Download to read offline
![Mihaela minulescu teorie si practica in psihodiagnoza[1]. testarea intelectului](https://cdn.slidesharecdn.com/ss_thumbnails/mihaelaminulescuteoriesipracticainpsihodiagnoza1-180907100556-thumbnail.jpg?width=640&height=640&fit=bounds)
Curs_6_EVAL_DIMENSIONALA_A-_PERSONALITATII.ppt
- 1. EVALUAREA PERSONALITĂŢII Teste deevaluare dimensională Prof. Dr. Doina Cosman
- 2. Testele de personalitate- obiective Abordarea dimensională • Abordarea dimensională defineşte un număr de dimensiuni comportamentale dispuse gradat pe un continuum şi identifică diferentele individuale drept variaţii cantitative de-a lungul acestui continuum. • Aceasta abordare reprezinta o alternativa la abordarea categoriala, perspectiva conform careia tulburarile de personalitate reprezinta variante dezadaptative ale trasaturilor de personalitate care trec imperceptibil in normalitate, precum si una intr-alta. • Au existat multe tentative diferite de a identifica cele mai fundamentale dimensiuni care se afla la baza intregului domeniu al functionarii personalitatii normale si patologice si de a le grupa in modele cu ajutorul analizei factoriale. • Aceste modele recunosc faptul ca fiecare din noi are multiple trăsături de personalitate mai mult sau mai putin intense si adaptative, ce variază cantitativ, cu semnificatii diferite in situaţii diferite, nu trasaturi de personalitate prezente sau absente. • Preocupati de identificarea unui suport biologic pentru trasaturile de personalitate numerosi psihologi, cercetatori si clinicieni, au elaborat modele psihobiologice ale personalitatii, cunoscute ca modele dimensionale.
- 3. Testele de personalitate- obiective Abordarea dimensională • Cele mai cunoscute sunt modelele propuse de: – Millon (1987) – MCMI (Inventarul Clinic Multiaxial Millon) – Eysenck (1965,1991) – EPQ (Eysenck Personality Questionnaire) - P, E, N – Costa & McCrae (1992) – NEO-PI (Big five Model of Personality) – N, E, O, A, C – Cloninger (1987, 1994) – TCI (Seven Factor Model) – Liveseley (2005) – DAPP-BQ – Institutul Karolinska – KSP
- 4. Big five modelof personality • Adepţii teoriei trăsăsturilor, folosind analiza factorială, au ajuns la un consens afirmând că în definirea personalităţii sunt implicati 5 factori de bază. • Componentele acestui model al personalităţii sunt: – Neuroticismul – Extroversiunea – Francheţea sau caracterul deschis (openess) – Caracterul agreabil – Conştiinciozitatea
- 5. Big five modelof personality • Neuroticismul: – Persoanele cu scoruri ridicate la evaluarea acestui factor sunt predispuse să reacţioneze prin anxietate la multiple situaţii. – Ele sunt susceptibile să trăiască emoţiile negative ale altor persoane precum mânia sau depresia, au vulnerabilitate crescută la stres şi sunt înclinate să prezinte idei nerealiste despre propria lor persoană. • Extroversiunea: – Extroverţii se caracterizează prin faptul că le plac alte persoane, le place să participe la reuniuni sociale şi tind să fie activi, bine dispuşi şi agreabili. – Introverţi sunt calculati, distanţi, independenţi, rezervati din punct de vedere emotional.
- 6. Big five modelof personality • Francheţea: – O persoană deschisă se caracterizează prin imaginaţie activă, este preocupată de lucrurile din jur, este curioasă din punct de vedere intelectual şi receptivă la trăirile interioare şi exterioare. – Se corelează direct cu intensitatea emoţiilor. – Cei cu nivel scăzut de francheţe sunt convenţionali, plictisiţi, fără chef, cu interese puţine. • Caracterul agreabil: – Constă în orientarea pozitivă sau negativă a persoanei faţă de ceilalţi. – Persoanele agreabile sunt dornice să-i ajute pe cei din jur şi aşteaptă să fie tratate cu simpatie şi cooperare din partea acestora. – Cinismul, suspiciozitatea şi lipsa de cooperare caracterizează persoanele cu caracter agreabil scăzut.
