Adina Chelcea - Psihoteste....psihoteste

1. !
I
I
EDITIA A III-A
Prefatll:
Prof. univ. dr. HORIA PITARIU
Coordon:are:
.ADINA CHELCEA
Societatea "STIINTA & TEHNICA" S.A.
2002

2. Copyright® 1994 S.C. ~TIINTA & TEHNICA S.A.
Toate drepturile s1nt rezervate. Nici o parte din aceasHi ca~tc nu
poate fi reprodusa sau transmisa in nici o forma 9i prin mc1 un
mijloc electronic sau ·mec~nic, inc:~usiv prin f<_>tocopie~~· .
inregistrare sau depozitare de mformatu. Stocarea mformatnlor §I
refacerea acestei lucrari sint interzisc fara permisinnea scrisa a
editorului.
S.C. $TIINTA & TEHNICA S.A.
Bucure§ti, Piata Presei Libere nr. 1,
sector 1, cod 79781
Coordonare: Adina Chelcea
Coperta: Marins Buruianu
Corectura: Lia Decei
Tehnoredactare: Marins Buruianu
Pentru comenzi va rugam sa contactati
$TIINTA & TEHNICA S.A.
Bucure~ti, Piata Presei Libere nr. 1,
sector I, cod 79781
TeL (01) 665 27 75
Fax: (01) 222 84 94
I.S.B.N. 973-96236-2-x
.I
I
I
l
f
I
Traducerea, adaptarea §i prezentarea testelor:
Ccrcetiltor §tiintific
Prof. univ. dr.
Psiholog
Sociolog
Lector univ.
Redactor
Cercetator §tiintific dr.
Psiholog dr.
Psiholog
Prof. univ. dr.
Cercetator §tiintific dr.
Profesor
Prof. univ. dr.
Cercctator §tiintific dr.
Redactor
Cercctiitor §tiintific dr.
Prof. univ. dr.
Redactor
Lector univ.
Lector univ. dr.
Ccrcetator §tiintific
Conf. univ. dr:
Cercetator §tiintific
CercetiHor §tiintific dr.
Conf. univ. dr.
Prof. univ. dr.
Cercetator §tiintific
Sociolog
Studenti
Mariana CALUSCHI (M.C.)
Septimiu CHELCEA (S.C.)
Rodica CORNIANU (R.C.)
Sorin CRACIUN (S.Cr.)
Ion DAFINOIU (LD.)
Lia DECEI (L.D.)
Ana GUGIUMAN (A.G.)
~tefan ILLI (~.I.) .
Carmen IONESCU-STAN (CJ.S.)
Nicolae MITROFAN (N.M.)
Pavel MURE~AN (P.M.)
Radu MU~AT (R.M.)
Adrian NECULAU (A.·N.)
Eugen NOVE;NU (KN.)
Maria PAUN (M.P.)
Aurora PERJU-LIICEANU (A.P.L.)
Horia PlTARIU (H.P.)
Viorica PODINA (V.P.)
Pavel POPESCU (P.P.)
Mihaela ROCO (M.R.)
Irina SCORTAN (I.S.)
Filaret SINTION (F.S.)
Jenica SINTION (J.S.)
Ana STOICA (A.S.)
Larisa STOG (L.S.)
Ursula ~CHIOPU (U.~.)
Dorci ~ULEA (D.~.)
Ion TITA-CALIN (I.T.C.)
Cornel BILB.A (C.B.)
Liviu CHELCEA (L.C.)
Tiberiu CHELCEA (T.C.)
Oana CORNITA (O.C.)
Danut TRIFU (D.T.)

3. ClJPRlNS
PREFATA
Prof. univ. dr. Horia PITARIU Testul psihologic: iluzie §i realitate
Capitolul 1: CUM VA PROIECTA'fi VllTORUL? 1
• $ansa fericirii
• Potentialul de lider
• Ati putea deveni milionar?
• Aveti o psihologie de i'nvingator?
Capitolui 2: CIT DE CREATIVI SINTETJ? 9
• Titluri pentru o imagine
• Imaginatie creatoare
• Care cste virsta creativitil!ii dumneavoastra?
• Exersati-va potentialul creativ!
• Creativitate figuraHi •
Capitolul 3: CUM ~~CIT GINDITI? 25
· • Cu rationamentul nu-i de glumit!
• Care este stilul dumneavoastra de gindire?
• Va cunoa§teki nivelul functional al emisferelor cerebrale?
• Dezlegati enigmele
• Va place sa meditati?

4. • Exersati-v,a capaciHltile intelectuale
Tipologie intdcctuaHt
Capitolul 4: INTELIGEN'fA, INTUrfiE. IMAGINATffi
• Diagnosticarea inteligentei
• Coeticientul de inteligenta
• Unde va aflati pe "scara inteligentei"?
Ce tip de inteligenta aveti?
Noua puncte bucluca§e
• Eliberati prizonierul!
• Cum ajungeti acasa?
• Vedere spatiala
• Sintep ingenios?
• Cum stati cu perspicacitatea?
• Ave(i o buna memorie?
• Antrenament psihologic
Capitolul 5: AMUZAMENTE PS1HOMATEMATICE
• Incurcatura ciobanului .
• Oamenii de §tiinta
• Secretul virstei
• Decoratorul de vitrine
• Reordonarea elementelor
• Simetrie
• Octogonul magic
Construcp.e geometrica
Adui1am, sdidem,, inmultim, impartim, zece. sa obtinem
• Clasamenl
• Patratul semimagic
• 0 suma astronomica
• Literc §i cifre
• Egalitatea bratelor de stea
• Sumii maxima
• Turmiri bicolore "
• Volumul cubului
• Lanturi numerice
• GriUi 9 x 9
• Patratul §i dreptunghiurile
•Proverbe romfme§ti
47
77
I
Capitolul 6: CUM REAC'fiONA'fi .SI CUM ACTIONA'fi? 91
Reaclivitatea psihologica generaH1
• A §ti sa memorezi
• Siniep un bun "observator"?
• Sintep un martor dernn de incredere?
• Cum rlispundeti la stres?
• Vii supraevaluati potentia1ul de acpune?
• Capacitatea de decizie
• Cit de influentabil(a) s1nteti?
• ~inteti pcrseverent(a)?
• Intr-adevar, hotarit(a)
• "Gustul" riscului
• Predominant introvert sau extrovert?
• Cautati "senzatii tari"?
• Avep. inclinatie spre magic sau ·spre ~tiinta?
• Preferati "foqa ratiun!i" sau "raiiunea fortei"?
• S!nteti intuitivi, imaginativi sau rationali?
• Optimism versus pesimism
• Sintep. optimist(a)?
• V-a marcat dorinta de succes?
• Sinteti o persoani constant{~?
• Cu adevarat tidela?
Capitolul 7: EVALUATI-VA SENTIMF.NI'F..LE 139
• Analizati-va sentimentele
• Ce fel de partenera afectiva sinteti?
• Femcie fatala, intelectuala sau ingenua?
• Slntep. o persoana sensibila? ,
• Avcti stota de eroina?
• Tot cu el v-ati casatori?
• AutoevaluaTea maturizarii socio-afectivc
Capitolul 8: EU iN RELATffi CU CEILALTI 155
• Sinteti o persoana sociabila?
• Ii cunoa§teti pe cei de linga dumneavoastdl'?
• Complementaritatea in relatiile interpersonale
• Sfnteti o persoana 'controlata?
• Acceptarea celorlalti
• Ostilitatca
• Moralitate §i ipocrizic in rclatiile interpersonale
• Relatiile interpersonale: le-ati umanizat?
• Compctenta interpersonala

5. Capitolul 9: LOCUL MEU iN LllNIF.
Autoevaluarea "pozitiei de viata"
• Dezirabilitatea sociala
• Sinteti o oersoana machiavelica?
• Pent~ sa~ contra?
o Autorealizarea prin profesie
• Aveti calitati de lider?
• Abilitatea sociala
• "Greiere" sau "furnid("?
• Ce fel de ambitie avep?
• Adaptabilitatea
• Cum reaqionap in viata de zi cu zi?
Capitolul 10: AUTOEVALUAREA ~ERSONALIT~Jll
• Un model de autoapreCiere a personahtatn ·
• Carui tip de personalitate apartineti?
• Repere caracteriale
• Ecuatia personaJa
Fiecare cu "nebunia" lui
• Echilibrul fiintei umane
• Coeficientul de rnasculinitate/feminilate
• Autoaprecierea irnaginii de s!ne .
• Sinteti multmnit de.dumneavoastdi in~iva?
• Sigur pe propriile forte
• Increderea in tine insuti
• Lirnbajul culorilor
189
219
olo ·c:
·e §i realitate
Sinteti nerabdator sa dati curs invitatiei de a rezolva teste? Va vom prezenta
citeva. Precis veti indernna §i pe unii prieteni sau pe propriii copii sa completeze
asemenea teste. De ce oare acest interes? Raspunsul este foarte simplu: fiecare
aspira la autocunoa§tere §i la o mai buna cunoa§tere a altora. Pentru aceasta avem
lnsa nevoie de un instrument de masura. altul dedt propria judecata subiectiva.
A§a s-au nascut testele, cu mult inainte ca psihologia sa se fi constituit ca §tiinta
§i testele psihologice sa fi devenit obiect al investigatiei §tiinpfice a personalitatii.
DileWmp_~ §~_ia_m_n_i_________________
Intotdeauna, Ia punctele de intersectie a unei §tiinte cu altele,. In locurile
inca vag definite, acolo se afla terenul de predileqie al aqiunii diletantilor §i
§arlatanilor. Asemenea exponenti au fost atra§i §i de psihologie, in general, de
psihodiagnostic, in special. De-a lungul timpului s-au perindat prin psihologie
frenologii, fizionomi§tii; astrologii, chiromantii §.a: Toti au reclamat cap·acitatea
de a diagnostica aptitudinile §i insu§irile de personalitate, prescriind o anume
cariera prin examinarea conformatiei craniului, a unghiului maxilarului, a liniilor
din palma sau a datei na§terii. Ecouri ale unor astfel de practici mai apar §i azi.
Amiritim in acest context teoria pseudQ§tiintifica a psihoritmurilm· §i practica
horoscopului, fata de care s-a luat atitudine publica la timpul potrivit de catre
personalitati §tiintifice §i reviste de specialitate sau chiar de popularizare a
· §tiintei. Pe aceasta linie se inscrie §i efortul noslru de a-i informa pe cititori
asupra unei metode §tiintifice de investigare a personalitatii - testul psihologic.
Intentia noastra este de a oferi citeva notiuni §tiintifice, dar totodata §i de a
atrage atentia ca psihologia este practicata de persoane ariume pregatite,
diletantismul §i amatorismul In acest domeniu fiind periculoase.

6. XII
Ce este un test psiliologic?
Termenul "test" este fn prezent mult utilizat; el a fnlocuit ceca ce fntr-o
acceptic mai larga se numea "proba". Sportivii tree diverse teste pentru a fi
acceptati !a o competitie, elevii dau la §Coala teste de cuno§tinte, angajarile se
fac pe baza de teste, pentru examenul de conducator auto exista teste de
circulatie §i de conducere etc. Testele psihologice reprezinta o aplicatie
sistematica a cftorva principii relativ simple in vederea masurarii unor atribute
individuale considerate ca esentiale in descrierea sau lntelegerea
comportamentului uman. Ele sint importante pent:ru ca sint utilizate in deciziile
· cu privire la oameni. De exemplu, psihologii §Colari le utilizeaza in orientarea
profesionala, cei industriali in se!Cctia §i repartitia profesionala, iar psihologii
clinicieni in stabilirea mijloacelor de tratament §i evaluarea efectului acestora
asupra bolnavilor etc. Domeniul testarii psihologice are, prin urmare, o
considerabi!a importanta practica; testele. estimeaza un evantai larg de insu§iri ale
personalitatii: inteligenta. motivatia, memoria, anxietatea, trasaturile de caracter
etc. Predictiile prin teste trebuie privite cu foarte multa- precautie; ele au in
general o valoare statistica. In ciuda acestei limite, mentionam ca alt sistem de
evaluare a persona!itatii nu exi·sta, testul fiind considerat drept cea- mai adecvata
§i economica metoda de informare,. capabi!a sa duca la decizii despre oameni.
Atributele psihologice, cum ar fi inteligenta §i creativitatea, nu pot fi
evaluate prin acelea§i tehnicj ca §i atributele de ordin fizic (i:nal~mea, greutatea,
viteza de deplasare etc.). Atributele psihologice nu se manifesta prin nici b
unitate fizica; ele se reflecta numai in comportamentul oamenilor. Ca atare,
masurarea psihologica nu poate fi comparata direct sau simplu cu masurarea
fizica.
Un test psihologic este deci un instrument de masurat definit prin trei
caractcristici-:
• un test psihologic este un e§antion de comportament
• acest e§antion este obtinut in conditii standardizate
• s!nt stabilite reguli precise de administrare §i cotare sau pentru obtinerea
informatiilor cantitative de Ia e§antionul respectiv.
Fiecare test psi·hologic cere celui testat sa faca ceva, reaqia
c;ornportanientaHl fiind utilizata Ia cuantificarea unor atribute specifice (de
exempli,! sociabilitatea), sau sa estimeze un criteriu specific (bunaoara eficienta
profesionala). Un test de conducere auto va piasa candidatul in.tr-o situatie' care
sa-l confrunte cu elementele specifice conduccrii; numai astfel setul de
comportamente declan§ate va fi reprezentativ (nu §i exhaustiv). Testul, !nainte de
utilizare, presupune o experimentare de teren, tn sensu! administrarii sale la un
lot mare de subiecti. In functie de performantele ob(inute, se poate construi un
standard de evaluare §i examinare. De asemenea, pentru orice test psihologic sint
fixate regulile de notare-corectare; sistemele de notare pot fi astfel obiective §i
subiective.
Testele psihologice cunosc o foarte mare varietate. Exista teste de aptitudini
care constau ih rezolvarea unor probleme de mecanica (aptitudini tehnice),
bararea unor semne (atentie), in§irarea unor margel.e pe o vergea m:etalica
XIII
(dexterilatc d.~gital~~ etc.~~e o ~o~u!aritate· mare se bucura chestionarele §I
t'estele de ~e,son~lrtate.. r:aspunzmd la un numar mare de :i'ntrebari alese §i
gru~ate d~p~ cnte:u statistJce sofisticate, se poate trasa un profil aproximativ al
pers~~a~tapi, pfnvmd un set de fotografii ale unor scene de viata sugestive ~i
mce1cm aescr rarea sensulU! lor prin alcatuirea unor povest1
·n· de, ase :
Pot tr 1 .. 1 , · menea se
. .<tged cone uz11 egate de structura personalitatii unei ·persoane Stud1
·1
·
statrstrce e · f · · ' ·
. . .. p10 unzr~e .au perm1s ca pe baza rezultatelor !a teste sa se oaUl
stJ uct~ra dJ!~nt
1e prof!lun ps1hologice care s!nt specifice unei anumite profes1i s-
au,, g~srt cm ue educ~re a persomilitatii §i a fost posibila evaluarea ant; ·,·
P0
:'t~rcltament a bolnav1lor etc. lata ce rol imens joaca psihodiagnosticul fn via~~
d
o~m ~1
contemporan, de ce lrebU!e sa-l utilizam de pe pozitii <tiintifice <i nu c,1
·
. rverl!sment: " ' ' ~ '
0 pred.zare mdreptapta
S!n~em. ~onvin§i ca cititorul a realizat faptul ca .examenul psihologic esre 0
~t~obfen:adcar~ presupune co~peten(li, o activitate care cere profesionalism §i nu
~ a m e~lma onem.. Pu~hcarea de teste psihologice destinate publicului larg
es e ,catefonc c~ntrar~dJcat~. Este ca §i cum s-ar permite oricui sa opereze la
comenz1 e u_ nm avwn sau J'ntr-o camera de comanda~ · · 1
t 1 t -· A · · A " ' , a une1 centra e
~t~m~ ec uce. olen 1~1sa metode si~~ple destinate autocunoa~terii este .un lucru
· ~~ c~re. le vor rezolva au_ poswrl_rtatea s!t mediteze mai mult la prop1
·
1
·a
persoana sa q core t j
d, . ' ~·:. . c eze s.au ~ut?e( uce comportamentul in relatiile cu altii vor
cvem .con§tleatr de anumrte hmlte san calitati etc Desio-ur ceea ce A, ,
ca un JOC A • •
1 " .. d " ' · o , va mcepe
d . r· m pagrm e cartn e fata poate continua cu o interventie psinologic>t
e specra !tate. Aceasta este insa la latitudinea cititorului. · '
Prof. univ. dr. HORIA PITARHJ
Universitatea "Babe§-Bolyai"-Cluj'

