Documentul abordează tema personalității și metodele de evaluare a psihicului uman, subliniind că personalitatea este o sinteză complexă a trăsăturilor și proprietăților psihologice, sociale și culturale ale individului. Se discută despre dezvoltarea personalității pe parcursul ontogenezei și factorii care influențează această dezvoltare, incluzând metode de evaluare psihologică precum teste și chestionare. De asemenea, sunt prezentate trăsăturile pozitive și negative ale personalității, împreună cu modele de evaluare a principalelor dimensiuni ale personalității utilizate în psihologie.

1. SEMINAR
TEMA 1: Personalitatea. Metode de evaluare a psihicului uman.
Autor: CERNI ANU MARIANA
Ț ,
dr. în psihologie, conf. univ.
1
Catedra de sănătate mintală, psihologie medicală i psihoterapie
ș

2. SUBIECTE PENTRU DISCU II
Ț
• Personalitatea i componentele ei de bază.
ș
• Structura psihicului uman
• Perioadele ontogenetice de dezvoltare a personalității: (după E.
Erikson).
• Metode i instrumente de evaluare a personalită ii/psihicului uman.
ș ț
• Metodele psihometrice (testele).
• Metoda anchetei psihologice (chestionarul, interviul etc).
2

3. Personalitatea și psihologia medicală
✔ Personalitatea reprezintă modul specific și unic de
organizare a trăsăturilor şi însuşirilor psihofizice şi
psihosociale ale persoanei.
✔ Psihologia medicală este știința care are drept obiecte de
cercetare personalitatea medicului, personalitatea
pacientului și a relației dintre ei.
3

4. Personalitatea:
- este o sinteză (unitate) bio-psiho-socio-istorică şi culturală, care
asigură adaptarea originală a individului la condiţiile mediului
natural şi mai ales, social.
- desemnează persoana maximal valorizată social (persoana plus o
notă de valoare).
4

5. Personalitatea i componentele ei de bază
ș
5
- omul privit în ansamblu, ca un tot întreg;
- organism individual;
- înzestrat cu structuri psihice umane;
- stabileşte relaţii sociale, interpersonale;
- omul - un purtător al culturii, marcat de sensurile, normele şi valorile culturii;
- se dezvoltă doar în cadrul activităţii; cu cât sînt mai vaste şi diferite domeniile de
activitate cu atât personalitatea este mai complexă;
- omul nu se naşte personalitate, ci individ, însă începe să se dezvolte ca
personalitate din primele zile ale existenţei, conturându-se la vârsta de 2-3 ani
odată cu dezvoltarea trăsăturilor de bază: conştiinţa, limbajul şi memoria
istorică;
- fiecare personalitate se dezvoltă individual în funcţie de următorii factori:
ereditate, familie, şcoală şi mediu;
- personalitatea nu se poate dezvolta în afara societăţii.

6. Dezvoltarea personalității
• Prima naştere a personalităţii” se leagă de momentul
cristalizării „conştiinţei de sine”. Aceasta presupune
raportarea critică:
• la propriile acte de conduită,
• la propriile dorinţe, prin comparare cu alţii;
• aplicarea la sine a aceloraşi criterii, condiţii şi restricţii care se
aplică altuia.
6

7. Trăsăturile distincte ale personalității
• - Factorul genetic - 40 %
• - Determinantele psihologice individuale (temperamentul,
caracterul, aptitudinile)
• - Inteligența intelectuală (IQ) și emoțională (EQ)
• - Sistemul de valori
• - Influențele din mediu (școala, prieteni, etc)
• - Societatea
• - Educația
• - Cultura

9. Trăsături de personalitate pozitive/negative
Trăsături de personalitate pozitive: Trăsături de personalitate negative:
• onestitate; arogan ă;
ț
• hotărâre; invidie
• compasiune; predispozi ia spre a min i;
ț ț
• răbdare; lipsă de polite e;
ț
• curaj; zgârcenie
• loialitate; impulsivitate;
• smerenie; ipocrizie;
• independen ă; răutate;
ț
• optimism; cinism.
• generozitate; la itate;
ș
• grad crescut de empatie; …………..
• impar ialitate.
ț
• …… 9

10. Important despre personalitate
• Orice persoană matură, normal dezvoltată, este purtătoare a
unui nucleu al individualităţii sale şi se realizează ca
personalitate.
• Este o noţiune aplicabilă doar omului, dar nu în întregime:
copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar
în cazurile patologice, când psihicul adultului se
destructurează, rămâne doar atributul de individ; de
asemenea, semnificaţia peiorativă de „individ” exprimă
intenţia de a sublinia degradarea socială şi morală a persoanei
devenită simplă fiinţă biologică. 10

