cultura de cires

1. CULTURA CIREŞULUI
Cerasus avium L. Monch,
Fam. Rosaceae
Subfam. Prunoideae

2. Importanţa speciei
 sunt primele fructe proaspete ale anului
 asigură venituri importante
 se consumă: în stare proaspătă
şi prelucrate: siropuri,
compoturi,
gemuri,
dulceţuri,
băuturi alcoolice,
produse de cofetărie,
patiserie etc.
 e o specie relativ precoce (5-6 ani de la plantare),
 are o tehnologie relativ simplă,
 produce mult şi constant.
 se poate cultiva masiv, pe aliniamente sau izolat,
(până la peste 800 m altitudine)
 decorativ în parcuri
 lemnul e apreciat în industria mobilei
 pedunculul fructelor =>ceaiuri => boli renale
soiurile cu fructe de tip
“bigarreau”, de culoare
roşie-strălucitoare sau
bicolore, cu peduncul gros,
verde, rezistente la crăpare,
transport şi depozitare
temporară, cu masa de peste
7-8 g

4.  cireşele depăşesc toate speciile pomicole în ceea ce priveşte conţinutul
mediu în zahăr total (glucoză, levuloză, zaharoză), iar ca aciditate şi alte
componente ocupă o poziţie intermediară
 compoziţia chimică:
s.u. 10,79-24,70%
glucide 7,7-16,8%,
aciditate totală 0,49-1,36%
substanţe tanoide 0,6-1,3%,
substanţe pectice 0,06-0,36 %,
substanţe proteice 0,56-1,63%,
substanţe minerale 0,19-0,62%
vit. C 6,51 mg %
vit. A 0,5 mg %
vit. B1 0,05 mg %,
vit. E 2,24 mg %;
Ca 10,0 mg %
K 170,0 mg %,
P 20,0 mg %
Fe 0,5 mg %.
 aport energetic: 60kcal/100g
Importanţa nutritivă a fructelor:

5. Originea şi atestarea documentară a speciilor de cireş
 Cerasus avium L. (2n =2x=16) => zona cuprinsă între M. Neagră şi M. Caspică,
de unde s-a răspândit în Europa şi Asia.
• în stare sălbatică: Iran, China, Rusia, Asia Mică, Asia Centrală, Africa de Nord,
sudul şi estul Europei.
• după Olden, 1967; Watims, 1976 => zona de origine => în Asia Centrală
• după Vavilov (1959) => zonele înalte ale Orientului Apropiat.
• Hedrick (1915) şi Kolesnikov (1959) => varietatea italică a cireşului => în Europa,
Asia şi Africa de
Nord
• se apreciază că cireşele erau folosite în alimentaţia omului cu cca 4000-6000î.Hr.
• cireşul era cultivat cu aproximativ 2500 de ani în urmă.
• Teofrast relatează despre această specie cu 400 de ani î.Hr.
• Plinius (23-79 d.Hr.): în “Historia naturalis” descrie 10 soiuri: Juniana, Duriana ,
Juliana,
Tricolor etc.

6. • cireşul se cultivă între paralelele de 40-60° latitudine nordică, dar izolat se
întâlneşte pe toate continentele.
Producţii şi suprafeţe cultivate la nivel mondial
Continentul 1997 2007
TOTAL d.c. 1.616.006 2083110
Europa 740.422 795388
Asia 618.034 874376
America 209.100 389289
Oceania 9.000 11630
Africa 7.497 12427
(Source: FAOSTAT nov. 2007)
• pânã în 1997 65% din productia
mondialã se realiza în Europa.
• în prezent Asia detine primul loc

7. Principalele ţări producătoare de cireşe:
Aria geografică
Suprafaţa
(ha)
Producţia
(t)
2000 2007 2000 2007
Total mondial 345764 374911 1901322 2083110
Iran 25244 34000 216313 225000
SUA 24869 33050 185070 310700
Turcia 21300 34300 230000 398141
Germania 33000 5443 169700 34452
Italia 26958 29713 145672 145126
Spania 28777 32921 112900 72600
Rusia 25000 27000 85000 100000
Siria 11000 13500 56285 75064
Romania 10446 7688 73600 65163
Liban 7596 8109 45400 30000
(Source: FAOSTAT nov.2007)

8. Producţia de cireşe
în România:
Judeţul 1991 2006
TOTAL d.c. 49.600 104800
Vaslui 3.506 14554
Iaşi 5.199 12922
Vrancea 4.653 5806
Neamţ 3.211 5359
Galaţi 1.854 5225
Botoşani 6.876 4337
Bacău 3.144 4205
Mehedinţi 3565
Dolj 3199
Buzău 2714
Bistriţa
Năsăud
2385
Timiş 2001
Caraş-Severin 1951
Constanţa 1776
Arad 4.022 1580
Sursa: Anuar statistic 2007

