1. Învăţarea inter-generaţii ca practică socială. Două abordări metodologice
dr. Mihaela TILINCĂ
mihaela.tilinca@gmail.com
2008
Abstract: The article frames intergenrational learning as an important area for research
and practice in Europe and introduces two studies of intergenerational learning seen as a
social practice. The two studies are briefly presented along a number of research
dimensions and the methodological approaches underpinning the two studies are
introduced. The article is an invitation addressed to researchers and practitioners to use
and develop the analytical frameworks proposed by the two studiesin developing research
in the area of intergenerational learning.
Key words: non-formal learning, inter-generational learning,social practice, home
literacy, educational research, EAGLE project
Introducere Interesul crescut al practicienilor, teoreticienilor, formatorilor de opinie şi
politicienilor europeni pentru chestiunile legate de comunicarea şi interacţiunea între
generaţii izvorăşte din preocuparea acestora pentru procesul de îmbătrânire a populaţiei, un
fenomen atestat de datele demografice din ultimii ani şi un proces de tranformare
semificativă prin care trec cele mai multe dintre ţările europene. Cu toate acestea, numărul
studiilor empirice care documentează aceste schimbări şi interese sociale prin examinarea
sistematică a învăţării între-generaţii ca practică socială şi a impactului acestor practici la
nivel personal, comunitar sau social este relativ redus.
Articolul de faţă îşi propune să semnaleze două studii ale căror întrebări de
cercetare emană din interesul pentru practicile sociale ce se manifestă în interacţiunea şi
comunicarea între generaţii, nu atât din perspectiva concluziilor formulate de cercetători
(deşi acestea sunt extrem de importante pentru politicile, cercetarea şi practica din
domeniul educatiei de-a lungul întregii vieţi), ci din perspectivă analitică şi metodologică.
Această prezentare se bazează pe convingerea că abordările, instrumentele de
analiză şi sistemele de categorii analitice utilizate de cercetătorii ce au realizat studiile
citate pot servi ca punct de sprijin atât pentru teoreticienii care doresc sa cerceteze învăţarea
inter-generaţii, cât şi pentru practicienii implicaţi în programe, proiecte sau activităţi cu
caracter inter-generaţional.
2. Învăţarea inter-generaţii în două studii de cercetare Această secţiune îşi propune să
prezinte schematic principalele dimensiuni ale studiilor de cercetare în discuţie, proiectul
EAGLE (http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle) şi studiul doctoral Academic
Literacy and the Construction of Symbolic Power: a study of one academic
community (Tilinca, 2006), pentru a putea apoi sublinia abordările metodologice din cele
două studii.
Tabelul 1: proiectul EAGLE – o fişă a studiului
dimensiunea studiul EAGLE
Contextul 'EAGLE: abordări europene a învăţării inter-generaţii de-a lungul
întregii vieţi', proiect co-finanţat de Comisia Europeană,
Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură, în programul
SOCRATES GRUNDTVIG
Scopul cercetării de a genera politici şi a recomanda practici prin examinarea in
profunzime a potenţialului şi limitelor învăţării inter-generaţii de
tip informal
Intrebarea de cercetare Care sunt efectele introducerii unei dimensiuni intergenerationale
în procesele de învăţare informală ?
Cadrul teoretic
Centrul de interes practicile de învăţare inter-generaţională
Cadrul temporal colectarea şi analiza datelor s-a facut în perioada ianuarie – iunie
2007
Tipul cercetării preponderent calitativă; elementele de statistică descriptivă sunt
folosite doar pentru a asigura o imagine de ansamblu a cazurilor
analizate şi a descriptorilor
Principii centrale învăţarea intergeneraţionlă este o 'practică sociala situată'
(situată: puteric ancorată în contextul social şi cultural)
Samplingul datelor datorită resurselor limitate ale proiectului colectia de studii de caz
supuse analizei nu îşi propune să fie una reprezentativă, ci să
asigure o acoperire adecvată şi să treacă în revistă, să ilustreze şi
scoată în evidenţă exemple de practici de învăţare inter-generaţii
curente in respectivele contexte naţionale
Datele &
instrumentele de
colectare a datelor
o colecţie de 31 de studii de caz din 6 ţări europene (Anglia,
Finlanda, Germania, Grecia, Italia şi Romania)
Participanţi/ co-
cercetători
comunităţi locale din ţările partenere in proiect
Poziţionarea
cercetătorilor
o echipă de practicieni si cercetatori implicati in programe de
cercetare şi dezvoltare in domeniul educţiei adulţilor
Poziţionarea
participanţilor
beneficiari şi manageri de activităţi cu caracter intergeneraţional
care au colaborat cu echipa de cercetare
Analiza practicile de învăţare intergeneraţională
3. Tabelul 2: Academic Literacy and the Construction of Symbolic Power – o fişă a studiului
dimensiunea studiul doctoral
Contextul cercetare academică individuală
Scopul cercetării examinarea modalitaţilor de reprezentare a alfabetismului în
interiorul familiei şi a experientelor de alfabetism pe care studenţii
le aduc cu ei din familie atunci când debutează în mediul academic
(o secţiune a unui studiu mai extins menit sa fie un demers critic la
adresa construcţiei actuale a alfabetismului academic din România
şi totodata să contureze posibile alternative de construcţie
academică).