7. .....
...
- USII
~ansa fericirii
Fiecare om are §ansa lui de a fi fericit. Sa lncerd'im sa nc-o cunoa§teni §i, prin
intelepciune, chiar sa nc-o marim: dreptul omului la fericire este imprescriplibil.
Testul propus de W. Bernard §i J. Leopold (vezi "Test Yourself', Corgi Books,
1972) ne ajuta in acest sen's.
Scrieti DA in dreptul fieduui enunt sau fiecarei intrebati dad sinte~ de aeord §i
NU dad sinteti :in dezacord cu continutul acestora. Pronun(a~-va in legatura cu toate
problemele puse in discutie.
1. In general, rnultimile umanc sint
depriman tc §i ar trcbui evi tate din
aceasta cauza.
2. Oamcnii meticulo§i, sirguincio§i §i
lndcm!natici s!nl, de obicei, preferabili
celor mai pn(in ordonati.
3. Orice persoana trebuie sa ia !ntot-
deauna In considerare faptul ca pia-
, nurile sale 4or reu§i.
4. Orice persoani:' lrebuie sil porneasca
totdeauna de Ia faptul ca planurile sale
sc vor prabu§l.
5. In ciuda faptului dl majoritatea
oamenilor dorm en lumina stinsa, este
mai plikut sa dormi i'ntr-o camera cu ()
luminita aprinsa.
6. De obicei este mai plikut sa lee
11CVC§li in pat dimineata decit Sa te clai
jos imediat dupa ce te-a~ trezit.
7. Este bine ca adesea oamenii sa
"viseze cu ochii dcschi§i", imagini'n-
du-§i ca lnfaptuiesc lucmri minunate.
8. Omul este sUipln pe soarta sa ~i
singuml factor care determina succesul
sau C§ecul actiunilor sale.
9. Este foarte bine daca o persoana
dedica mai mult timp unui hobby
decit vietii sociale §i afacerilor.

8. 2 Psihoteste
10. Femcilc, in general, dobindesc cu
grcu lini§tea sufletcasdL
11. De regul~t, femei!c s!nt superioare
barbailor.
12. Jn multc domenii de activitate
oamenii d§tiga prea mulL
13. Slnte~ alit de perspicace lnc!t sa
observa~i ca oamcnii vorbcsc dcspr:
ceca ce facci, rizind de dumneavoastra
in sinca lor?
14. In general, fcmeile s!nt ~nai Inco-
er'cnte §i mai intriganle dcCit barba,11.
15. Pentru a evita tulburarca fericirii:
oamenii trebuic sa ac~ioneze numai
dupa ce au evaluat atent toat~ argu-
mentelc pro ~i contra, ncmaiavmd nici
· 0 indoiaU !n decizia lor.
16. Slnteti a11t de scnsibil 1ndt sa va
da,i scama aproapc totdeauna c!nd
si'nlc,i critical mai aspru dcc!t estc
cazul?
17• Orke om arc nevoie de ban~
pentru a fi fcricit (a)." R~r se intimpla
ca oamcnii bolnavl sa fie fenciti (b)~
Nimcni nu ar trebui sa se casatoreasca
cu pcrsoane pe care nu le iuhcsc (c).
18• Crcde,i !ntr-o anumc filozofie,
religic sau sistem de glndire §i de orga-
nizare sociala?
19'. Consider!nd d va lncrede,i de-
l. <J. va ·bizuiti fara rezerve pe anu-
pm., ,. . ,,
tnii oameni: VU lll§ela,1, ,r~n:tfU XC"& lil
ce]e din urma, practJC, toV 1§1 parases:
prietenii (a); nu va )n§da!i, pen:ru ca
sim~W ca pute~i avea !ncredere m pn-
etcnii dumncavoastra §i donV a:easta
(b); nil va Jn§elati, pentrU ca Va day
scama in mod rational ca pute~I ave.a
incredere in cci mai multi dm oamenn
pe care ii Jntilnij,i (c).
.Raspunsuri corecte: . . . , · , caz va puteti acomoda lor.
1. NU. MuWmile umane sint tomfw:1te §1, m on,ce f .'Y
fi li pO'lte mdJCa anxJelate, nca. .
2. NO. Un rrtspuns a Jrma v . '0. A ·1·. ,· . dar pesimismul refuza speranta' ~r
3. NU. Ri.lspunsul afnmatJV ara~a 111C epcJune, .
nrtdejdea, atribute csenialc ale fenmn. , 'il11Ylai,·c sJorita.
4 NU. Optimismul exagerat duce Ia o ~lcz: ' ~ ~~ti dperso·ma hipersensibilrt.
·, s'. NU. Dad dmW acest lucru 1nsc.anma ~a VS111 . ,. ' '
· · · · b· aa actlva. . ·
6 NU. Pcrsoancle fenc1tc IU esc VI '. · .yct,··" AJndepartarea de real!-
. , . . . . . "'Oanclor mature tl a caza .
7. NU. Inclmatm spre visat.e a pcis ' .. , j" 'mposibil de alins. Pentru per-
,tate nemultumirca de sine, cxistel~a unor asplfira,n, tl ,
' Av 6 . '[ .·ect S! raspunsul a trmcl !V'· v . '
soanclc pma Ia 1) am cs c cor . '' . . ~ ·t rol In viata dumneavoastra, ve1
8. NU. Daca admiteti dl ce1lali JOaca un amum .
wea mai putinc lucmri stl va repro§<lL tt reduc tcnsiunea psihidt.
' . 9, NO, Entuziasmul. §i inte"rcsul pcnlru un ho JJY
I() Nu l"sle o prcJudecata. · · · >'tate din popu
· · A~·· · A , , x d erJtal.'.ti aproxmnl!v JUma " ,
11. NU. In caz contrar, ar msemnd sa nc r X'<
latia TetTei. . . .. .
· 12 NU. Invidia, rtmtatea drstrug fencnea. . , ·
u: NU. Raspunsul afirmativ tradcaza un sentiment de persecutJe.
14. NU. ve7.i argumcntele de Ia nr. 11 ·
l-----------3~_-Cum va proiectati viitorul?
15. NU. Estc imposibil sa evaluati toate argumcntelc, sa fiti absolut sigUJi de
decizia luata.
16. NU. Dad va considerati atil de .sensibii, inseamna ca a!;i fost adesca judecal
prea aspru.
17. NU. A~a gindesc majoritatea oamenilor (a, b, c). Avct1 un punct daca a~
fost de acord macar cu un singur enunt.
18. DA. Credinta reprezinta un corolar al fericirii.
19. NU(a), DA(b), NU(c) - pcntru un astfel de raspuns obtineti 2 puncte: DA(a),
DA(b), NU(c) - in accst caz vi sc acorda 1 puncl.
Evaluarea rlispunsurilor
Pentru fiecare raspuns corect obtine!;i cite un punct (exccptie enuntmile de la nr.
17 ~i nr. 19). Daca a!) obj,inut intre 16 §i 20 de puncte, ave!) foarte mari ~ansc de a
fi fericiti. Cu 14 - 15 puncte avc}i §aBSe apreciabile. Oarecarc §anse avep chiar claca
ap totalizat 11 - 13 puncte. Se pare ca avep prea putine §811Se de a fi cu adevarat
fcricip dadl ati !nsumat !ntre 0 §i 10 punctc. Oricum, nu este imposibil sa va schim-
bai comportamentul §i modul de a privi lumea. Incercal,i !. (f.C.)
Potenpalul de ·IicJer ___
Sinteti un lider autcntic?· Ave1i ceca ce s-ar put.ea numi "potentialul de con-
ducere"? Oliver L Niehouse a imaginal un test pentru depistarca .~i masurarca
acestui. potential (vezi "·Supervisory·Management", nr. 28, ·1983).
Va inviliim sa va pronuntati dad'i sinteti de acord sau in dczacord cu
fiecare din cele 11 enuntmi de mai jos.
1. Liderii autentici "e nasc, nu se
formeaza.
2. Ma port binc cu subalternii alit
timp dt ci t~1c ceea ce le spun.
3. Liderii eficienti se bazeaza alit pe
capacitalilc lor, ci't §i pc cele ale sub-
ordonatilor. ·
4. Ca lider, c!nd dau o sarcina sub-
ordonatilor, arat ~i motivele care m-au
dcterminat la aceasta.
5. Un lider cficient f§i atinge scop-
urilc prin orice mijloace.
6. Ca lidcr, cfnd sfnl confmntal cu o
problema vitaJa, nu ma incred declt in
mine insumi, chiar dadi aceasta
fnseamni Sa 1111!11CCSC mai mult.
7. 0 cerinta a conducerii eficientc
consta fn necesitatea ca lidcrul sa-.~i
pastreze ncschimbat stilul de munca.
8. Daca se justifica, a§ propune un
subordonat pcntru o functie chiar mai
importanta ded:t a mea.
9. Participarea subordonatilor Ia
Iuarca deciziilor nu diminueaza prcs-
ligiul lidcrului.

9. 4 Psihoteste
----~----~--------------
10. Dadi grupul pe care 11 coBduc
nu §i-a indeplinit sarcina din cauza
unuia din membri, raportez aceasta
§efului ierarhic.
11. Ma consider de nei'nlocuit in
postul pe care 11 ocup.
Calcularea scorului. Obtineti cfte un punct daca ati fost de acord cu
enun~urile: 1, 3, 4, 8, 9 §i In dezacord cu enunturile: 2, 5, 7, 10, ll.
Interpretarea rezultatelor. Aveti un excelent potential de conducere daca ati
ob~inut peste 8 puncte. Scorul de 6-8 puncte semnifica un bun potential de lider.
Daca at.i acumulat mai putin de 6 puncte, foarte probabil va trebui sa va schim-
ba[i in mod drastic com]Jortamentul ~i atitudinea pentru a deveni un lider eficient.
' Atentiel Testul propus nu vizeaza dccit o potentialitale. Transformarea acesteia
'in rcalitate presupune studiul intens In domcniul managementului, specializarea,
exercitii sistematice de dezvoltare a calitatilor psihice, precum §i... §ansa sociala.
(T.C.).
Ati putea deveni milionar?
Unul dintre cci mai bogati oameni din lume esle sultanul din Brunei. Are 14
miliarclc de dolaril Desigur, dintre ace§tia, putini i-a d§tigat singur, rolul principal
In acumularea lor juc!ndu-1 mo§tenirca §i doblnzile; miliardarul austriac Karol
Kahane - care are numi1i doua miliarde - le-a d§ligat prin munca asidua. Slnt
cunoscuti §i miliardari americani care au inceput ca... lustragii. ·
Dar dv., stimate cititor, puteti sa faceti avere, aveti asemenea calilati? Incer-
ca~ sr aila~i accasta raspunz1nd la urmatoarele !ntrebari, incercuind raspunsul care
corespunde eel mai bine parclilor dv.: ' ·
1. Care si'nt, dupa parcrea dv., caile
cele mai sigurc §i celc mai eficicnte de
acumularc a capitalului?
a.. Munca asidua, sustinuta, riscul sau
invcstirca unci sumc de bani inlr-o afa-
cerc sigm·a.
b. A tc baza .pc o mo§tenirc, pe inlim-
plarc sau ~ juca la lotcrie.
c. A face caricra lreci'nd prin loate
trcptclc (inclusiv cca de mai sus); a
face politid.
2. Qupa parerca dv., ce volum de ca-
pital ii poale determina pe partenelii de
afaceri sa inchcic un contract cu dv.?
a. De la 500 000 Ia un milion.
b. Pina !a 10 milioane.
c. De la 10 milioanc 1n sus.
3. Cu care dintrc unni'toarcle afirilla-
tii sinteti de acord?
a. Cu cit ai mai multi bani, cu at!t
c§ti mai fcricit.
b. Cu dt ai mai multi bani, cu alit ai
mai multa puterc.
c. Cu c!t ai mai multi bani, cu atlt
mai mult C§ti invidiat §i ![i atragi mai
multa invidie.
I
J
t
I
l
I
!
~------------.:5::.___Cum va proiectati viitorul?
4~ Ave}i vreun rol in jocurile cu ci§tig
pnn corcsponden}a (cxpediati o suma
mai misa pentm a primi una mai marc)?
a. Nu particip Ia asemenca jocuri.
b. Parlicip §i d§tig.
c. Ini(iez asemcnea jocmi.
5. v-ar face placere sa va vedeti
numde nientionat In ziarul local?
a. A§ fi bucuros.
b. Nu.
c. Dcsprc mine se scric §i a§a prca mult.
6. Cum credcti ca sc poatc ci§tiga !a
curscle de cai?
a. Pariind pe sume mali.
b. Economisind banii, mul(mnindu-ma
cu placerea de a asista Ia curse.
c. Sa cumperi calul favorit.
7. Cine, dupa' parerea dv., are §anse
de a deveni - rapid §i sigur - bogat?
a. ReglZorul, actorul, scriitorul, pictorul,
sportiVul.
b. Avocatul, medicul, imprcsarul.
c..Patronul de firma, editorul.
8. Care este atitudinca dv. fa(a de
afaceri lntre priclcni?
a. Slnt oriclnd gala sa-i imprumut pe
prietcni; o data §i o data ma vor ajuta
§I ei.
b. Banii §i prictenia sfnt doua notiuni
incompatibile.
c. Sint gata sa imprumut de Ia prietcni,
dar nu §I sa fi imprumut.
9• Daca ati ajunge milionar, ati avea
satisfac(ii?
a. Bineintelcs.
b. Desigur, le-a§ dcmonstra celorlalti
ca:e nu au avut incredere In mine §i
ma pnveau de sus de ce sint capabil.
c. Nu.
10. Daca a0 dispune de clteva mi-
lioape, in ce le-ati investi?
a. In imobile, fn colectionarea obiec-
telor de arta.
b. In actiuni §i alte hfrtii de valoare.
c. Ma voi sfatui cu sotia (sotul).
11. Imagina(i-va ca aveti citeva mi-
lioanc. Veti continua sa mai acumulati?
a. Numai sume mari.
b. Desigur..
c. Nu, pentru ca fmi ajung.
Calcularea §i interpretarea rezultatelor
Calcula(i-va punctajul conform urmatorului tabcl:
l. a - 6; b - 0; c - 3 5. a - 0; b - 6; c - 3
2. a - 0; b - 3; c - 6 6. a - 0; b ': 3; c - 6
3. a - 6; b - 3; c - 0 7. a - 0; b - 3; c c 6
4. a - 3; b - 0; c - 6 8. a - 3; b - 6; c - 0
9. a - 0; b - 3; c - 6
10. a - 3; b - 6; c 0
11. a - 3; b - ~; c - 0
v , Daca v ati ~cum~l~t !~tr~, 0 §~ 20 puncte: pentru dv. cca mai buna calc de a
va Imboga(I cstc casatona dm mtcresi', mo§tcnirea unci mari averi sau J·ocul la
lotene.
" . Intr~ 2.0 ,§i45 puncte: acumularc~ avcrii, pentm dv., cstc o problema dificila.
E~Itati .spccul<~tnle f~nanc1are. Cel mm bmc cstc sa faceti cariera in profesia care
va plac~, chuu: daca aceasta n-o sa va aduca milioanc. Oiicum viata dv va fi
asiguxata .matcnal. ' ·
A Intre. 45 §i 6~ pun~te: aveti §anse de a ajungc cindva milionar (daca nu
smtet1 dep). A~ep u:1 t1~ ~e gindire come;cial. Nu va place .sa va laudati cu
modul dv. de VIa(a. Smtep facut pcntru a va' multiplica cu rabdare averea. (L.S.)

