2. Apariţie
• Cuvântul proiect provine din latinescul
projectum al verbului proicere (a arunca ceva
înainte) format din prefixul pro-(care indică
ceva ce precede acţiunea următoare a
cuvântului în timp) și rădăcina iacere (a
arunca).
• Rădăcina latină sugerează mișcarea, o
traiectorie, o anume relaţie cu spaţiul și
timpul.
• Folosit prima dată în arhitectură în secolul XV
3. Evoluţia domeniului
• Există lucrări ce vorbesc de “proiecte” de ex. construcţia
piramidelor, construcţia Marelui Zid Chinezesc . În esenţă, orice
acţiune umană care solicită organizarea eficientă conform unui plan
şi atingerea unor obiective specifice poate să fie generic definită –
proiect
• Există chiar unii autori care consideră ca „Arta Războiului” a lui Sun
Tzu reprezintă un adevărat ghid pentru managementul proiectelor,
o astfel de remarcă se bazează pe recomandări şi consideraţii de
genul: „inteligenţa nu se asociază niciodată cu întârzierile, în timpul
războiului esenţială este victoria, iar nu campanile de durată”.
• Se leagă foarte mult de evoluţia conceptului de management
modern şi de evoluţia societăţii - trecerea de la producţie de
subzistenţă la producţie de masă, inginerii – reprezintă primii
manageri de proiect,
4. Evoluţia domeniului (cont.)
• anii 1910 - Henry Gantt, supranumit şi părintele
planificării şi a tehnicilor de control, studiază ordinea
operaţiilor în muncă şi crează diagrama Gantt, tehnică
de bază în Managementul de proiect utilizat până la
jumătatea secolului trecut.
• Confruntările armate din secolul trecut au favorizat
dezvoltarea unor tehnici de planificare şi control.
• Proiectul Manhattan - ; în cadrul acestuia au fost
separaţi managerul de proiect (General Groves) de
liderul technic (Robert Oppenheimer).
5. Evoluţia domeniului (cont.)
• anii 1950 - începutul erei Managementului de proiect
modern
• 1955 – apare metoda probabilistică PERT ( “Program
Evaluation and Review Technique”) elaborată de Booz-
Allen & Hamilton pentru Marina Militară a Statelor
Unite în cadrul proiectului Polaris (Polaris este o
rachetă balistică cu lansare de pe submarin)
• 1957 – este dezvoltată Metoda drumului critic (CPM)
de către DuPont în colaborare cu Remington Rand
Corboration pentru coordonarea proiectelor de
întreţinere a uzinelor
6. Evoluţia domeniului (cont.)
• anul 1967 - în Europa se înfiinţează Asociaţia
Internaţională pentru Managementul de proiect (The
International Project Management Association - IPMA)
Iar în SUA ia naştere Institutul Managementului de
proiect (Project Management Institute - PMI). Premisa
acestui institut este aceea că tehnicile şi instrumentele
utilizate de către managementul de proiect sunt aceleaşi
indiferent de industria în cadrul căreia sunt utilizate.
• Anii 70-80 ai secolului trecut – apariţia Microsoft, WBS
(Work Breakdown Structures – împărţirea pe pachete de
lucru),
• anul 1981- PMI crează „A Guide to the Project
Management. Body of Knowledge” – PMBOK Guide)
• Proiect modern – Year 2000
7. Evoluţia domeniului (cont.)
• În prezent este vizibilă maturizarea
domeniului atestată prin teorii, modele,
instrumente, cursuri, conferinţe, etc.
Evoluţia domeniului în România - doi factori
- Dezvoltarea economică,
- Programele internaţionale cu finanţare
nerambursabilă sau parţial nerambursabilă.
8. Tipuri de proiecte
• Diferenţă între munca de rutină şi munca de
proiect.
Clasificarea proiectelor în funcţie de amploare
(Scarlat&Galoiu, 2002):
• organizaţional;
• local (localitate, judeţ, grup de judeţe);
• naţional;
• regional;
• internaţional.
9. Tipuri de proiecte (cont.)
După domeniul obiectivului şi activităţilor
proiectului:
– proiecte industriale;
– proiecte sociale;
– proiecte comerciale;
– proiecte culturale;
– proiecte de protecţie a mediului;
– proiecte ştiinţifice (de cercetare);
– proiecte educaţionale;
– proiecte de management.
