare
formate din două piese de
lemn
neacordabile, de origine sp
aniolă,
instrumente de percuţie,
Castanietele sunt

10. Este un instrument muzical de
percuţie, acordabil, alcătuit dintr-un sistem de
plăci de lemn, de diferite lungimi, acordate
o
diferit şi prinse pe o ramă de metal, care
rch
de tal su or e u
vibrează şi emit sunete când sunt lovite cu nişte
e
me care ie, a Est
s tr ă
rez ice nete dabi n in
ciocănele de lemn, de stcilă sau de metal.
la rcuţ
pe
. De
o n ca l e
Persoana care cântă la xilofon se numeşte e.
a r
pa n - o
nţă e su unt sem ume
xilofonist. De obicei,
Xilofonultim Într
.
lte
ob
există un xilofon în orchestră. ai m
u
este
i ce
c
m an
sa u
n
mp
i,
s l, a t r
a ti rite. te
t p
i1
es t
pr rod năto t mu
ot f tă l i
ăp cân tele do difer
e
el u u
tr
un
e
he s ar e cu cu
ng se de cu ical
. e
orc anist istul c uc sun rea ei pielii, legat
vib
i te
Timpanul
s
p t i e
tim umen e prod şi lov derea braţ ă de
ă
r
cu nişte ilofo e
afo
r i r t
Int hete, s edale întin l uno buca din e,
ni
n
ag rul p . Prin utoru tisă o feră ercuţi
r
n
ş t e l a m ul ,
în
b
Este un instrument de to lă aj în is p
aju peda tă cu este r-o em nt de
tu e
x
percuţie, acordabil, constând într-un set o i e e
de e de v te car t dint trum
bu
z
de 12 până la 18 tuburi de metal fixate
s
ri
l a
pie ă pes form un in
n
d
m ,
într-un cadru metalic. Pentru a produce ala dabil Este
r
sunete, asemănătoare clopotelor unei ac o
biserici, tuburile sunt lovite cu diferite
baghete. Cu cât lungimea tubului este mai
mare cu atât este mai mare şi
amplitudinea sunetului produs.
Vibrafonul
Clopote

11. Clavecinul
Pianul
Este un instrument premergător piane.
pianului, dar care nu este strămoşul Într-o orchestră pot fi 1 sau 2
acestuia, aşa cum greşit se spune uneori. Cel care cântă la pian este pianist.
Clavecinul produce sunete atunci când, în atunci când partiturile o cer.
urma atingerii clapelor, coardele sunt al orchestrei simfonice. Se foloseşte doar
ciupite de pene de lemn, aşa cum buricul Nu este un instrument permanent
degetelor ciupeşte coardele de la chitară. claviaturi.
Este deci, un instrument cu clape şi corzi acoperite cu pâslă, acţionate cu ajutorul unei
ciupite. Are însă dezavantajul de a nu rezonanţă din lemn, lovite de ciocănele
permite celui care cântă să ofere dinamism fixate într-un cadru de fontă, pe o placă de
muzicii. în care sunetul este produs de corzi metalice
Clavecinist este cel care cântă la clavecin. Este un instrument muzical foarte răspândit
grupul instrumentelor cu clape şi corzi lovite.
Se foloseşte în orchestră atunci Pianul (pianoforte) face parte din
când partiturile o cer.
De obicei, într-o orchestră este
un clavecin.

12. l
zica
mu
e nt us de e
rum od id
inst este pr tubur
un l n
a este unetu ea pri , un ut e
rg re s ecer
O ca gu lă i, cu s
a
r ă în ă la tr , de re ensiun ăpere e
a tu eaz ste im înc e, d
l avi e vibr iuni. E ari d entru rtabil
cu c l car ns em lp po
u
aer rite d im ime obil d specia şi orgi
t ui t să e ai
dife rumen constr istă în n tr
te î c u tă m î n
x ar
inst uburi, flă. E ici. t ap cunos lnită
a u
de t re se i mai m n stat este întâ au
c a
în e ns i u n e u icale: , fiind lice s e
A r uz lt to d
di m m de cu ine ca n săli
le nt
te eşt iî te
ru men trume ile cr însă ş e. nu meş
r
inst ca ins biseric există ticula rgă se i le
les al în Orgi e par ă la o i tu r
a r . art
g e
Cea n cas re cânt
ene stante îmai mare orgă din p
u cân
d România - Biserica Evanghelică din Sibiu
p rot rte sa Cel ca nci
ce a tu
con ş te
l os e Orga
ni s t. Se fo
a
org

13. Audiaţi la clasă “Petrică şi lupul”
de Serghei Prokofiev
Veţi avea satisfacţia să descoperiţi
acolo sunetele instrumentelor prezentate
anterior.

14. Recunoaşte instrumentul:
Click pe difuzor pentru a asculta instrumentul! Bravoo
o!
1. vioară harpă pian
Bravoo
o!
2. flaut oboi saxofon
Bravoo
o!
3. orgă clavecin pian
Bravoo
o!
4. toba mare timpan xilofon
Bravoo
o!
5. oboi trompeta corn francez

15. Alege instrumentul care nu se potriveşte cu celelalte:
Bravoo
o!
6. vioara contrabas tuba viola
Bravoo
o!
7. piculina flaut fagot toba mica
Bravoo
o!
8. corn englez trompeta tuba corn francez
Bravoo
o!
9. orga xilofon pian clavecin
Bravoo
o!
10. castaniete trianglu trombon clopote

16. Alege varianta corectă!
Bravoo
o!
Produce sunete prin frecarea pianul vioara harpa
11. corzilor cu ajutorul arcuşului:
Bravoo
o!
Produce sunete prin scuturare timpan clavecin tamburina
12. şi lovire în palmă:
Bravoo
o!
Produce sunete prin vibrarea orga clarinetul trianglul
13. aerului în tuburi metalice:
Bravoo
o!
Produce sunete prin lovirea corzilor vibrafonul pian xilofon
14. cu ciocănele acţionate de clape:
Bravoo
o!
Produce sunete prin vibrarea
15. aerului printr-un tub de lemn: saxofonul trompeta fagotul

17. Resurse:
1) Boghenu, M., Corcinschi, G., (2007), Educaţie
muzicală - Manual pentru clasa a IV-a, Editura
CD PRESS, Bucureşti;
2)
www.en.wikipedia.org/wiki/Orchestra; 3) www.
dsokids.com; 4)
www.sounddogs.com; 5)
www.si.umich.edu/chico/instrument/enclpdia1; 6)
Imaginile sunt culese de pe internet.