3. CuprinsCuprins
• 1.Republica Ceha
• 2.Populatie
• 3.Cele mai mari orase
• 4.Productivitatea muncii
• 5.Clima
• 6.Economie
• 7.Evolutia PIB
• 8. Infrastructura de transport
9.Telecomunicatii
• 10.Turism
• 11.Bibliografie
4. Republica CehaRepublica Ceha
• Republica Cehă, denumită i peș
scurt Cehia este o ară fărăț
ie ire la mare aflată în ș Europa
Centrală. Ea se învecinează cu
Polonia la nord, cu Germania la
vest, cu Austria la sud i cu ș
Slovacia la est. Capitala sa i celș
mai mare ora , având 1,3ș
milioane de locuitori, este Praga.
• Este o democra ieț
reprezentativă parlamentară iș
pluralistă, membră a Uniunii
Europene, a NATO, a OECD, a
OSCE, aConsiliului Europei i a ș
Grupului de la Visegrád.
5. • Republica Cehă este primul fost membru al
CAER care a ob inut statut de ț țară dezvoltată
de la Banca Mondială.[1] Ea are cel mai
ridicat indice al dezvoltării umane din Europa
Centrală i de Estș ,[2] fiind o ară cuț
„dezvoltare umană foarte ridicată”. Ea este pe
locul al treilea în lista celor mai pa niceș țări
din Europa i cea mai democratică iș ș
sănătoasă (în termenii mortalită ii infantile)ț
din regiune.
6.
7. PopulatiePopulatie
• Popula ia: 10.246.000 locuitori(2004); 10,2 milioane locuitori (2006)ț
• Natalitate: 9,1‰
• Mortalitate: 10,5‰
• Spor natural: -1,4‰
• Speran a de via ă la na tere: 72 de ani (masc.) i 79 de ani (fem.)ț ț ș ș
• Popula ie urbană: 74,6% (1997)ț
• Ora e principale (mii de locuitori): ș Brno (370,5); Ostrava (314,1);
Plzeň (163,8); Olomouc (101,6); Liberec (97,7), Českě Budêjovice
(96,0); Hradec Králové (95,8); Ústí nad Labem(94,5); Pardubice
(89,7); Zlin (79,8); Kladno (70,3)
• Na ionalitate: cehi 90,4%, moravi 3,7%, slovaci 1,9%, polonezi 0,5%,ț
germani 0,4%
• Culte: catolicism 43,8%, protestan i 3,1%, ortodoc i 0,6%,ț ș
nereligio i 31,9%, atei 5,0%.ș
8. Cele mai mari ora e din CehiașCele mai mari ora e din Cehiaș
9.
10. ClimaClima
• Cehia are o climă temperat-continentală, cu
veri relativ fierbin i i ierni reci i cu multăț ș ș
zăpadă. Diferen a de temperatură de la vară laț
iarnă este mare din cauza pozi iei geografice înț
interiorul continentului.
• Temperaturile variază mult în func ie de ț
altitudine. În general, la altitudini mari,
temperaturile scad i cantitatea de ș precipita iiț
cre te. Cea mai umedă zonă din Cehia seș
găse te este zona ș Bílý Potok din Mun iiț Jizera,
iar cea mai rece este districtul Louny de la
nord-vest de Praga. Un alt factor important
este distribu ia mun ilor; de aceea, clima esteț ț
una variată.
11. • În cel mai înalt punt, Sněžka (1.602 m), temperatura medie este doar
-0,4 °C, pe când în câmpiile din regiunea Moravia de Sud, temperatura
medie se ridică la 10 °C. Capitala ării,ț Praga, are o temperatură medie
similară, sub influen a factorilor urbani.ț
• Cea mai rece lună este de obicei ianuarie, urmată de februarie iș
decembrie. În aceste luni, ninge la munte i uneori i în câmpie i înș ș ș
ora ele mari. În martie, aprilie i mai, temperatura cre te rapid, maiș ș ș
ales în aprilie, când vremea tinde să varieze puternic în timpul zilei.
Primăvara se caracterizează prin niveluri crescute ale apeilor râurilor,
din cauza topirii zăpezii, ceea ce duce ocazional la revărsări.
