Proiect economie final

2
Cuprins
Introducere……………………………………………........3
Cap.1.Aspecte conceptuale şi teoretice…………….................4
1.1. Noţiuni generale……………………………......................4
1.2. Etapele de realizarea a unei construcţii…….......................5
1.3. Formarea preţului în construcţii……………......................7
1.4. Costul de deviz a lucrărilor de construcţie..........................8
1.5. Documentaţia de deviz………………………....................10
1.6.Analiza pieţii imobiliare în Chisinau…..12
Cap.2. Aspecte constructive şi tehnologice……………...........14
2.1 Domeniul de aplicare…………………………………………………………….14
2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor……………………………………….14
2.2.1 Lucrari de terasament……………………………………………….14
2.2.2Realizarea talpii fundatie…………………………………………….15
2.2.3Lucrari de executie a coloanelor infrastructurii……………15
2.2.4Montarea blocurilor de fundatie. ……………………………….15
2.2.5Lucrari de realizare a grinzilor si planseelor monolite….16
2.2.6Executarea coloanelor suprastructurii…………………………16
2.2.7Lucrari de zidarie………………………………….……………………..17
2.2.8Hidroizolarea suprafetelor peretilor…………………………….18
Cap.3. Aspecte economice………………………………..........19
Bibliografie…………………………………….......................49
Anexe…………………………………………..

3
Introducere
Prezentul proiect cuprinde studiul dupa parametri economici, tehnologici si constructivi a
unui bun imobil sub forma unei clădiri cu destinaţie locativă tip S+P+M.
Scopul acestui studiu este de a determina costurile pentru constructia propusa, dupa preturile
oferite pe piata autohtona . In baza calculelor efectuate e necesar de elaborat devizul de
cheltuieli pentru intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, luind in consideratie cerintele
tehnologice a lucrarilor de constructii.
Un alt scop este de a determina ponderea fiecarui element constructiv, din costul total al
cladirii.
Acest proiect conţine date generale despre procesul de execuţie a construcţiei,calcule care se
referă la costul manoperei, preţul materialelor de construcţii pe piaţa,cît şi preţul pentru chiria
sau cumpararea utilajelor necesare pentru finalizarea eficientă a clădirii.De asemeni contine
calcule tabelare sau in forma de diagrame.
In partea grafică proiectul este exemplificat prin schema tehnologice: plan fundatii, plan
parter,plan etaj,plan mansarda şi secţiunea transversala a cladirii.
Date initiale
Decizii spatiale si constructive
1. Dimensiunile cladirii in axe, m 11.1x12,8
2. Cota talpii de fundatie, m -2.700
3. Grosimea peretilor exteriori, m 0.4
4. Grosimea pertilor interiori, m 0.12
5. Latimea talpii de fundatie, m 0.70
6. Inaltimea talpii de fundatie, m 0.30
7. Armatura talpii de fundatie: plasa Ǿ12 A-III+ Ǿ6 A-III;
8. Armatura stilpilor Ǿ12A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200 mm
9. Armatura centurii antiseismice Ǿ12A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200mm
10. Materialul fundatiei beton clasa B15
11. Tipul planseelor : plansee din beton armat monolit clasa B15, plasa Ǿ6 A-III (p=150 mm)
12. Tipul solului - argilă nisipoasa
13. Cota suprafetei libere m - -0.600

4
 Capitolul 1. Aspecte Conceptuale si Teoretice
1.1 Noţiuni generale
În procesul realizării unei construcţii sunt implicate mai multe parti,dintre care mentionam
persoana care investeşte bani:proprietarul sau investitorul si persoana care execută lucrările –
antreprenorul şi autoritatea publică.
In calitate de proprietar poate fi atît o persoană fizică cât şi o persoana juridică, care doreşte sa
realizeze o constructie, impunînd caracterul ei economic, fixînd limitele realizării practice ca
dimensiuni, valoare, timp, procurînd fondurile necesare realizării ei. Nu intotdeauna cel care
comandă lucrarea este şi cel care exploatează construcţie. In acest caz proprietarul are rolul de
investitor iar cel care va utiliza construcţia este beneficiar.
De obicei proprietarul este reprezentat de o persoană (sau o firma de specialitate), manager de
proiect, căreia ii acordă imputerniciri depline din punct de vedere tehnic, juridic şi uneori
economic, cu dreptul de a angaja şi conduce.
Verificarea calităţii lucrărilor, a incadrării acestora in costurile contractate de execuţie,
respectarea condiţiilor legale de realizare a lucrărilor de construcţie, este efectuată de către
proprietar sau manager de proiect prin intermediul unor diriginţi de şantier.
Din punct de vedere tehnic, dorinţele proprietarului (beneficiarului) sunt concretizate de către
proiectant (arhitect, ingineri de specialitate) care elaborează proiectul şi planurile de execuţie
necesare, prescrie condiţiile de execuţie necesare, pregăteşte devizele şi piesele scrise necesare
contractării execuţiei, acordă asistenţă tehnică proprietarului pe parcursul realizării lucrărilor.
Proprietarul asigură fondurile necesare realizării lucrărilor fie din resurse proprii fie din resurse
atrase de la instituţii de finanţare: bănci comerciale sau bănci de investiţii, fonduri de investiţii
etc.
Antreprenorul este o persoană fizică sau juridică, care se obligă a realiza lucrarea
comandată de către proprietar (beneficiar), in condiţiile prevăzute de proiectele tehnice şi
caietele de sarcini intocmite de către proiectant, in baza ofertei sale de preţ şi in termenul fixat.
In realizarea obligaţiilor sale antreprenorul general poate sub-contracta către antreprize de
specialitate, furnizori (de echipamente, maşini, material, tehnologii etc.), persoane fizice
autorizate, părţi din lucrarea de construcţie contractată.
Execuţia unei lucrări de construcţie poate fi făcută in regie sau in antrepriză.
Prin execuţie in regie se inţelege cazul cand proprietarul procură toate materialele necesare
lucrărilor, angajează forţa de muncă de diferite categorii, execută singur diferitele lucrări
pregătitoare şi ajutătoare, intr-un cuvant se ocupa singur şi pe propria sa răspundere de execuţia
lucrării de construcţie de la inceput şi pană la terminarea ei. Evident proprietarul poate angaja
specialişti – ingineri, care să conducă lucrările din punct de vedere tehnic, aceştia insă vor
rămane salariaţii săi, proprietarul asumandu-şi singur toate răspunderile ce derivă din angajarea
lucrătorilor in regie, faţă de furnizori, muncitori, precum şi faţă de terţi. Proprietarul va trebui de
asemenea să procure sculele şi maşinile necesare lucrărilor, baracamentele şi materialele
necesare organizării şantierului precum şi să suporte toate taxele şi cheltuielile legate de utilităţi
(apă, canalizare, energie electrică etc.).
La execuţia in regie dispare posibilitatea de a urmării executarea unor lucrări in baza unui
deviz contractat, valoarea lucrărilor rezultand din adiţionarea sumelor cheltuite; de asemenea nu

5
se poate obţine o garanţie asupra calităţii lucrărilor şi nici asupra termenului de execuţie, acestea
fiind in funcţie de organizarea creată de insuşi proprietarul.
Execuţia in regie are o serie intreagă de inconveniente:
1.Nerespectarea condiţiilor tehnice de execuţie
2.Durată de execuţie prelungită
3.Pierderi şi furt de material
4.Uneori cheltuieli exagerate
In cazul execuţiei in antrepriză, antrepriza de specialitate se angajează şi se obligă la a
executa complet lucrarea incredinţată in conformitate cu proiectele tehnice, intr-un termen precis
delimitat şi in limita unui deviz contractat; antrepriza va prelua toate obligaţiile de furnizare a
materialelor in şantier, va furniza echipamentele şi maşinile necesare execuţiei etc.
Antrepriza va asigura capitalul necesar pentru a executa intai lucrările şi apoi a primii
plata lor. In cazul execuţiei in antrepriză rolul proprietarului este de asigura numai plata
lucrărilor executate la intervale de timp bine stabilite, in baza verificărilor de cantităţi făcute de
către diriginţii de şantier.
Autoritatea publică, este un ansamblul de instituţii ale statului sau ale comunităţilor
locale, care autorizează şi verifică execuţia lucrărilor de construcţie numai cu respectarea
prevederilor legislative naţionale, regionale si locale in vigoare.
Instituţiile autorităţii publice emit condiţiile tehnice, urbanistice, sanitare, de apărare
civilă pasivă, de protecţie şi stingere a incendiilor etc. prin intermediul unor regulamente.
Autoritatea publică acordă dreptul de a construi (autorizează construirea) numai pentru acele
lucrări de construcţie care indeplinesc toate cerinţele solicitate de către instituţiile autorităţii
publice.
1.2 Etapele de realizare a unei construcţii
O construcţie este un produs foarte complex care inglobează un volum foarte mare de
resurse. Există şanse foarte mari de eşec in realizarea unei lucrări de construcţie dacă proprietarul
sau beneficiarul nu expun de la inceput clar şi fără echivoc condiţiile cerute pentru viitoarea
construcţie şi dacă nu urmăresc pe parcurs indeplinirea acestora. Este unul din motivele
principale pentru care realizarea unei lucrări de construcţie este impărţită in etape. Existenţa
acestor etape permite ca procesul de realizare a unei lucrări de construcţie să fie monitorizat şi
controlat, oferind proprietarului/beneficiarului oportunitatea de a evalua rezultatele intermediare
in realizarea lucrărilor de construcţie şi de a face ajustările necesare. In general etapele de
realizare a unei lucrări de construcţie urmăresc procesul de edificare a respective construcţii şi
cuprind următoarele:
Etapa de pregătire a lucrărilor de construcţie
-Etapa de proiectare a lucrărilor de construcţie
-Etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie
-Etapa de recepţie şi punere in funcţiune a construcţiei.