- 7. Big five modelof personality • Conştiinciozitatea: – Conştiinciozitatea ridicată se reflectă în persistenţa de a realiza sarcini de importanţă crescută. – Persoanele conştiincioase sunt demne de încredere, iar când promit ceva se ţin de cuvânt. – Persoanele cu scor foarte înalt la această dimensiune tind să fie foarte exacte în atitudinile lor, aceasta fiind o trăsătură ce predispune la tulburări din spectrul obsesiv-compulsiv. – Scorurile scăzute la acest factor sunt caracteristice persoanelor indisciplinate, lipsite de orice ţel şi nedemne de încredere.
- 8. Big five modelof personality Factor Trăsături DSM-IV Exemplu Neuroticism Anxietate, Ostilitate, Depresie, Sfială, Timiditate, Impulsivitate, Vulnerabilitate ↑ în borderline ↓ în schizoid Extraversiune Căldură, Sociabilitate, Afirmare, Insistenţă Energic, activism, Căutarea noutăţii, Emoţii pozitive ↑ în histrionic ↓ în evitant Francheţe Fantezie, Estetică, Sentimental, Acţiuni, Idei, Valori ↑ în schizotipal ↓ în paranoid Agreabilitate/ Amabilitate Încredere, Sinceritate, Cinste, Altruism, Obedienţă, Modestie, Sensibilitate,, Tandreţe ↑ în dependent ↓ în narcisic Conştiinciozitate Competitivitate, Ordine, Simţul datoriei, Sârguincios, Autodisciplinat, Prudent ↑ în obsesiv-compulsiv ↓ în antisocial
- 9. Big five modelof personality • Paul Costa şi Robert McCrae au realizat un test de personalitate cunoscut ca NEO-PI, test prin aplicarea căruia se obţin scoruri pentru cele cinci dimensiuni bazale (N, E, O, A, C). • Autorii acestui test susţin că el poate fi utilizat pentru completarea diagnosticului tulburărilor de personalitate şi mai ales pentru stabilirea tipului de psihoterapie adecvat fiecărui caz. – Persoanele cu scor ridicat la extroversie vor prefera terapia de grup, în timp ce persoanele introvertite vor fi mai uşor de abordat în cadrul terapiei individuale.
- 10. Cloninger’s Seven FactorModel • Cloninger (1987, 1994) propune un model dimensional al personalităţii pe care îl numeşte biopsihosocial. • După el personalitatea poate fi descompusă în două dimensiuni psihobiologice distincte: temperament şi caracter. • Temperamentul – Este nucleul emoţional al personalităţii, fiind relaţionat mai ales cu structurile limbice şi striate, dependent astfel de un sistem mnezic perceptual cu proiecţie predominant subcorticală, la nivelul structurilor de decodare a informaţiei vizuo-spaţiale şi a valenţelor afective. – Este în bună măsură transmis genetic şi este stabil de-a lungul vieţii indiferent de contextul cultural şi de învăţarea socială. – Este considerat un soi de infrastructură, fiind conceptualizat drept “nucleul tare”, din care şi în jurul căruia se construieşte personalitatea.
- 11. Cloninger’s Seven FactorModel • Rothbart (1987) consideră personalitatea noului-nascut ca fiind dată de temperament căruia i se adaugă în timp: – conceptul de sine, conceptualizări ale celorlalţi indivizi, reprezentări ale lumii fizice. – concepte, scheme şi naraţiuni personale vizând relaţiile dintre propria persoană şi restul lumii (sociale şi non-sociale) – adaptări cognitive la lumea socială, inclusiv strategii de coping. • Trecerea de la temperament la personalitate ar fi dobândită ca urmare a maturizării individului şi a interacţiunii sale cu mediul, prin parcurgerea traseului de la acţiune/comportament la reprezentare.