10. 6 Psihoteste
--------------~----------
Aveti o psihol~gie
de invingator?
Putem distinge doua atitudini diferite cind oamenii abordeaza situatiile
problematice, fie ele profesionale sau de alta natura: uni-i considera d1 au
reu§it intotdeauna sa rezolve problemele cu care s-au confruntat, ca au
repurlat succese personale in ma,joritatea circumstantelcir, situindu-se deci §i
acum pe o pozitie de invingatori; altii, dimpotriva, considedl d:l ghinionul
i-a urmarit !ntotdeauna, ceca ce i-a Hlcut sa renunte, sa cedeze, situindu-se
astfel de !a bun inceput pe o pozitie de invin§i.
Cel cu atitudine de invingator nu da inapoi niciodata in fata riscurilor,
este sigur de sine, con§tient de propria sa valoare §i de capacitatile sale -
pe care ~i le fructifica intotdeauna cit mai bine -, profund convins ca e
destinat sa reu§easdL Nu este mereu posibil sa obtina ceca ce dore~te, dar
insuccesul nu-l inspaiminta, din moment ce este 1n masura sa aprecieze
consecintele acestei situatii §i sa invete din ele. I§i asuma responsabilitatea
propriilor aciuni. Tenace, energic, dinamic §i eficient, invingittorul vrea sa-§i
atinga obiectivele cu orice pret; este dotat cu imaginatie, ceca ce-i permite
sa gascasca solutii la orice problema.
Colaborarea sa este foarte pretioasa, cu conditia ca individul in cauza. sa
nu fie egoist, prca autoritar §i doritor de putere. La polul opus se situeaza
eel cu tendinte spre abandon, invinsul. Precizam ca nu trebuie date conotatii
peiorative acestui concept: un astfel de individ nu a avut numai insuccese
in viata. In realitate, totul depinde de scopurile pe care §i le propune
ficcare: daca pentru uri invingator ceca ce conteaza este reu§ita, pentru eel
cu tcndinte spre abandon eel mai important lucru este sa nu · piarda. Accsta
din urma - lipsit de 1ncrederc 'n fortele proprii, de perseverenta §i initiativa
este ezitant 'n tentativele sale, i§i propune sa obtina foartc putin,
avanseaza cu .pa§i mici. Nu accepta lupta §i compctitia, fie ca acestea nu-l
intereseaza, fie ca-l inspaiminta. GaSC§tC satisfaqii in lucruri simple §i
nesemnificative, nu-l deranjeaza monotonia vie(ii §i activitatii sale.
Vreti sa §titi mai multe despre• atitudinile dv. fata de performanta,
despre mentalitatca cu care abordati situil:tiile problematicel?
Cititi afirniatiile de mai jos §i apreciati in ce masura sinteti de acord
sau nu cu fiecare dintre ele. Calculati-va punctajul total obinut (suma
alge?Jica) §i citiki interprctarea din final. ·
Inainte ·de a trece la autotestare, precizam ca "partial de acord" nu
'inseamna simultan §i "dezacord partial": pulcm fi de acord parkial cu o
afirmatie in sensul ca. accasta se verifica doar in anumite situatii, despre
celelalte neputind spune nimic.
l---_;________...;7
___Cum va proiectati viitorul?
INr. Enunturi J Parp.·a1 de 1 Total de[.Deza;;ord Dezacord I
fcrt. acord 1 acord · partial total
l~=:==.=====+===l===l=~===l=~=
IL Accept riscurile
!....................................................................................
!2. Nu trebuie niciodata sa forlfun lucrurile I
l3.riiri· r1ace·s~iaii..h1iiiative······························t··:··-·
j;-••g~.•ti:~/~~1:I~CI~ini1ifo~i~£~f··.i~~iils•··~i~ai1iie••··•.··
+
' ' ' .' ...·~· .. ..
j6: J~u .•ffi~·ias·.·ilidc)clai~··cllprii~~··c~e pailidi ····················
17. ;~i~~r o jjerso;ii1~ ;;a:;.;; ii1rruntiH ············
1..... pr?blcJ1lele..cu..rnaxima..decizie
[8. Reflectez intotdeauna imiii iiirip iniunte 1
1
9 ~t.j ~,~g:it,,;t" ':V"OO
1
.. .. r••...........fl .. . 1
ll1 ~~[~:H:t:~!!/Z:",,""'''ti I t····.········•••·••... .... l
jl?: ..F~rr.~..~f?rt..nu. ~e.. cl~in~.Pi~i()d~ta. JliJ11ic.
Jit·~:tCitji:[~~~··e:0;15ictet:·e:er illai 'biiil···
{f••bi~lf.~t~.?~JLtpt~.c,o1~~nu~.......................... ..... ·······JI... :
1i7:::B~~~f~;rc~;r~.j~••~:I.~;~~;n~;l~~J.r_.1
..
1ttrr11~::~,:~~~~"::k'" ·1··· I
I protectelor mele I
l2o:··Nu~irii·· jji,1ce..cc1tiipd(ia··························
1?1.•¢it1e'.rr1~rie•
ftl~t~t••ajJ1l1ie. d.eP.~~e. .............
~~~·.•w~;wjre{rl~~C!l~t~f;;:n;d·supi:a·vieiuicsc..
24. Fiecm·e estc responsabiiH · · H
2s:··~£
1
~i1~firil~0;~iia;f~;~;c;Cictaii.. ·············j·
i pentru a obine ceva
26: ·rii.J r;i,;e:;; ·sf_j(;e: iiiai··i11liii·pe!1ii:U····· ···1···
........J2laceJ:ea.)()C,lllui. ct.e~it.p~t~t~. ~.ll1'fi!1f.e.... r···
27, Am nevoie de .Incun0ari pentru ca '
abandonez cu U§Urinta
2s:,iVf~··~i.esclira:jez. c:li· li§liri11i~·····
in faa dificuWitilor
29:t;:ei:ii.!ic:· h~c:;;;:c;ai.iCiilii···
pentru a ob(ine ceva
1
3o:··Nu.t;·ebtiic·iiiciocbi~·;;~·ile..a~iei}t~ffi····· ··
___l'!..'ajut9ru~altc~i~i_t.________ ·--------- ---·-J------·-··-

11. 8 Psihoteste
--------~-------------
Cotarea
Nr. Partial de Total de Dczacord Dezacord
total
r:-Partialde-Totarcfe--Dczacord Deiacord
·rt. acord acord parlia1 total
rt. acord acord partial
1. +l +2 -1 -2
' +l +2
. 2. -1 -2
3. +1 +2 -1 -2
4. +1 +2 -1 -2
5. -1 -2 +1 +2
16. +1 +2 -1 -2
7. -1 -2 +1 +2
8. -1 -2 +1 1;2
9. -1 -2 +1 +2
flO. +1 +2 -1 -2
11. -1 -2 +1 +2
12. +1 +2 -1 -2
13. +1 +2 -l -2
14. -1 -2 +1 +2
15. +1 +2 -1 -2
16. +1 +2 -1 -2
17. -1 -2 +1 +2
18. -1 -2 +1 +2
f19. +1 +2 -1 -2
120. -1 -2 +1 +2
~1. -1 -2 +L +2
~2. +1 +2 -1 -2
3. +1 +2 -1 -2
r-4. +1 +2 -1 -2
r
-1 -2 +1 +2
-1 -2 +1 +2
7. -1 -2 +l +2
8. -1 •''-2 +1
9. +1 +2 -1 -2
30. +1 +2 -1 -2
Interpretarea rezultatelor
Dad1 ati ob~inut ln.tre -60 §i -31 de :t:uncte: sinteti .caracterizat de. o ten?in)i
foarte puternica de abandon, de cedare 111 fata s1tuatnlor problemat1ce. Smte1
pcsimist, defetist, nesigur, timorat, ~patic, fatalist: dvepre3iv. . v v . . A
Reflectati ceva mai mult la sttlul dv. de v1ata; cautat sa va cun~a§te1 c1t
mai bine aptitudinile §i identificati domeniile in care le pute1 :a1onf1ca. Nu
cedati la prima dificultate: pentru 1nceput p:opuneti-va sa incerc~l1. c~1 putm de
doua sau trei ori. Yeti obtine rezultate surpnnzatoare pentru dv. m~1~a. A
ktre -30 §i 0 puncte: · sinteti inclinat spre abandon; nu avetr .mcredere .111
fortele proprii, va temqi de riscuri, refuzati sa luai initiative: sintc1 conformiSt,;
va 1ipse§te energia, preferati stabi1itatea cu orice pre1. ·A.vcti tendmta de a va
subt<valua, de unde §i multe din caracteristicile enuntate. . . . .
Aveti mult mai multe posibilitati decit credeti, propuneti-va mar mult §I Vc1
rcu§iA mai mult. . . . . A • " . A ••
Intte +1 §i +30 de puncte: avetr o ps1holog1e <;Je mvmgator: s!11tep
entuziast, optimist, dinamic, con§tient de propriile capaciUiti; 'increzator in fortele
proprii, capabil de a va asuma initiative..· . . . . . .
Bine oriental §i autooriental, sinteti destinat ·succesulur. Ave1 apt1tudm1 de
lider.
Intre +31 §i +60 de puncte: avei o psiho1ogie de in~ingator cu ori~e pret.
Sinlcti cnergic, curajos, decis, pasionat de rise, dar uneon aroganl, sf1dator, cu
tcndi;te de supracv~luare. Tendinta de a va autodepa§i va face sa apelati uneori
!a mijloace discutabilc din punct de vedere moral. ·
Acceptati faptul ca mai sint §i ali oameni valoro§i in )urul dv., fii mai
cooperant §i cautati sa Va cenzurai puin tendintele de dommare; I'CU§Itele dV·
vor fi astfel mai numeroase §i mai bine aprcciate social. (J.S., F.S.)
IIBillflllll IIIII
·- ·-
I I
-
-· - HIIN iii1HM &1
- Ill -Ill""'
- -
de
_T_itl_un_·......Iii.
p_e_n_tru___:__-=-o imagine
Acest test masoara factorii intelectuali cci mai importanti ai creativ'itatii:
flue.nta ideilor, flexibilitatea gindirii §i originalitatea, oferind. §i o nota gencrala
pentru creativitate.. Etalonul de raportare (transformarea scorului brut 1n note,
respectiv clase sau calificative) este valal)il pentru persoanele care au depa§i 16
ani. Modul de aplicarc poate fi colcctiv (grupurilc sa nu fie prea mari, iar
subieqii disttmtati pentru ·a nu con1unica intre ei) §i individual (sau prin
autotestare). Pregatii un ceas cu secundar central, o foaie de hirtie §i un creion.
Din momentul in care incepei, cronometrati 5 minute, dupa care va. bpri[i. Daca
depa§ii durala, nu rnai este valabil etalonul §i nu mai puteti estinia nivelu1 crc-
ativitatii. Testul cere sa priviti imaginea de mai jos §i sa-i dati, c!t mai mulle
titluri, cit mai originale, scriindu-le unul sub altul. ·
Acordarea punctajului se face direct pe foaia de test: pe1itru a ob(ine scorul
la fluiditate, numara(i pur §i simplu raspunsurile date. Flexibilitatea consUl in
numarul schimbarilor de direqie in gindire. Astfcl, sa presupunem dt, a(i gasit
urmatoarele titluri:

12. 10 Psihoteste
l. Mundi grea
2. David §i Goliat
3. Desen tmcat (fotografie tmcata)
4. Saracul de el!
5. Ghinion
6. 0 zi grea
7. Desen suprarealist
8. De necrezut: "Dacia" sa traga un camion?
9. E imposibil ca o "Dacie" sa traga un camion a§a de mare!
Numarul Litlurilor reprezinta fluenta, care in acest caz este 9. In ceea ce·
prive§te flexibilitatea, observam d si'nt variatiuni pe aceea§i temii: raspunsurile 1, 2
§i 6 (vor primi un singur punct); 3 §i 7 (de asemenea un punct); 4 §i 5 (alt
punct); 8 §i 9 (un punct). Prin urmare, vom acorda !a flexibilitate 4 puncte.
Originalitatea se coteaza In felul urmator: citi!;i mai intii cu aten!;ie lista cu raspun-
suri posibile. Cauta!;i apoi fiecare raspuns pe care 1-ai dat dv. i'n lista respectiva.
Cercetati lista §i nu va lasati demta!;i de faptlil ca raspunsurile dv.. nu vor fi abso-
lut icicntice cu celc la care le asimilap. Pot fi mici deosebiri de forma. De exem-
plu: "!ipsa de carburant" 1nseanma "criza". Raspunsul din test: "Mai bine o ma§ina
mica, dar buna decit mare, dar defecta", intra in itemul din lista "Mic (~i puterhic)
- mare (§i slab)". In acela§i item ;intra §i raspunsurile: "Nu tot ce-i mare este §i
puternic" sau "Ma§ina mare, defec!;iuni mai multe". Nota!;i in dreptul raspunsurilor
dv. ptmctajul corespunzator. Atentie! Raspunsurile pe care nu le pute!;i include in
nici un item din lista primesc 6 puncte. Iata citeva asemenea exemple: "Ar§ita
gre§elii"; "Cine ride la unna este tras... de sfoara"; ''Clipa adevarului"; "Dacia §i-a
gasit un bllrbat bine"; "Doua fiare"; "Fii mfndru de povara ta!"; "Inima clinic
decedata"; "Istoria vechc §i noua in viziune moderna"; "Lantul slabiciunilor";
"Micul rapitor de colo§i"; ''Plinsul motoruiui"; "S-o las, mi-e frica I Ca vine altul
§i mi-o ridica"; "Un §lep pe uscat".
. R.aspunsuri posibile (scor pentru originalitate)
Raspunsuri Scor
Asiguriiri 4
Accident de ma§ina 0
Ajutor reciproc ('~Prictenul !a nevoie se cunoa§te";
"La nevoie ceri ajutorul vecinului"; "Ajuta-ti intotdeauna semcnii";
Fraternitate; Solidaritate; Prietenie; Omenie; Alturism) 0
Alb §i negru · · 5
A§chia nu sare deparle de trunchi 5
B~ili 2
Buniitate sufleteasdt 2
Caii-putere 3
Caml mic ttage carul mare, butum,ga mica... 0
Cine merge incet, dcparte ajunge. Incet, dar sigur 5
Cind nu mai po~i, spune-mi! 4
Crosul (Concurs) 4
Cuminte (Diminetile unui §Ofer cuminte) 5
Dans sincronizat 5
l----D-"--.---h--=l..:l___Cit de creativi sinteti?
I
etecfmne le nica
I
I
I
!
I'
I
I
l
I
l
I
'
l
I
De la moara pin-la gara
Dialog
DistmHa (Pastrati distanta legala dintre vchicule)
Doi (In doi. Mariaj)
Du-ma acasa (pu§tiule etc.)!
Economic (de energie, de combustibil)
Face din tintar, armasar
"Fara cuvinte"
Fcricirea c atlt de aproape!
Fiecare dupa eft poate
Ghici, ce titlu are?
Ghinion. Ghinionistul
Hei, mp!
Inevitabilul s-a produs
Inversare (Logica inversata. Normalul anapoda)
Inteligentul conduce
Incercare (de a invinge absurdul. Incercarea moarte n-are)
Idila
Incrczutule!
Intfmplare ($i totu§i se intimpla. Se intimpla ~i !a case mai mari)
La a§a cap, a§a caciula
Mama i§i fndruma copilul
Mic (§i putcrnic) - mare (§i slab). Ex.: Nu contcaza marimea,
ci valoarea. Dedt mare §i slaG, mai bine mic §i puternic.
Nu 1ntotdcauna ce este mare c §i puternic
Modestie
Natura moarta (statica)
Nu face!;i ca ei
Nunta cu dar
Nu se §tic de unde sare iepurele
Oamcni §i fapte
Ocazie (A luat o "ocazie'')
Omul din gre§eli invata
Omul-ma§ina
0
5
5
3
2
4
0
5
4
5
5
5
0
4
0
0
3
5
5
5
3
4
4
0
5
5
3
5
5
4
4
4
5
Optimism (Orice necaz se rezolva. Speranta. Va reu~i. E bine
Optiunc (Nu avea de ales)
§i a§a.) 4
Orgoliu retezat
Pana (de !ndeminare,. de motor, de benzina, de cauciuc etc.)
Panta (E posibil doar pe o panta. Coborind...)
Pasivitate
Peisaj (Imagine. Flash)
Plimbare (de placere). Parada. Vacanta
Politia (Cu politia nu-i de glumit; A scapat de amcnda;
Echipajul radar !a datorie)
Poveste. Fantezie
Puricele remorcheaza elefantul
4
5
3
4
4
4
0
5
5
5

13. 12 Psihote§te
~~~~~ 4
Prim·itate. Cel. mic are uneori prim·itate 2
Putini (Cei pu(ini domina pe cei multi) 5
Razbunarea volanul.ui 5
Recompensa (Dadl ma duci pina la capat, iti dau/fac etc.) 3
Remorcare (Remorcare prin impingere) 0
Ro0 4
Scopul conteaza 5
Sensu! (Care e sensu!?) 5
Service ad-hoc 4
Sf!r§itul Terrel 5
Simbioza. A trai pe spinarea altuia 2
Socoteal<i de acasa nu se potrive§te cu cea de pe drum , 5
Somn In ma§ina 5
Speranta (vezi "Optimism") 4
Spor la lucru! 5
Tractiune inversa/inapoi 0
Tren, autotren 4
Unde-s doi, puterea cre§te 4
Urmarirea 0
Uzura (Batrine(e. Anii tree, totul se uzeaza} 5.
Viteza ametitoare/redusa 5
Vint din fa1a '5
La sflr§it faceti totaijrl pentru originalitate. Pentru scorurile brute obtlnute la
fluenta, flexibilitate §i originalitate se cauta, in etalon, clasa (nota corespunzatoare)
careia ii corespunde §i un c.alificativ (ultima coloana). De exemplu: Ia f1uen(a,
pentru scorul 9 ve(i avea clasa 7 (calificativ "bun"), la f1exibilitate scorului 4 ii
cores-punde clasa 5 (calificativ "normal"), la originalitate, pentru scorul 13, de
exemplu, ob(ineti clasa 6 ("normal bun"). Nota g'iobala la creativitatc se aprcciaza
adunind notele celor trei factori. In exemplul nostru, 7+5+6=18. Identifidnd suma
in coloana "total", vom ana ca nota la creativitate este 6 (calificativul "normal
bun"). (A.S., M.C.).
ETALON PENTRU TESTUL "TITLURI PENTRU 0 IMAGlNE"
Fluenta Flexibilitafe Originalitate Creativitate
Scor Clasa Scor Clasa Scor Clasa Total Clasa Calificativ
0-2 1 0 1 0 1 3-5 1 extrem de s'lah
3 2 1 2 1-2 2 6-7 2 I foarte slab
4 3 2 3 3-5 3 I 8-9 3 slab
5 4 3 4 6-8 4 10-12 4 normal slab
I 6 5 4 5 9-11 5 13-14 5 normal
7-8 6 5 6 12-14 6 15-18 6 normal bun
9-10 7 6 7 15-20 7 19-21 7 bun
11-13 8 7-9 8 21-32 8 22-24 8 foarte bun
14-n 9 10 9 33-n 9 I 25-27 9 deosebit d bun
I _ _
r---- 13 Cit de creativi sinteti?
I Imaginat!e creatoare
I
I
I
I
Studiata intens in ultimele clecenii ale secolului nostru, fapt lesne de inteles
dad avem in vedere importanta problemei sub raporl teoretic, dar mai ales sub
aspectul practic, al nevoilm; societ:atii moderne, creativitatea reprezinta un fenomen
general uman. Avindu-§i originca in latinescul crcare, ceca ce inseamna a z[unisli, a
fauri, a crea, a na§te, termenul de creativitat~ dcfine§tc un proces, un act dinamic
care se dezvolta, se desavir§C§te continuu. In acceptia psihologilor, creativitalea
apare drept capacitatea psihica a omului de a genera noul, de a releva aspectelc
deosebite, necunoscute ale realitatii, elaborind d!i §i solutii originale de rezolvare a
problemelor. Creativitatea nu llpare din ncant: ea se bazeaza pe cunoa§lere §i trairi,
pe curajul de a te avinta in necunoscuL. Ea prcsupune indrazneala, curiozitate §i
sete de cunoa§lere.
Multa vreme a dainuit ideea pagubitoare conform careia creativita-tea ar fi
apanajul unci minoritaki. Astazi, datorita cercetarii pe baze moderne a acestui
ienomen, inceputa pt;in anii '40-'50, se ~tie ca oricine poate fi c;·eator §i ca in
oricc situa~e de viata este posibiJa creativitatea. De aceea, in ultima vren-ie, atentia
speciali§tilor s-a indreptat spre educarea creativitatii.
lata de ce va oferim un test de imaginatie creatoare, care va va ajuta, partial,
sa va cunoa§teti nivelul de creativitate. . . ·
Privi~ cu atentle desenele de mai jos. Pentru fiecare desen sint propuse trei
interpretari (A, B, C). Pe care dintre .cle o alegeti? Puneti semnul x In dreptul,
optmm1 dv. dm cele tre1 variante.
poropJia c;ome! dtj - C:O f.!oare mtersec;.fi
~------4'_~_9_h.e~ro~_LJj~~-+~·-.--J:_u_v_e_ro~~------4l
iil!!ll una 1
a ~pro 1tac de punct oe
unwCof~<biliord I ·
e .'u:Xk...u
+---+------cf----.!=-~=~·:------r--
linta TOTAL I I
umbre!i'i