6
-Etapa de pregătire a lucrărilor de construcţie are drept scop evidenţierea tuturor condiţiilor
de natură tehnică, economică, comercială, financiară, de marketing etc. care trebuie
indeplinite pentru ca viitoarea construcţie să asigure o eficienţă cat mai mare in exploatare in
conformitate cu destinaţia acesteia.
a. Studiul de piaţă
Studiul de piaţă evidenţiază cerinţele pe care trebuie să le indeplinească viitoarea
construcţie, funcţie de nevoile de exploatare ale proprietarului/beneficiarului sau funcţie de
condiţiile de piaţă aşa cum rezultă ele dintr-un studiu de marketing.
b. Studiul de prefezabilitate
Studiu de prefezabilitate este definit ca fiind documentaţia tehnico-economică prin care
se fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării unei lucrări de construcţie-investiţie, pe
bază de date tehnice şi economice.
c. Studiul de fezabilitate
Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având
drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor
obiective de investiţii.
Studiul de fezabilitate este definit ca fiind documentaţiatehnico-economică prin care se
stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii, pe baza
necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia, şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice,
constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării
Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra
mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor
probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:
 achiziţionarea de licenţe;
 credite externe şi condiţii de rambursare;
 obţinerea de materii prime din import;
 posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;
 eficienţa fondurilor investite
Pe studiul de fezabilitate se sprijină proiectarea şi contractul de cooperare la construirea
unei instalaţii, clădiri, reţele de apă, canalizare - un proiect de infrastructură în general.
PREGATIREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE
-studiu de piaţă
-studiu de pre-fezabilitate
-studiu de fezabilitate
-plan de afaceri

7
PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE
-anteproiect – proiectare conceptuală
-proiect tehnic
-proiect pentru autorizarea lucrărilor de construcţie
-detalii de execuţie
-documentaţii economice
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE
-pregătirea ofertelor, negociere, contractare lucrări de construcţie
-pregătirea execuţiei
-execuţia propriu-zisă
RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE
1.3 Formarea preţului în construcţie
Odată cu trecerea la relaţii economice de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul
de formare a preţurilor în construcţii. Aceasta este legat de faptul că s-au modificat tipurile de
proprietăţi a participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţii,
au apărut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea costului de
execuţie a obiectelor de construcţie, cum ar fi: plata pentru lotul de pământ, noile tipuri de
impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea şi expertiza documentaţiei de proiect, petrecerea
concursurilor etc.
După cum se ştie, baza normativă de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinţelor contemporane,
deoarece nu ia în consideraţie noile tehnologii în construcţii, materiale şi articole, maşini de
construcţii şi utilaje etc.
Baza normativă de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactităţii calculelor
la determinarea preţurilor contractuale. Preţuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor
cu ajutorul coeficienţilor de trecere în preţuri curente: Pc = P84 x K91 x Kcurent ,K91 fiind coeficientul
de trecere din preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 şi Kcurent – coeficientul de recalculare
din preţurile anului 1991 în preţuri curente.
Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienţii de recalculare aveau valoarea
aproximativă (medie pe ramură), însă, în perioada respectivă această metodă a constituit unica
ieşire din situaţie.
Începând cu 1 ianuarie 2003, în ramura de construcţii a avut loc un eveniment de importanţă
considerabilă: s-a început procesul de trecere la norme şi metodici noi de elaborare a documentaţiei

8
de deviz. Metoda indicilor a fost înlocuită cu metoda utilizată din anii 70 în ţările europene –
metoda de resurse penru întocmirea documentaţiei de deviz.
Pentru a uşura trecerea de la metoda veche la cea nouă, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor
şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat Instrucţiuni privind întocmirea
devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse – CP L.01.01-2001, precum
şi Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii, cheltuielilor
de regie, cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor în construcţii şi Instrucţiuni pentru
determinarea valorii beneficiului de deviz – respectiv: CP L.01.02-2001, CP L.01.03-2001, CP
L.01.04-2001, CP L.01.05-2001.
1.4 Costul de deviz a lucrărilor de construcţie
Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse
(materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii
organizatorice şi tehnologice bine determinate.
Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru con-strucţia obiectului se numeşte
costul de deviz sau investiţii capitale.
Componenţa costului de deviz este prezentată în figura de mai jos
Сostul de deviz al lucrărilor
de construcţii -montaj
Cheltuieli
directe
Cheltuieli de regie Beneficiu de
deviz
% din cheltuieli
directe
% din suma
cheltuielilor directe şi
cheltuielilor de regie
Figura 1.1. Costul de deviz al lucrarilorde constructii-montaj
Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj
Costul de deviz se determină cu formula (1):
Cd = CD + CR + BD , (1)
unde: CD – cheltuieli directe ;
CR – cheltuieli de regie;
BD – beneficiu de deviz.
1) Cheltuielile directe cuprind:
- costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc.;
- salariul muncitorilor;
- decontările pentru asigurare obligatorie;
- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii.

9
Componenţa cheltuielilor directe este prezentată în fig.6.
Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procura-rea materialelor,
semifabricatelor, elementelor de construcţii, arti-colelor, necesare pentru executarea lucrărilor de
construcţii-montaj, precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de
construcţii; dara, ambalaj, rechizite; cheltuielile de achiziţio-nare-depozitare a materialelor.
Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncito-rilor, nemijlocit implicaţi în
procesul de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru
con-diţii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii etc.
Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei
utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde:
- cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier,
montarea şi demontarea lor, amenajarea construcţiilor provizorii etc.);
- cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizări, reparaţii capitale);
- cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul, combustibil,
lubrifianţi, carburanţi, energia electrică, piese de schimb, reparaţii curente etc.).
2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru
Figura 1.2. Cheltueli directe
execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.
Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.
Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu
privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”.
Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de
cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprobă de către
conducerea întreprinderii de construcţii.

10
Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole:
- cheltuielile generale şi administrative;
- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;
- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier;
- alte cheltuieli generale şi de antrepriză.
3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor
cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al
lucrărilor, şi constituie partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata
impozitelor, dezvoltarea producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea
creditelor bancare, stimularea materială a lucrătorilor etc).
Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CPL.01.05-2001 „Instrucţiuni privind
determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”.
1.5 Componenţa documentaţiei de deviz
Documentaţie de deviz – documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz
pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate.
Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu “Instrucţiuni privind
întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii–montaj prin metoda de resurse” –CP L.01.01-
2001, care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului “Economia construcţiilor”
şi face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii.
Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să
servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea
valorii de deviz a obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările
executate.
Documentaţia de deviz se compune din:
- listele cu cantităţile de lucrări;
- borderourile de resurse;
- cataloagele de preţuri unitare;
- calculele şi devizele locale;
- devizele pe obiect;
- devizul general.
Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz
În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili,
determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse
evidenţiaţi în documentaţia de proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii-montaj
şi preţurilor de livrare a acestor resurse. O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea
dă posibilitate de a determina cu mare exactitate, în orice moment, valoarea obiectivelor de
investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor materiale, energetice şi de manoperă.
Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi
reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor).