Intrebarea de cercetare Care sunt practicile de alfabetism in interiorul familiei şi cum
sunt actori sociali pozitionaţi prin aceste practici?
Cadrul teoretic New Literacy Studies/ Noi Studii de Alfabetism
Critical Discourse Analysis/ Analiza Critică a Discursului
Centrul de interes practicile de alfabetism din cadrul familiei
texte
Cadrul temporal doi ani academici consecutivi, 1999-2000 and 2000-2001, pentru
colectarea datelor, 2002-2006 analiza
Tipul cercetării cercetare calitativa/paradigma interpretativă
focus pe reprezentarile individuale, studiu longitudinal; texte ca
recontextualizari/reprezentări ale practicilor
Samplingul datelor un corpus de date care reprezintă a gamă relevantă din punct de
vedere al participanţilor la cercetare şi a textelor colectate;
Principii centrale conceptul de alfabetism ca 'practică sociala situată'
alfabetismul ca schimb de resurse simbolice prin intermediul
relaţiilor şi în cadrul reţelelor şi instituţiilor
alfabetismul ca varietate şi ca mix de tipuri de alfabetism
Datele &
instrumentele de
colectare a datelor
44 de jurnale individuale, 3 interviuri de grup şi texte generate în
cadrul cursurilor academice
Participanţi/ co-
cercetători
iniţial 30 + 30 studenti din anul II în doua cohorte
Poziţia cercetătorului rol dublu de practician şi cercetător; co-cercetatori/ participanţi la
cercetare au fost studenţi din anul al doilea ai unei universităţi din
România
Poziţia participantilor empowered participants, acting as researchers
themselves/ethnographers (see Baynham, 1995:250)
Analiza of texts: linguistic analysis (AFII)
of textual practices & of literacy practices: content analysis (AF I)
Ambele studii se construiesc în jurul conceptului de practică socială situată.
Fairclough (2003:25) defineşte practicile sociale ca pe articulări de diferite tipuri de
elemente sociale care sunt asociate cu domenii specifice ale vieţii sociale (de exemplu cu
4. alfabetismul, cu educatia, cu învăţarea). Elementele sociale (atât discursive, cât şi non-
discursive) indicate de Fairclough (2000:25) şi Van Leeuwen (1993:204) ca şi constituive
pentru practicile sociale sunt: 'acţiune şi interacţiune' ('activităţi' şi 'reacţii' la adresa
participanţilor şi activităţilor pentru van Leeuwen), ‘relaţii sociale’, ‘persoane’ (incluzînd
convingeri, atitudini, istorii), şi 'lumea materială' (‘timpul’ şi ‘locul' potrivit pentru van
Leeuwen). Acestora, Fairclough le adaugă ‘discursul’ şi van Leeuwen ‘indicatori de
performanţă’ (modalităţile în care activităţile trebuie îndepliniite ), ‘instrumente’ necesare
pentru îndeplinirea-peformarea practicii, ‘ţinuta’ prescrisă pentru acea practică şi 'criteriile
de eligibilitate' pentru participanţi, locuri sau ţinută.
Cercetarea practicilor de învăţare inter-generaţii Aşa cum s-a menţionat mai
devreme, studiul EAGLE, unul dintre cele doua studii prezentate în acest articol, are ca
punct central de interes examinarea practicilor de învăţare în care sunt implicaţi actori
sociali aparţinând diferitelor generaţii.Învăţarea intergeneraţională este definită ca
Învăţarea intergeneraţională se refera la schimbul de informaţie, gânduri,
sentimente şi experienţe între două generaţii, schimb care poate îmbogăţi ambele
grupuri (ThinkQuest, ORACLE Education Foundation, 2007).
şi această definiţie lucru, reiterată în toate materialele proiectului, structurează sistemul de
analiză. Acest sistem este organizat ca patru seturi de categorii, primele trei seturi
(secţiunea 2.1, 2.2 şi 2.3 din grila de analiză) fiind menite să delimiteze şi să definească
contextul în care se desfăşoară învăţarea, precum si pe actorii sociali implicaţi şi relaţiile
dintre ei (vezi grila completă la http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle/practice-
showcase).
