SlideShare a Scribd company logo
Carol I și Tripla Alianță
- în 1883 România a aderat la Tripla Alianță (Germania – Austro-Ungaria – Italia).
***
Alianța a fost încheiată la inițiativa cancelarului Otto von Bismark („cancelarul de
fier” al Germaniei), fiind, inițial, una de ordin defensiv, adică doar în cazul în care
Franța ar fi atacat pe unul din membrii acesteia, ceilalți ar fi fost nevoiți să intervină
militar.
La baza acestei alianțe stă tratatul secret negociat de von Bismarck cu Austro-
Ungaria în 1879, care sporea puterea în zonă a celor două state. Austro-Ungaria
câștiga un aliat puternic în lupta de rezistență dusă împotriva expansionismului
rusesc, iar Germania devenea și mai puternică în cadrul eventualelor conflicte cu
Franța, refăcută după încheierea războiului din 1870-1871.
Europa
1883
De ce a aderat România la Tripla Alianță?
• După încheierea Congresului de la Berlin (iulie 1878), România își
dorea afirmarea în cadrul Marilor Puteri cât și consolidarea
independenței.
• Într-o perioadă dificilă din punct de vedere al intereselor prezente în
spațiul european, unde atât interesele ruse cât și cele austro-ungare
doreau să se impună, România avea să găsească în spatele scutului
oferit de către Puterile Centrale avantajele politice și economice
oferite de către statutul de membru în cadrul Triplei Alianțe.
Carol spune „NU” Franței
În mod tradițional românii priveau spre Franța. Mulți oameni
importanți studiaseră acolo și aveau numeroase contacte la Paris.
O alianță cu Franța nu prezenta avantaje deosebite însă.
Din punct de vedere economic, schimburile comerciale dintre cele
două state erau la un nivel scăzut.
O diminuare a simpatiilor românești s-a produs din cauza atitudinii
diplomației franceze în timpul Congrsului de la Berlin și în perioada
imediat următoare, Franța fiind printre ultimele puteri care au
recunoscut independența României.
Dificila relație cu Austro-Ungaria
Hartă Austro-Ungaria. Culoare inchisă teritorii austriece, culoare deschisă cele maghiare
România și Austro-Ungaria – un cadru general
• Prin tratatul Triplei Alianțe s-a obţinut dezangajarea militară de ambele părţi
– atât a României, cât și a Austro-Ungariei.
• Se rezolvă conflictul vamal dintre cele două state.
• Totuși, majoritatea românească din Transilvania rămânea unul dintre punctele
sensibile ale relaţiilor bilaterale, Imperiul habsburgic fiind confruntat la rândul
său cu o multitudine a protestului minorităţilor naţionale de pe teritoriul său
→→ MIȘCAREA MEMORANDISTĂ!
• Aproximativ 3 milioane de români se aflau în granițele imperiului austro-
ungar!!
•
Războiul vamal din România și Imperiul Austro-Ungar
• În 1875, la Viena, este semnată Convenția comercială dintre România și Austro-Ungaria.
• Convenția își propunea să aducă în prim-plan dezvoltarea relațiilor comerciale dintre cei doi semnatari, promovând
o politică a liberului schimb, a „porților deschise”!
• . Însă Austro-Ungaria deținea avantaje economice substanțiale de pe urma convenției, deoarece produsele sale
beneficiau de tarife scăzute. Semnarea convenției de partea română a avut efecte negative asupra evoluției
industriei locale. Meșteșugăritul artizanal de la noi din țară nu putea intra pe o piață competitivă și industrializată
precum cea austro-ungară, iar din acest motiv industria românească a stagnat.
• Efectul a fost unul semnificativ – între 1876 și 1880 exporturile Austro-Ungariei în România au crescut cu
300%.
• Unul dintre cei mai importanți istoriografi contemporani, Keith Hitchins, preocupat fiind de problema românilor,
spunea în lucrarea sa „România 1866-1947” următoarele despre tratat:
• „El (tratatul – n.r.) prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări în conformitate cu principiul
liberului schimb, dar avantajele economice reveneau clar Austro-Ungariei, dat fiind că acesteia i se
acordaseră cele mai scăzute tarife posibile la aproape toate mărfurile, în special cele manufacturate, iar
grânele sale, făina, minereul de fier și o sumă de alte articole puteau fi exportate în România cu scutire de
taxe vamale”.