14. 14
Calcularea §i. interpretarea rezultatelor
Pentru a vedca ce fel de imaginatie aveti, faceti totalul alegcrilor dv., acordlnd
cite lrei puncte pentru fiecare alegere din coloana A, cite doua puncte pentru cele
din coloana B §i cite un punct pentru cele din coloana C.
Daca ali totalizat peste 40 de puncte, aveti, probabil, o imaginatie bogata, o
curiozitate vie, precum §i, mobilitate spirituaHL Sinteti. lntr-un cuvint, o persoana
foarte originala, imaginatia dv. fiind intotdeauna treaza. Iubiti paradoxul, aveti
tendinta de a privi lucrurile in ansamblu, fara a cerceta consecintele imediate, prac-
tice, precum §i inclinape spre abstractizare.
Obtinind mtre 25 §i 40 de puncte, dovediti un bun echllibru intre vis §i reali-
tate. Aveti o imaginatie vie, foarte eficienta, ceea ce va permite sa ·abordati pro-
blemele fara complexe §i inhibitii. Nivelul aspiratiilor dv. este pe masura aptitu-
dinilor pe care le posedap. Slntep dinamic §i inventiv sau, altfel spus, o pcrsoana
"cu capul in nori §i cu picioarele ·pe pamint".
Daca ali totalizat mai pupn de 25 de puncte, s-ar putea sa avep o fire ponde-
rata, o gindire riguroasa, lnclinata spre observaJ;ii de detaliu, orientata spre concret.
Probabil ca evitati speculatiile abstracte, fiind atras de ceca ce este dar §i coerent.
Curiozitatea dv. se orienteaza spre lumea cotidiana §i tm1gibila. Sinteti inzestrat cu
simtul masurii §i al realitiitii: ''vedeti mai. degraba copacii dedl padurea". (A.C.)
Ci:lre este vtrsta
creativitap.i dv.?
In fiecare din noi traieste un creator, aflat mereu in cautarea noului, preocupat
mereu · de a sesiza, ih lume~ ee-l inconjoara, ce nu este cum trebuie, ce nu .merge,
ce poate fi trm1sformat, modificat, imburiatatit, inovat sau ce se mai poate inventa
pcntm a imbogap viata lui §i a celorlalti, pentru a o face mai U§oara, mai frumoasa.
v Creatologii ,§i invettologi! .au dori~ sa ras~unda la intre?~r.ea: Care .~ste
legatura dmtrc vtrsta cronologtca a omulm §1 mamfestarea creat!Vltatn lm? Unn .au
afinnat ca este un raport invers proportional: la vlrstele tinerc se creeaza mai mult
§i cu dt se lnaintcaza In virsta scade manifestarea creatoare, m·gumentindu-se cu
exemple din domeniul muzicii, poeziei, picturii etc. Altii au !naercat sa con-
solideze ideea ca .posibilitatile creatoare ale omului sfnl direct proportionale cu
v!rsta: cresc §i se manifesta cu trecerea anilor §i acumularea .experientei, sustinind
aceasta cu exemple din domeniul §tiintei. Dar §i intr-un caz §i in celalalt s]nt prya
multe exceptii, ceca. ee-l face pe acad. Al. Ro§ca (1981) sa afirme: "Creativitatea
se extinde pe parcursul unui numar foarle mare de ani, mai mull de §apte dccenii,
de la virsta de aproximativ. 15 ani p!na la 90 de ani §i peste, limitele n<;;fiind
foarte fixe". Se pare ca virsta §i posibilitatilc creatoare ale omului se afla intr-o
relativa interdependenta, legaturile dintre ele fiind mult mai complicate.
Doi creatologi rll§i, E. S. Jurikov §i A. B. Zolotov (1990), punindu-§i intre-
barea daca nu exista deosebiri sau chiar contradictii intre ,ceea cc noi numim
I
l___________;;:1..::.5_-___ C1t de· crea:tivi sinteti?
!
virsta §i ceca ce constituie continutul vlrstei, .au. co"ncluzionat, pe baza analizei
m;or cazuri, c~Jntre vi:tst~ calendaristica §i virsta creativitatii exista deosebiri.
Vtrsta creat!Vltatu este constderattt o stare psihica ce face posibile descoperirea pj
crear~a noulm in once perioada a vietii omului. Virsta creativitatii poate coincide
cu vrrs~a calendanstlca sau poate sa difere esential de. ea. Aut,orii cita~ descriu
pa~ru mste p~ care le poate avea creatorul din noi: copilaria, tineretea crcatiei,
penoada cntlca §1 .toamna creaiJ.et. Raspunzind la urmatorul chestionar puteti deter-
mma vfrsta crcativitatii dv.
Cititi cu atcntie intrebatile ~i lnce:rcuiti una din cele cinci variante de raspuns.
1. Sinteti la o oarecare distanta de
sta(ia de autobuz. Sinteti foarte grabit.
Sose§te autobuzul. Ce veti intreprinde?
a) Yeti fugi pentru a reU§i sa lnati
autobuzul;
b) Yeti merge cit puteti de repede;
. c) Yeti merge la fel de repede ca de
obicei;
d) Yeti merge cu aG:eia§i pa§i· ca §i
pina atunci;
e) Priviti daca nu vine urmatorul auto-
buz ~i apoi hotariti ce este de facut.
2. Vi se propun pcntru instruire cinc:i
grupe de oamcni nccunoscuti de virste
diferite: Pe care dinlre acestea o veti
prefera? ·
a) Grupa celor foarte lit1eri;
b) Grupa formata din oameni tineri;
c) Grupa oamenilor in v1rsta;
d) Grupa cclor Mtrini;
e) Orice grupa.
3. Care este lcgatur; dv. cu moda?
a) Recunoa§te[i moda §i mcerca~ sa va
conforma~ ei;
b) Prelua~ numai ccea ce va vine bine;
c) Nu sinteti de acord cu modelele
extravagante ale modei contemporane;
d) Nu sinteti de acord cu moda con-
tempormla in general;
c) Uneori sinte[i de acord, alteori nu, in
funqie de dispozi(ie.
b) Ati dezlega §arade, cuvinte incru-
ci§ate;
c) Ati citi beletristica;
d) V-ati nita la televizor;
e) V-ati ocupa de orice.
5. Aii ajuns intr-o. situatie delicata din·
cauza unei gre§cli. Cei din jur va
privesc ironic. Cum vep proceda?
a) Va veti privi Ia fel cum va privesc
cei din jur:
b) Va veti face ca "nu vcdep" privirile
ironice (va veti sugestiona ca nu s-a
intfmplat nimic grclV);
c) Yeti lncerca sa explicati cum s".a
i'ntimplat; .
d) Ati riposta celor ircmici sau ati
incerca si ·dispareti din dmpul vizual al
martorilor gre§elii dv.;
e) Totul depinde de: situape.
6. Daca ati putea . alege, ce ati
prefera? ·
a). 0 plimbare pe strada in compania
cmva;
b) Sa merge~ !a teatm, cinema, eire;
c) "Mar§ in mijlocul naturii";
d) Odihna in pm·c pe o band;
e) Totul depinde de situatie §i de dis-
pozitie.
7. In fata dv. m:e loc o nedreptate
cvidenta. Care este rcactia dv.?
a) Ati 1ncerca sa indreptati imediat
aceasta nedreptate cu toate mijloacelc
posibile;
4. Cu _ce ap dori 'sa va ocupati tim-
pul liber?
a) V-ati. petrcce tot timpul cu prietenii;
b) Ali fi de partea victimei §i ati lncer-
. ca sa 0 ajuta0;