9. Particularităţi biologice şi ecologice
Specii care au contribuit la formarea soiurilor:
Prunus avium L.
P.a. var. silvestris Kirschl. => pt. soiuri timpurii cu fructe mici negre, amărui
P.a. var. duracina L. => pt. soiuri cu fructe mari, pulpa tare, cu matur. târzie
P.a. var. iuliana L., cu formele nigricans Ehrh.
varia Ehrh
salicifolia Hort.
plena Kirdrn
Alte specii înrudite cu cireşul sunt:
Prunus cerasus L. (vişinul 2n = 32)
P. cantabrigiensis (2n = 32)
P. cerasoides (2n = 16)
P. crassipes (2n = 16)
P.mahaleb (2n = 16)
P. seratina (2n =16)
P.tomentosa (2n = 16)
P. besseyi (2n=16)
P.japonica etc.

10. Obiective principale şi metode în ameliorarea cireşului
A. Pentru soiurile destinate consumului în stare proaspătă:
- autofertilitatea, în scopul diminuării importanţei polenizatorilor;
-fructe mari, cu pulpa fermă, sâmbure mic, indice refractometric ridicat,
- fruct rezistent la manipulare şi conservare îndelungată;
- fructe rezistente la crăpare;
- pomi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor;
- pomi rezistenţi la gerurile din primăvară,
- înflorire târzie, precoci, productivi şi uşor de recoltat;
- lărgirea perioadei de maturare şi consum;
- port compact, formaţii fructifere “spur”;
- afinitate la altoire cu portaltoii pitici.
B. Pentru soiurile destinate industrializării:
- detaşarea uşoară a fructului de peduncul în vederea recoltării mecanizate;
- autofertilitate, productivitate mare, rezistenţă la factorii de stress;
- fermitatea fructului, forma sferică, rezistenţă la brunificare;
- sâmbure mic, neaderent.
C. Pentru portaltoi:
- capacitate de reducere a vigorii pomului;
- compatibilitate cu toate soiurile;
- adaptare bună la diferite condiţii de sol (calcaroase, argiloase, asfixiante) şi climă;
- uşurinţă la înmulţire, cu deosebire vegetativă;
- ancorare bună în sol şi lipsa drajonatului.
Metode de ameliorare: hibridarea intraspecifică,
hibridarea interspecifică (mai ales pentru portaltoi)
mutageneza (raze X şi Y).

11. Portaltoii cireşului
pe plan mondial
Origine geografic-genetică
A.-Portaltoi generativi Seminceri de cireş (Prunus avium L.)
1. Huttner 170 x 53
Creat în Germania prin hibridare a două clone ale soiului “Limburger
Vogelkirsche”
2. KW 101 Creat în Elveţia prin polenizarea liberă a soiului “Krakauer”
3. Limburger Vogelkirsche
Selecţie dintr-o populaţie locală din Munţii Hartz, larg răspândită în
Limbur - Belgia
4. Fercahum - Pontavium Creat la INRA, Bordeaux - Franţa
5. Fercaden - Pantaris Creat la INRA, Bordeaux - Franţa
6. Mazzard N.Y. - 507
Selecţie dintr-o populaţie locală din Munţii Hartz, omologată la Geneva,
New York
7. Mazzard 3, 4, 5 Selecţii larg răspândite în Ungaria
8. Mazzard P Selecţie din sud-estul Poloniei
9. Drogan P.N.
Seminceri selecţionaţi din polenizarea liberă a soiului “Drogan”, în
Bulgaria
10. Napoleon P.N. Creat în Bulgaria din polenizarea liberă a soiului “Bigarreau Napoleon”
Seminceri de Mahaleb (Prunus mahaleb L.)
1. Alpruma Selecţie dintr-o populaţie din estul Germaniei
2. CT 500, CT 2753 Selecţii din Ungaria
3. Mahaleb 900, 4 Selecţii din SUA, Prosser Washington, respectiv Lansing, Michigan
4. Mahaleb 24 Selecţie din Ungaria
5. Huttners Heimann 10 Selecţie din vestul Germaniei
6. Pontaleb - Ferci Selecţie din Franţa

12. B. Portaltoi vegetativi de cireş (Prunus avium L.)
1. Charger (F 4/13)
Creat în Anglia, la East Malling
Se înmulţeşte prin marcote, foarte productiv
2. F 12 – 1
Creat în Anglia, la East Malling
Se înmulţeşte prin marcote
Mahaleb(Prunus mahaleb L.)
1. Dunabogdany Creat în Ungaria. Se înmulţeşte prin butaşi
2. SL 64
Creat la INRA Grande-Ferrade, Franţa
Se înmulţeşte prin butaşi
3. S 141 Selecţionat în Louisiana, SUA
Vişin (Prunus cerasus L.)
1. CAB 6P, 11E Creaţi în Italia. Se înmulţesc prin butaşi
2. Tabel Edabriz
Creat la INRA - CTIFL, Franţa.
Se înmulţeşte prin butaşi
3. Ujfehertoi furtos Creat în Ungaria