• Cea mai caldă lună a anului este iulie, urmată de august i iunie. În medie,ș
temperaturile din timpul verii sunt cu 20 de grade mai ridicate decât
iarna.
• Toamna începe de obicei în septembrie, o lună uscată i relativ caldă. Înș
octombrie temperaturile încep să scadă sub 15 °C sau 10 °C; până la
sfâr itul lui noiembrie, temperaturile coboară până aproape de punctulș
de înghe .ț
• Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost la Litvínovice,
lângă České Budějovice, de -42,2 °C i cea mai ridicată a fost de 40,2 °Cș
la Praga, Uhříněves.
12. • Ploile cele mai multe sunt vara. Aversele
sporadice sunt relativ constante de-a
lungul anului (la Praga, numărul mediu de
zile cu cel pu in 0,1 mm de precipita iiț ț
variază de la 12 în septembrie iș
octombrie până la 16 în noiembrie) dar
ploi masive concentrate (zile cu peste
10 mm) sunt mai frecvente în lunile dintre
mai i august (cu media de două astfel deș
zile lunar).
13.
14. EconomieEconomie
• Republica Cehă are o economie dezvoltată, cu venituri
mari al cărei PIB pe cap de locuitor se află la 80% din
media Uniunii.[ Unul dintre cele mai stabile i prospereș
dintre statele post-comuniste, Cehia a înregistrat cre teriș
economice de peste 6% anual în cei trei ani dinaintea
izbucnirii crisei economice de la sfâr itul primului deceniuș
al secolului al XXI-lea. Cre terea a fost condusă deș
exporturi către Uniunea Europeană, în special Germania, iș
de investi iile străine, combinată cu o revitalizare a cereriiț
i pe plan intern.ș
• Mare parte din economie a fost privatizată, inclusiv băncile
i telecomunica iile. Guvernul de centru-dreaptaș ț
inten ionează să continue privatizarea, inclusiv industriaț
energetică i aeroportul din Praga. A acceptat i vânzarea aș ș
7% din ac iunile producătorului de energie ț CEZ Group,
discutând i privatizarea fabricii de bere ș Budějovický
Budvar. În 2009, un studiu realizat de Asocia ia Economicăț
Cehă a constatat că majoritatea economi tilor cehiș
favorizează continuarea liberalizării în majoritatea
15. • ara face parte din Ț spa iulț Schengen, abolind controalele
la frontiere i deschizând total grani ele cu to i veciniiș ț ț
săi, Germania, Austria, Polonia i ș Slovacia, la 21
decembrie 2007. Republica Cehă este i membră a ș
Organiza ieiț Interna ionaleț a Comer uluiț .
• Ultimul guvern ceh condus de social-democra i doreaț
adoptarea euro în 2010, dar guvernul de centru-dreapta
care i-a urmat a suspendat acel plan în 2007. O dată
exactă nu a fost fixată, ministrul de finan e considerândț
la acea vreme că anul 2012 ar fi o dată realistă,cu condi iaț
reformării finan elor publice. Cele mai recente planuri deț
adoptare a monedei unice nu dau nicio dată precisă. De iș
ara este mai bine pozi ionată decât celelalte stateț ț
membre ale UE în vederea adoptării monedei unice, din
cauza ezitărilor din plan politic, schimbarea nu poate avea
loc înainte de 2013, în vreme ce premierul Petr Nečas a
afirmat că cehii vor fi mai întâi consulta i printr-un ț
referendum.
• Programul pentru Evaluarea Interna ională a Studen ilor,ț ț
coordonat de OECD, clasează sistemul ceh de educa ie peț
locul al 15-lea în lume, mai sus decât media OECD.
16.
17. Infrastructura de transportInfrastructura de transport
• Aeroportul Václav Havel din Praga este
principalul aeroport interna ional din ară.ț ț
În 2010, el a deservit 11,6 milioane de
pasageri, ceea ce îl face cel mai utilizat
aeroport din Europa Centrală i de Est. Înș
total, Republica Cehă are 46 de aeroporturi
cu piste pavate, dintre care ase opereazăș
linii interna ionale la ț Brno, Karlovy Vary,
Mošnov (lângă Ostrava), Pardubice, Praga
i ș Kunovice (lângăUherské Hradiště).