11
Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect
pentru construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de
execuţie.
Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic, iar ratificarea
acesteia s-a aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului
al Republicii Moldova din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de
norme de deviz pentru lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii.
Introducerea metodei de resurse este reglementată prin HG RM nr.1570 din 09.12.2002
(MO nr.170-172 din 13.12.2002).
Pentru a elabora devize în construcţii mai repede, mai corect şi mai uşor au fost elaborate
programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, în România au fost elaborate aşa sisteme
informaţionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar în Rusia: РИК, СВС-Net, WinSmeta,
Багира, Барс, Grand-Smeta etc.
Noile norme de deviz sunt grupate în 57 Indicatoare de norme de deviz (fig.7), şi anume:
- pentru lucrările de construcţii-montaj - 40 indicatoare;
- pentru lucrările de montare a utilajului tehnologic - 9 indicatoare;
- pentru lucrări de reparaţii în construcţii – 8 indicatoare.
Întocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutivă a următoarelor
etape:
1. Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări (Formularul nr.1 din CP L.01.01-2001).
2. Evidenţierea indicelor de resurse (Formularul nr.2, Formularul nr. 5 sau 6 din CP
L.01.01-2001).
3. Întocmirea devizului local (Formularul nr.3 sau 7 din CP L.01.01-2001).
Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări
La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de
proiectare întocmeşte şi predă în mod obligatoriu Listele cu cantităţile de lucrări.
În funcţie de particularităţile unor categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de
construcţii – montaj, de structura documentaţiei de proiect, listele cu cantităţile de lucrări se
întocmesc aparte:
- pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii speciale, lucrările tehnico-sanitare
interioare, iluminatul electric interior, instalaţiile electrice de forţă, utilajele tehnologice şi alte
tipuri de utilaje, aparatele de măsură şi control şi mijloacele de automatică, instalaţiile de
curenţi slabi (telecomunicaţii, semnalizări etc.),procurarea mobilierului, inventarului şi pentru
alte lucrări;
- pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea
reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici etc.
În cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe
capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări:

12
- lista cu cantităţile de lucrări de construcţie trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări
de terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, pereţi despărţitori, pardoseli,
acoperiri şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeste, lucrări de finisaj la interior, lucrări de
finisaj la exterior, diferite lucrări ş.a.;
- lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi pentru
fundaţii speciale, căptuşeli şi izolaţii etc;
- lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: conducte de apă, canalizare,
încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului etc.
La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrări pe capitole poate să nu se
efectueze.
Categoriile de lucrări, codurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se
includ în lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor
şi cu unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii,
montaj şi reparaţii care sunt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect (de
exemplu, pentru reparaţia curentă a unei clădiri, în valoare de până la 100 mii lei), listele cu
cantităţile de lucrări pe categorii, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către
beneficiar sau, la rugămintea lui, de către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar.
1.6 Analiza pietii
Ca o consecinţă a crizei, piaţă loturilor de teren încă se află în stagnare. Piaţa loturilor de
teren în Moldova poate fi caracterizată ca o stagnare stabilă. Preţurile pentru 2011 nu s-au
schimbat în comparaţie cu 2010.
Piata loturilor de teren si al caselor particulare in Chisinau/ 2013
Piata loturilor de teren, in ansamblu, repeata cu o mica intirziere situatia pietii imobiliare in
ansamblu. Ca rezultat in ultimii ani se pastreaza tendinta de scadere a cereriisi marirea ofertei. In general,
asta se atribuie si la piata loturilor de terenuri. In marea majoritate a cazurilor acesteasunt loturide teren
pentru constructiacaselor individuale. Crestereavolumului oferteide terenuria generat si la schimbarea
pretului: ele s-au micsorat esential. Una din pricinele scaderii pretului este crestereaoferteicupeste 15 %, in
mare parte in suburbiile Chsinaului.
Piata loturilor de terenuri ale capitalei de mai multi se afla in stagnare. In mare parte agentii
imobiliari observao crestere aoferteiin marime de 15 % si micsorareacereriimai mult decit 25 %. Unele
schimbari de situatii le-au adus licitatiile de terenuri, organizate de primarie. Corect spus, ele n-au fost
multe, iar ultimul a fost organizat in iunie 2012. Preturile de la licitatii au avut o conotatie importanta in
viziunea agentilor imobiliari, fiindca ele au fost cumult mai joase decite cele de pe piata, ceeace a contribuit
la efectuareatranzactiei. Chiar si in aceasta conjuncture convinabila, o parte din loturiramineau
neintrebate, iar o alta parte din diferite pricine se scoteaudin lotullicitatiei.

13
Iarna cerereala loturile de terentot timpul este spre scadere, aceste an este o exceptie. N-au
fost inregistrate carevatranzactiiimportante. Vinzatorii erau increzuti caei vor reusisa realizeze terenurile
la preturi avantajoase odata cu sosirea primaverii. Dintr-o parte, sfirsitul iernii si inceputul sezonului de
afaceriin primaveraadaoga o nota activape piata. Cu sosireaprimaverii situatia pe piata loturilor de
terenuri nu s-a schimbat, iar pronosticurile vinzatorilor n-au avut sort de izbinda. Dinamica preturilor pe
piata loturilor de terenuriin primul simestru al anului 2013 se poate de caracterizat cao stare de
imporandebilitate.
Scadereapreturilor in ultimii 4 ani la loturile de teren, a facut ca sa fie excluse din segmentul
investitiilor pe termen lung. In general, acesteasunt terenurile cu constructiinefinalizate si terenurile cu un
grad mic de finisare.
Situația pe piața caselor de locuit individuale în 2013 nu s-a schimbat în mod substanțial. De
asemenea, există o ofertăexcedentă și lipsa de cerere. Astăzi, cerereade case individuale pe piață
este extremde redusă. În plus, în ultimii ani, piața caselor de locuit individuale este într-o stare de
criză permanentă, care afectează de asemenea cererea și prețurile. Costulmediu a 1m.p. in case
individuale în orașul Chișinău este de aproximativ 500 EUR .
Costul mediu a unui ar de treren in Chișinău pentru construcţii .
№ Sectoru Costul a 0,01he., €
1 Botanica 10 000,0
2 Buiucani 9 000,0
3 Rişcani 11 000,0
4 Ciocana 10 000,0
5 Centru 30 000,0
6 Bl.Stefan cel Mare 50 000,0

14
Diagrama 1.1
Se remarcă scăderea bruscă a preţurilor în zonele în care costul iniţial era exagerat de mare. De
exemplu, 3 ani în urmă, vînzarea loturilor de teren din Chişinău a fost posibilă aproape imediat
după lansarea obiectului pe piaţă. Acum, cumpărătorii nu iau în considerare aceste propuneri. Iar
cei interesaţi să aşteaptă la nişte reduceri de cel puţin 30% din valoarea de pre-criză.
Cumparatorii care doresc imediat să înceapă construcţia, sunt interesaţi de loturi de teren în zone
locuite şi ca lotul de teren examinat să aibă toate comunicaţiile. Acei clienţi, care au în plan
începerea construcţiei în următorii 3-5 ani sunt interesaţi de loturile de teren în zonele fără
comunicaţii. Pentru ei lipsa comunicaţiilor nu constitue un factor important; mult mai important
fiind preţul de achiziţie. Loturile de teren cu infrastructura slab dezvoltată nu reprezintă interes
pentru potenţialii cumpărători. Lichiditatea lor este extrem de redusă. Prin urmare, preţul
terenului, în cazul lipsei reţelelor de energie electrică şi de gaz, de apeduct, canalizare şi
drumurile de acces îngreunate, este mult mai mic.
 Capitolul 2. Aspecte Constructive şi Tehnologice
2.1 Domeniul de aplicare