13. Specii şi hibrizi interspecifici
1. Colt Creat la East Malling, Anglia (P. avium x P. pseudocerasus)
2. Camil Creat la Gembloux, Belgia (P. canescens - clonă)
3. Damil Creat la Gembloux, Belgia (P. dawckensis - clonă)
4. Inmil Creat la Gembloux, Belgia (P. incisa x P. serullata)
5. VP - 1 Creat la Orlov, Rusia (P. cerasus x P. maackii)
6. HL 84 Creat la Holovousy, Cehia (P. avium x P. cerasus)
7. Maxma Delbard 14,97 Creaţi în Franţa (P. mahaleb x P. avium)
8. Weihroot 53, 154, 158 Creaţi în Germania (P. cerasus x P. avium)
9. Gi - Sel - A1 Creat la Gissen, Germania (P. fructicosa x P. canescens)
10. Gi - Sel - A5 Creat la Gissen, Germania (P. cerasus x P. canescens)
11. Gi - Sel - A10 Creat la Ginssen, Germania (P. fructicosa x P. cerasus)
12. Gatenbazakura Creat în Japonia (P. incisa x P. sp.)
13. Taizanfukura Creat în Japonia (Prunus x miyoshii)
14. Vakakinosakura Creat în Japonia (P. jamasakura)
15. Aobazakura Creat în Japonia (P. lannesiana)
16. Zaominezakura Creat în Japonia (P. nipponica)
17.Yamazakura Creat în Japonia (P. nipponica)
18. Myrono Creat în Grecia (P. cerasifera)
19. Adara Creat în Spania (P. cerasifera)

14. Gisel A 5

15. Portaltoii cireşului utilizaţi în România:
 Cireşul sălbatic (Prunus avium L., var. silvestris)
- bună afinitate cu toate soiurile de cireş şi cu unele soiuri de vişin.
- se recomandă pentru zone cu precipitaţii > 500 mm/an
- rezistent la putregaiuri şi Agrobacterium tumefaciens
- imprimă o vigoare mare şi neuniformă soiurilor altoite
- întârzie intrarea pe rod.
- se foloseşte în pepiniere în proporţie de cca 30 %.
 Cireşul franc (Prunus avium L.)
= puieţi din soiurile Bigarreau Dönissen,
Hedelfinger, Boambe de Cotnari şi alte
soiuri cu maturare târzie şi vigoare mare;
- se altoiesc uşor
- se recomandă pentru aceleaşi zone ca
şi cireşul sălbatic.
- imprimă vigoare mare şi neuniformitate
soiurilor altoite.
- se foloseşte în proporţie de cca 40%.

16.  Mahalebul (Prunus mahaleb L.)
- afinitate bună cu majoritatea soiurilor de cireş
- e rezistent la păduchii de frunze şi Coccomyces hiemalis
-se recomandă pentru zonele cu precipitaţii < 600 mm/an
(sensibil la asfixia radiculară)
- e rezistent la cancerul bacterian
- valorifică bine terenurile uscate, calcaroase, cu procent mare de schelet.
- imprimă o înflorire şi maturare a fructelor mai timpurie cu 6-8 zile pentru acelaşi
soi, comparativ cu pomii altoiţi pe cireş sălbatic, şi o vigoare mai redusă a pomilor
(cu ~20 %)
- se foloseşte în proporţie de cca 10 %, datorită colectării mai dificile a sâmburilor
şi a unui procent mai slab de răsărire, comparativ cu cireşul.

17. Vişinul franc (Prunus cerasus L.)
• puieţii din populaţii locale cu maturare târzie sau soiuri ca Schattemorelle,
Dropia, Mocăneşti 16.
• se folosesc în mică măsură ca portaltoi pentru soiurile de cireş, în special
pentru solurile grele, reci şi umede.
• imprimă o vigoare mai mică de creştere, precocitate de rodire şi longevitate
redusă pomilor.
• are o pondere de cca 5 %.