15. 16 Psiboteste
---------------------------
c) Ati incerca sa restahili(i dn3ptatea in
limila permisa de lege §i prcscripii;
d) V-ati gfndi di ali face la rfndul dv. o
ncdrcptalc §i v-ai vcdca de trcburile dv.;
e) V-ati amesteca. in dezbaterc, fara sa
va spuneti parerca.
Vi sc propune sa treceti la o acti-
vitatc mai interesantrt, dar platita mai
pu[in bine. Cc Vci intreprinde?
a) Ati accepta fara czitare;
b) V-ai snitui cu oamcnii pcntru a
obine un sprijin in hotarirea de Lrecerc;
c) Nu veti fi de acord daca elucidarca
perspectivelor §i avantajelor noii acli-
vitati nu va aranjeaza;
d) Nu vc~ fi de acord;
c) Yeti proceda dupa fmprejur{n-i.
9. Cum veti proceda cind demnitatea
va este umilita?
a) Ve~ raspundc cu accea§i monedrt, ta-
ra a sta pe gfndul'i, celui ce v-a jignit;
b) Veti fncerca sa "nu va pierdei
cuinpatul", raspunzind cu dcmnitate jig-
nirii (cclui ce v-a jignit);
c) Corhportarca dv. depinde de eel cc a
facut asta (ce fel de OJT) csle, ce virsta
are, ce pozi[ie arc);
d) "Ram!ne[i In umbra" pentru '1 nu fi
traumatizat §i mai tare;
e) Procedati 0upa !mprcjurari.
10. Cum va comporta(i dnd vi se
prQpune o notta metoda (proccdeu) de
lucru?
a) 0 acccptai f'ara a sla pe g!nduri
deoarcce orice e nou e mai bun decit
ceva vechi;
b) 0 acceptati c!nd vi se cxplica ce
avantajc prczinta; .
c) Nu recunoa§lc(i mctodcle noi dadi
nu vi se prczinta toatc dovezile utiliU!tii
lor;
d) Sinteti adeptul mctode!or de lucru
care au !:recut proba timpului §i sint de
naclcjde;
e) Ve(i aqiona !n conformitate cu regu-
la "Yom trai ~i vom vedea".
11. Ce atitudine avcti faa de muzica
contemponma?
a) S!nteti entuziasrnat;
b) E o incercarc multumitoarc;
c) Crede(i ca tineretul este bolnav;
d) Nu rccunoa~te(i accste zgomote ~i
bubuituri drept muzica;
e) Considerati ca acc§ti domni nu au
gusl §i sim[ul culorilor.
12. Cum apreciati crea(ia lui Mircca
Eliade?
a) Sintcp entuziasmat;.
b) 0 primil cu placere;
c) Numai foarte pu(ine din operele sale
procluc in dv. scntimente pozitivc;
d) Creel ca moda Eliade nu va dura
mult;
e) Nu va entuziasnMi, dar nici nu 0
respingeti.
13. Ce este important pentru dv. c!nd
sinte(i !n compania altor oameni?
a) Sa va manifestati (sa va dcmonstra(i
propriile capacit£t(i §i posibilita~);
b) Sa faceti !n a§a fcl incii oamenii sa
nu uite cu cine au de-a face;
c) Sa fi(i decent;
d) Sa nu ie~iti In evidcn(a;
e) DclJjndc de imprcjurari.
14. Ce activitalc va place?
a) Care con~ine clemente surprinzatoare,
riscante, nedeterminate;
b) Variata (sa nu fie monotona);
c) Care sa permita folosirea Ia maxi-
mum a propriilor cuno§tine ~i a experi-
entei acumulate;
d) Dupa putetile proprii (sa nu fie grea);
e) Depindc de dispoziie.
15. CH sinle~ de prevazator?
a) S!ntqi tenlat sa incepeti o activitate
rara a-i evalua consecintelc;
l---------.::.17.:.___Cit de creativi sintep
I
b) De la inccput preferali sa actionati,
dar apoi mcditati la cc avep de racut;
c) Prefera~ sa nu participati la actiune
atit timp cit nu va sint clare consecin·
telc, chiar §i numai cele fundamcnlale;
d) Prcferati sa participati numiti 1n
conditiile in care esle eliminat riscul
insuccesului;
e) Reaqia dv. in raport cu o activitate
estc difetita '§i depindc de dispozitia pe
· care o avci.
16. Care este pozitia dv. fata de
prevederile regulamentelor?
a) Nu vedeti un pacat prea mare' in a
lndilca acele reguli care mai mult
!ncurca;
b) Crcdcti ca nu toate regulile ce aqio-
neaza in socictate sint raponale (utile);
c) Va stracluiti sa nu incalcati regulile
de baza (setioase);
d) Anumite reguli sint pentru clv. lege,
de aceea va straduiti sa le respectati
intru totul;
e) Depinde de reguli.
17. Care este culoarca dv. preferata?
a) Ro§U;
b) Galben;
c) Albastru;
d) Cafeniu;
e) Verde.
18. Care este dispozitia dv.?
a) Preponderent optimista;
b) Paqial optimist!:;
c) Partial pesimista;
d) $i pcsimista §i optimista;
e) Depinde de imprcjurari.
19. Crede~ in oameni?
a) Am incredere in oameni;
b) Am incredere in multa lume;
c) Nu am incredere in prea mul~;
d) Nu creel in nici un om;
e) Doar "pe jumatate".
20. Cum va afecteaza disconfortul
acasa §i la serviciu?
a) Nu ii acord atenpe;
b) Nu ii acord prea mare atentie atit
timp dt nu ma impieclica sa lucrez;
c) Nu suport disconfortul, dar fac prea
pnin pentru a-1 1nl3tura;
d) Apreciez confortul §i fac tot ce e
posibil pcntru a-1 crc§tc;
e) Apreciez confortul, dar daca el
lipse§te nu surar prea mult §i nu m-a§
zbate in mod deosebit pentru a-1 asi-
gura.
Me;todica determinarii virstei creativitat;ii.
. ~ Dupa .ce A v-ati a~toaplic~t chestionarul, totalizati d'te raspunsuri a, b, c, d, e
ati mcercmt. InmultJt! Lotalunle ob~nute aslfel: a x 0; b x 1; c x 3; d x 4; e x
2; Fa_cey apoi lotalul ~cneral al p~n_:;telo~ realizate la chestionar. Intre 1-20 punctc
smtet~ .m penoada cop1lana creatlV!tatu; mtre 21-40 punctc sintcti !n tineretea crc-
atlV!tatu; mtre 41-60 puncte sinteti In perioacla critica, iar 1ntre 61-80 sfnteti in'
toamna crealivitatii. ·
.Num~rul 9e. puncte 1:c~~~tat nu tt:ebuie i.dentificat cu anii de viata. Dupa ce
v-a(l stab1ht vtrsta. creativttatu ~~ aJ cttJt caracterizarca ci, daca s!ntcti interesat sa
cunoa§teti cc Lrebme facut pcntru anlrenarea §i manifestarea creativitatii dv. apclati
la un psiholog. ' ,
Un
atorului
minanta
Copillma creativitat;ii. _
rezultat al autoaprecierii situat intre 1 §i 20 de puncte fixeaza virsta ere-
din noi In perioacla copilariei creativitatii, caracteri~ata prin tendinta do-
de a pastra tiperctea prin mijloace ca educatia fizica, igiena alimci1tatiei.

16. 18
preocupari pentru cosmetica, imitarea comportamentului celor foarte tineri. Dorinta
de a parea tlnar se. rcflecta in toate aqiunile, condudnd la un comportamenl
fortat, artificial. Ace§ti oameni sint gata sa ac;cepte orice punct de vedere expdmat
de tineri, chiar cele mai neverosimile,' mice manifestare a nesabuintei tineretii. Pot
sa-i imite pe tineri chiar §i in fapte cu care ei in§i§i nu sint intotdeauna de acord.
Aceasta virsta a creativita~ii poate constitui un punct de plecare pentru o activitate
creatoare,. constructiva daca procesul de orientare spre un comportament demonstra-
liv nu c prea avansal. Daca omul are vointa suficienta pentru a se controla pe
sine, trecerca spre o grupa optima penlru creaP,e este posibila.
Tineretea creativitapi
Un rezultat al autoevaluahi cuprins mtre 21 §i 40 de puncte rcprczinla un
certificat pentru tineretea §i energia creatiei. Persoanele aflate la aceasla virsta sint
incintate de tot ce e nou, sint in ton cu moda ,(de§i nu sint robii ei). Se implica
in toate transformarile ce au loc, participa la ele ca ni§te ereatori activi §i cu
initiativa. Sint atrase de activiHiti caracterizate prin varietate §i noutate, creatia
fiind pentru astfel de persoane o necesitate, precum §i de misterele lumii §i, dad
li se ofera prilejul, pleaca in cautarea lor. Reprezentanp.i acestei vl:rste a creatiei
parasesc rara regret Ul1 lac de munca obi§nUit de dragul Unci activitiJ.ti mai intere-
sanle. Sint entuziasmati de munca §i arta contemporana sau le cultiva ·cu placerc.
Sint inclinati spre autoapreciere pozitiva. Au o pozitie critica fata de regulile §i
regulamentele care limiteaza tendinta lor spre independenta. Uneori siht naivi §i
lipsiti de simtul masurii. Chiar daca dupa anii de viata nu mai sint la" o virsta
tinara, comportamentul lor, modul de abordare a problemelor ii atrag spre ce1 ,
tineri. Sub raporl intelectual, reprezentan~i acestei virste a creativitatii sint aproape
intotdeauna foarte productivi, deoarece imbina in ei intelepciunea oamenilor .matw-i
cu entuziasmul §i energia caracteristice tinerei generatii.
Perioada critica
Un rezultat al autoaprecierii situat mtre 41 §i 60 de puncte arata ca pentru
creatorul din dv. a sosit un moment critic. S-a mic§orat elasticitatea in proccsul de
rezolvare a problemelor. Stercotipiile ocupa in psihicul· §i in con§tiinta omului aflat
la aceasta virsta a creativitatii un loc cu atit mai important cu cit valoarea a.utoa-
prcciedi este mai aproape de 60 de puncte.· Face fata U§Or in situa1iile standard ~i
monotone, bazindu-se pe cuno§tintele acumulate, insa deseori gre§e§tc in rezolvarea
problcmelor noi, originale, netraditionale. Nu mai are initiativa, nu este
intreprinzator. Inertia in gindire i~i spune tot mai mult cuvintul nu numai in activi-
tatea profesionala, dar §i in viata de toate zilele, in relatiile personale. Cre§te
teama fata de pozi~a sa. §i, legat de aceasta, scade capacitatea de a evalua obiec-
tiv activitatea colegilor, in mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secundare
legate de pozip.a socia!a, mai ·inainte considerate tara prea mare insemnatate (pre-
mii, recunoa§terea publica, evidentierea meritelor §.a.), capata o tol mai mare
importan~a. Omul este inclinat sa nu-§i spuna parerea in situatii care pot da
na§tere la interpretari. La toate acestea se adauga §i. o adlncire a dificultatilor in
ce prive§te stabilirea relatiilor cu tinerii. La aceasta virsta a creativitatii inca se
mai pastreaza posibilitatea de a imprima anumitor procese o dezvoltar~ in direqiile
dorite, orientarea lor in planul realizarii potentialului creativ. Dar pcricolul
I------------:-19..___Clt de creativi sfnteti?
"intcpenirii.".. gindirii este aut de mare inclt, daca nu se iau la timp masuri practice
pentru spnJmtrca, antrenarea §i m<mifestarea potentialului creativ in activitate sc
<uunge la situatia c!nd deja este prea t!rziu. '
Toamna creativitatli
Cei ce ~u adm~al intre 61. §i 80 de puncte s!nt foarte departe de tinerctca
creal1e1. Et smt Ia. v1rsta toaJ.11ne1 creativitap.i. Ace§ti oameni prefcra, in special, tot
ceca ce este venf!cat de timp §i acceptii cu greu §i tara tragere de inima ceca ce
e nt~u.. Eucheteaza pe tmen ca av!nd un "comportament incredibil". Reaqioncaza
holna_vJcJOs la.~d~Jlc care le contrazic pe cele proprii §i le pun imediaf la indoiala
vendtcJtatea, fara sa le stuclieze §i sa le evalueze obiectiv. Aprcciaza in mod
deosebit confortul §i incearca sa-§i creasca gradul de confort. Prefera sa munccasca
dupa cit ii tin puterile acolo unde, fara greutate, pot sa-§i puna in valoare
cuno§l!ntele §I cxpenen(a. Gindurile li se lndreapta adesea catre viitor, dar Ii se
pare ca acesta :m are perspective bune. Tinerii percep tmte acestea ca .o atilu-
~me conservat~are; c~ea ce comfl!.ca adesea comunicarea intre generap.i. La cei
c~fla[J la ace~stav v1rsta a creatJVJtatn se observa o cre§tere a activitatilor de auto-
conservare §I cautare a compensatiilor, o inclinare spre totalitarism. In cazurile
extremve ..toate aceste~. se exprima printr-o cedare in fata inevitabilului, ]n fa[a
degradam procesel6r f!Zlce §i psihicc. (MLC., D.~.) . ·
Exersap-va
potentialul creativ!
. . Creat!vitatea rcprezinta o calitate a omului, determinata de o serie de faclori
md!V!duc~J (mtelect~ali §i nonintelectuali), precum §i sociali. Se considedi ca per-
soaJ:e:~ malt _::reatJ.ve s~ c.aractenzeaza prin: • sensibilitatea fa[5 de problcme
fleXIbilitatea gmdmt • gmdire abstracta • originalit.atea gindirii • fluenta • capaci-
tatea de a restructura, organiza, elabora
.. , ~er.cetar~le di1: acest. domeniu au condu~ !a dou.a con.clu~ii majore, §i .anume:
flecm e md~v1d nounal d1spune de un poten(wl creattv; poten(Jalul creativ poate fi
antrenat, stunulat, educat.
. .In ultimele decenii au fost proiectate, elaborate §i verificate experimental numeroase
tehmc~ de slunuh:re a potentwlulw creativ. Exercitiile pe care vi le propunem ca faza
1111I~a pentru. stnnulare~ acestui potential vizeaza d[iva clintre factorii creativitatii.
:"ceste exerc:~1, "grupate 111 cele patru activita[i, sint doar un 1nceput. Dar §i in acest
mceput trebwe sa res~ect~[l c!teva recomandi"ui, chlar daca nu vi se par impmtantel
- exersatr .~otul m JOaca, .eventual ca o !ntreccre veseUi cind sfntqj ]n grup;
- lucra(I fl~care exercJtm pe o f'oaie separata, nollncl numarul exerci[iului
respectJv; pastra[1 toate foile;
- la fiecare activitate folosi(i un pix cu pasta de alta culoare d.ec1t Ia §edinta
precedenta; ~