- 12. Cloninger’s Seven FactorModel • După Svrakic (1996) caracterul dă măsura specificităţii individuale la nivelul relaţiilor sine-obiect care se dezvoltă stadial ca rezultat al interacţiunilor non-lineare dintre temperament, mediul familiar şi experienţele de viaţă personale. • Caracterul sau nucleul conceptual ar fi legat de sistemul mnezic conceptual implicând proiecţiile cortico-limbice-diencefalice, care sunt substratul procesării conştiente a înţelesului simbolic şi deprinderii conceptelor. – Astfel, dpdv al sistemelor neurale implicate, caracterul este mai degrabă legat de funcţionarea neocortexului şi a hipocampului. – Conform actualelor cercetări, dezvoltarea caracterului poate fi operaţionalizată prin procese simbolice abstracte, cum ar fi comportamentul autodirectionat (ex. responsabilitate, orientare, disciplină), cooperare socială empatică şi invenţia simbolică creativă. – Formaţiunea hipocampică şi neocortexul cerebral sunt esenţiale pentru encodarea unor asemenea reprezentări conceptuale, simbolice ale experienţei
- 13. Cloninger’s Seven FactorModel • Temperamentul conform viziunii lui Cloninger este definit prin patru trăsături (dimensiuni): – Căutarea noutăţii: • Se referă la răspunsul individului faţă de stimuli noi. • Răspunsul comportamental principal este o activitate exploratorie în căutarea unei recompense potenţiale şi de evitare activă a monotoniei şi a consecinţelor neplăcute. • Acest tip de comportament solicită circuite corticale controlate predominant de neuronii dopaminergici mezencefalici. – Evitarea pericolului: • Măsoară tendinţa individului de a răspunde mai mult sau mai puţin intens la stimulii aversivi cu intenţia de a evita pedepse, noul sau frustrarea. • Sistemul neurobiologic subiacent acestei dimensiuni este sistemul serotoninergic şi căile septo-hipocampice. – Dependenţa de recompensă: • Exprimă tendinţa unui răspuns intens şi susţinut atunci când subiectul este confruntat cu un stimul care reprezintă o recompensă (mai ales aprobare socială şi/sau interpersonală) sau evitarea unei pedepse. • Această dimensiune implică noradrenalina ca principal neurotransmiţător şi căile ascendente, mai ales cele care pleacă din locus coeruleus către sistemul limbic. – Persistenţa • Măsoară menţinerea comportamentului într-un context peren. • S-a desprins din dimensiunea dependenţa de recompensă.
- 14. Cloninger’s Seven FactorModel • Rafinarea modelului lui Cloninger a dus la introducerea a trei trăsături de caracter: – autodirecţionarea “capacitatea de a avea un scop” defineşte capacitatea de a se identifica pe sine ca un individ autonom – cooperarea “capacitatea de a colabora” se referă la capacitatea subiectului de a se înţelege pe sine în raport cu societatea – “autotranscendenţa” încearcă să surprindă fantezia, lipsa de convenţionalitate
- 15. Cloninger’s Seven FactorModel • Modelul multidimensional al lui Cloninger fundamentează clusterele tulburărilor de personalitate din DSM-IV şi DSM-IV-TR. • Toate clusterele tulburărilor de personalitate sunt caracterizate prin scoruri mici la dimensiunile caracteriale autodirecţionare şi cooperare din chestionarul propus de Cloninger “Temperament and Character Inventory”. • Deviatiile temperamentului sunt asociate cu anumiţi clusteri din DSM-IV- TR, Axa II, astfel: – clusterul C este asociat cu scoruri înalte ale evitării traumei. – clusterul B este asociat frecvent cu scoruri înalte ale căutării noutăţii. – clusterul A este asociat cu scoruri scăzute ale dependenţei de recompensă. • Ex.Tulburarea de personalitate borderline este caracterizată ca un profil de temperament exploziv, adică prezintă la evaluare scor înalt la căutarea de senzaţii şi evitarea suferinţei, scor scăzut la dependenţa de recompensă alături de scoruri mici ale dimensiunilor caracterului