18.  IPC 1
- portaltoi vegetativ cu origine interspecifică, creat la ICPP Piteşti-Mărăcineni.
- se înmulţeşte prin butăşire în verde sau marcotaj
- are o bună înrădăcinare.
- se altoieşte uşor
- imprimă soiurilor o vigoare medie şi uniformă
- compatibil cu majoritatea soiurilor de cireş şi vişin
- e rezistent la Ascospora sp. şi cancerul bacterian.
- se recomandă pentru solurile grele, cu regim aerohidric deficitar
- deţine o pondere de cca 5 %.
 C 12
- portaltoi vegetativ creat la SCPP Dolj prin selecţie clonală individuală dintr-o
populaţie locală de cireş.
- se înmulţeşte prin marcotaj orizontal
- are o bună înrădăcinare.
- se altoieşte uşor şi este compatibil cu majoritatea soiurilor de cireş;
- imprimă altoiului o vigoare medie şi uniformă de creştere.
- se recomandă să fie folosit în aceleaşi zone şi condiţii ca şi cireşul sălbatic
- are o pondere în producţie de cca 10 %.

19. Particularităţi de creştere şi fructificare ale cireşului
Sistemul radicular
- Diferă în functie de portaltoiul folosit şi de sol:
1. PAT cireş sălbatic sau franc => sistemul radicular se află între 20-50 cm
adâncime (unele până la 3-4 m)
2. PAT vegetativ sau vişin => sistem radicular mai puţin dezvoltat şi mai
puţin extins, de 15-40 cm adâncime.
În ambele situaţii, raza sistemului radicular = 1,5-3 x proiecţia coroanei.
1. pe solurile fertile şi echilibrate hidric => sist. radicular puternic ramificat, cu L<
2. pe soluri sărace => L. >, ramificare mai slabă
Creşterea intensă a rădăcinilor are loc în două valuri:
I primăvara, în aprilie-mai
II toamna, înaintea căderii frunzelor.

20. Partea epigee.
- trunchiul: este de regulă drept,
scoarţa prezintă un ritidom
concentric, foarte rezistent, care
adesea împiedică creşterea în
grosime a trunchiului.

21. Coroana
- în tinereţe e piramidală
- la maturitate invers piramidală. -
- capacitatea de ramificare slabă,
rezultând coroane rare, bine
luminate şi cu o vădită tendinţă
de etajare.
- axul principal al tulpinii şi
ramurile de schelet se îngroaşă
mult şi se degarnisesc spre bază,
iar după 10-15 ani formaţiunile de
fructificare migrează către
exteriorul coroanei.

22. Ramurile de rod la cireş:
- se formează din muguri axilari sau terminali vegetativi.
Ramura mijlocie şi evoluţia ei (1a; 1b);
ramura lungă şi evoluţia ei (2a; 2b);
ramura pleată de un an (3a) şi evoluţia ei în anii următori (3b);
pintenul (4a) şi evoluţia lui tot în pinten (4b)sau în buchet de mai (5a);
buchet de mai simplu (5b) şi alungit (5c).

23. buchet de mai
Ramura mijlocie

24. Tipuri de fructificare:
1. soiuri de tip spur : fructifică numai pe buchete de mai
cillegia Ferrovia

25. 2. soiuri de tip standard
- rodesc pe ramuri mijlocii, ramuri lungi şi buchete de mai
a.-soiuri cu fructificare predominantă pe buchete de mai
Germersdorf

26. b.-soiuri cu fructificare predominantă pe ramuri mijlocii
Hedelfinger
c.-soiuri care rodesc pe ramuri plete: Ramon Oliva.

27. (Italia, 2009)

28. Vârsta intrării pe rod a soiurilor e corelată cu formarea ramurilor de rod:
- precoce – începând cu anul II de la plantare: Van;
- semiprecoce – fructifică în anul III de la plantare: Negre de Bistriţa, Iva etc.;
- semitardive – fructifică începând cu anul IV de la plantare : Bigarreau Donissen
-tardive – fructifică începând cu anul V: Germersdorf, Daria, Bigarreau Moreau
Diferenţierea mugurilor floriferi
- în sudul ţării: la sfârşitul lunii iunie
- în nord ţării: la începutul lunii iulie.

29. Ciclul anual
- porneşte în vegetaţie şi înfloreşte timpuriu (cu piersicul, cu unele soiuri de vişin şi prun)
- Înfloritul se suprapune parţial la toate soiurile (e favorizată polenizarea încrucişată)
- Polenizarea este entomofilă, iar majoritatea soiurilor sunt autosterile, cu unele excepţii
(Stella, Stella Compact, Maria , autofertile) şi au nevoie de polenizatori.
- Frecvent apare şi fenomenul de intersterilitate între soiuri.