11. Perioadele ontogenetice de dezvoltare a
personalității: (după E. Erikson).
• încredere/neîncredere; - 1-2/3ani
• autonomie/îndoială; - 3-5 ani
• iniţiativă/vinovăţie; - 4-6/7 ani
• activitate, producţie/inferioritate; - 6-12 ani
• identitate/confuzie de rol; - adolescență
• creaţie/stagnare; - vârsta tânara
• integritatea eu-ului/disperare; - vârsta maturității

12. Personalitatea de la normalitate la patologie
(după Ticu Constantin)
…. normalitate - accentuare – tulburare de personalitate …..
Excentricitate
Patologie
–
… adaptare / integrare socio-profesională
„nevrotică”
„banală”
„accentuată”
„dizarmonică”
„tulburări de personalitate”
„tulburări
psihice
/mintale”
+
Normalitate
Trăsături („normale”) de personalitate
Personalitate „nevrotică”
Personalitate „accentuată”
Personalitate „dizarmonică”

13. De memorat: Condi iile de dezvoltare i
ț ș
men inere a echilibrului personalită ii
ț ț
- O bună cunoaștere, înțelegere și acceptare a sinelui
- Automotivație de a se dezvolta în continuu
- Inteligența emoțională
- Prezența clară a scopurilor în viață
- Prezența și respectarea valorilor personalității
- Capacitatea de a produce și a crea
- Capacitatea de a construi și a menține relații pozitive cu cei din
jur.

14. Evaluarea psihologică - investigarea si evaluarea
felului in care functioneaza psihicul unei persoane
• evaluare cognitivă şi neuropsihologică (atentia, memoria, concentrarea
etc.);
• evaluare comportamentală;
• evaluare bio-fiziologică (reacții);
• evaluare subiectiv-emoţională (felul specific in care reactionează o
persoana in functie de anumiti stimuli, situatii etc.);
• evaluarea personalităţii şi a mecanismelor de adaptare/aparare;
• evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural în care
se manifestă problemele psihologice;
• evaluarea gradului de discernământ al persoanelor;
• evaluarea dezvoltării intelectuale si psihologice;
• alte evaluări în situaţii care implică componente psihologice (brainmap)

15. Metode i instrumente de evaluare a
ș
personalită ii/psihicului uman. Psihodiagnosticul.
ț
• Psihodiagnosticul este activitatea specifică care foloseşte intermedierea prin
diferite tipuri de instrumente pentru a ob ine informa ii valide despre structura,
ț ț
dinamica psihică şi trasăturile unei persoane.
Metode de evaluare a personalită ii:
ț
- Observarea
- Anamneza
- Experimentul
- Studiul de caz
- Testele psihologice
- Ancheta psihologică (in bază de chestionar / în bază de interviu)
15

16. Testul psihologic - este o probă relativ scurtă i
ș
standardizată care permite cercetătorului colectarea unor
informa ii obiective despre subiect, privind gradul de
ț
dezvoltare a unei trăsături sau însuşiri psihice.
Caracteristicile testelor psihologice:
validitatea, fidelitatea, standardizarea i etalonarea.
ș
16
Cele mai răspândite metode –
TESTUL PSIHOLOGIC i CHESTIONAREA
ș

17. Clasificarea TESTELOR
- Teste de performan ă: (
ț teste de cuno tin e, teste de
ș ț
aptitudini, teste de inteligen ă
ț )
- Teste de personalitate;
- Teste de comportament.
- Teste proiective (Testele proiective sunt măsurători indirecte ale adaptării personalităţii la
cerinţele socio-profesionale. Metoda constã în a cere subiectului sã structureze un material
vag, ambiguu, incomplet, verbal sau nu: subiectul poate proiecta astfel în exterior
anumite structuri interne ale personalitãţii sale).
17

18. Modelul celor 5 factori (The big five) de evaluare a
principalelor trăsături a personalității
• Nevrotism – se referă axa cu individul emotiv și nesigur (instabilitate emoțională) și la cel
calm și sigur (stabilitate emoțională);
• Extraversie – se referă la axa cu individul sociabil și deschis (extravert) și cel retras, rezervat
și necomunicativ (introvert);
• Deschidere – se referă la axa cu individul creativ și nonconformist (mai deschis) și la cel
convențional și realist (mai puțin deschis);
• Agreabilitate – se referă axa cu individul care este de încredere și oferă ajutor celorlalți
(agreabil) și la cel suspicios și necooperant (lipsit de agreabilitate);
• Conștiinciozitate – se referă la axa cu individul muncitor și de nădejde (conștiincios) și la
cel leneș și nepăsător (lipsit de conștiinciozitate).
• https://www.truity.com/test/big-five-personality-test - pentru autoevaluare