18
Cladire de locuit de tip S+P+M este realizata pe o fundatie continua din beton armat
monolit si din blocuri de soclu.Structura este realizata –schelet portant din beton armat
monolit,cu plansee monolite.Peretii sunt realizati din umplutura din blocuri de calcar.
Acoperisul este de tip sarpanta acoperit cu tigla metalica.Inaltimea maxima a cladirii este 8.4
m.
Complexul de lucrari tehnologice care trebuie sa fie executate la realizarea infrastructurii si
suprastructurii cladirii sunt:
1) defrisarea stratului vegetal;
2) saparea gropii de fundatie;
3) realizarea fundatiei si peretilor infrastructurii din beton armat;
4) realizarea centurii si planseului la cota 0.00 din beton armat monolit.
5) hidroizolarea suprafetei exterioare a peretilor exteriori ai infrastructurii
6) executarea umpluturii fundatiilor;
7) armarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor. Cofrarea coloanelor, centurei
antiseismice si a planseelor. Betonarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor;
8) executarea peretilor cu umplutura din blocuri de calcar;
9) executarea peretilor interiori;
10) executarea acoperisului;
11)montarea uşilor şi geamurilor;
12)executarea lucrarilor de finisare;
13)executarea reţelelor inginereşti;
14)alte lucrari.
2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor
2.2.1. Lucrari de terasament
Faza I. Defrisarea stratului vegetal si saparea gropii de fundatie
Defrisarea stratului vegetal se efectuaza cu buldozerul DZ-28. Grosimea stratului defrisat
trebuie sa fie de 400 mm. Solul defrisat se depoziteaza in aria santierului in afara zonei de
executare a lucrarilor.
Groapa de fundatie se sapa cu excavatorul EO-3322A cu cupa dreapta (volumul cupei 0.3
m³) prin abataj frontal normal cu traiectoria deplasarii excavatorului dreapta. Solul destinat
umpluturii se depoziteaza intre axele A-B , restul solului se excaveaza cu descarcare in
autobasculanta si se transporta la depozitul din afara santierului.
Transeele pentru executarea talpii fundatiei se sapa manual, solul sapat fiind imprastiat in
interiorul amplasamentului. Concomitent cu saparea se compacteaza talpa fundatiei cu maiul
elecromecanic IA-4502 si se verifica cotele talpii fundatiei cu ajutorul nivelei.
Faza II. Executarea umpluturii.
Umplutura se exeecuta dupa uscarea suficienta a hidroizolatiei suprafetelor peretilor
exteriori ai infrastructurii.
Solul de umplutura trebuie sa aiba umiditatea optima pentru acest proces tehnologic si nu
trebuie sa contina pietre ascutite. Umplutura se executa in straturi orizontale cu grosimea de 400
mm, fiecare strat compactindu-se cu compactorul electromecanic IA-4502. La executarea
compactarii organul de lucru al maiului trebuie sa-si suprapuna urmele cu o jumatate din
lungimea placii. Pamintul destinat umpluturii se deplaseaza din depozit cu buldozerul DZ-28.

19
2.2.2 Realizarea talpii fundatiei
a. Armarea talpii de fundatie
Piesele de armare a talpii de fundatie si carcasele stilpilor monoliti din subsol se instaleaza in
conformitate cu proiectul. Cu scopul respectarii stratului de protectie a talpii fundatiei plasele, se
instaleaza pe garnituri din beton cu grosimea de 35 mm, amplasate pe toata suprafata talpii.
Plasele de armatura se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de
racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se
efectuiaza cu ajutorul contrafiselor.
b. Betonarea talpii de fundatie
Inainte de betonarea talpii se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de
receptie a lucrarilor ascunse.Betonarea talpii fundatiei se efectuiaza dupa schema “macara – bena
– constructie” , macaraua deplasindu-se la cota 0.4, pe perimetrul gropii de fundatie. Distanta de
la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m
(din cauza posibilitatii prabusirii malului).
Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV – 47 cu interferenta razelor de
actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei
laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica
lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.
2.2.3. Realizarea coloanelor pina la cota 0,000
a. Cofrarea stilpilor
Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul
trebuie sa fie rigid.Se instaleaza distantieri care fixeaza armatura conform proiectului si se
pastreaza stratul de protectie.Mentinerea cofrajului in pozitie verticala se efectueaza cu ajutorul
contrafiselor.
b. Betonarea stilpilor
Inainte de betonare se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a
lucrarilor ascunse. Betonarea stilpilor din subsol se efectuiaza dupa schema “macara – bena –
constructie” , macaraua deplasindu-se cu 2 mmai sus fata de cota 0.4. Distanta de la baza
taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din
cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV –
47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la
alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In
timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii
fundatiei.
c. Decofrarea stilpilor
Decofrarea se realizeaza atunci cind rezistenta betonului atinge 30% (0.3R28).In conditiile
temperaturii atmosferice de +15 +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 2..4 zile.
In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili.
2.2.4. Montarea blocurilor de fundatie
Blocurile de fundatie se monteaza in conformitate cu proiectul P.E.L. Blocurile de
fundatie se monteaza dupa axele cladirii, cu teserea rosturilor intre ele, legatura intre blocuri se

20
executa cu mortar, in zonele unde ramine un rost de pina la 800 mm se executa cu beton clasa
B15.Cotele blocurilor de fundatie trebuie sa coincida cu cotele prescrise in proiect.
2.2.5. Realizarea planseelor si grinzilor monolite
a. Cofrarea planseelor si grinzilor
Se executa dupa ce stilpii betonati din subsol vor atinge rezistenta de 30 % (0.3R28) din
clasa de proiect a betonului. Inainte de cofrarea grinzilor suprafata de contact cu betonul,de pe
blocurile de fundatie si stilpii betonati,se prelucreaza cu peria de sirma si se spala daca sunt pete
de uleiuri.Elementele cofrajului sunt aduse la santier si depozitate in zona de executare a
lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea
deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea unei emulsii unguiente
pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele elementului betonat. Cofrarea se
executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid.
Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se
folosesc contrafise .
b. Armarea grinzilor si planseelor
Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie, planseele se
armeaza cu plase care se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de
racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm.
c. Betonarea grinzilor si planseelor
Se incepe dupa ce se receptioneaza lucrarile de armare.La betonarea planseelor toata
suprafata se imparte in sectoare de lucru cu latimea de 2-2.5 m, betonarea se realizeaza in fisii
peste una. Betonarea grinzii si planseului se efectueaza dupa schema “macara – bena –
constructie” , macaraua deplasindu-se cu 2 m mai sus fata de cota de botonare (0.000). Distanta
de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m
(din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul
IV – 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o
statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat.
In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii
fundatiei.
d. Decofrarea grinzii si planseului
Decofrarea se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de
aproximativ 70-100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii
atmosferice de +15 +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 7...10 zile.
2.2.6. Realizarea coloanelor suprastructurii
a. Armarea stilpilor
Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie.
Stilpii se armeaza cu carcase din bare de armatura , care se racordeaza intre ele prin legaturi cu
sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 700 mm. Mentinerea
carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul
contrafiselor.

21
b. Cofrarea stilpilor
Se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de aproximativ 70-
100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. Elementele cofrajului sunt aduse la santier si
depozitate in zona de executare a lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie
nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu
aplicarea unei emulsii unguiente pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele
elementului betonat. Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de
protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de
inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se folosesc contrafise .
c. Betonarea stilpilor
Betonarea stilpilor se va executa dupa schema “macara – bena – constuctie”, macaraua
deplasindu-se pastrind spatiul de siguranta. La betonare vor fi respectate urmatoarele reguli de
punere in opera a amestecurilor de beton:
1) amestecul de beton se va aseza in constructie in straturi orizontale cu grosimea maxima a
fiecarui strat de 0.4 m.
2) compactarea se efectuiaza cu previbratorul cu interferenta razelor de lucru, previbratorul se
introduce in amestecul de beton perpendicular suprafetei libere a stratului compactat;
extragerea previbratorului din amestec se efectuiaza lent.
3) lucrabilitatea betonului trebuie sa fie TC = 4..6 cm.
d. Decofrarea stilpilor
Decofrarea se executa dupa ce stilpii betonati vor atinge rezistenta de aproximativ 30%
(0.3R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii atmosferice de +15... +30 ˚C
aceasta se atinge in timp de 2...4 zile.
2.2.7 Executarea zidariei
Succesiunea operatiilor tehnologice pentru realizarea zidariei:
1) Trasarea elementului;
2) Asternerea stratului de baza de mortar;
3) Udarea pietrelor cu apa;
4) Asezarea primului rind de pietre si indesarea lor usoara prin baterea cu ciocanul sau cu
maiul din lemn;
5) Introducerea si indesarea,cu mistria,a mortarului in rosturile verticale;
6) Repetarea operatiilor pentru fiecare rind de pietre zidit;
7) Orizontalitatea rostului,prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiuni,dupa realizarea
fiecarui metru de zid pe inaltime;
8) Introducerea (zidirea) unui rind sau doua rinduri de piatra de calcar,pentru uniformizarea
presiunilor,la fiecare 2 metri de zid.Ultimul rind zidit se realizeaza in acelasi mod;
9) Verificarea permanenta pe parcursul executarii zidariei a verticalitatii si planietatii fetelor
elementului.