Cel de-al patrulea set de categorii se concentrează pe examinarea în profunzime a
practicilor de învăţare intergeneraţională. Figurile 1 – 3 reprezintă categoriile şi sub-
categoriile din acest al patrulea set
Figura 1 reprezintă categoria 'descrierea practicii de învăţare', menită sa surprindă o
imagine de ansamblu a practicii analizate; creionarea acestei imagini este ghidată de un
numar de 10 întrebari pnctuale; cealaltă categorie din această figură, 'locul-spaţiul de
desfăşurare al activităţii', cuprinde o listă de posibile locaţii, grupate în 'locaţii formale' şi
'locaţii informale'.
5. Figura 1: proiectul EAGLE
(i) descrierea aranjamentelor de învăţare si a practicii (ii) locaţia activităţii de învăţare
Figura 2 cuprinde categoriile 'activităţi de învăţare' şi 'domenii de învăţare', fiecare
cu sub-categoriile aferente; aceste două categorii sunt menite să definească conţinutul
activităţilor de învăţare intergeneraţională care sunt parte componentă a practicii sociale.
Figura 3 reprezintă ultimele trei categorii din setul al patrulea, cel centrat pe practica
învăţării. 'Schimbul de cunoştinţe' este o categorie menită să descrie direcţia sau direcţiile
de curgere a informaţiei sau cunoştinţelor care fac obiectul schimbului ăntre generaţii; trei
sunt posibilităţile definite de schema de analiză: de la grupul mai vârstnic spre cel mai
tânăr, de la grupul tânăr spre cel mai vârstnic, sau în ambele direcţii.
6. Figura 2: proiectul EAGLE
(iii) activitaţile de învăţare, (iv) domeniile de învăţare
Şi categoria 'interacţiunea între grupuri' se referă tot la modalitatea în care grupurile
sau membrii acestora care reprezintă generaţiile se anagajează în comunicare sau în
schimbul de cunoştinţe. În final, 'categorii de activităţi de învăţare' defineşte o activitate de
învăţare ca 'formală', 'informală' sau 'non-formală'.
Grila de analiză prezentată sumar mai sus permite oricărui cercetător sau teoretician
să analizeze orice practică socială pentru a determina componenta inter-generaţională a
acesteia şi/sau pentru a putea compara diferite practici sociale de-a lungul dimensiunii
intergeneraţionale a acestora. Pe de altă parte, orice practician angajat in activităţi sau
programe cu caracter intergeneraţional poate folosi acest cadru ca pe un instrument de
dezvoltare a noi tipuri de activităţi sau în dezvoltarea unor dimensiuni specifice ale
activităţilor curente.
7. Figura 3: proiectul EAGLE
(v) schimbul de cunostinţe, (vi) interacţiunile între grupuri
Echipa de teoreticieni şi practicieni care a dezvoltat această grilă de analiză
consideră, aşa cum se specifică în documentele proiectului EAGLE şi în studiul de
cercetare, că e posibil ca acest instrumentul de descriere şi analiză să fie dezvoltat în
continuare, pentru a servi intereselor de dezvoltare şi cercetare în domeniul învăţării inter-
generaţii.
Cel de-al doilea studiu în discuţie în acest articol (Tilinca, 2006) are ca punct central
de interes practicile sociale de alfabetism în cadrul familei - în sine o comunitate de
generaţii diferite; de aceea toate discuţiile legate de alfabetismul în familie cuprind
'învăţarea intergeneraţională', temă ce devine o dimensiune importantă a cercetării.
Alfabetismul este doar una din resursele simbolice care poate constitui obiectul schimbului
8. între generaţii. In această cercetare a alfabetismului definiţia 'învăţării intergeneraţionale'
este implicită şi este particularizată cu referire la alfabetismul în familie
Fluxul de 'resurse simbolice' ( cunoaşterea, discursul, texte vezi Bourdieu 1991: 6)
sau de 'bunuri culturale' ( Fairclough, 1989: 55) între membri din generaţii
diferite ai unei familii ca şi comunitate formată în jurul folosirii limbajului scris.
Abordarea pe care o aduce acest studiu învăţării intergeneraţionale este una lingvistică:
analiză etnografică de continut şi analiza critică a discursului.