30. Soiul de polenizat Soiuri bune polenizatoare
Rivian Stella, Scorospelka, Bigarreau Moreau, Boambe de Cotnari
Scorospelka Stella, Roşii de Bistriţa, Van
B. Burlat Stella, Van
Roşii de Bistriţa Negre de Bistriţa, Bigarreau Burlat
Negre de Bistriţa Roşii de Bistriţa, Ulster, Van, Pietroase Donissen
Izverna Stella, Cerna
Cerna Compact Lambert, Stella
Severin Van, Stella, Boambe de Cotnari
Jubileu-30 Negre de Bistriţa, Van, Boambe de Cotnari
Van Germersdorf, Stella, Jubileu-30, B. de Cotnari, Ulster
Silva Amara, Bigarreau Moreau
Bing Van, Germersdorf, Armonia, Boambe de Cotnari, Negre de Bistriţa
Sam Germersdorf, Hedelfinger, Pietroase Donissen, Rubin
Stella Van, Boambe de Cotnari, Armonia, Lambert
Compact Stella Van, Boambe de Cotnari, Armonia, Lambert
Boambe de Cotnari Germersdorf, Van, Stella, Jubileu-30, Rubin
Daria Germersdorf, Boambe de Cotnari, Bing, Pietroase Donissen
Germersdorf Boambe de Cotnari, Bing, Rubin, Hedelfinger, P. Donissen
Hedelfinger Germersdorf, B. de Cotnari, Pietroase Donissen, Armonia
Pietroase Donissen Hedelfinger, Germersdorf, Boambe de Cotnari, Rubin
Polenizatorii soiurilor de cireş din sortimentul actual

31. - când 25-30 % din florile unui pom sunt fecundate se obţine o producţie normală.
- fructele legate au trei valuri de cădere fiziologică (primele 2 sunt mai importante)
- de la înflorire la maturarea fructelor sunt necesare 35-38 zile pentru soiurile
timpurii şi 60-65 zile pentru cele târzii.
Potenţialul productiv: 7-11 t/ha
Durata de viaţă a pomilor:
- altoit pe cireş sălbatec sau franc: 35-40 ani
- altoit pe mahaleb: 25-30 ani.

32. Factori care influenţează diferenţierea, repartiţia şi calitatea rodului:
1. Factorul varietal – soiul influenţ. numărul, poziţia şi calitatea mugurilor de rod.
2. Vârsta şi vigoarea pomilor influenţ. dezv. ramurilor de rod
3. Înclinarea ramurilor – orizontală sau oblică – favorizează fructificarea.
4. Foliajul - bogat cu frunze mai mari stimulează diferenţierea şi creşt. fructelor.
5. Portaltoiul - modifică parametrii de creştere, ramificare, precocitate de rodire,
diferenţiere florală, distribuţia mugurilor şi calitatea fructelor la acelaşi soi.
6. Rezervele stocate - influenţează în prima parte a perioadei de vegetaţie
procesele de creştere şi fructificare.
7. Gradul de interceptare a energiei solare - influenţează direct şi pozitiv
intensitatea fotosintezei şi inducţia florală.

33. Cerinţele cireşului faţă de factorii ecologici
 Cerinţele faţă de lumină:
• Cireşul este o specie heliofilă
• Producţia de fructe este determinată de gradul de pătrundere a luminii în interiorul
coroanei pomilor şi crearea pe această cale a unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare
a ramurilor fructifere şi a mugurilor florali situaţi în această zonă
• necesită: 2100-2300 ore de strălucire a soarelui/an
• Indicele foliar: 0,5-2,6
 Cerinţele faţă de temperatură
• temperatura = factor limitativ
• tma : 9-10,5̊C
• t̊medie a lunii mai: +13…+14̊C ( pt. soiurile timpurii 14-16̊C)
• Limitele rezistenţei la ger:ale cireşului sunt mai scăzute decât ale vişinului şi prunului
=> mugurii de rod : –24 ̊C
=> lemn: –30 ̊C
=> mugurii floriferi în stadiul de butoni florali: -3,9 ̊C
=> florile deschise: –2,2 ̊C.
=> rădăcini: –11 şi –13̊C (pt mahaleb–14…-18̊C)
• foarte sensibil este pistilul şi ovarul recent fecundat
• nu suportă temperaturile ridicate şi arşiţa din timpul verii.
•pt. maturarea fructelor: Σta= 470-670 ̊C la soiurile timpurii de la înflorit
Σta= 1100-1150 ̊C la soiurile cu maturare târzie
• necesarul de frig: 1000 ...1700 ore
• pragul biologic: 9 ̊C