18. • České dráhy (căile ferate cehe) este principalul
operator de cale ferată din Republica Cehă, cu
circa 180 milioane de pasageri anual. Cu 9.505 km
de cale ferată, Cehia are una dintre cele mai
dense re ele feroviare din Europa.ț [36] Dintre
ace tia, 2.926 km sunt electrifica i, 7.617 kmș ț
sunt cale ferată simplă i 1.866 km sunt caleș
ferată dublă sau multiplă.[37] În 2006, noile
trenuri italiene cu sisteme de înclinare Pendolino
ČD Class 680 au intrat în func iune. Ele atingț
237 km/h, nou record de viteză pe calea ferată în
Cehia. În 2005, conform Biroului Ceh de
Statistică, 65,4% din energia electrică era
produsă în termocentrale (predominant cu
cărbuni); 30% în centrale nucleare; i 4,6% dinș
surse regenerabile, inclusiv hidrocentrale. Rusia,
prin conductele ce trec prin Ucraina i, par ial,ș ț
Norvegia, prin conducte ce trec prin Germania,
furnizează Cehie gaz lichid i natural.ș
19.
20. Telecomunica iițTelecomunica iiț
• Republica Cehă se clasează în primele zece ări din lume în ceț
prive te viteza medie a conexiunilor la Internetș [40] i are cel maiș
mare număr de utilizatori de WiFi din Uniunea Europeană.[41][42]
La începutul lui 2008, erau peste 800 puncte de acces WiFi locale,
[43][44] cu circa 350.000 de utilizatori în 2007. Acces la internet
prin re ele mobile, fie prin ț GPRS, EDGE, UMTS sau CDMA2000,
este oferit de to i cei trei operatori de telefonie mobilă (ț T-Mobile,
Vodafone, Telefonica O2) precum i de furnizorul de Internetș
U:fon. Compania de stat Český Telecom i-a încetinit răspândireaș
serviciilor de date. La începutul lui 2004, a început liberalizarea
utilizării conexiunilor în buclă locală i al i operatori încep să ofereș ț
conexiuni ADSL i SDSL. Aceasta, urmată de privatizarea companieiș
Český Telecom a contribuit la scăderea pre urilor.ț
• La 1 iulie 2006, Český Telecom a fost cumpărată de compania
multina ională de origine spaniolă Telefonica i a adoptat numele ț ș
Telefónica O2 Republica Cehă. În aprilie 2012, ea oferea VDSL iș
ADSL2+ în multiple variante, cu viteze de până la 25 Mb/s.
Internetul prin cablu câ tigă popularitate cu vitezele de acces de 2ș
până la 120 Mb/s. Cel mai mare furnizor de pe această pia ă, UPC,ț
oferă servicii în toate marile ora e.ș
21. TurismTurism
• Economia Cehiei ob ine un venit substan ial din turism. În 2001,ț ț
câ tigurile totale din turism au ajuns la 118,13 miliarde de ș coroane,
formând 5,5% din PNB i 9,3% din exporturi. În domeniu lucrează pesteș
110.000 de oameni – peste 1% din popula ie.În 2008, a existat o scădereț
a numărului de turi ti în ș Praga, ce poate fi atribuită aprecierii coroanei
cehe, care a făcut ara mai scumpă pentru vizitatori, în compara ie cuț ț
nivelul serviciilor disponibile.
• Reputa ia ării a avut de suferit i de pe urma relatărilor despreț ț ș
suprataxarea practicată de taximetri ti i din cauza problemeiș ș
furturilor din buzunare. După 2005, primarul Pragăi, Pavel Bém, a
încercat să îmbunătă ească reputa ia ora ului luând o atitudine maiț ț ș
fermă fa ă de infrac iunile mărunte.Rata criminalită ii în Cehia este însăț ț ț
una redusă.
• Există însă i alte centre de activitate turistică, în afara Pragăi, careș
este principalul punct de intrare pentru turi tii care vizitează i alteș ș
păr i ale ării, cum ar fi sta iunile ț ț ț Karlovy Vary, Mariánské Lázně i ș
Františkovy Lázně, castelele Karlštejn, Český Krumlov iș Lednice–Valtice.
Între zonele naturale vizitate mai mult de turi ti se numără ș Český ráj,
Šumava i Mun ii Krkonošeș ț