17. 20 Psihoteste
- inlre activitati lasa~i pauze de eel pu!in o zi-doua; ·
- relua,ti de m~i multe ori (in zile diferite) acelea§i cxercitii;
inventap., crea~ (duptl modelele date) alte exerci~i; ·· ...
- analizati-va "produqia" p1in prisma comentariilor de la sfir§itul exercitnlor.
I. Exercipi pentrn prima act:ivitate
1. Scrie~i numele tuturor obiectelor
rotunde care va vin in mipte. (Timp
de lucru: 2 minute.)
2. La ce ar putea folosi un borcan
gol? (Raspunsuri scurle; limp de lucru: 5
minute.)
3. Descrieti c!t mai multe asemanari
intre o pruna, ~~ un mar. (Timp de lucru:
3 minute.)
4. Scrieti dt rnai multe cuvinte
(nume de lucruri, fiinte sau fenomene)
care fncep cu "o". crimp de lucru: 2
minute.)
5. Folosind numai cercuri ~i drept-
unghluri (de diferite marimi), desenati
un b!lrbat, o femeie, un copil. (Timp
de lucru: 5 minute.)
6. Ce poate reprezenla acest desen?
Dati cit mai multc exemple. (Timp de
lucru: 3 minute.)
0000
7. Impartili o foaie in patrui in
mijlocul fiecarui sfert desenati (folosind
o ·moncda) cite un cere. Apoi incerca~
sa descnati lucruri la care ar lrebui sa
se gindeasd foarte putini (sau chiar
numai dv.!). Cercul trebuie sa fie parte
(eventual principala) a desenului, dar
puteti adauga oricite ~i orice fel de linii
in interiorul san .]n afara lui; puteti
folosi creioane colorate sau orice
obiect... care lasa urmel Pentru fiecare
desen inventati dte un titlu interesanl,
neobi§nuil.
II. Exercipi pentru cea de-a dona activitate
8. Scrieti cit mai multe cuvinte care
contin litera "o", dar nu incep cu ea.
(Timp de lucru; 2 minute.)
9. La ce ar putea folosi un creion?
Crimp de lucru : 3 minute.)
10. lntincicti pc masa, cu fata in sus,
un pachcl de car~ de joe. Alcge~ cinci
carti de joe care se potrivesc fntr-un
fel. Alegcti apoi aile cinci care se
potrivesc in alt fel. Alegel,i inca doua
care nu se potrivesc nici dupa primul,
nici dupa eel de~al doilea critcriu.
11. Realizati dcsene diferite plednd
de la aceasla pata:
I..-----------2_1
___C1t de· creativi sinteti?
12. Incercati sa dafi mai multe
dlspunsuri plauzibile la intrebarea: "De
ce pe planeta X ba§tina§ii au trei
picioare?".
13. Dati mai multe raspunsuri la
intrebarea: "Cc s-ar intimpla daca ani-
maleic ne-ar putea citi gindurile?".
14. Continuati povestirea §tiin[ifico-
fantastica (1 pagina) care incepe cu
propozitia: "Ammilul se opri..."
ill. Exercipi pentrn. cea de-a .treia activitate
15. Luati o foaic din caietul de
materbatica (patratele). incercati sa
creati desenc diferi te numai din
patratele innegrite. Folositi cadre de
8x12 patratele. lata un exemplu:
16. Dati cit mai multe raspunsuri la
intrebarea: "Ce-ar fi daca am putea
zbura ca pasarile?".
17. Enumerap cit mai multe imposi-
hilitati.
18. Ce imbunatatiri ati doi'i sa se
fadi bicicletei?
19. Din budli de h!rtie de diferite
culori (sau folosind §i alte materiale)
realizati pe un carton un co~aj
rcprezcntind un peisaj.
IV. Exercil;ii pentrn c..ea de-a patra activitate
20. Priviti accasta fotografie.
Formula[i 10 intrebari pentru a in[elege
ce se intimpllL (Timp de lucru: 3
minute.)
21. Enumerap 10 · consecinke ale
accidentului din descn.
22. Caula~i 8 cuvinte potrlVlte cu
c~re s-ar putea completa versurilc:
"In pare, pe-o banca, aseara medita un
brotacei,
Zglobic,................. se indrepta zimbind
sprc el".
23. Taia(i o coperta de caiet (colo-
rata) dupa schita din figura de mai
. jos. Din cartoanele aslfel ob(inute
crea(i un descn. Dupa ce 1-a(i privit
atent, amestccaki cartoanele §i relizatf
un desen cu totul diferit de primul. De .
fiecare data folositi toate cartom1ele.

18. 22
v '•
24. Scrieti o scurta povestire (maxi-
mum o pagina) cu titlul: "Crocodilul
din ~ifonier".
~i acum, cl'teva comentarii asupra modului de rezolvare:
1. Sa presupunem ca la exercitiul 1 (denumiri de obiecte rotunde) dv.
reu§iti ca in cele 2 minute sa dati 14 exemple, iar colegul dv. reu§e§te sa dea,
in acela§i interval. de timp, 20. de exemple. Putem spune ca el a dat dovada de
o fluenta ideational~ mai mare dec!t a dv. Daca !a exercitiul 4 dv. veti nota
mai multe cuvinte, lnseamna ca aveti 0 fluen~ verbal~ mai mare.
2. Sa presupunem ca la exercitiul 2 colegul dv. a dat tot ati'tea exemple de
folosire a borcanului ca §i dv. Analiz!nd exemplcle, vom ohserva insa ca la unul
dintre dv. In toate exemplele borcanul serve§te ca recipient (folosirea obi§nuita) -
pahar, vaza de flori, pentru pastrat ceva... Unul dintre dv. a dat lnsa §i exemple
de folosire netipica a borcanului (nu ca recipient) - ca pendul (agatat de o
sfoa'ra), ca presse-papier, ca lentila (fundul borcanului) etc. Sc considera ca eel
care gase§te mai multe intrebuintari neobi§nuite dispune de o flexibilitate a
gilldirii mai mare. (E.N.)
Creativitate figurala
Puteti afla ce fel de creativitate aveti lncerc1nd sa g·asiti solutia la testul de
.mai jos (adaplat dupa W. Bernard §i J. Leopold).
Instrucpuni
• Scrieti sub fiecare desen de pe r!ndurile A, B, C, D; E cifrele
corespunzatoare figurilor geometrice din chenar.
• Figurile gcomeuice notate de la 1 la 7 intra in componenta desenelor de pe
r!ndurile A, B, C, D, E..
• Nu toate figutile gcometrice intra In componenta fiecarni desen; nici o figura
g~ometrica nu intra mai mult dec!t o singur~ data in componenta unui desen.
• Pentrn unele desene sint posibile doua solutii; este suficient dad notati doar
una dintre ele.
.~-----------_,::2:.::3___Ci't de creativi s1nteti?
[
, • Daca nu gas}ti rezolvarea cot~spunzat9are pentru un desen, nu starniti prca
mult, incercati sa-l rezolva1i pe urmatoi·ul. ·
f
. • Incepeti prin a completa ri:ndul cu desenele pentrn exercitiu (rara limita de
t1mp). ·
• Completati testul singur §i eft mai repede posibil. "
• Pentru a gasi solutiile desenelor de pe rlndurile A, B, C, D, E aveti la dis-
pozitie 10 minute.
TEST DE CREATIVITATE
!:::. l 0 D JJ 0 :;:.
l
2 3 4 5 6 7
EXERCITIU LJ D c{] 0 D
~
1.2·[2,6! 3,5 2,4,6
'
A C7 0 LJ t? C)
D
(
o()
[)
D
GO
----~----------------~.~-~-~-·----------------~

19. 24 Psihoteste
Pentru a stabili c!t de creativi sinte~, procedati in felul urmator:
• Acorda~ cite 4 puncte pentru' fiecare desen corect n:izolvat (vezi desenul de
mai jos).
Daca ati realizat intre 90 §i 100 de puncte, felicitan, slnteti, foarte probabil, o
persoana lnalt crcativa. Cu iln total de 88 - 92 de puncte, va situati intre cei cu o
creativitatc remarcabiHl. Slnteti o persoana mediu creativa daca obtineti 80 - 84 de
puncte. Daca nu ati totalizat dccft 56 - 76 de puncte, este cazul ·sa va mobiliza~
mai intens polen~alul creativ, racind exercitii in acest sens. De asemenea, se impun
eforturi serioase §i sistematice de dezvoltare a creativitatii daca ati obtinut mai
pupn de 54 de puncte.
Oricare ar fi insa rezultatul la acest test, nu uita~ ca depinde numai de dum-
neavoastra sa va ,valorificati cit mai mult intuitia, imaginatia, inteligcnta, mai ge-
neral spus, potentialul creativ printr-o activitate productiva, .utila social, convin§i
fiind ca totdeauna §i oriunde exista un mod mai eficient de a face lucmrile. (S.C.)
I6. J 0 D J] 0
~:J
1 2 3 4 5 6
LJ D cQ 0 D [?
N
' 1.212,6} '12.. 1M. ~ J&t_ ~6,7
A C7 Q L:Cl t::J 0
'],4;1
3,4,5
~ lli. M 2,5,(>
a D ·{? D ~
[)
ill .2,4,5
2,4,6 2,3,5.6 4,5,6 2,5,6,7 ..J12....
c
<J ~ 0 CJ ()
2,4,7 fi
1,3,4,5 .2,4,5,6 3.5.6 2,3,5 2,4,6
0 c:=r C7 C> ~ D
1,2,5,6 2,4,6 ~l5 22.5.6 &
E
G 0 c> cr==:> L~-
1,2.4 ¥45,7 I
2.(6 4.6 .122 2,4,5,6,7 ~
- iJiiW
- .....
liltfi
-
Ill! Ill IIllA
Cu rationamentul
nu-i de glumit!
l!l!ll
GBL£ m ••
,.,,. ue
I A
lllilllliflllll!illlltm
1!!1 tr.m&il!m
-~li!ll~
m
-
Eli .......
!lliiJ!3li! IU 165Uilll
Capacitatca de a rationa, de a gindi logic ne caracterizeaza ca oameni.
Ficcare din noi putem sa ne dezvoltarn prin exercitiu aceasta capacitate. Doua
s!nt obstacolele pe care trcbuie sa Ie depa§im: pe de o parte, dorinta de a junge
rapid la rezultat, fara a judeca toate variant;ele §i implicatiile, §i, pe de alta
parte, stercotipiile de g!ndire, utilizarea schemelor de rationamcnt preconcepute.
,Pentru a va autoaprccia capacitatca de a gi'ndi logic, va. propunem un test psiho-
logic adaptat dupa William Bernard §i Jules Leopold, autorii lucrarii ,Testeaza-te
singur" (,Test Yourself", Corgi Books, Londra. 1972).
Alegqi varianta de raspuns care - dupil judecata dumneavoastra - contine'
adevarul. Raspundc(i la toiltc !ntrcbarile fara a va grabi. Acest test nu are limita
de timp: important este sa ginditi logic!
1. Bmwrile ~i serviciile dintr--o tara
oarecare se ridica annal la valoarea de
500 miliardc dolari. Care credeti ca va
fi valoarca anuala a bunurilor §i scr-
viciilor din respectiva tara peste 1 000
de ani? .
A) Mai mult de l 500 miliardc dolari.
B) Aproximaliv l 500 miliardc dolari.
C) Mai pu~n de l 500 miliarde dolari.
D) Nu §tiu.
2. Avind fn vedere progresul ccr-
celarii §tiint,ificc, peste c!ti ani credeti
ca savantii vor putea obtine aur din
alte clemente?
A) Peste 10 ani.
B) Peste 50 de ani.
C) Pcste 100 de ani.
D) Acest lucru nu va fi posibil nicio-
data.
E) Nu §llU.
3. Un clev aduna o coloana lunga de
numere de cinci ori §i obtine de fiecare
data alt rczultat: a) 32 501; b) 32 503;
c) 32 501; d) 31 405; c) 32 502. Care
este rezultatul corect? ·
A) Media aritmetica a celor cinci rezul-
tate.
B) 32 501

20. 26. Psihoteste
C) 32 503
D) 32 501 sau 32 503
E) Nu §tili.
4. In ce consti gre§eala logica a
urmatorului rationament? Un an obi§nnit
are un numar de 365 de zile. Domnul
Noescu doarme cite 8 ore in fiecare zi
calendaristica, cleci 122 de zile (243 de
zilc fiind in stare de veghe). La §i de
Ia locul de munca, domnul Noescu face
o orrt pe zi, iar §apte ore se recreeaza,
plimbindu-se, citind · etc. Aceasta
inseamna inca 122 de zile, ram!nind
dintr-un an 121 de zile. Scaz!nd 52 de
duminici, mai. ramin 69 de zile. Daca
Iuam in considerare §i timpul pentru
servirea mesei (apmximativ ·o ora §i
clouazeci de minute pe zi), se ajunge la
Stabilirea scornlui
LU de zile. Au mai ramas 49 de zile
p1na la sfir§itul anului. In fiecare vineri,
domnul Noescu se invoie§te de la lucru
4 ore, ceca ce echivaleaza cu 26 de
zile. Daca luam· in calcul §i sarbatorile
legale, ca §i concediile medicale - in
total 23 de zile -, constatrun ca domnul
Noescu intr-un an de zile nu are timp
sa munceasca!
A) Se afirma ca domriul Noescu face o
ora pe zi la §i de Ia locul de muncii.
Deci muncqte!
B) Se iau in calcul acelea§i activitati de
mai multe ori: de exemplu, doarme 122
de zile §i apoi se scad 52 de dumi1iici,
ca §i dnd in aceste zile nu ar dormi.
C) Afirmatiile sint absurde: de exemplu,
faptul ca se recreeaza 7 ore pe zi.
D) Alte gre§eli logice.
Pentru fiecare raspuns gre§it sinteti penalizati cu 2 puncte. Raspunsurile
corecte: 1 - D; 2 - E; 3 - E; 4 - B.
Evalu.area performantelor dumneavoastrl:i
Va puteti felicita daca nu ati primit nici un punct penalizare. Daca ai fost
penalizati cu 2 puncte, inca este bine. Cu o penalizare de 4 puncte, nu aveti de
• ce sa va Jaudati. Peste aceasta limita (deci 6 sau 8 puncte penalizare), nu..i de
glumit. Trebuie sa va exersati mai intens capacitatea de a gindi logic: niciodata
nu-i prea tirziu! (S.C.)
Care este stilul dv..
de gindire? .
Inca din !647 B. Pascal, in "Glnduri", a stabilit opozitta dcvenita celebra
intre "spiritul geometric" - care se adreseaza inteligen(ei, gindirii logice, iar inc!i-
vidul. care e dotat cu el nu se simte bine c!ec!t abord!nd lucruri precise, deja
stabilite - §i "spiritul de finee", care se adreseaza intuitiei §i imaginatiei.
Extrapol!nd observatia lui Pascal, se poate transpune aceasta opozi(ie !ntr-un
antagonism psihologic, cu aplicatii in viata cotidiana §i care pot purta acclea§i
nume: "spirit geometric" §i "spirit de finetc".
l__________2_7
___Cum §i cit ginditi?
r - , In psihologic, ''spiritul geometric" estc eel care are la baza o gindire logica,
sustinuta de ra~onamente deductive. "Spiritul de finete" este eel al imaginativului, al
intuitivului §i se conduce mai mult dupa o logica inductiva, probabilistica, "artistica".
Proha psihologica pe cm·e o prezenH.m in continuare urmare§te sa evidentieze
camia din cele dona tipuri apartineti. Mai jos se ana o serie de !ntrebari. Fiecare ·
!nLrebare are doua raspunsuri posibile. lx1cercuili raspunsul care corespunde eel mai
bine cu modul dv. de a gindi. Alegep raspunsul in mod spontan, urm1nd prima
intentie sau primul g!nd care va apare.
1.' Care dintre cele doua desene ·va a) reparati temeinic, ~chiar daca va ia
place mai mult? mull limp;
@
r-------~--------·---
2. 0 persoana cunoscuta, fiind intr-o
]ncurcatura, va cere Sa-i !mpmn1Ul2ci -G:
suma de bani:
a) acceplati foarte repede pentru ca
.sintcti milos?
b) fara a Ji insensibil, vii gindip inainte
de a-i da?
3. La ce materie aveati note mai mari?
a) matematica;
b) franccza (limbii strillna).
4. Daca ceva nu funqioneaza sau s-a
stdcat §i trebuie sa-l reparati singur, cum
procedati in general?
b) improvizati ceva, principalul 'este sa
terminati repede.
5. Ce considerap c;a este mai import<ml
in sport penlru a ie§i victmios?
a) este mai importanta tehnica;
b) credeti ca talentul conteaza mai mult.
6. Ce considerati ca are importanta mai
mare In accelerarea progresului ·
umanitapi?
a) extinderea la scm·a plm1etara a indus-
tiializarii;
b) studiul obiectiv §i aprofudat al cul-
turilor.
7. intr-un grup de 30 de persoane, care
este probabilitatea pentru ca doua dintre
aceste persoane sa fie nascute in aceea§i
zi a anului?
a) 70%;
b) 10%
8. Cum ati procedat pentru a rezolva
problema data la inlrebarea precedenta?
a) v-ati batut ca[ml citeva clipe §i cu
hirtie §i creion ati !ncercat sa gasij,i
solutia;
b) ati raspuns repede, intuitiv, "simt1nd"
ceea ce credeti dv. ca este raspunsul bun.
9. Care dintre oamenii cu care veniti
in contact va deranjeaza in mod special?
a) cei care vorbesc rriult;
b) cei ce s!nt "mul,i" ca un "mormint"~