34.  Cerinţele faţă de apă
• pretenţii moderate (ridicate în luna aprilie şi în perioada creşterii intense a
lăstarilor şi fructelor )
• precipitaţii ~ 700 mm/an
• coeficientul de transpiraţie: 2500....3501
• reuşeşte în zonele de stepă şi silvostepă => altoit pe mahaleb => <550 mm.
• nu suportă perioadele lungi de secetă (impune irigaţia culturii)
• nu suportă excesul prelungit de umiditate în sol (! altoit pe mahaleb)
• limita de rezistenţă la asfixia radiculară:
Prunus avium
Prunus mahaleb: 70-75 zile
• UR a aerului:`~75% (>60-65% în perioada martie-august)
• Af <1,5-2 m pentru zonele cu mai puţin de 600 mm
2,5-5 m în zone cu peste 600 mm precipitaţii
câteva zile în perioada de vegetaţie,
95-100 zile în timpul repausului vegetativ

35. Cerinţele faţă de condiţiile edafice
• pretenţii relativ mari faţă de sol
• cele mai favorabile fiind sol. mijlocii sau uşoare, NL, NAg, permeabile, profunde.
• nu suportă terenurile argiloase, grele,umede şi reci.
• adâncimea profilului de sol = 100 cm;
• textura: argilă=15-25%,
• praf=15-20%,
• permeabilitatea=2-3 mm/oră;
• reacţia solului (pH) =5,5-7,2;
• conţinutul în Na sch. <12%;
• humus = 160-200 t/ha;
• indicele de N = 4-5;
• Ca activ: < 6 % pentru portaltoiul mahaleb
3-4% pentru ceilalţi portaltoi.
Cireşul este o specie la care se menaifestă cu destulă pregnanţă fenomenul de
“oboseală biologică a solului” atât la plantarea cireşului după cireş, cât şi la
plantarea după piersic. De aceea, în această situaţie se vor lua măsurile deja
cunoscute.

36. Cerinţele faţă de aer
- nu suportă excesul de apă şi slabă aeraţie a solului,
- este o specie cu o pronunţată sensibilitate faţă de agenţi cu efect toxic din aer, în
special la nivelul frunzelor, datorită probabil vulnerabilităţii sporite a cuticulei.
- vânturile puternice sunt defavorabile
- curentii de aer => au un efect benefic deoarece împrăştie aerul îngheţat, usucă
fructele şi frunzişul după ploaie, micşorează efectul dăunător al arşiţelor,
primenesc aerul în coroana pomilor

37. Zonarea şi microzonarea culturii cireşului în România
Zona I – de maximă favorabilitate;
Zona II – de mare favorabilitate;
Zona III - de favorabilitate bună;
Zona IV – de favorabilitate medie;
Zona V – de favorabilitate medie
Zona VI – de favorabilitate submedie;
Zona VII – de favorabilitate naturală redusă;
Zona VIII – puţin favorabilă.
Zona I –cu altitudine între 500-900 m;
Zona a II-a – cu altitudine între 300-500 m;
Zona a III-a – cu altitudine sub 300 m.

38. Specificul înfiinţării şi întreţinerii plantaţiilor
Sisteme de plantaţii:
- extensiv (clasic) cu până la 350 pomi/ha;
- semiintensiv cu 350-500 pomi/ha;
- intensiv cu 500-1250 pomi/ha.
Distanţe de plantare: 6x5 m; 5x5 m; 5x4 m şi 5x3 m.
Forme de coroană:
• pt. soiurile cu creştere globuloasă şi vigoare slabă a axului => formele de vas
Pietroase Donissen
Timpurii de Bistriţa
Cerna
• pentru formele cu dominanţă a axului
=> formele piramidale
Germersdorf
Van
Bing
Stella
Boambe de Cotnari
•pt. soiurile de vigoare mică şi mijlocie => formele aplatizate, fusiforme etc.

40. Dwarf Cherry Trees In Bloom

41. Pomi altoiti pe GiselA

43. Tăierile de producţie
• sunt mai reduse ca volum decât la celelalte specii pomicole
• lungimea optimă a creşterilor anuale să fie de 35-60 cm, lipsa acestor creşteri
sau creşteri foarte mici indică necesitatea unor tăieri mai severe.
• rap. formaţiunile florifere/ vegetative => 1:3
=> 1:5-6 = producţie foarte mică
=> 1:1= producţie excesivă dar inferioară
calitativ.
• ramurile fructifere sunt purtătoare de rod încă din anul în care iau naştere =>
fructificarea pe o ramură nouă de semischelet în al doilea sau al treilea an de la
formarea sa.
• fructificarea anuală => asigurată de creşterile noi => formate din mugurii
vegetativi
• => rodirea anuală => condiţionată de alungirea în fiecare perd. de veg. a ram.
fructifere, cu + de apariţia altor ramuri fructifere tipice.
• fructificarea are loc pe toate prelungirile anuale ale ramurilor de semischelet
• regenerarea formaţiunilor de rod: se pe ramurile de semischelet, pe prelungirile
lor şi pe ramificaţiile laterale.
•