19. Chestionarea se utilizează atunci când vrem să
cuprindem o populaţie mai largă, aceasta fiind de fapt
convorbirea realizată în scris.
Chestionarul este un sistem de întrebări elaborat
în aşa fel încât să obţinem date cât mai exacte cu
privire la o persoană sau un grup social.
Chestionare cu răspuns închis, deschis i mixt.
ș
19

20. Chestionarul: Nivelul stimei dvs. de sine
Acest chestionar este traducerea franceză a unuia dintre instrumentele de
evaluare a stimei de sine cele mai utilizate în cercetarea din psihologie şi psihiatrie:
scala Rosenberg, tradusă în franceză de Olivier Chambon.
Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând
cu o steluţă varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere
actual.
Răspuns:
- Total de acord;
- De acord;
- Dezacord;
- Total dezacord.
20

21. Chestionarul: Nivelul stimei dvs. de sine
1. În general sunt mulţumit(ă) de mine
2. Câteodată mă gândesc că nu valorez nimic
3. Cred că am o serie de calităţi bune
4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi
5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândru(ă)
6. Câteodată mă simt realmente inutil(ă)
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte persoane
8. Mi-ar plăcea să pot avea mai mult respect faţă de mine însumi
9. Ţinând cont de toate, am tendinţa să cred că sunt un (o) ratat(ă)
10. Am o părere pozitivă despre mine
21

22. Calcularea rezultatelor:
1. CALCULAŢI-VĂ PUNCTAJUL DUPĂ URMĂTOARELE INDICAŢII:
• Pentru întrebările 1, 3, 4, 7, 10:
- dacă aţi răspuns "total de acord", aveţi 4 puncte
- dacă aţi răspuns "de acord", aveţi 3 puncte
- dacă aţi răspuns "dezacord", aveţi 2 puncte
- dacă aţi răspuns "total dezacord", aveţi 1 punct
• Pentru întrebările 2, 5, 6, 8, 9:
- dacă aţi răspuns "total de acord", aveţi 1 punct
- dacă aţi răspuns "de acord", aveţi 2 puncte
- dacă aţi răspuns "dezacord", aveţi 3 puncte
- dacă aţi răspuns "total dezacord", aveţi 4 puncte
2. FACEŢI SUMA TUTUROR PUNCTELOR
22

23. Rezultate:
• Un scor cuprins între 10 şi 16 tinde să indice o stimă de sine
mai degrabă scăzută. Corespunde aceasta cu propria dvs.
impresie?
• Dacă scorul dvs. este cuprins între 34 şi 40, aparţineţi fără
îndoială grupului de persoane cu înaltă stimă de sine. Acest
rezultat poate să vă crească încă stima de sine...
• Între 17 şi 33, sunteţi în grupul subiecţilor cu stimă de sine
medie. Chestionarul nu diferenţiază, dar poate că puteţi să o faceţi
dvs.: Cărui grup aveţi sentimentul subiectiv că aparţineţi? Înaltă sau
scăzută stimă de sine?
23

24. Testul proiectiv: ANIMALUL INEXISTENT
Necesar: foaie albă A4 în poziţie verticală, creion moale,
radieră. Se interzice a desena cu creion tare, cariocă, pix.
Instrucţiune: Inventează şi desenează un animal inexistent (pe
care nu l-ai mai văzut nici acasă, nici la zoo, nici în desene
animate) şi pune-i un nume inexistent.
24

25. Întrebări după desenul ANIMALUL INEXISTENT
1. Unde trăieşte animalul?
2. Ce mănâncă?
3. Are prieteni? Dacă da, câţi? Şi dacă nu are, de
ce?
4. Cum se simte animalul? Cu ce se ocupă?
5. Este un animal bun sau rău?
6. Daţi nume animalului?
25

26. Interpretare:
1. Pozi ia desenului de foaie.
ț
2. Partea centrală a figurii (capul sau alte detalii ce-l înlocuiesc)
3. Baza figurii (picioare, labe, postament)
4.Detalii în partea de sus a figurii
5. Conturul figurii
6. Energia generală
7. Tematica desenului
8. Asemănarea desenului cu omul
9. Posibilită ile creative
ț
10. Numele
26

27. MUL UMESC PENTRU ATEN IE!
Ț Ț
27