• Pentru că actul fusese semnat înainte de câștigarea independenței, România era privită în continuare ca un jucător
inferior, iar austriecii puseseră o clauză specială. Puteam să exportăm fără taxe vamale grâne și alte produse potrivit
principiului națiunii celei mai favorizate, însă aceste concesii puteau fi anulate de către Austro-Ungaria oricând. Cum
era posibil așa ceva? Era stipulat în convenție că Austro-Ungaria putea opri importul oricăror bunuri românești pe
care le considera ca fiind dăunătoare oamenilor, animalelor sau chiar plantelor!
Războiul vamal (continuare)
• La scurt timp după intrarea în vigoare, în 1878, Ungaria a blocat importul de vite
din România sub pretextul protecţiei împotriva epidemiei la vite. Măsura a lovit
puternic în economia românească, a căreia principală marfă de export erau
tocmai vitele.
• Pe măsură ce convenţia comercială se apropia de final, tensiunile dintre
guvernele celor două ţări au crescut. Austro-Ungaria a încercat să negocieze în
forţă un nou tratat comercial care defavoriza şi mai mult România.
• Proiectul austro-ungar de tratat prevedea chiar eludări ale constituţiei şi
suveranităţi româneşti (cum era încercarea de a forţa vânzarea de proprietăţi
imobiliare către cetăţenii austro-ungari în ciuda prevederilor articolului 7 din
constituţia românească care interzicea străinilor achiziţia de bunuri imobiliare
rurale).
• În aceste condiţii, guvernul lui Ion C. Brătianu a rupt negocierile şi a introdus un
tarif vamal autonom.
• În replică, Austro-Ungaria a interzis tranzitul vitelor româneşti pe teritoriul său şi
a introdus o taxă de represiune care consta în majorarea cu 30% a tuturor
tarifelor aplicate la mărfurile româneşti.
Continuare (II)
• Războiul vamal s-a terminat în 1891, iar ambele părți au ieșit
pierzătoare de pe urma sa. Austro-Ungaria a pierdut o piață de
desfacere pentru produsele de lux, mai ales cele produse în
Transilvania, iar România s-a confruntat cu exportarea pe alte
piețe care nu erau atât de favorabile din punct de vedere
logistic, dar și economic.
Regele Carol și Mișcarea Memorandistă
• Prelungirea tratatului cu Tripla Alianța s-a izbit, în 1892, de o serie întreagă de
greutăţi generate de declanşarea mişcării memorandiste din Transilvania şi maniera
brutală în care a răspuns acestora autorităţile austro-ungare din Transilvania.
• Mișcarea memorandistă reprezintă lupta românilor din Transilvania pentru
păstrarea identităţii naţionale în faţa politicii de maghiarizare forţată întreprinse de
guvernul de la Budapesta. Uciderea în timpul revoluţiei din 1848 a 40.000 de români
din Transilvania – în marea lor majoritate lideri politici şi intelectuali – a dus la o
pierdere imensă pentru clasa politică românească ardeleană.
• Mişcarea Memorandiştilor de la 1892 a fost, după multă vreme, o primă
manifestare politică a românilor din cadrul monarhiei austro-ungare. În 1892,
liderii politici ai românilor din Transilvania, în faţa presiunilor din ce în ce mai mari
de maghiarizare, au încercat să protesteze în mod paşnic trimiţând un memorandum
împăratului austriac Franz Iosif. În această petiţie liderii românilor solicitau pentru
români drepturi etnice egale cu cele ale populaţiei maghiare şi încetarea
persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare. Memorandumul a fost scris de către
liderii Partidului Naţional Român – Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Eugen
Brote, Vasile Lucaciu.
Mișcarea memorandistă (II)
• Împăratul Franz Josef a ales să nu se implice şi a trimis
memorandumul autorităţilor de la Budapesta. Guvernul maghiar a
dat o turnură neaşteptată evenimentelor: autorii unei petiţii au fost
judecaţi de trădare de ţară la Cluj în mai 1894, fiind condamnaţi la
închisoare pentru vina de a fi scris şi semnat un memorandum.
• În lumina acestor evenimente, curentul anti-ungar a căpătat proporții
mai mari în România, astfel încât, deși semnează prelungirea
tratatului cu Tripla Alianță pentru încă 5 ani, încrederea lui Regelui
Carol I și a polticienilor români în intențiile Austro-Ungariei scade
foarte mult.
„Existența
unui popor
nu se discută,
se afirmă”
I. Rațiu