44. Tăierile de fructificare
 În perd de tinereţe a pomilor
=> foarte reduse sau chiar pot lipsi
=> se scurteaza cu1/3-2/3 a prelungirilor anuale a semischeletului,
=> la soiul Ramon Oliva => operaţii în verde pentru ramificarea lăstarilor.
=> Scurtaţi la 25-30 cm
=> la soiurile de tip spur: => tăierile sunt mai intense în primii ani, pentru formarea
structurii de bază a coroanei, ulterior intensitatea tăierilor se diminuează mult.
în plină rodire => tăieri de reducţie (în lemn de 4-5 ani) al ram.de schelet
+ eliminarea ramurilor debile, uscate sau cu poziţie nefavor.
la soiurile ce rodesc pe ram. plete (Ramon Oliva):
se înlătură: o mare parte din prelungirile şarpantelor
+ o mare parte a ramurilor de semischelet
+ pletele degarnisite
+ ramurile care au pinteni epuizaţi.
ramurile anuale care se formează pe şarpante şi subşarpante nu se scurtează
dacă au sub 25 cm lungime şi sunt în număr redus.

45. Tăierile “în verde”
- perioada: înainte/după recoltarea fructelor.
- tăierea în verde după recoltarea fructelor dă rezultate bune.
•se suprimă lăstarii debili şi prea deşi
• se scurtează unele ramuri îmbătrânite (de peste 5-6 ani)
• se înlătură lăstarii care tind să diminueze spaţiul liber
dintre rânduri sau să ridice talia pomilor

46. Tăierile se pot face şi mecanizat => + intervenţii manuale în verde.
Pruning From A Machine

47. Întreţinerea solului
Pe terenurile cu panta de peste 8 % (unde apare pericolul eroziunii)
-se face înierbarea intervalelor dintre rânduri
- pe rând solul se întreţine lucrat
- pe intervalele înierbate se fac cosiri repetate (iarba rezultată se va lăsa ca mulci)
- după fiecare cosire se va aplica o doză suplimentară de îngrăşăminte cu azot pe
zona înţelenită.

48. ogorul lucrat

49. Fertilizarea plantaţiilor
-fertilizare anuală sunt:
N2 120 kg/ha administrat în trei reprize:
1/3 toamna
1/3 înainte de pornirea în vegetaţie
1/3 în perioada creşterii intensive a lăstarilor
P 120 kg/ha
K 80 kg/ha
- pe terenurile înţelenite, dozele de îngrăşăminte se vor mări şi se va
administra gunoi de grajd 40 t/ha la 2-3 ani şi anual 240 kg/ha azot, 120 kg/ha
fosfor şi 120 kg/ha potasiu.
- pt. a stimula legarea fructelor => îngrăşăminte foliare cu bor
( se obtin sporuri de producţie de 26-63 %)

50. Irigarea plantaţiilor

51. Applying the Dormant Spray
The first spray of the season is applied when the buds
start to show Green color.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor:
Principalele boli:
-pătarea inelară
- pătarea ruginie
- răsucirea frunzelor
- nanismul cireşelor
- compactarea cireşului
-ulceraţia bacteriană
- cancerul pomilor
-antracnoza frunzelor
- răsucirea frunzelor
- ciuruirea frunzelor
- putrezirea şi mumificarea
fructelor
- băşicarea frunzelor
- pătarea roşie a frunzelor
- rapănul cireşului

52. Principalii dăunători
- nematozi
- paianjeni bruni şi roşii
- păduchele din San Jose
- păduchele negru (Myzus cerasi)
- musca sau viermele cireşelor
(Rhagoletis cerasi),
- viespea frunzelor de cireş
(Caliroua limacina)
- omida stejarului (Lymantria dispar)
- omida păroasă a dudului
(Hyphantria cunea)
- gândacul păros (Epicomites hirta)
- gărgăriţa cireşului (Rhychites
cupreus)
- cotarii (Operopthera brumata şi
Hibernia defoliaria)
- sfredelitorii tulpinilor şi a ramurilor
(Cosus cosus şi Zeuzera pyrina)
- carii (Capnodis tenebrioides şi
Scorylus rugulosus)
- molia florilor (Agkyrestia pruniella)
- minatoarele

