Stimaţi vizitatori ai blogului nostru, vă propunem să luaţi cunoştinţă cu câteva din noile titluri de carte din domeniul istoriei achiziţionate recent. Noi titluri semnate de istorici, cercetători precum Ion Ţurcanu, Dinu Poştarencu, Sava Igor, Valentina Ursu şi alţii. Autorii, doctori în istorie, dedică aceste publicaţii persoanelor dragi, prezente sau plecate din viață.
2. Stimaţi vizitatori ai blogului nostru, vă propunem să luaţi cunoştinţă cu
câteva din noile titluri de carte din domeniul istoriei achiziţionate recent. Noi
titluri semnate de istorici, cercetători precum Ion Ţurcanu, Dinu Poştarencu,
Sava Igor, Valentina Ursu şi alţii. Autorii, doctori în istorie, dedică aceste
publicaţii persoanelor dragi, prezente sau plecate din viață.
3. Țurcanu, Ion. Moldova antisovietică. ─ Chișinău,
2000. ─ 331 p.
Această carte este rodul interesului deosebit pe care îl
provoacă, de obicei, o temă despre care multă vreme nu s-a
știut aproape nimic, nu s-a cunoscut atât, cât ar fi fost
necesar pentru a o face obiect special al cercetărilor
științifice.
4. Poștarencu, Dinu. Anexarea Basarabiei la
Imperiul Rus. ─ Chișinău, 2006. ─ 304 p.
Utilizând informațiile extrase din diverse publicații
istoriografice și un bogat material de arhivă, autorul și-a
propus să prezinte, în această carte, o privire de ansamblu
asupra Basarabiei din primă fază de integrare forțată în
imperiu.
5. Sava, Igor. Domeniul mănăstiresc în Țara
Moldovei. ─ Chișinău, 2012. ─ 332 p.
Prezenta lucrare constituie o variantă dezvoltată a
tezei de doctorat a autorului, elaborată în cadrul Secției de
Istorie Medievală a Institutului de Istorie, Stat și Drept al
Academiei de Științe a Moldovei.
6. Ursu, Valentina. Politica culturală în RSS
Moldovenească 1944-1956. ─ Chișinău, 2013. ─ 287
p.
Autoarea, Valentina Ursu, a elaborat această monografie,
care, este, de fapt, teza de doctor în istorie, într-o perioadă mai
îndelungată, selectând, sistematizând și analizând
documentele, materialele, din diverse studii monografice,
presă, surse electronice etc., pentru a reda cât mai obiectiv
politica cultutrală a moldovenilor în perioada respectivă.
7. Olaru-Cemîrtan, Viorica. Deportările din
Basarabia 1940-1941, 1944-1956. ─ Chișinău,
2013. ─ 548 p.
Deportările din Basarabia rămân a fi o temă duresoasă
pentru basarabeni şi numai. Autoarea, doctor în istorie,
analizează, în acest volum, o componentă definitorie a
regimului comunist din Uniunea Sovietică (și nu numai din
Basarabia), dezvăluindu-i natura represivă, motivată și chiar
nemotivată, din punctul de vedere al propriei existențe.
8. Parasca, Pavel. La obârșia Mitropoliei Țării
Moldovei. ─ Chișinău, 2012. ─ 103 p.
Acest volum reprezintă un studiu, deși este consacrat
împlinirii a 600 de ani de la recunoașterea Mitropoliei
Moldovei de către Sfântul Sinod al Patriarhiei ecumenice din
Constantinopol. Nu este rezultatul unei inspirații de moment
și nici o sinteză istoriografică, cum ar fi fost natural să fie în
cazul unei lucrări jubiliare.
9. Tihonov, Ludmila. Politica statului sovietic față de
cultele din R.S.S. Moldovenească (1944-1965). ─
Chișinău, 2004. ─ 167 p.
În lucrarea respectivă autoarea examinează subiectul în
cauză în scopul reabilitării valorilor spirituale, acumulate de
secole de către poporul român, valori diminuate prin
impunerea inumanei ideologii marxist-leniniste.
10. Pădureac, Lidia. Relațiile Româno-Sovietice(1917-
1934). ─ Chișinău, 2003. ─ 145 p.
În lucrarea de față autoarea efectuează o cercetate
evenimentelor care s-au consumat până în anul 1934, an în
care au fost stabilite relațiile diplomatice româno-sovietice și
care, în mod indirect, au determinat și recunoașterea reciprocă
a suveranității.
11. Jitaru, Valentin. Dicționar de greșeli uzuale. ─
Chișinău, 2012. ─ 253 p.
Acest dicționar se adresează tuturor vorbitorilor de limbă
română, care doresc să evite, barem, cele mai condamnabile
greșeli din vorbirea uzuală, inclusiv, studenților și profesorilor.