10. Tipuri de proiecte (cont.)
După mărimea lor:
• proiecte mici: acest tip de proiecte au termene de max. un
an, au val. reduse, permit angajările part–time, au cerinţe
tehnologice modeste și permit o urmărire directă zilnică;
• proiecte medii: au termene cuprinse între doi și trei ani, cu
val. medii, în care sunt permise atât angajările part-time, cât
și full-time, au cerinţe tehnologice medii, iar urmărirea lor
se realizează prin raportări periodice;
• proiecte mari: au termene mai mari de trei-cinci ani, au o
val. ridicată și permit numai angajări full-time, au cerinţe
tehnologice performante, apelează la instrumente şi
programe specifice, iar urmărirea lor se realizează prin
raportări de control;
11. Tipuri de proiecte (cont.)
• O altă tipologie a proiectelor poate fi concepută
pornind de la două elemente: tipul de produs
(tangibil, entitate fizică, şi intangibil, cu valoare
abstractă, intelectuală) şi tipul de activitate (fizică
sau intelectuală) (Wideman, 1998).
• În funcţie de aceste criterii putem avea
următoarele tipuri de proiecte:
1. Produs tangibil şi muncă fizică (exemplul
standard fiind dat de proiectele de construcţii)
12. Tipuri de proiecte (cont.)
2. Produs intangibil şi muncă fizică (exemplu
standard: revizuirea unor politici sau
proceduri).
3. Produs tangibil şi muncă intelectuală
(exemplu standard: proiecte de dezvoltare a
unor noi produse, proiecte de investiţii).
4. Produs intangibil şi muncă intelectuală
(exemplu standard: proiecte de cercetare şi
dezvoltare).
13. Tipuri de proiecte (cont.)
• de la proiectele de tip 1 şi până la cele de tip 4 riscurile
cunosc o creştere considerabilă, dar la fel creşte şi
numărul oportunităţilor care pot fi exploatate pentru a
obţine rezultate cât mai performante.
• încadrarea proiectului într-una din aceste categorii
uşurează munca de planificare şi cea de execuţie.
• gradul de complexitate a unui proiect este dat de
numărul sarcinilor presupuse a fi îndeplinite, de
numărul şi intensitatea constrângerilor care apar pe
parcursul desfăşurării sale
• ajută în alocarea de resurse
14. Tipuri de proiecte (cont.)
Dennis Lock patru mari categorii (2000):
• proiecte de construcţii, petrochimice, miniere,
extractive –cele cunoscute, cu un grad mare de
vizibilitate. Ele implică riscuri și probleme
speciale de organizare și comunicare, necesită
adesea investiţii masive de capital și un
management riguros.
• proiecte industriale – au ca scop producerea de
echipamente și utilaje specializate.
15. Tipuri de proiecte (cont.)
• proiecte de management – aceste proiecte au în
vedere managementul și coordonarea
activităţilor necesare pentru realizarea unui
produs finit care diferă în principiu de produsele
industriale sau de construcţii.
• proiecte de cercetare – presupun cel mai mare
grad de risc, obiectivele lor finale sunt, de obicei,
dificil sau imposibil de definit și pot să nu se
preteze la metodele de management de proiect
aplicabile în cazul proiectelor industriale sau de
management.
16. Tipuri de proiecte (cont.)
Mocanu&Schuster, 2004:
• proiecte de investiții (construcția unei clădiri
noi, retehnologizarea unei bănci),
• proiecte de cercetare și dezvoltare (dezvoltarea
unui produs nou, a unei noi tehnologii),
• proiecte de organizare (introducerea unui nou
concept de marketing, introducerea
managementului proiectelor ca formă
alternativă de conducere, lărgirea segmentului
de piață).
17. Succesul proiectului
• Tipurile de criterii pentru aprecierea
succesului se reduc la următoarele trei
categorii: predarea livrabilelor (rezultate
concrete/produse tangibile), obținerea
beneficiilor asociate proiectului și satisfacția
clientului (Newton, 2006)
18. Factori care influențează orice proiect
Orice proiect depinde de trei factori:
• a) Timp - necesarul de timp aşa cum este el
reflectat de planificarea inițială a proiectului,
• b) Bani - bugetul proiectului, bazat pe costul
resurselor necesare,
• c) Obiectivele proiectului,