- 16. Personalitatea Temperametul Caracterul Căutarea noutăţii Evitarea traumei Dependenţa de recompensă Persistenţa Auto-direcţionareaCooperarea Auto-transcendenţa Activare incentive Evitare pasivă Ataşament social Partial reinforcement Cloninger’s Seven Factor Model Reacţii automate inconştiente Planuri self-aware conştiente Semnificaţie Salience Procedural learning (associative conditioning) Habit sistems Propositional learning (conceptual insight) Individ Societate Univers Cognitive sets
- 17. DESCRIPTORII TEMPERAMENTULUI (cf. Cloninger& col.) DIMENSIUNILE TEMPERAMENTULUI Varianta cu scor inalt Varianta cu scor scazut 1.EVITAREA TRAUMEI 2. CAUTAREA NOUTATII 3. DEPENDENTA DE RECOMPENSA 4. PERSISTENTA - pesimist - fricos - timid - fatigabil - excitabil, explorator - impulsiv - extravagant - dezordonatl - sentimental - sociabil - ataşat - dependent - silitor - hotărât - ambiţios - perfectionist - optimist - cutezator - prietenos - energic - rigiditate, stoicism - ponderat, deliberativ - reţinut, calculat - conformist - critic - retras - detasat - independent - lenes - alintat - superficial - pragmatic
- 18. DESCRIPTORII CARACTERULUI (cf. Cloninger&col.) DIMENSIUNILE CARACTERULUI Varianta cu scor inalt Varianta cu scor scazut 1. AUTO- DIRECŢIONARE 2. COOPERARE 3. AUTO- TRANSCENDENŢA - responsabil - orientat spre scop - plin de resurse - acceptare de sine - cu bună creşteret - tolerant - empatic - săritorr, folositor - plin de compasiunel - altruistl - uitare de sine - panteism, identif transpers - spiritualzat - intuitiv - idealist - acuzator - fără scopuri - neputincios - neacceptare de sine - cu proaste obiceiuri - intolerant - insensibil - egoist - răzbunător - oportunist - conştient de sine - individualistl - materialist - obiectiv - relativist, simţ practic
- 19. Karolinska Scales ofPersonality • Evaluează personalitatea normală şi patologică asemeni scalei TCI • A fost întocmită de Daisy Schalling de la Karolinska Institute din Stocholm şi echipa sa, pe baza legăturilor dintre trăsăturile de temperament şi nivelul monoaminelor cerebrale. • Acest chestionar este o compilaţie de 135 de itemi din diferite alte instrumente de măsurare a personalităţii (de exemplu scalele Eysenck, Zuckerman, Marke-Nyman, Marlowe-Crown etc.) şi cuprinde 15 scale care sunt grupate în cinci clase mari.
- 20. Karolinska Scales ofPersonality • Scale şi subscale KSP: – Scale de extroversie: • Impulsivitatea (10 itemi) • căutarea senzaţiei (evitarea monotoniei) (10 itemi) • retragerea socială (detaşarea) (10 itemi) – Scale de psihopatie versus conformitate: • socializare (20 itemi) • dezirabilitate socială (10 itemi) – Scalele de anxietate: • tensiunea nervoasă şi suferinţa – Anxietatea somatică (10 itemi) – Tensiunea musculară (10 itemi) • anxietatea social-cognitivă – Anxietatea psihică (10 itemi) – Psihastenie (10 itemi) – inhibiţia agresivităţii (10 itemi) – Scalele de ostilitate se referă la: • suspiciune (5 itemi) • vinovăţie (5 itemi) – Scalele legate de agresivitate cuprind subscalele: • agresivitate indirectă (5 itemi), • agresivitate verbală (5 itemi) • agresivitate-iritabilitate (5 itemi).
- 21. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de extroversie: – Impulsivitatea • Este tendinţa de a acţiona spontan, fără a gândi dinainte. • Deciziile sunt luate în pripă, fără a analiza situaţia. • Această trăsătură este întâlnită şi în Inventarul temperamentului şi caracterului realizat de Cloninger în 1994 ca o subscală a căutării noutăţii şi se asociază cu un nivel redus al autodirecţionării şi al cooperării, anticipând riscul pentru tulburarea de personalitate. • Conform clasificării DSM, impulsivitatea este trăsătura definitorie a tulburării de personalitate de tip borderline, dar apare şi la tipul antisocial.