21. 28 ·Psihoteste: ·
----~------------~~--~-
10.. La ce valori estetice, estimate ega!
de expen;i, vibra~ mai mult?
a) un tablou foarte colorat;
b) o gravura in negru §i alb.
11. Este in obi§nuinta dv. de a amina
luarea unei decizii?
a) da;
b) nu.
12. Cum ati proceda intr-un joe de
puzzle?
a) prin incercari §i erori;
b) nu i:ncepeti asamblarea pieselor dedt
printr-o seleqie riguroasa dupa forma,
culoare etc.
13. Ce preferati sa jucati In timpul
liber?
a) §ah;
b) bridge.
14. La retribu~i egale, pentru care din
cele doua meserii simtiti mai multa afini-·
tate?
a) inspector comercial;
b) §ef contabil.
15. Va faceti probleme pentru posi-
bilele erori comise de dv.?
a) foarte pu~n;
b) adeseori.
16. Intre aceste doua moduri de a
prezenta istoria, pe care 11 prefera~?
· a) eseurile istorice, care trateaza un
eveniment;
b) operele care trateaza epoci §i tind sa
evidentieze marile curcnte economice,
politice §i sociale.
17, Calatoriile si:nt surse de pHicere
pentru loti, dar fiecare are un mod pro-
priu de a calatori. Ce atitudine adoptati
in general?
a) va documentati inainte pentru a §li ce
veti rizita, unde mergeti etc.;
b) riu cunoa§tep nimic despre tara (locali-
tatea0 pe care o vizitati §i nu cititi carti
.Aedt dupa ce va re!ntoarceti din
calatorie.
18. La probele de limba la ce erati
mai bun?
a) conversatie;
b) traducere.
19. Intr-o scrisoare, Descartes a
declarat: "Am remarcat adeseori ca
lucrurile pe care le-am facut cu inima
U§oara, fara nici o aversiune interioara,
au obiceiul sa ma urmeze, din fericire
pina §i la jocurile de noroc".
a) imparta§i~ opinia lui Descartes?
b) o gasiti exagerata §i putin
''carteziana"?
20. In fata unci scene foarte intere-
sante) 'dar grcu de prinS' cu aparatul de
fotografiat:
a} risca~ sa 'fotogra:fi'lti?
b) renunta~?
21. Trebuie sa Juati un tren i'ntr-o
directie noua..Este necesar sa va infor-
mati. Cum procedati?
a) consultati mersul lrenurilor;
b) prcferati sa obtineti infonna~a de ]a
un funCionar ..competent.
22. Care esle, dupa dv., modul eel
mai bun de a convinge un interlocutor
ce arc alta parere decit dv.?
a) ii repeta~ des un singur argument: fra-
pant;
b) dezvolta~ un rationamenl unde argu-
mentele se lnlantui'e penlru a. antrena
logic 'adeziunea inlerlocutorului.
23. Crcde~ in int~itie?
a) da;
b) nu.
L-:.,__________
2_9___Cum §i cit ginditi?
24. In urma unci imprudente incepe
un incendiu; uleiul .a luat foe in cratita
care era pe aragaz. Care este prima
mi§care pe care o faceti?
a) inchideti aragazul;
b) va repeziti sa stingeti incendiul.
25. Indiferenl de talentul dv., cum a~
proceda daca ati avea: de facut un
desen?
a) desenap in amanuntime, dar cind il
colora~ vede!i d nu este ceea ce doreati
sa fie;
b) nu faceti decit o schita rapida cu
creionul, un singur lucm va intereseaza
- sa-l colora~.
26. Care este parerea dv.?
a) credeti in dragostea la prima vedere;
b) credeti ca adevarata dragoste se
descopera lent.
27. Ce functie ati prefera sa ocupati
daca ati Iuera Ia un ziar9 (Nu tineti
seama de program §i nici de retributie.)
a) §Cful laboratorului foto;
b) corespondent speciaL
28. Edison a dat o definitie geniului:
"1% inspiratie, 99Ci'o transpiratie". Ce va
pare mai important?
a) "inspiratia";
b) "transpiratia".
29. Sint oameni care afirma ca telepa-
tia exista. Altii afirma contrariul. Dupa
parerea dv., exista sau nu?
a) da;
b) nu.
30. cind sfnteti invitat !a o pettecere:
a) §Liti dnd trebuie sa plecati;
b) ramineti dcseori ultimul.
31. Care este distraqia ce va intere-
seaza mai mult?
a) observarea pasarilor;
b) prestidigitatia.
32. Trebuie sa va cumpatati o
ma§ma. Ginditi-va bine: pentru alegerea
unui anumit model ce are mai mare
importanta?
a) caracteristicile tehnice ale ma§inii -
puterea motorului, viteza etc.;
b) infa(i§area exterioara: forma, culoare
etc.
33. Ce preferati sa predomine in bi-
blioteca personala:
a) cartile de literatura (romane, poezii
etc.);
b) opere de refleqie §i eruditie (eseuri
filozofice, car~ de istorie etc.)
34. A. Gide a notat intr-o zi in jur-
nalul sau: ~<"Cunoa§te-te pe tine insuti",
maxima la fel de periculoasa, pe cit de
uritiL Omida care ar §ti ce va deveni
nu ar deveni niciodata fluture». Ce
credeti dcspre aceasta opinie, diferita de
cea a lui Socrate?
a) nu te cuno§ti niciodata suficient;
b) prea mulla introspeqie strica actiunii.
35. Intre aceste doua genuri Iiterare,
care va atrage mai mult? ·
a) romanul politist;
b) poezia.
36. Ati luat decizia unei cumparaturi
importante:
a) aveti tendinta, dupa ee ap cumparat,
sa arializati daca decizia luata a fast
buna sau nu?
b) ceea ce e facut, e bun facut. Pentru
ce sa revii?
3"7. Aveti o carte de informare care
va intereseaza:
a) o cititi de la prima la ultima pagina,
respectind riguros ordinea capitolelor;

22. 30 Psihoteste
~------------------------
b) o frunzariti ~i cititi in primul rind
capitolul care va intereseaza eel ma1
mulL
38. Cu ce aveti mai multa afinitate?
a) cu teorii filozofice;
b) cu studiul fizicii.
39. Desena(i pe o foaie alba primul
lucru care va vine !n minte.
a) ati avut tendintfl sa desenati 0 figudi
geometridi, o rna§ina, un obiect ndnsu-
f1e,tit; . ··
b) ap desenat un person'j, un animal, o
planta, un cer cu nori, ceva poetic, o
figura tara semnificatie precisa.
Dupa ce 'ati raspuns la toate intrebarile, completati tabclul de mai jos !ncer-
cuind litera a sau b, conform raspunsurilor date de dv. Apoi totalizati raspun-
surile pe fiecare coloana in parte.
Intrebare Ras1 uns Intrebare Raspuns
I II I II
1 b a 21 a b
2 b a 22 a b
3 a b 23 b a
4
.,
a b '24 a b
- 5 a b 25 a b
6 a b 26 b a.
7 a b 27 a· b
8 a b 28 b a
9 a b 29 b a
10 b cr ... 30 b a
11 b a 31 a b
12 b a 32 a b
13 I a b 33 b I a
14 b a 34 a .b
15 b a 3S a b
16 a b 36 a b
17 a b 37 a b
18 b a 38 b a
19 b a 39 a b
20 b a Total:
Interpretare
Punctajul obtinut in coloana I arata daca sinteti o persoana care are "spirit
geometric", eel din coloana a II-a da cota "spiritului de finete".
Aveti un "spirit geometic" accentuat daca ati totalizat' ·30 de raspunsuri sau ·
chiar mai multe pe coloana I. "Vedeti ro§u" dnd vi se vorbc§tc de tclepatie, de
farfurii zburatoare sau numai de importan(a intq_itiei. Nu vedeti partea poetica a
lucrurilor, sinteti prea rigid !n viata cotidiana. In schimb, aveti anumite calitati
in-telectuale, cum ar fi clarviziune, spirit de organizare, bun simt, poate chiar
prea mulL Nu trebuie sa pierdeti din vedere ca adevaratul spirit §tiintific trebuie
sa mearga mai departe de bunul simt. ·
L-------'-----3_1___Cum .§i c1t ginditi?
l
J
Aveti "spirit geornetnc" tempyrat dadi. ati lnsumat 25-30 de raspunsuri 'n
coloana I. S1nteti dintre aceia carora le place sa "pipaie" inainte sa creada,
lnteleg orice lucru §i prefera sa-l inconjoare cu mai multa ·observa~e dec!t spon-
taneitate. Dar dv. nu inchideti "poarta fanteziei'' §i ave~, desigur rar, putina
"nebunie''; fara de care, in mod paradoxa!, individul nu este echilibrat.
Daca ati totalizat intre 16 §i 24 de raspunsuri In una sau alta din coloane,
nu va caracterizati printrJun "-spirit de finetc" net, ci - dupa circumstante - vit
comQortati cind lntr-un fel, cind in altul.
In cazul in care aveti lntre 25 §i 30 de raspunsuri pe coloana a II-a, senti..
mentcle au mai mare importanta decit ratiunea. Ave(i un spirit deschis, care va
ajuta sa nu ·cadeti in confuzie §i credulitate. .
Dad! aveti 30 de raspunsuri sau chiar mai multe in coloana a II-a, pentru
dv. conteaza numai intuitia §i experienta subiectiva. Considerati ca talcntul
inlocuie§te munca, iar improvizapa inlocuie§te organizarea. Sinteti delicat, phn de
fantezie §i talent. (P.M.)
Va cunoa§teti
nivelul funcP,onaJ.
al emisferelor cerebrale?
Rezultatul cercetarilor efectuate de profesorul de psihologie Roger Sperry,
pentru care a primit, !n 1981, Premiul Nobel pentru medicina, atesta spe-
cializaren funqionala a emisferelor .cerebrale la om. Cu alte cuvinte, el demon-
strase experimental ca fiecare cmisfera cerebrala este specializata in realizarea
unor anumite functii cognitive: emisfera st!nga raspunde de prelucrarea verbala a
informaiei, iar emisfera dreqpHi de prelucrarea videospatiala. Cercetarile ulte-
rioare ale speciali~lilor. au slabilit ca extrem de rar cele doua emisfere se dez-
volta la fel, ca aproape lntotdeauna ele funqioneaza asimetric, inregistrindu-se o
predominanta emisferica· ~i o preferinta emisferica. Funqiile psihice controlate de
emisfera stinga sint limbajul, scrisul, ra(ionamentul ~i calculul logic, capacitatea
de analiza; emi-sfera dreapta controleaza in prirnul rind lntelegerea nonverbala,
recunoa§terea formelor, a tonului §i intonatiilor, ini:aginatia, intuitia, identificarea
figurilor umane, g!ndirea videospatiala.
Preferin(a penlru activitatile care implica manifestarea funqiilor psihice con-
trolate in special de una din ernisferele cerebrale ne poale indica ce predon'li-
nan~a emisferica avem. Aceasta idee sta la baza testului pe care vi-l propunem,
tradus §i adaptat dupa E.S. Jurikov, A.B. Zolotov, "Cum va apropiati .de ora
desc,:operirilor", Editura .')tiinta, Chi§inau, 1990. Rezolvind testul, veti' cunoa§te
valoarea nivclului funqional al celor doua emisfere §i marimea asimetriei
funqionale a propriului dv. creier tn momentul testarii.

23. 32 Psihoteste
In continuare sint date 50 de enunturi (itemi). Citi~-le cu atentie. Nota~ cu
A enunturile care exprima o insu~ire (o pr6felinta) ce se manifesta constant la
dv.; daca cnuntul exprima o fnsu§ire (o stare) care se manifesta adesea, notati-1
cu B; daca itemul exprima o insu§ire ce se manifesta uneori, notati-1 cu C; cu
D notati enunturile care exprima o insu§ire intilnita foarte rar la dv.; cind itemul
exprima o insu§ire care nu se manifesta niciodata la dv., notati-1 cu E.
.
1. Sint inclinat spre anafiza §i clasifi- 13. Am memolie buna (imi amintesc
carca obiectclor §i fenomenelor. aproape tot ce am invatat).
2. Rationamentele mele au, in general,
un caracter concret.
3. Prefer sa-mi imbogatesc CUUO§tin-
tele prin activitati intelectuale, cum ar fi
lectura unor ca~, audierea unor discuri,
decit prin observa~i §i experiente proptii
(nemijlocite).
4. Imaginatia mea este. plastidi/vie
(gindesc in imagini).
5. Pot anticipa evenimentele bazfndu-
ma, pe cit posibil, pe propria experient<1:
6. Sint istet §.i ingenios.
7.. RCU§CSC sa apreciez suficient de
exact durata evenimentelor.
8. Mcmorez grcu cuvintele (cintece,
versuri, limbi straine).
9. Percep cu U§Urinta cuvintele (aud
bine chiar daca se vorbc§te in §Oapta).
10. Sint un practician (ma orientez
bine !n fata situatiilor concrete §i lc
rezolv cu succes).
11. Nu am ureche muzicala (cint
fals, nu pot reproduce corect melodiile).
12. Sint. receptiv fata de tot ce sc
petrece in jurul meu, in natura sau in
societatc, atit la aspectele generale, cit
§i la detalii.
14. Prefer sa judec §i sa apreciez
ceea ce se intimpla dupa criterii perso-
nale.
15. Reu§esc sa pun fn evidenta (sa
descopar, sa fnteleg) legaturile dintre
obiecte, fenomene sau procese.
16. Reu§eSc sa ma concentrez asupra
lucrului (citit, rezolvare de probleme
etc.) chiar daca in jurul meu este zgo-
mot.
17. Am o voce. ragu§ita, tara rezo-
nanta.
18. In general, mesajul operelor de
arta imi produce o emotie puternidl.
19. In campania eelor egali cu mine
(colegi, prieteni) sfnt primul care
incepe sa vorbeasdL
20.. De obicei fnvat U§Or Ia disci-
plinele umaniste (§i pot chiar sa lc
explic altora).
21. Glndurile mele o iau fnaintea
cuvintelor, incit atunci cind vorbesc
incep sa amestec cuvintele.
22. Pot imita (voci, comportamentul
persoanelor etc.).
23. Prind U§Or ritmurile muz.icalc.
24. S!nt o fire pesimista.
~---------=3...::3___Cum ,§i cit ginditi?
25. Cind cineva sugereaza o idee
noua, am tendinta spontana de a intreba
ce argumentc arc fn sprijinul acelei idei:
I
I
26. Sfnt mereu cu ochii In patni
(vigilent).
27. Sint o fire optimista.
28. Deseori gasesc repede rezolvarea
unci probleme (lntr-un moment .de
inspiratie).
·29. Ma cnerveaza (deranjeaza) ges-
turile/mimica cu care }nii oameni 'J:§i
insotesc vorbirea. ·
30. Se intimpla ca sentimentele
(intuitia) sa-mi arate calea de ie§ire din
situatii dificile (la rezolvarea pro-
blemelor, it1 cautarea unor solutii). ·
31. Am tendinta de a sistematiza
materialul pc care il studiez.
32. Fraze idcntice sau aproa~e
idcntice lmi apar un~ori ca expresta
unci ati tudini amicale, alteori ca o
amenintare.
33. Calculcz bine.
34. Imi esle U§Or sa pronun1 §I s~
· dau. intonatia corecta cuvi'ntelor Ia
invatarea limbilor straine.
35. An1 tendinta de a clasifica toate
lucrurile §i fenoment;le cu care vin tn
contact.
36. Piesele de .t~atru radiofonice sau
povestirile auzite le "vad" sub forma
unor imagini foartc plastice.
37. Nu am memoria chipurilor (a fi-
gurilor) oamenilor.
38. Aud bine anumite sunete, pre-
cum eel produs de spargerea unci sti-
cle, de curgerea apei, de ceasurilc
' mecimice etc. ·
39. Intii aq:ionez, apoi meditez Ia ce .
am facut.
40. Cind privesc un obiect oarecare,
primul lucru pe care il sesizez este
forma obiectului.
4L Am tendinta de a generaliza
experinta acumulata.
42. Retin U§Of melodiile noi. §i pot
sa le reproduc cm·ect.
43. .Abordez cu U§urinta orice
subiecl de discutie.
44., Uit repede ceca ce am inva1at
in tirnpul §Colii.
45. Nu fmi atrag atentia uncle zgo-
mote, precum cele produse de ceasmile
mecanice, elipocitul apei, latratul
ciinilor. -
46. Imi amintesc mirosurile,
sunetele, culorilc Inc~ did cea mai
frageda copilarie.
47. Consider ca sentimentele
(intonatia) fnlr-o discutie sint doar o
piedica, inwortanta este ideea expri--
mata.
48. Chiar in prezenta colegilor, pri-
etenilor, evit sa initiez 0 discutie.
49. Imi este U§Or sa invat algebra.
50. Pot compara mintal forma
obiectelor (sau a partilor componente
ale acestora).