22
2.2.8 Hidroizolarea suprafetelor peretilor
1. Suprafetele exterioare ale peretilor exteriori inainte de hidroizolare trebuie sa fie curate si
uscate (umiditatea suprafetei nu trebuie sa depaseasca 8-10% de aceea dupa decofrarea
suprafetelor trebuie prevazuta o intrerupere tehnologica pentru uscarea suficienta a
acestora.
2. Hidroizolarea se incepe cu grunduirea suprafetelor care se efectuiaza cu primer (bitum
dizolvat in motorina 1 la 3). Aplicarea grundului se executa manual cu peria, suprafata
vopsindu-se de sus in jos.
3. Hidroizolatia propriu-zisa se executa cu mastic bituminos fierbinte in 2 straturi cu
grosimea totala de 2 mm. In momentul aplicarii pe suprafata masticul trebuie sa posede
temperature de 180 - 190˚C. Vopsirea se executa manual cu peria. Primul strat de mastic
se aplica pe suprafata dupa uscarea grundului, al doilea strat – dupa uscarea primului.
 Capitolul 3. Aspecte Economice
Pentru determinarea costului lucrarilor de constructii montaj am calculat consumul de
manopera, materiale si utilaje necesare pentru constructia cladirii.
În continuare va fi prezentat calculul lucrărilor necesare pentru realizarea unei construcţii tip
S+P+M .
Calculele s-au afectuat in conformita cu normle in vigoare, si in preturi curente.
Informatia detaliata a calcului consta in:
Lucrarile de fundatie
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Total
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Defrisarea stratului
vegetal cu buldozerul
DZ-28
100m2 2.07
buldozer 3.33 6.89 300 2067.93
2
Saparea pamintului
cu excavatorul cu
cupa dreapta cu
descarcare in unitati
de transport
100m3 2.05

23
excavator 2.25 4.61 380 1752.75
3
Transportarea
pamintului cu
autocamionul de la
santier
1t 74.5
autocamion 0.454 33.82 200 6765
4
Saparea pamintului
cu excavatorul cu
cupa dreapta cu
descarcare in
rambleu
100m3 0.58
excavator 2.25 1.305 380 496
5
Saparea manuala a
pamintului de
categoria I
1 m3 41.6
manopera 1 90 3744
6
Compactarea
manuala a
pamintului cu maiul
electromecanic
100m2 1.04
manopera 500 3288 3288
4369
mai mecanic 10.39 10.81 100 1080.56
Total 19195lei
În acest tabel sunt prezentate date despre realizarea infrastructurii construcţiei, utilajele
necesare,materialele si costul manoperei. Astfel pentru realizarea infrastructurii cladirii este
necesar de efectuaturmătoarele cheltuieli:
a. Manopera - 7032 lei -36,6%
b. Materiale – 0 lei -0%
c. Utilaje - 12163 lei -63,4%
Total -19195 lei
Executarea lucrărilor de fundatie se încep in luna mai, au o durata de 4 zile si constituie 2.63%
din costul total al casei.

24
Structura de rezistenta
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Total
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Strat de pietris
pentru fundatie
m3 14.7
manopera 50 735
3783.28
pietris+nisip 1.15 16.9 100 1690
compresor mobil 0.21 3.087 80 246.96
compactor 0.42 6.17 180 1111.32
2
Armarea talpilor de
fundatie cu armatura
AIII ø12
kg 165.7
manopera 1.20 198.84 198.84
2030.23Armatura AIII ø12 1.025 169.8 10.55 1791.39
Sirma din otel moale 0.01 1.657 24 40
3
Armarea talpilor de
fundatie cu armatura
AI ø6
kg 555
manopera 1.20 666 666 7277.1

25
Armatura AI ø6 1.015 563.3 11.5 6477.9
Sirma din otel moale 0.01 5.55 24 133.2
4 Etrieri kg 124.8
manopera 1.20 149.76 149.76
1606.46
etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456.7
5
Armarea coloanelor
cota -2.700 cu
armatura AIII ø12
kg 350
manopera 1.20 420 420
4288.8
Armatura AI ø12 1.025 358.75 10.55 3784.8
Sirma din otel moale 0.01 3.5 24 84
6
Etrieri pentru
coloane cota -2.700
cu armatura AI ø6
kg 148
manopera 1.20 177.6 177.6
1905.1
etrieri ø6 1.015 150.22 11.5 1727.5
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
7
Betonarea talpii de
fundatie
m3 6
manopera 360 2160 8259

26
Beton B15 1.025 6.15 980 6027
vibrator de adincime 0.6 3.6 20 72
8
Cofrarea coloanelor
cota -2.400
m2 38.4
Sirma neagra moale 0.08 3.072 24 73.7
1863.5cuie 0.1 3.84 18.5 71.1
Scinduri de rasinoase 0.013 0.5 2900 1450
macara 0.02 0.768 350 268.8
9
Betonarea
coloanelor m3 3.072
manopera 360 1075.2 1075.2
4197.9
Beton B15 1.025 3.15 980 3085.8
Vibrator de adincime 0.6 1.84 20 36.9
10
Executarea
cofrajelor
Centurii cota -2.400
m2 70
Saibe M10 kg 0.005 0.35 30 10.5
1842.6
Piulite M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6
Suruburi M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6
Scoabe de otel kg 0.03 2.1 30 63
Sirma neagra moale kg 0.05 3.5 24 84
Cuie kg 0.025 1.75 18.5 32.4
Panou de cofraj m2 0.15 10.5 60 630

27
Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.07 2900 203
Scinduri de rasinoase m3 0.001
5
0.105 2900
304.5
Automacara 6-10t 0.02 2.36 350 490
11
Armarea centurii cu
armatura AIII ø12
kg 215.3
manopera 1.20 258.4 258.4
2713.7Armatura AIII ø12 1.025 220.68 10.55 2328.2
macara 0.001 0.2153 350 75.4
12 Etrieri kg 124.8
manopera 1.20 149.67 149.67
1606.46
etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456,72
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
13
Executarea
cofrajelor
planseelor
m2 289.8

28
Saibe M10 kg 0.005 1.449 30 43.5
7626.3
Piulite M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2
Suruburi M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2
Scoabe de otel kg 0.03 8.964 30 260.88
Sirma neagra moale kg 0.05 14.49 24 347.8
Cuie kg 0.025 7.245 18.5 134
Panou de cofraj m2 0.15 43.47 60 2608.2
Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.289 2900 838.1
Scinduri de rasinoase m3
0.001
5
0.4347 2900
1260.6
Automacara 6-10t 0.02 5.796 350 2028.6
14
Armarea planseelor
cu armatura AI ø6
kg 758.6
manopera 1.20 910.32 910.32
9481.2Armatura AI ø6 1.015 769.97 10.55 8123.27
macara 0.001 0.7586 350 265.51
15
Betonarea centurii si
planseelor
m3 38.5
manopera 360 13860
56768.2Beton B15 1.025 39.46 980 38670.8
vibrator de adincime 0.6 23.1 20 462
macara 0.28 10.78 350 3773
115249.92lei
16
Armarea coloanelor
la parter cu
armatura AIII ø12
kg 434

29
manopera 1.20 520.8 520.8
5318.2
Armatura AI ø12 1.025 444.85 10.55 4693.2
17
Etrieri pentru
coloane de la parter
cu armatura AI ø6
kg 180
manopera 1.20 216 116
2317.1
etrieri ø6 1.015 182.7 11.5 2101.1
18
Cofrarea coloanelor
la parter
m2 67.2
Sirma neagra moale 0.08 5.376 24 129
3183.1cuie 0.1 2.72 18.5 50.32
Scinduri de rasinoase 0.013 0.8736 2900 2533.4
macara 0.02 1.344 350 470.4
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
19
Betonarea
coloanelor m3 5.4
manopera 360 1890 1890
7379.1
Beton B15 1.025 5.535 980 5424.3

30
20
Executarea
cofrajelor
Centurii de la parter
m2 70
Saibe M10 kg 0.005 0.35 30 10.5
1842.6
Piulite M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6
Suruburi M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6
Scoabe de otel kg 0.03 2.1 30 63
Cuie kg 0.025 1.75 18.5 32.4
Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.07 2900 203
0.001
5
0.105 2900
304.5
Automacara 6-10t 0.02 2.36 350 490
21
Armarea centurii cu
armatura AIII ø12
kg 215.3
manopera 1.20 258.4 258.4
2713.7Armatura AIII ø12 1.025 220.68 10.55 2328.2
macara 0.001 0.2153 350 75.4
22 Etrieri kg 124.8
manopera 1.20 149.67 149.67
1606.46
etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456,72