- 22. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de extroversie: – Evitarea monotoniei sau căutarea senzaţiei: • se suprapune parţial celei pe care Cloninger a denumit- o căutarea noutăţii. • Este vorba despre oameni dornici să încerce lucruri noi, cărora nu le place o viaţă liniştită şi organizată. • Această dimensiune apare şi în modelul lui Costa & McCrae (1992) “The Big Five”, ca o subscală a preferinţei pentru diversitate / monotonie care aparţine scalei O (deschiderea spre experienţă).
- 23. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de extroversie: – Detaşarea • Poate să însemne o poziţionare greşită în raport cu ceilalţi şi cu sine. • Subiectul are o atitudine de ţinere la distanţă a celuilalt, evită oamenii care se bagă în viaţa lor personală, nu le place să se confeseze când sunt necăjiţi şi nefericiţi şi se simt stingheri când ceilalţi li se confesează. • În acelaşi sens este văzută detaşarea şi în inventariul lui Cloninger pe scala dependenţei de recompensă. Cei cu nivel scăzut al dependenţei de recompensă au şi o cooperativitate scăzută, dar nu şi o scădere a autodirecţionării. • Pe scala lui Costa & McCrae acest model comportamental se încadrează la introversiune.
- 24. Karolinska Scales ofPersonality • Scale de psihopatie versus conformitate – Socializarea • Se referă la modul în care familia a influenţat formarea personalităţii lor. • Cei cu scor crescut pe această scală sunt persoane care se simt bine în mediul lor familial, pentru care viaţa a fost întotdeauna fericită, plăcută şi veselă. Părinţii nu le-au dezaprobat prietenii şi i- au lăsat să ia singuri decizii. – Dezirabilitatea socială • Reprezintă strădania conştientă a subiectului ce se simte receptat social, ce doreşte să apară şi să fie apreciat într-un anumit mod. • Persoanele cu dezirabilitate socială mare sunt persoane politicoase chiar şi cu persoanele dezagreabile, nu au jignit niciodată pe cineva dinadins, ascultă pe oricine, indiferent cu cine vorbesc.
- 25. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de anxietate – Tensiunea nervoasă şi suferinţa • Anxietatea somatică – Anxietatea este o stare de nelinişte care este percepută ca un pericol iminent, o stare de aşteptare. – Totodată poate fi considerată ca o frică de moarte, de nefiinţă. Moartea ni se relevă ca ameninţare directă prin corporalitate, de aceea trăirea se proiectează somatic. – Subiecţii se simt adesea inconfortabili şi stingheri fără motiv. Când e obosit, anxiosul simte că lumea s-a schimbat, e ireală. • Tensiunea musculară – Omul anxios se află într-o permanentă stare de încordare, de tensiune. Muşchii îi sunt contractaţi, nu se poate relaxa nici măcar într-un fotoliu confortabil. Are dureri de cap, constrictive, ca o bandă de fier. Îi tremură mâinile, ţine ziarul strâns în mână când îl citeşte.
- 26. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de anxietate – Anxietatea social-cognitivă • Anxietatea psihică – Se referă la greutăţi în a-şi impune punctul de vedere, chiar şi când ştiu că au dreptate, pentru că le este teamă de ceilalţi. Sunt uşor de jignit. Consideră că oamenii din jur gândesc că părerile lor sunt lipsite de valoare şi de aceea rar îndrăznesc să intre într-o discuţie. • Psihastenia – Este rezultatul inferenţei anxioase care epuizează subiectul. – Acesta oboseşte uşor, nu se poate reface după somnul pierdut, consideră că pentru a realiza ceva consumă mai multă energie decât ceilalţi şi că trebuie să îşi economisească energia. – De aceea se detaşează de ceilalţi. • Inhibiţia agresivităţii – Reprezintă de fapt toleranţa la frustrare. – Pentru o persoană anxioasă, prezenţa semenilor alături are o importanţă vitală, de aceea ar face orice pentru a nu-i îndepărta, inhibându-şi agresivitatea. Ea nu se va simţi jignită dacă este neglijată la un restaurant, dacă cineva îi ia înainte la o coadă nu va reacţiona. Îi este frică să nu-i lezeze pe ceilalţi, de aceea îi este jenă să se întoarcă la magazin şi să ceară schimbarea mărfii cumpărate.