Sistemul de categorii principale folosit în acest studiu emană din definiţia
alfabetismului ca practică socială, un termen conceptualizat şi operaţionalizat atât în
domeniul Studiilor de Alfabetism (de exemplu Barton şi Hamilton, 1998: 3-22), cât şi în
doemniul Analizei Critice a Discursului (vezi Fairclough, 2003:25-26, van Leeuwen,
1993:204); aceste teme principale (vezi figura 4, mai jos) sunt: 'lumea materială', 'actori şi
reţele', 'evenimente (activităţi) de alfabetism', 'texte şi instrumente' şi 'discursuri de
alfabetism'. Pe de alta parte categoriile primare emană din date (grounded theory, vezi
Strauss şi Corbin, 1990).
Figura 4: alfabetismul în familie organizarea analizei în jurul conceptelor principale
Categoria 'lumea materială' se referă la timpul, locul şi spaţiile pe care familia le
alocă pentru practicile legate de alfabetism. O astfel de categorie aduce în atenţie
oportunităţile pe care membri adulţi din familie le creează membrilor mai tineri pentru ca
aceştia din urmă să desfăşoare activităţi de scris şi citit sau discuţiilor pe marginea acestor
două activitaţi. Învăţarea intergeneraţională definită prin această categorie este implicită.
9. Categoria 'actori şi reţele' examinează membri familiei de diferite generaţii prin
prisma rolurilor şi funcţiilor pe care aceştia şi le asumă sau le sunt alocate de alţi membri în
activităţile de alfabetism. Familia ca şi comunitate intergenraţională este reprezetată ca o
reţea de alfabetism. Şi în acest caz, prin rolurile şi funcţiile îndeplinite de catre membri de
diferite generaţii ai familiei, învăţarea intergeneraţională are loc implicit (de exemplu sub
forma de modele oferite de generaţiile mai vârstnice, prin asigurarea resurselor, prin
tranmiterea de valori şi atitudini) sau explicit ( de exemplu prin iniţierea unor activităţi de
scris sau citit, prin monitorizarea sau evaluarea acestor activităţi).
Categoria 'evenimente de alfabetism: acţiuni şi interacţiuni' examinează activităţile
şi obiceiurile/rutinele din jurul activităţilor de scris şi citit – membri familiei sunt angajaţi
în aceste activităţi, fie ca iniţiatori, fie ca şi actori receptivi sau reactivi, aşa cum se poate
vedea în Figura 5 (aşa cum aceasta pare în studiu). Învăţarea intergeneraţională e surpinsă
foarte clar prin această categorie.
Figura 5: Acţiune şi interacţiune în alfabetismul în familie (o perspectivă 'în oglindă')
Other member of network Student as child Examples of reference texts
tell stories listen to stories ela 99 h14; lavinia 99 h1, 1;
alex 99 h122 (counter
example)
read to other members listen to readings oli 99 h1 2-3, 8; oti 99 li 6-8;
simona 99 h1 35-36; vivi 99
bo 1-2
assign and monitor
literacy tasks
read, copy texts,
practices spelling, write
compositions, write
cards
cris 00 h1,6; ramona 00 h,
19; ana, 00 h, 5; mada 99 bo
10-11; mada 99 h1, 3; maria
99 h1, 1-3; simona 99 h1 4-
7;
give feedback
(including punishment
or implicit affective
feedback)
react to feedback dani 00 h, 3; ane 00 h, 14;
ane 00 h 22-23; ana 00 h, 5,
8; oli 99 bo 11-12; ramona
00 h 19;
buy books receive/buy books ela 99 bo 16, 15; lavinia 99
bo 3; lavinia 99 h1, 3; ligia
99 bo 3; miha 99 bo8-9; oli
99 bo 5-6;
read for oneself/study experience model linda 00 h, 3; alex 99 h1, 5-
10; cristina 99 h1, 1-24; ela
99 h1; malina 99 h1; moni
99 h, 3-11; maria 99 h1, 28-
29; oti 99 bo 15-16
share ideas in
discussions
share ideas in
discussions
alex 99 h1, 20; ela 99 h1, 12;
simona 99 h1 44-46;
10. Categoria 'texte şi instrumente de alfabetism' discută resursele pe care familia le
utilizează în activităţile de scris şi citit. Schimburile între generaţii – copii care îi imită pe
părinţi sau bunici şi pe de altă parte părinţii şi bunicii care, pentru a-i susţine pe copii, se
inişiază în folosirea unor resurse specifice generaţiilor mai tinere, sunt surpinse cu ajutorul
acestei categorii de analiză.
În final, categoria 'discursuri' surpinde modalităţile în care alfabetismul şi practicile
de alfabetism sunt reprezentate- cum 'se vorbeşt' despre scris şi citit în famile, ce fel de
discurs este marcat în practicile familiei.