31
23
Executarea
cofrajelor
planseelor
m2 289.8
Saibe M10 kg 0.005 1.449 30 43.5
7626.3
Piulite M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2
Suruburi M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2
Scoabe de otel kg 0.03 8.964 30 260.88
Sirma neagra moale kg 0.05 14.49 24 347.8
Cuie kg 0.025 7.245 18.5 134
Panou de cofraj m2 0.15 43.47 60 2608.2
0.001
5
0.4347 2900
1260.6
Automacara 6-10t 0.02 5.796 350 2028.6
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
24
Armarea planseelor
cu armatura AI ø6
kg 758.6
manopera 1.20 910.32 910.32 9481.2
Armatura AI ø6 1.015 769.97 10.55 8123.27

32
macara 0.001 0.7586 350 265.51
25
Betonarea centurii si
planseelor
m3 20.3
manopera 360 7308 7308
29934.8Beton B15 1.025 20.81 980 20393.8
vibrator de adincime 0.6 12.18 20 243.6
macara 0.28 5.684 350 1989.4
un
nivel
71762.56lei
26
Armarea coloanelor
la mansarda cu
armatura AIII ø12
kg 315
manopera 1.20 378 378
3859.93
Armatura AI ø12 1.025
322.87
5
10.55 3406.33
27
Etrieri pentru
coloane de la
mansarda cu
armatura AI ø6
kg 118
manopera 1.20 141.6 141.6
1518.955
etrieri ø6 1.015 119.77 11.5 1477.35
28
Cofrarea coloanelor
la mansarda
m2 30
Sirma neagra moale 0.08 2.4 24 57.6
1454.1
cuie 0.1 3 18.5 55.5
Scinduri de rasinoase 0.013 0.39 2900 1131

33
macara 0.02 0.6 350 210
29
Betonarea
coloanelor m3 3.4
manopera 360 1224 1224
4680.1
Beton B15 1.025 3.485 980 3415.3
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
31
Executarea
cofrajelor
Centurii de la
mansarda
m2 35
Saibe M10 kg 0.005 0.175 30 5.25
821.28
Piulite M10 Buc. 0.3 10.5 0.6 6.3
Suruburi M10 Buc. 0.3 10.5 0.6 6.3
Scoabe de otel kg 0.03 1.05 30 31.5
Cuie kg 0.025 0.875 18.5 16.18
0.001
5
0.0525 2900
152.25

34
Automacara 6-10t 0.02 0.7 350 245
32
Armarea centurii cu
armatura AIII ø12
kg 137.3
manopera 1.20 164.76 164.76
1730.487Armatura AIII ø12 1.025 140.73 10.55 1484.72
macara 0.001 0.1373 350 48.055
33 Etrieri kg 82.4
manopera 1.20 98.88 98.88
1060.694
etrieri ø6 1.015 83.636 11.5 961.81
34 Betonarea centurii m3 6.6
manopera 360 2376 2376
9731.7Beton B15 1.025 6.765 980 6629.7
vibrator de adincime 0.6 3.96 20 79.2
macara 0.28 1.848 350 646.8
23857.2lei
Total 210869.68lei
În acest tabel sunt prezentate datele referitor la cheltuielile suportate pentru realizarea structurii
de rezistenţă a cladirii:
a. Manopera – 36387.22 lei -17.26%
b. Materiale –159581.38 lei -75.5%
c. Utilaje –14901.08 lei -7.24%
Total –210869.68 lei
Executarea structuriide rezistenta are o durata de 17 zile si constituie 28.9% din costul total al
casei.

35
Peretii interiori si exteriori de la parter in sus
Nr
.
Cr
t.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Zidarie din blocuri
de calcar
m3 105
Manopera lei 300 31500 1 31500
96354.62
Blocuri de calcar Buc. 0,9 94.5 500 47250
Caramizi cu goluri m3 3 315 3,85 1212.75
Var m3 19,76 2074.8 3,5 7261.8
Nisip kg 0,211 22.155 230 5095.65
Ciment M-400 m3 21,69 2277.4 1,5 3416.1
Cherestrea m2
0,000
5
0.0525 2900 152.25
Automacara 6-10t h-ut 0,37 38.85 350 13597.5
Malaxor pentru mortar h-ut
0,059
5
6.25 30
187.5
2
Zidarie din
caramida
250x120x65 mm
pentru pereti co
grosimea ½
caramida
100m2 0.42
Manopera lei 6000 2520 1 2520

36
Caramizi cu goluri m3 5040 2116.8 3,85 8149.68
10521.11
Ciment M-400 m3 510,6
9
214.5 1,5
321.75
Var m3
126,9
6
53.3 3,5
186.55
Nisip kg 2,78 1.16 230 266.8
Armatura d pina la 8 mm kg 90 37.8 11,52 435.5
Cherestrea m2 0,016 0.0067 2900 19.43
Automacara 6-10t h-ut 4,11 1,72 350 602
Autocamion h-ut 0,11 0,046 200 9.2
Malaxor pentru mortar h-ut 0,81 0,34 30 10.2
Total 106875.73lei
În acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea perţilor portanţi si de
compartimentare a clădirii:
a. Manoperă – 34020 lei -31.83%
b. Materiale – 58449.33 lei -54.68%
c. Utilaje – 14406.4 lei -13.49%
Total – 106875.73 lei
Durata executării pereților e de 10 zile, se efectuează de 8 echipe ce sunt formate dintr-un
muncitor de categoria 4 si unul de a 3-a. Executarea pereților constituie 14.6% din costul casei.
Acoperisul-mansarda
Nr
.
Cr
t.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti-
tatea
unitara
Pretul procesului
Pe unit. de
masura
(lei)
Pretul total
(lei)
1 2 3 4 6 7
1 Montarea buloanelor buc 30 20 600

37
2 Cuie kg 7 30 210
3
Membrane
bituminoase
m2 10 20 200
4 Șipci rășinoase m 430 25 10750
5 Lemn pentru capriori m3 1.88 840 1579,20
6
Lemn pentru
contravîntuiri
m3 0.136 844 117,31
7 Țiglă metalică m2 180 90 16200
Total 37960
În acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea acoperisului (mansarda) clădirii:
Total – 37960 lei
Acoperișul se execută timp de 18 zile de o echipă de 5 muncitori. Lucrările constituie 5.3% din
costul total al casei.
Ferestre si usi
Nr
.
Cr
t.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1
Ferestre din mase
plastice
m2 21.1
Manopera lei 50 1060 1 1060 25275
Ferestre din mase plastice m2 1 21.1 1100 23210

38
Suruburi buc 4 84.4 0,6 50.64
Spuma din poliuretan kg 0,47 9.92 70 694.4
Chit siliconic kg 0,165 3.48 65 226.2
Hirtie pentru slefuit buc 0,4 8.44 3 25.332
Utilaj de ridicat h-ut 0,02 0.422 20 8.44
2
Pervaz la ferestre
din mase plastice
m3 17.5
Manopera lei 15 262.5 1 523.5
2879Glafuri din mase plastice m 1 17.5 132 2310
Suruburi buc 4 70 0,6 42
Utilaj de ridicat h-ut 0,01 0,175 20 3.5
3
Glafuri la ferestre
din aluminiu
m 17.5
Manopera lei 15 262.5 1 262.5
1708Glafuri din aluminiu m 1 17.5 80 1400
Suruburi buc 4 70 0,6 42
4
Usi metalice din
profiluri de otel m2
4.8
Manopera lei 100 480 1 480
12644.61
Usi metalice m2 1 4.8 2500 12000
Electrozi de sudura kg 0,14 0,672 36 24.19
Ciment kg 1,4 6.72 1,5 10.1
Nisip m3 0,005 0,024 230 5.52

39
Grund anticoroziv kg 0,7 3.36 25 84
Automacara h-ut 0,02 0,096 350 33.6
5
Usi interioare din
lemn
m2 15.6
Manopera lei 100 1560 1 1560
27069.12Spuma din poliuretan kg 0,5 7.8 70 546
Usa din lemn m2 1 15.6 1600 24960
Total 69575.73lei
În tabelul dat sunt prezentate lucrarile necesare de finisare pentru a reda cladirii un aspect
estetic.
a. Manoperă – 3886 lei -5.6%
b. Materiale – 65637.57 lei -94.3%
c. Utilaje -52.16lei -0,1%
Total – 69575.73 lei
Cheltuielile pentru uşi şi ferestre constituie 9,53% din costul total al casei.
Pardoseli
Nr
.
Cr
t.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Strat de fundatie din
pietris
m3 17.8
Manopera lei 50 891 1 891 8685.46
Pietris m3 1,15 20.49 300 6147.9