24. 34
Calcularea scorurilor §i interpretarea rezultatelor
Fiecare enunt din test va fi raportat la urmi:itoarea scala de apreciere. Se
acorda: 1
4 puncte aaca ati notat enuntul cu A;
3 puncte daca 1-ati notat cu B;
2 puncte daca ati marcat enuntul cu C;
1 punct daca ati notal enuntul cu D;
0 puncte daca 1-ati notat cu E.
Dupa. ce ati acordat punctajul fiecaruia din cei 50 de i[emi, separat faceti
suma punctclor realizate la enunturile fara sot (1, 3, 5, .·.. 49), totalul
reprezent1nd va-loarea bruta a nivelului functional al emisferci st!ngi, §i a
punctelor realizate la ennnturile cu sot (2, 4, 6, ... 50), totalul acestora
repre'zentind valoarea bruta a nivefului functional al emisferei drepte.
Transformati apoi punctajul brut in procente,, considerind 100%,ca fiind suma
punctajului brut penlru cele doua emisfere. In continuare calculati diferenta (in
procente), scazind din valoarea procentului obtinut pentru emisfera stinga valoarea
procentului obtinut pentru emisfera dreaptiL Rezultatul obtinut poale fi "0",
reprezentind funqionarea simetrica a celor doua emisfere, poate fi un numar
pozitiv, care· arata dominanta emisferei stlngi, sau un numar negativ, care
reprezinta dominanta emisferci drepte. Valoarea acestei dife-rente ne. da marimea
asimetriei functionale a ereierului. Cu dt punctajul brut obtinut pentru fiecare
emisfera sc aprcpie mai mult de 100, cu atit 'nivclul functional al emisferei
respective este mai crescut. '
Daca rezultatul autoevaluikii indica o predominanta ·a emisfei'ei stfngi, con-
cluzia cste di pcntru dumneavoastd activitatile In care puteti obtine celc mai
bune rezultate slnt cele legate de prclucrarea logica a informatiei (calcule,
rezolvarea problemelor de matematica), transmiterea verbala sau in scris a infor-
matiei sau cele cm:e presupdn capacitatea de a argumenta ~i sustine ideile §i
propunerile proprii sau ale altora. Ca profesii sl.nt indicate cele de informatician,
inginer, jurist, profesor de §tiinte exacte.
D(lca rezultatul autoevaluarii indica o predominanta a emisferei drepte, con-
cluzia estc ca penlru dumneavoastra activitatile In care puteti obtine cclc mai
bml'e rezultate slnt cele care presupun perceperea· lumii In intregul ei, o mare
rapiditatc de lntclegere a esentei evenimentelor pe calc intuitiva, rara o analiza
logica consecvcnta a acestora, capacitate de ii1aginatie §i proiec~e videospa.tiali:i.
Dintre profesiile ~ndicate sc.recomanda ccle de profesor de §tiinte umaniste, psi-
holog, actor, scriitor.
Deoatece activitatile profesionale !a acest sfir§it de mileniu solicita tot mai ·
mult atit functiile psihqlogice controlate de emisfera, stlnga; dt §i pc cele contra-
late de emisfera dreapta, fara a !ncalca asimetria funqionala a creierului, noi
putem modifica nivelul functional al emisferelor. Aceasta se poate realiza prin
activitati sustinute de gimnastica intelectuala §i antrenament creativ. (M:.C., D.,S.)
l
I
I
l-----------....:3~5:..___Cum §i ci't ginditi?
Dezlegap. enigmele
Va propunem un joe al mintii §i inteligentei, prin intermediul dl.ruia va
putqi autocunoa§te mai bine. Puteti organiza chiar un concurs: cine rezolva
eel mai tepedc - se intelege, 9i corect - cole zece enigme?
A. Ce trebuie sa plasam in locul
semnului de lntrcbare?
~~rocnLfbl
C___ll OOIL!~
loa l~o
+ o =-Q;!5o
I I OJoo
I:!Joo U ? l
L_~_lL go n_~j ,
Ce numa.r trebuie pus in locul
semnului de intrebare?
C. Ce figura trebuie clesenala in
spatiul ramas liber?
~·@·~
@@]
D. Cu ce numar va gi'ncliti sa
completati cercul?
E
.
'• Care este. corpul gt;ometric ce
urmeaza logic in seria clesenata?
(j@{!)
1 2 3
fjf/ ?
.
4 5 6

25. 36 Psihoteste
F. Ce cifra ar disparea daca s-ar
desena §i eel de-al ~aptelea patrat?
6
2
5
4
1
8
3
7
9 ~
7 1 ITl
~~aLUJ
mm
G. Ce numar lrebuie inscris in
careul ramas liber?
H. Ce cifra trebuie plasala la sud
pe cea de-a palra girueta?
I. Ce numar trebuie inscris in locul
semnului de intrebare?
J. Care cifra trebuie inscrisa in tri-
unghi?
K. Priviti cele patru paJrale din
figur a alaturaUi, construite din 12
bete de chi-bril. Puteti construi doar
trei patrale mutind 4 bete?
Solupi:
K
l..:...·_________
3_7___Cum §i cit gi~diti?
l
A. ln locul semnului de !nlrebare trebuie plasat un dreptunghi, pentru ca
numai astfel se pastreaza echivalenta (dreplunghiul valoreaza 10 punctc, cercul
negru 5, iar cercul alb l punct).
B. in locul semnului de intrebarc trebuie pus numEirul 45, deoarece numereJe
inscrise !n celelalle romburi reprezinta jurnatate din semisuma numerelor din tri-
unghiuri.
C. In spatiul rarnas liber trebuie descnat un cere in interiorul unui pEllrat,
aceasla fiind figura care lipse§te din seria formala din figurile geometrice: cere,
patrat, drcplunghi, inscrise succesiv uncle !n celelalle.
D.. Numarul 2 completeaza ultimul cere: se observa ca !n celelalte cercuri
suma numerelor pe o diagona!a reprezinla dublul sumei numerelor pe cealalla
diagonala.
E. Trebuie desenata o piram.iilii triunghiulara, pentru di numaml fatetelor cor-
purilor geometrice desenate descre§te.
F. Daca s-ar fi descnat §i eel de-al §aptelea patrat, ar fi trebuit sa dispara cifra
3, plasata !n coltul din dreapta sus.
G. In carcul ramas liber trebuie lreclit numarul 38, pentru ca §i in celelalte
cazuri ultimul careu contine dublul dtului numerelor aflate in careul superior §i
mediu (fl4:6)x2=38.
H. Pe cea de-a patra gimeta indidnd sudul trebuie trecut numaml 3, penlm ca
totdeauna N+S=E+V.
I. In locul semnului de !ntrebare trebuie pus numarul 128 (64x2=128).
J. in ttiunghi trebuie !nscrisa Cifra 6, deoarece t1umarul laturilor figurilor dese-
nate adunat cu cifra din ficcare poligon da totdeauna 9. (A.C.)
Va place
...,
sa di "?
me tap.
S!nl momenle In viata noa~tra e!nd ne place sa ammam o aqiune concreta ~i
sa gindim, srt emitern idei, srt lncercam sa lntelegem, momente !n care nu ne
intereseaza sa facem, ci sa ramfnem calmi §i senini pentm a medita, a face pla-
nuri. Pentru unii aceste momente slnt rare, penlru a]kii, in schimb, foarte frecvente.
Unii considera aceste momente ca o pierdere de timp, altii ca o necesitate, o
p!acere sau un lux pe care ~i-1 permit indata ce au posibilitatea, Unor persoane le
place ca in aceste momente sa discute cu alfii, sa-§i dea frlu liber gindurilor in
fata allora. Exista !nsa §i persoane care se jeneaza de o astfel de gfndire liber
exprimatli, preferind s-6 faca fn solitudine. Deci sint oameni carora le place sa
mediteze, intr-un fel sau altul, §i oameni carora nu c le place sa mediteze.
Dumneavoastra carui tip apar(inqi? Va place sa meditati? Raspundeti Ia.
urmatoarele inlrebari §i veti ana.
La fiecare din :lnlrebarile de mai jos !neercuiti varianta de raspuns care, dupa pa-
rerea dv., vi se potrive§te in eca mai mare masura, va caracterizeaza eel mai bine.

26. 38 , Psip9teste
1. Care din unnatoarelc
pare cca mai placum?
actiuni vi se · 6. C:ind cineva nu va raspunde Ia o
intrebare, cum proceda~?
a) sa scriu o scrisoarc
b) sa telefonez unui prieten '
c) sa beau 0 cafea
d) sa. ma due ]a culcare
e) sa ma g!ndesc Ia ceer ce voi face miine
2.. Cumparind un nou frigider, care ar fi
primul lucru pe care 1-ati face?
a) a§ pune in el, la rece, o bautura san
apa minerala
b) a§ citi instrue)iunile de utilizare
c) m-a§ gindi care este eel rnai bun
mijloc de a-1 folosr
d) 1-a§ umple imedial cu cit mai multe
alimente
e) a§ a§tepta §i 1-a§ privi pentru a' ma
obi~nui cu el in casa
3. Care din urmatoarele zile vi se pare
cea mai p!1cuta?
a) luni;
b) marti;
c) vineri;
d) simbata;
e) duminica
4. Ce culoarc v-ar placca
acest moment?
a) verde;
b) albastru;
c) fO§U;
d) galben;
e) violet
sa vedeti in
5. Cc ginduri, sentimente aveti cu
privire !a visele dv.? ·
a) nici unul, pentru ca visez .foarte putin
sau dcloc ·
b) curiozitate, pentru ca a§ vrea sa le
in!elcg mai. bine
c) un pic de tcaina, pcntru d suit ciudate
d) o placerc subtila §i o ·stare de conforl
psihologic
e) o dorinta pulcrnica de a vorbi despre
ele cu cineva
a) incep sa ma enervez
b) incere sa ma gindesc de ce nu-mi
raspunde
c) repel intrebarea, gindindu-ma d nu a
auzit
d) pun alta intrebare
e) sint incurcat §i nu §liu ce sa fac
7. Cind privili pe cineva sau ccva, de
· unde inccpe(i?
a) de jos;
b) de sus;
c) de Ia dreapta;
d) de Ia centm (din mijloc);
e) din stJ:nga
8. Clnd vi sc cere parerea desprc cinc-
va, cc face~?
a) spun cu sinceritate ceca cc' crcd
··b) ma gindesc mai intii Ia motivul pelitm
·care mi sc cere parerea
c) inccrc intotdcauna sa spun numai
lucruri favorabile, pozitivc
d) nu sint niciodata descumpanit
e) trag de limp ~i adesea incerc sa nu
raspund
9. Momcntele care va, plac eel mai mult
sinl celc:
a) de diminea(a
b) de la mijlocul zilei
c) de dupa:amiaza
d) din timpul scrii
e) din timpul nopii
10. Daca telcfonai unui prieten din all1
,localitatc:
a) 1mi place stt-i spun, spontan, c'it mai
multe lucruri
b) caut sa ma pregaicsc cu privirc !a
lucmrilc pc care i le voi spune
c) uit adesea sa-i spun ce aveam de gind
d) prefer sa-l las pe cl sa vorbcasca
c) imi face pEcere d l-am sunat ·?i-1 simt
apropiat
L
I
I
I
I
I
39 Cum §i Cit gi:nditi?
Calcularea §i ·interpretarea re:roltatelor
Intrebarea: a b c d e
1 8 5 2· 0 10
2 2 5 8 0 10
3 2 5 10 8 0
4 8 10 0 5 2
5 0 10 2 8 5
6 0 10 5 2 8
7 5 2 0 10 8
8 5 10 0 2 8
9 8 0 2 5 10
10 5 ' 8 0 2 10
Daca ati obtinut mtre 0 ~i 45 de puncte: sintcti o persoana practica, foarte ·
·putin inclinata ci:tre meditapc. Nu va place accst lucru, dupa cum nu va place
nici sa stati de vorba cu altii despre gi'ndurile dv.
lntre 46 §i 60 de puncte: sintcti capabil sa va oprip .din dnd in cind asupra
propriilor ginduri, dar parca va simtil;.i vinovat de acest lucru: Daca va vin idei
mai complexe, le tincti pcntru dv., va jenati sa lc discutati cu altii. Va sfatuim
sa renunta(i la aceasta aut6cenzura, nu va ru~ina(i sa discutap §i cu altii; ideile
care hva vin slnt un bun excmplu ca sinte(i o pcrsoana inventiva.
Jntre 61 §i 70 de puncte: va place sa alterna(i momentelc de aqiune cu
cclc de mcditatie. Pentru dv. a glndi este o placcrc care vine dupa trcbuinta .de
a aqiona. Atcntic, totu~i: este rosibil sa va vina idei ciudatc care sa va
impiedice sa lucrati. Vii sratuim de accea sa profitati mai mult de momentele In
care puteti gfndi fara a fi presat de vreo aciiune concrcta. Incercati sa gasiti, In
spatelc idcilor care vr.. vin, omul de' profunzimc din dv. care nu a disparuL
Intre 71 §i 80 de puncte: sTntc(i inclinat mai mult spre meditatie dedt spre
aqiune practica, iubiti mai mult teoria §i fantezia. Atunci cfnd trebuie sa
aqionati, o faccti cu mare cfort; clnd ginditi va sin1titi insa mai liber dedt
atunci dnd aqionati. Va rccomandam sa va planificati ell de dt momcntele de
meditatie, pcntru ca altfel s-ar putea intimpla sa o facep numai din, iertati-nc,
lene. AVeti mari posibilitati de a va dezvolta, dar exista riscul de a nu rcu~i
nici _('a ginditi, nici sa aqiona(i. Va p1nde§te frustrarca. .
Intre 81 §i 100 de puncte: sinteti !nclinat sprc meditatic. V-ati obi~nuit sa
acordai intlietate ret1cqiei §i placcdi de a discuta ideile ~i fanteziile dv. §i cu
ceilalti. Avcti ceea ce se nume§te o atitudinc filozofica de baza. Va recomandam
sa acordati atentie lucrului, activitatli dv. profesionale, pcnt:ru ca daca exista 0
contradiqic !ntre accasta §i tendinta spre reflcqie puteti avea dificultati,
dezadaptari. · ·· . .
Daca, in schimb, avcti o activitatc §i o situatie care facilitcaza atitudinea dv.
speculativa, va vedem tot mai implicat in aceasta din unna. (J.S., F.S.)