Acest model de analiză construit pe cele cinci categorii principale poate fi utilizat
pentru a examina învăţarea intergeneraţională legată de activitaţile bazate pe utilizarea
limbajului scris în diferite contexte şi comunităţi, construite intergeneraţional sau nu. Acest
model aduce dimensiunea învăţarii intergeneraţionale implicite în atenţie şi subliniază
aspectele specifice legate de învăţarea intergeneraţională într-o practică specifică, aceea
legată de alfabetism. De asemenea, analiza comparativă bazată pe acest model, poate aduce
în atenţie aspecte care merită atenţie atât pentru cei implicaţi în cercetare, cât şi pentru cei
implicaţi în practică ca şi educatori sau factori decizionali (de exemplu, în studiul discutat,
analiza comparativă a practicilor de alfabetism în familie şi a acestor practici în sistemul de
educaţie , arată ca copii/tinerii se anagajează sau sunt angajaţi în activităţile de învăţare
academică având nevoi şi aşteptari de învăţare intergenraţională pe care contextul academic
le ignoră în totalitate).
Concluzie Cele două studii prezentate în prezentul articol pot contribui la dezvoltarea
cercetării în domeniul învăţării intergeneraţionale atât prin concluziile şi recomandările
facute de autorii lor, cât şi cadrul analitic şi sistemele de categorii pe care le propun pentru
analiză.
Prezentarea de faţă vine să sublinieze cel puţin două chestiuni importante pentru
cercetarea în educaţie: (i) importanţa abordarii învăţării ca pe o practică socială situată, ce
implică, pe lângă examinarea proceselor şi activităţilor în sine şi examinarea contextului
cultural, social şi istoric, examinarea actorilor sociali şi a relaţiilor şi interacţiunii dintre
aceştia şi, nu în ultimul rând, a discursurilor ce determină şi sunt determinate de acţuinea
11. socială; (ii) beneficiile unei abordări inter-disciplinare şi multi-disciplinare a oricărui
domeniu sau temă de cercetare – aşa cum reiese din prezentarea sumară din acest articol,
dimensiuni diferite sau aspecte diferite ale fenomenului cercetat sunt puse în valoare diferit
de diverse domenii de studiu şi prin diverse abordări analitice.
Referinţe
1. BARTON, D., HAMILTON, M., (1998) Local Literacies, London and New York:
Routledge
2. BOURDIEU, P., (1991) Language and Symbolic Power, Cambridge: Polity Press
3. FAIRCLOUGH, N., (1989) Language and Power, London and New York: Longman
4. STRAUSS, A., CORBIN, J., 1990: Basics of Qualitative Research. Grounded Theory
Procedures and Techniques, Newbury Park: Sage
5. TILINCĂ, M., (2006) Academic Literacy and the Construction of Symbolic Power: a
study of one academic community, unpublished PhD thesis, University of
Lancaster
6. VAN LEEUWEN, T., 1993: ,‘Genre and field in critical discourse analysis: a synopsis’
in Discourse and Society vol. 4(2), London, Newbury Park and New Delhi:
SAGE, pp. 193-223
7. Factsheet ‘EAGLE Pedagogical & Didactical Approaches’ on
http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle/pedagogical-didactical-
approaches/Factsheet%20Pedagogical%20-20Didactical%20Approaches.doc/view
8. ‘Integrated Methodology & Analysis Grid’, EAGLe project on
http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle/practice-showcase
9. ‘Intergenrational Learning in Europe. Policies, Programmes and Initiatives. Desk
research report’, EAGLE Project on
http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle/policies-programmes-initiatives
10. ‘Intergenerational Learning in Europe. Field Research Synthesis Report’, EAGLE
project on http://www.eagle-project.eu/welcome-to-eagle/practice-showcase
12. notă: toate documentele de cercetare şi sinteză din proiectul EAGLE sunt produse de
următorul colectiv
Editor: Terhi Wermundsen (TKK Dipoli), Finland
Authors: Terhi Wermundsen (TKK Dipoli), Finland; Alan Hatton-Yeo &
Tabea Schlimbach (BJF), United Kingdom; Elisabeth Ioannidis,
Anna Maina & Demosthenes Agrafiotis (NSPH), Greece; Tania
Salandin & Monica Turri-ni (SCIENTER), Italy; Mihaela Tilinca
(IREA), Romania; Thomas Fischer & Thomas Kretschmer (FIM-
NewLearning), Germany
Research Coordination: Thomas Fischer & Walter F. Kugemann (FIM-NewLearning),
Germany
12. ThinkQuest, ORACLE Education Foundation, 2007