More Related Content

What's hot

Educatie antreprenoriala caiet de_lucru
Educatie antreprenoriala caiet de_lucruEducatie antreprenoriala caiet de_lucru
Educatie antreprenoriala caiet de_lucru
Colegiul Național Alexandru Odobescu
 
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanestiAsemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Dan Mulco
 
Constituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei alianteConstituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei aliante
dana_0802
 
Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui Cuza
Daniela Stanica
 
Imperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxImperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptx
Irina95595
 
Receptia marfurilor
Receptia marfurilorReceptia marfurilor
Receptia marfurilor
Rodica B
 
Punctul și dreapta
Punctul și dreaptaPunctul și dreapta
Punctul și dreapta
Pop Peter
 
Stilurile artei grecești
Stilurile artei greceștiStilurile artei grecești
Stilurile artei grecești
Cristi Oprean
 
Tema 6 comunicarea inretculturala
Tema 6 comunicarea  inretculturalaTema 6 comunicarea  inretculturala
Tema 6 comunicarea inretculturala
Alisa Russu
 
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv   xviTarile romane in sec[1]. xiv   xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
maraivan
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Cristian Ghinghes
 
Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1
Nicoleta Cristea
 
Managementul conflictului
Managementul conflictuluiManagementul conflictului
Managementul conflictului
Jinfo Training
 
Regele Carol I
Regele Carol IRegele Carol I
Regele Carol I
Stefan Boros
 
China antică
China anticăChina antică
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu românia
Ora De Istorie
 
Formarea regatului francilor
Formarea regatului francilorFormarea regatului francilor
Formarea regatului francilor
CeaiCuLamaie
 

What's hot (20)

Educatie antreprenoriala caiet de_lucru
Educatie antreprenoriala caiet de_lucruEducatie antreprenoriala caiet de_lucru
Educatie antreprenoriala caiet de_lucru
 
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanestiAsemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
 
Constituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei alianteConstituirea antantei si triplei aliante
Constituirea antantei si triplei aliante
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
Unirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui CuzaUnirea si reformele lui Cuza
Unirea si reformele lui Cuza
 
Imperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptxImperiul Roman.pptx
Imperiul Roman.pptx
 
Receptia marfurilor
Receptia marfurilorReceptia marfurilor
Receptia marfurilor
 
Punctul și dreapta
Punctul și dreaptaPunctul și dreapta
Punctul și dreapta
 
Stilurile artei grecești
Stilurile artei greceștiStilurile artei grecești
Stilurile artei grecești
 
Tema 6 comunicarea inretculturala
Tema 6 comunicarea  inretculturalaTema 6 comunicarea  inretculturala
Tema 6 comunicarea inretculturala
 
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv   xviTarile romane in sec[1]. xiv   xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
 
0 mihai viteazul
0 mihai viteazul0 mihai viteazul
0 mihai viteazul
 
Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1Geto dacii-ppt1
Geto dacii-ppt1
 
03 fine indip_italiana
03 fine indip_italiana03 fine indip_italiana
03 fine indip_italiana
 
Managementul conflictului
Managementul conflictuluiManagementul conflictului
Managementul conflictului
 
Regele Carol I
Regele Carol IRegele Carol I
Regele Carol I
 
China antică
China anticăChina antică
China antică
 
Unirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu româniaUnirea transilvaniei cu românia
Unirea transilvaniei cu românia
 
Formarea regatului francilor
Formarea regatului francilorFormarea regatului francilor
Formarea regatului francilor
 

Similar to Carol I si Tripla Alianta.pptx

Primul razboi mondial
Primul razboi mondialPrimul razboi mondial
Primul razboi mondial
Ora De Istorie
 
Indepenentadestatsiunireadobrogei
IndepenentadestatsiunireadobrogeiIndepenentadestatsiunireadobrogei
Indepenentadestatsiunireadobrogei
mihaelapaduraru
 
Indepenentadestatsiunireadobrogei
IndepenentadestatsiunireadobrogeiIndepenentadestatsiunireadobrogei
Indepenentadestatsiunireadobrogei
mihaelapaduraru
 
Analiză comparativă războaiele modiale.doc
Analiză comparativă războaiele modiale.docAnaliză comparativă războaiele modiale.doc
Analiză comparativă războaiele modiale.doc
VIOLETACRAINIC
 
Regele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
Regele Ferdinand I - Întregitorul România MareRegele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
Regele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
MarinelaBurca
 
Drumul spre razboi
Drumul spre razboiDrumul spre razboi
Drumul spre razboi
sudistul
 
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
Nicolae Sfetcu
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Sima Sorin
 
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
Valeria Mihaluta
 
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru GeorgianaPrezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
Georgiana93
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Biblioteca de Arte Tudor Arghezi
 
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreu
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreuArdealul pamant romanesc povestit de un evreu
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreu
sisf1
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
maraivan
 
Țările române și problema orientală.pptx
Țările române și problema orientală.pptxȚările române și problema orientală.pptx
Țările române și problema orientală.pptx
AuricaSingeorzan
 
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.pptro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
AdiBulc
 

Similar to Carol I si Tripla Alianta.pptx (20)

Primul razboi mondial
Primul razboi mondialPrimul razboi mondial
Primul razboi mondial
 
Indepenentadestatsiunireadobrogei
IndepenentadestatsiunireadobrogeiIndepenentadestatsiunireadobrogei
Indepenentadestatsiunireadobrogei
 