- 27. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de anxietate – În inventarul temperamentului şi personalităţii (Cloninger, 1994) • Anxietatea este evaluată sub forma evitării traumei care se asociază cu nivelul scăzut al autodirecţionării şi cooperativităţii, ceea ce înseamnă risc crescut de maladie psihică. • Evitarea traumei prezintă patru subscale care se pot asocia cu scalele Karolinska: – neliniştea cu suferinţa somatică; – timiditatea cu inhibiţia agresivităţii, – pesimismul cu anxietatea psihică; – oboseala cu psihastenia. – În modelul Costa & McCrae anxietatea e evaluată pe scala neuroticismului. – Dintre tulburările de personalitate care au ca trăsătură predominantă anxietatea sunt: tulburarea de personalitate dependentă şi cea evitantă, însă anxietatea se poate suprapune pe orice altă tulburare.
- 28. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de ostilitate – Suspiciunea • Suspiciosul are mereu impresia că e luat în râs, batjocorit, că toţi care se poartă frumos au motive ascunse şi de aceea este reticent faţă de toţi cei din jur. El consideră că întotdeauna oamenii încearcă să-l insulte, să-l enerveze. Există mulţi cei care par să fie geloşi pe el. • Suspiciunea este o caracteristică a tulburării de personalitate paranoică. • În modelul lui Costa & McCrae există o subscală a suspiciunii care face parte din tabloul agreabilităţii. • În modelul lui Cloninger această trăsătură lipseşte, totuşi este foarte probabil ca suspicioşii să obţină un scor semnificativ pe subscala insensibilităţii sociale şi a răzbunării, ceea ce va însemna o cooperare scăzută. – Vinovăţia • Este în primul rând o caracteristică a depresivilor, dar poate să apară şi în alte tulburări de personalitate. • Pe scala Karolinska se referă la oameni care au frecvent remuşcări, care sunt dominaţi de ideea de datorie şi consideră că cei care se sustrag de la muncă trebuie pedepsiţi. Uneori au remuşcări că nu au făcut mai mult pentru părinţii lor.
- 29. Karolinska Scales ofPersonality • Scalele de agresivitate – Agresivitatea indirectă • Se referă la situaţii precum: trânteşte uşile când e furios, se infurie încât aruncă cu lucruri, crize de nervi, răspândesc zvonuri despre oamenii pe care nu-i suportă, când sunt nervoşi sunt imbufnaţi. – Agresivitatea verbală • Se manifestă prin limbaj urât la furie, incapacitatea de a se abţine de la discuţii contradictorii când oamenii nu sunt de acord cu el. • Persoanele cu scor mare pe această scală obişnuiesc să spună în faţă tot ce gândesc despre ceilalţi, iar dacă unii strigă la ei şi ei vor striga înapoi. – Agresivitatea – iritabilitatea • Se referă la hipersensibilitatea la stimuli ostili. • Persoanele iritabile pot fi deranjate chiar de simpla prezenţă a altor oameni în jur. • Dacă agresivitatea ca trăsătură nu apare pe scalele lui Cloninger şi nici a lui Costa & McCrae, apare totuşi iritabilitatea. Aceasta poate fi o caracteristică a persoanelor cu scor mare pe scala căutării noutăţii şi se poate asocia cu caracterul răzbunător evaluat pe scala cooperării (din modelul lui Cloninger). • În modelul “Celor mari cinci” a lui Costa & McCrae reprezintă un nivel redus al agresivităţii.