53. Fenofaza Boli şi dăunători de combătut Pesticide folosite Observaţii
Repaus
vegetativ
-păduchele din San José şi alţi
păduchi ţestoşi; -ouă hibernante de
afide (Myzus cerasi); -ouă
hibernante de acarieni (Bryobia
rubrioculus şi P. ulmi); -forme de
rezistenţă la majoritatea bolilor
Oleoecalux 3 CE (1,5%)
Oleocarbetox 37 CE (3%)
Se asigură o îmbăiere a
pomului.
Temp. > 4-5OC.
Măsuri de igienă culturală
şi agrotehnice.
Dezmugurit
-monilioze (Monilinia laxa şi M.
fructigena); -ciuruirea micotică
(Stigmina carpophilla)
- ulceraţia şi ciuruirea bacteriană
(Pseudomonas spp.); -antracnoză
Turdacupral 50 PU (0,3%)
Zeamă bordeleză (1%)
Buton alb
-monilioze
-ciuruirea micotică
-ulceraţia şi ciuruirea bacteriană
-antracnoză
Cuprozis 50 PU (0,3%)
Turdacupral 50 PU (0,3%)
Începutul
scuturării
petalelor
-monilioze
-antracnoză
-ciuruirea micotică şi bacteriană
Sumilex 50 WP (0,1%);
Ronilan 50 WP (0,1%);
Rovral 50 WP (0,1%);
Tratament obligatoriu.
-afide, acarieni, gărgăriţele
fructelor, omizi defoliatoare, etc.
Cascade 5 EC (0,05%);
Talstar 10 CE (0,01%);
Fructul cu
Ø 0,5 cm
-antracnoză
-ciuruirea frunzelor
-monilioze
Derosal 50 WP (0,07%);
Merpan 50 WP (0,2%);
Saprol 19 EC (0,125%)
La avertizare
-afide; -insecte defoliatoare,
minatoare etc.
Sumialpha 2,5 CE (0,015%);
Diazol 60 EC (0,15%)
PED = 10% lăstari infestaţi

54. Fructul cu
Ø 1 cm
(la avertizare)
-monilioze
-antracnoză
-ciuruirea frunzelor
Sumilex 50 PU (0,1%);
Ronilan 50 WP (0,07%)
Topsin M 70 (0,1%)
Cu respectarea
timpului
de pauză
-musca cireşelor Rhagoletis
cerasi); -afide – PED =
10%, lăstari infestaţi; -
insecte minatoare,
defoliatoare
Decis 2,5 EC (0,03%);
Sumicidin 20 EC (0,02%)
Ekalux S (0,075%)
După recoltat
(la avertizare)
-monilioze
-ciuruirea bacteriană şi
micotică etc.
Dithane M 45 (0,2%);
Merpan 50 WP (0,2%);
Saprol 19 EC (0,125%)
-păduchele din San José
-acrieni
Reldan 40 CE (0,15%);
Demitan 200 SC (0,07%)
PED > 5 forme
mobile pe
frunză.
După tăierile în
verde (la
avertizare)
-antracnoză
-ciuruirea frunzelor
Folpan 50 WP (0,2%);
Turdacupral 50 PU (0,3%)
Măsuri de
igienă
culturală
-păduchele din San José,
afide, etc.
Dursban 480 EC (0,2%);
Pyrinex 48 EC (0,2%)
75% frunze
căzute
-ulceraţia şi ciuruirea
bacteriană; -boli de
scoarţă şi lemn; -ciuruirea
micotică
Turdacupral 50 PU (0,5%);
Zeamă bordeleză (1%)
Se asigură o
îmbăiere a
pomului.
Temp. > 50C.

55. Particularităţi ale maturării, recoltării, păstrării şi valorificării fructelor
Roll Out The White Carpet
Research is being done to show the results of placing a reflective material under
trees. It is hoped that reflecting light into the bottom of trees will cause the low
hanging fruit to ripen uniformly with high hanging fruit exposed to more sunlight.

56. Pentru consum în stare proaspătă, fructele se vor recolta numai cu peduncul şi
numai manual. Ambalajele cele mai adecvate pentru cireşe sunt cele de capacitate
mică, 5-6 kg maxim 10-12 kg.

57. Recoltarea industrială a cireşelor se face la o singură trecere,
deşi maturarea are loc eşalonat în 5-6 zile.

60. Mărul antirid
În cantonul elveţian Schaffhouse, la frontiera cu
Liechtenstein, au fost plantate patru rânduri cu
meri deosebiţi. Aceşti pomi fac mere
"Red Flesh", de culoare roşu viu.
A fost nevoie de 10 000 de încrucişări şi 12 ani de
cercetare pentru a acest măr revoluţionar. Nu
numai că are o culoare originală, dar este, mai
ales,
foarte bogat în antioxidanţi, care previn
îmbătrânirea pielii.
O companie elveţiano-daneză, Next Fruit Generation, va comercializa aceste mere.
Giganţii distribuţiei, Mark & Spencer şi Sainsbury, au vizitat deja livada. Peste15 000 de
pomi vor fi plantaţi aici până la sfârşitul anului.
Apariţie estimată: 1 - 2 ani
© Next Fruit Generation
Horticultură ???