40
Compresor mobil h-ut 0,21 3.74 80 299.37
Compactor h-ut 0,42 7.48 180 1347,19
2
Strat suport pentru
pardoseli din mortar
m3 178/2
15644.158
Ciment kg 17 3029.4 1,5 4544.1
Nisip m3 0,056 9.978 230 2295.2
Malaxor mortar h-ut 0,123 21.918 30 657.558
1 Pardosele din placi
de gresie(GTS
coridor bucatarie)
m2 26.7
5803.37
Placi de gresie pu
pardoseli
m2 1,03 27.5 100 2750
Adeziv kg 5 133.5 3,5 467.25
Fuga kg 0,30 8.01 18 144.18
Distantiere de rost buc 20 534 0,01 5.34
Utilaj de ridicat h-ut 0,045 1.2 20 24
Malaxor mortar h-ut 0,012 0.32 30 9.6
2
Pardosele din placi
de laminat
m3 127.3
19991.96
Placi de laminat M2 1,05 133.66 100 13366
Strat sintetic m2 1,05 133.66 5 668.3

41
Plinte din lemn m 0,90 114.57 18 2062.26
Total 50124.95lei
În tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru pardoselile cladirii .
a. Manoperă – 15132 lei -30.2%
b. Materiale – 32450.55 lei -64.7%
c. Utilaje -2542.4lei -5.1%
Cheltuielile pentru pardoseli constituie 6.8% din costul total al casei.
Finisari
Nr
.
Crt
.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Nota
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1
Tencuieli de 2 cm
grosime
m2 444.3
Manopera lei 40 17772 1 17772
26505.88
Ciment kg 7,9 3509.9 1,5 5264.85
Var kg 0,6 266.58 3,5 933.03
Nisip m3 0,024 10.66 230 2451.8
Malxor de mortar h-ut 0,005 2.22 30 66.6
2
Grunduirea peretilor
si tavanelor
m3 584.7

42
Manopera lei 5 2923.5 1 2923.5
3975.8
Amorsa-grund kg 0,15 87.7 11 964.7
3
Tencuieli la pereti cu
amestec uscat de 5
mm grosime
m 444.3
Manopera lei 35 15550 1 15550 22592.5
Amestec uscat kg 7,14 3172.3 2,22 7042.5
4
Tencuieli la tavan cu
amestec uscat de 5
mm
m2 140.4
Manopera lei 40 5616 1 5616 7841.33
Amestec uscat kg 7,14 1002.4 2,22 2225.33
5
Tencuieli cu chit
Eurofin grosime 1
mm pe pereti si
tavane
m2 584.7
8498.4
Chit kg 1,05 613.9 4,3 2639.7
6
Vopsitporii cu
emulsie apoasa pe
pereti si tavane
m2 584.7
Manopera lei 15 8770.5 1 8770.5
15126.9
Vopsea emulsie apoasa kg 0,40 233.8 27 6312.6
Ciment Kg 0,05 29.2 1,5 43.8
7
Placaj din teracota m2 66.8

43
Manopera lei 100 6680 1 6680
15042.76
Placi de gresie ceramica m2 1,07 71.47 100 7147
Adeziv kg 5 334 3,5 1169
Distantiere de rost buc 20 1336 0,01 13.36
8 Montarea
cornierelor din
aluminiu
m3 140.3
Manopera lei 5 701.5 1 701.5
1538.25
Cornier din aluminiu m 1 140.3 3,3 462.99
Amestec uscat kg 1,2 168.36 2,22 373.75
9 Tencuieli exterioare m2 246
Manopera lei 45 11070 1 11070 23064.9
Tink kg 2,3 565.8 21,2 11994.9
Total 124186.72lei
În tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru finisarea cladirii .
a. Manoperă – 74930.5 lei -60.34%
b. Materiale – 49138.62 lei -39.56%
c. Utilaje -117.6lei -0,1%
Total – 124186.72 lei
Cheltuielile pentru finisari constituie 17.1% din costul total al casei.
Retele ingineresti
Pretul procesului Total

44
Nr
.
Cr
t
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Volum
ul de
lucru
Pe unit.
de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7
1 R.I Interioare apa
Manopera lei/ml 15 20 300
1031
Teava de apa
PP(polipropilena)
diam.20mm
ml 15 14,4 216
Cot PP diam.25mm buc. 1 1,8 2
Mufă PP diam.25mm buc. 1 1,4 3
Contor de apa d25 buc. 1 300 300
Manopera
lei/bu
c
1 100 100
Robinet apa.25mm buc. 5 42 210
2 Obiecte sanitare buc. 10 1787,67 17876.7
Lavuar baie buc. 2 945 1890
29202.7
Cada de baie buc. 2 1490 2980
Clozete WC buc. 2 1260 2520
Malaxoare cada buc. 2 656 1312
Malaxoare lavuar buc. 2 562 1124
Manopera
lei/bu
c 10
150 1500
3 R.I de canalizare ml 20 86.85 1737
3415
Montarea tevii de
canalizare 110mm
ml 20 57 1140
Cot PVC
diam.110mm
buc. 2 33 66

45
Mufă PVC d.110mm buc. 2 36 72
4 R.I de gazificare ml 10 140,4 1404
2690
Montarea tevii de
PEHD gaz
diam.50mm
ml 10 42 420
Reductie gaz
diam.63/50mm
buc. 1 108 108
Robinet gaz
diam.25mm
buc. 3 186 558
5 Retele Electrice ml 10 2383,45 23835
Manopera
lei/bu
c
213 110 23430
25240
Contor de lumina buc. 1 650 650
Cablu pina la 35 kV
in transee executate
ml 10 17 170
Prize buc. 25 25 625
Intrerupatoare buc. 16 15 240
Cutie interioara buc. 1 54,5 55
Becuri buc. 35 2 70
6 R.I. De caldura ml 54 547.09 29543
Manopera
lei/bu
c
40 160 6400
29543
Teava diam.20 mm ml 54 12 648
Cot PP diam.25mm buc. 4 5 20
Robinet gaz d15mm buc. 45 55 2475
Baterie buc. 40 500 20000
7
Executarea canalelor
de ventilare
m 5 850 4250

46
Manopera
lei/bu
c
5 100 500
4250
Bloc de ventilare buc. 5 750 3750
Total 73371.7lei
a. Manopera – 28235 lei -38.5%
b. Materiale –45136.7 lei -61.5%
Total – 73371.7lei
Cheltuielile pentru reţelele inginereşti constituie 10.05% din costul total al casei.
Alte lucrari
Nr
.
Cr
t.
Denumirea
procesului
Unit.
de
mas.
Canti
-tatea
unitar
a
Volum
ul de
lucru
Pretul procesului
Total
Pe
unit. de
masura
(lei)
Pretul
total
(lei)
1 2 3 4 5 6 7 8
1
Executarea
cofrajelor
buc 13.5
1024.27
Saibe M10 kg 0,005 0,067 30 2.025
Piulite M10 buc 0,3 4.05 0,6 2.43
Suruburi M10 buc 0,3 4.05 0,6 2.43
Scoabe din otel kg 0,03 0.765 30 12.15
Sirma neagra moale kg 0,05 0.337 24 16.2
Cuie kg 0,025 2,1 18,5 6.24
Panou de cofraj m2 0,13 1.755 60 105.3
Dulapi de rasinoase m3 0,001 0,084 2900 391.5
Scinduri de rasinoase m3 0,001 0,084 2900 391.5
Automacara h-ut 0,02 0.27 350 94.5

47
2
Confectii metalice
inglobate
buc 126
2215/52
Confectii metalice kg 1 126 20 2520
Electozi pentru sudura kg 0,005 0,63 36 22.68
Vopsea email
kg 0,01 1,26 34 42.84
3 Armatura kg
1023,1
Manopera lei 1,2 1227,7 1 1227,72
15930,47
Otel d8 kg 1,025 1048,6 11,50 12059,7
Otel d12 kg 1,025 1048,6 11,50 12059,7
Sirma din otel moale kg 0,01 10,231 22 225,082
Macara h-ut 0,001 1,0231 350 358,085
4 Beton turnat in scari m3 12,36
Manopera lei 850 10506 1 10506
18281,2
Beton B15 m3 1,025 12,669 980 12415,6
Vibrator de adincime m3 0,6 7,416 20 148,32
Macara h-ut 0,28 3,4608 350 1211,28
Total 37451.26lei
Cheltuielile pentru alte lucrări cum ar fi montarea scărilor şi executarea pragurilor ect. sunt
urmatoarele:
1. Manopera –11126,7 lei -29.74%
2. Materiale –25110.66 lei -67.1%
3. Utilaje - 1213,9 lei -3.2%
Alte lucrări constituie 5.07% din costul total al casei.

48
Efectuînd aceste calcule obţinem valoarea unui m2 de suprafata a constructiei Astfel am
obţinut costurile totale pentru construcţia clădirii, 905521.1 lei adica 42159,6 euro. Avînd aria
totală a clădirii 215,1m2 am obţinut costul unui m2 de constructie 196 euro, adica 3710.14 lei,
dar , terenul in Chisinau am gasit la pretul de 41.000 euro, ceea ce adunind cu m2 de constructie
va costa m2 386.6 euro, adica 7306.71 lei, iar pretul total 83159,6 euro - 1574153.02 lei

49
Figura3.1. Diagrama costurilor realizarilor lucrarilor de constructii
Figura3.2. Exprimarea procentuala a cheltuelilor pentru constructie
Reieşind din calculele efectuate am obţinut ponderea fiecărui element constructiv în cadrul
construcţiei (figura1,figura2), astfel am obţinut că cele mai mari cheltuieli s-au efectuat pentru
2,63%
28,9%
14.60%
5.30%
9.73%
6.80%
17.10%
5,2%
5.07%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
Lucrari de
fundatie
Structura
de
rezistenta
Peretii Acoperisul Ferestre si
usi
Pardoseli Finisari Retele Alte
lucrari
Exprimareaprocentuala a cheltuielilor pentru
constructie
19195
210869,68
106875,73
37960
69575,73
50124,95
124186.72
73371.7
37451.26
0
50000
100000
150000
200000
250000
Lucrari de
fundatie
Structura
de
rezistenta
Peretii Acoperisul Ferestre si
usi
Pardoseli Finisari Retele Alte lucrari
Diagrama costurilorrealizariilucrarilor de
constructii pe segmente

50
construcţia structurii de rezistenţă -28,9% si la lucrarile de finisare-17,1% ,din cauza volumelor
mari de lucru şi complexitatea lucrărilor realizate.
Calculul total pe deviz se va realiza dupa următorul algoritm :
1. Luînd în consideraţie salariul muncitorilir vom calcula cheltuielile pentru asigurarile
sociale şi medicale.
2. Apoi se vor calcula cheltuielile de regie.
3. Calculul beneficiului.
4. Calculul total pe deviz.
Nr. Denumirea Suma,lei Nota
1 Cheltuieli directe 729610,77 -
2 Manopera 248709,42 -
3 Asigurare 65908 248709,42*26,5%= 65908lei
4 Total 795518.7 65908+729610,7=795518.7 lei
5 Cheltuieli de regie 115350.2 795518.7*14.5%=115350.2 lei
6 Total 910868.9 115350.2+795518.7=910868.9 lei
7 Beneficiu 54652.13 910868.9 *6%=54652.13lei
8 Total pe deviz 905521.1 910868.9+54652.13=905521.1lei
În final am obţinut costul total pe deviz 965521.1 lei .

51
Figura3.3.Diagrama cheltuielilor
Concluzii Recomandari
In urma studiului de fezabilitate al cladirii de
locuit tip S+ P+M, am observat variatia
cheltuielilor de la un proces la altul, cu
diferente considerabile, care se explica prin
complexitatea inalta a lucrarilor ce necesita o
cantitate mare de materiale, care la rindul lor
cer o manopera mare.
Pentru o desfasurare corecta si rapida a
lucrarilor, fara cheltuieli suplimentare este
nevoie de luat deciziile care sa satisfaca atit
cerintele economice cit si pe cele tehnologice.
Trebuie de respectat consecutivitatea
lucrarilor fara a suprapune procese care ar
aduce greseli de executie.
In urma calculelor s-a obtinut pretul la 1 m2
de suprafata construita, comparindu-l cu
ofertele pietei, vedem ca este de 2 ori mai
mic. Pretul scazut se datoreaza selectarii
listelor de preturi reale si faptului ca nu s-a
urmarit obtinerea unui beneficiu mare.
Pretul la constructii poate varia mult de la o
regiune la alta, cheltuieli legate de
aprovizionare si de unele aspecte tehnologice,
insa analizind corect piata ar trebui ca pretul
la 1 m2 sa varieze de la 200euro pin la
400euro.
Pentru realizarea constructiilor este nevoie de
a investi un capital destul de impunator,iar
profitul nu este garantat
In cazul in care se doreste o invetitie in
domeniul constructiilor, se cere o analiza
ampla a tuturor posibilitatilor oferite de piata
bunurilor imobile.
Construcţiile au un rol hotaritor în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, deţinând o
pondere mare in formarea capitalulului. Domeniul respective dezvolta relatii cu ramuri din toate
sferele economice, putind de multe ori sa le influentezedirect. Aceasta înseamnă că există un
grad înalt de complementaritate dintre agenţii economici din ramura construcţiilor şi cei din
restul sectoarelor, inclusiv şi cel guvernamental. Prin urmare, formarea şi dezvoltarea întregii
729610.7248709.42
65908
115350.2
54652.13
Diagrama cheltuielilor
Cheltuieli Directe
Cheltuieli pentru manopera
Cheltuieli pentru asigurarea
lucratorilor
Cheltuieli de regie
Beneficiu antreprenorului

52
infrastructuri, atât economice, cât şi sociale, care sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă a ţării,
depind în mod direct de ramura construcţiilor.
Calitatea infrastructurii, precum şi eficienţa investiţiilor în capital fix sunt influenţate de
nivelul de performanţă a acestei ramuri, evoluţia căreia depinde de tendinţele generale din
economie.
Lucrarea dată a fost efectuată cu scopul de a elabora studiul de fezabilitate a unei case locative
(S+P+M) iar în urma datelor obţinute să se facă o comparaţie cu preţurile de pe piaţa imobiliară.
Sarcinile lucrării:
1) Studiul de fezabilitate
2) Analiza pieţii imobiliare (case locative)
3) Analiza pieţii imobiliare (terenuri intravilane)
4) Comparaţie între preţurile de pe piaţă şi datele obţinute
5) Concluzii cu privire la cele mai costisitoare lucrări la construcţia unei case
Proiectul conţine aspecte teoretice în care sunt descrise noţiuni generale privind economia
în construcţii; aspecte constructive (memoriu si planul tehnologic al casei locative); aspecte
economice ce include studiul de fezabilitate, diagrame ale costurilor în valută naţională şi
procente pentru materiale, manoperă şi utilaj, diagrama cheltuielilor de deviz, concluzii;
anexă; bibliografie.
Concluzie: În urma studiului fezabilităţii, costul casei S+P+M cu suprafaţa de 215,1 m.p
constituie 905521.1 lei sau 42159,6 euro. Costul unui m.p e de 3710.14 lei sau 196 euro. (fara
costul terenului), si adica 7306.71 lei adica 386.6 euro( impreuna cu costul terenului), iar pretul
total 83159,6 euro - 1574153.02 lei
Din costul casei 70,5% revin materialele, 26,4% manoperei si 3,1% utilajelor.
Presupunem ca imobilul e situat pe un lot de teren în orasul Chisinau care are o valoare de
41000 euro.
Analizînd ofertele pentru case de locuit am ajuns la concluzia că preţul oferit este în
dependenţă de regiunea amplasării, si prestigiul acesteia, cît de populată este zona, la ce
distanţă e situată casa de centrele comerciale şi transport, mărimea lotului de teren şi aspectul
construcţiei.

53
Bibliografie
http://www.mac-stro.md/ro/
http://nce-metall.prom.md/product_list/group_5239
http://www.kameni.md/?menu=pret
http://www.curs.md/
http://www.imobile.md/ro/viewrec/16955/
http://www.arfc.gov.md/files/Analiza%202011%20primul%20trimestru.pdf
http://www.fec.md/ru/products/381709/
http://germes-metal.com/index.php?id=50
http://www.elpo.md/main.php?lng=ro&section=catalogue
http://www.mif.md/r-door2.html
http://www.mif.md/r-brus.html
http://www.profnastil.md/production.html
http://www.mcf.md/index.php?idgr=922&idsbgr=923
http://www.arboris.md/ru/price.html
http://www.artasbocem.com/Construction.aspx?category=18640
http://www.macon-cmc.md/ru/products/

54
http://keramin.com/catalog/tiles/
http://www.lara.md/main/analytics/?lang=romanian)
http://www.nikaimobil.md/doma_md.shtml
http://www.aglicon.md/
http://999.md/
http://www.archeton.ro/
http://www.supraten.md/ro/proizvodstvo/proisvodstvo-supraten/dry_mix/default.aspx
ANEXE

Proiect economie final

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Proiect economie final

Similar to Proiect economie final (20)

Proiect economie final