Indepenentadestatsiunireadobrogei
IndepenentadestatsiunireadobrogeiIndepenentadestatsiunireadobrogei
Indepenentadestatsiunireadobrogei
 
Analiză comparativă războaiele modiale.doc
Analiză comparativă războaiele modiale.docAnaliză comparativă războaiele modiale.doc
Analiză comparativă războaiele modiale.doc
 
Regele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
Regele Ferdinand I - Întregitorul România MareRegele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
Regele Ferdinand I - Întregitorul România Mare
 
Drumul spre razboi
Drumul spre razboiDrumul spre razboi
Drumul spre razboi
 
1dec lc
1dec lc1dec lc
1dec lc
 
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
 
cehia referat.docx
cehia referat.docxcehia referat.docx
cehia referat.docx
 
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru GeorgianaPrezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
 
1 decembrie
1 decembrie1 decembrie
1 decembrie
 
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
Prezentarea colecției „Marea Istorie ilustrată a României și a Republicii Mol...
 
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreu
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreuArdealul pamant romanesc povestit de un evreu
Ardealul pamant romanesc povestit de un evreu
 
Unirea
UnireaUnirea
Unirea
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
 
Țările române și problema orientală.pptx
Țările române și problema orientală.pptxȚările române și problema orientală.pptx
Țările române și problema orientală.pptx
 
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.pptro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
ro2-h-5962-carol-i-i-independenta-romaniei-prezentare-powerpoint.ppt
 
I.m.u 3
I.m.u 3I.m.u 3
I.m.u 3
 

Carol I si Tripla Alianta.pptx

  • 1. Carol I și Tripla Alianță - în 1883 România a aderat la Tripla Alianță (Germania – Austro-Ungaria – Italia). *** Alianța a fost încheiată la inițiativa cancelarului Otto von Bismark („cancelarul de fier” al Germaniei), fiind, inițial, una de ordin defensiv, adică doar în cazul în care Franța ar fi atacat pe unul din membrii acesteia, ceilalți ar fi fost nevoiți să intervină militar. La baza acestei alianțe stă tratatul secret negociat de von Bismarck cu Austro- Ungaria în 1879, care sporea puterea în zonă a celor două state. Austro-Ungaria câștiga un aliat puternic în lupta de rezistență dusă împotriva expansionismului rusesc, iar Germania devenea și mai puternică în cadrul eventualelor conflicte cu Franța, refăcută după încheierea războiului din 1870-1871.
  • 3. De ce a aderat România la Tripla Alianță? • După încheierea Congresului de la Berlin (iulie 1878), România își dorea afirmarea în cadrul Marilor Puteri cât și consolidarea independenței. • Într-o perioadă dificilă din punct de vedere al intereselor prezente în spațiul european, unde atât interesele ruse cât și cele austro-ungare doreau să se impună, România avea să găsească în spatele scutului oferit de către Puterile Centrale avantajele politice și economice oferite de către statutul de membru în cadrul Triplei Alianțe.
  • 4. Carol spune „NU” Franței În mod tradițional românii priveau spre Franța. Mulți oameni importanți studiaseră acolo și aveau numeroase contacte la Paris. O alianță cu Franța nu prezenta avantaje deosebite însă. Din punct de vedere economic, schimburile comerciale dintre cele două state erau la un nivel scăzut. O diminuare a simpatiilor românești s-a produs din cauza atitudinii diplomației franceze în timpul Congrsului de la Berlin și în perioada imediat următoare, Franța fiind printre ultimele puteri care au recunoscut independența României.
  • 5. Dificila relație cu Austro-Ungaria Hartă Austro-Ungaria. Culoare inchisă teritorii austriece, culoare deschisă cele maghiare
  • 6. România și Austro-Ungaria – un cadru general • Prin tratatul Triplei Alianțe s-a obţinut dezangajarea militară de ambele părţi – atât a României, cât și a Austro-Ungariei. • Se rezolvă conflictul vamal dintre cele două state. • Totuși, majoritatea românească din Transilvania rămânea unul dintre punctele sensibile ale relaţiilor bilaterale, Imperiul habsburgic fiind confruntat la rândul său cu o multitudine a protestului minorităţilor naţionale de pe teritoriul său →→ MIȘCAREA MEMORANDISTĂ! • Aproximativ 3 milioane de români se aflau în granițele imperiului austro- ungar!! •
  • 7. Războiul vamal din România și Imperiul Austro-Ungar • În 1875, la Viena, este semnată Convenția comercială dintre România și Austro-Ungaria. • Convenția își propunea să aducă în prim-plan dezvoltarea relațiilor comerciale dintre cei doi semnatari, promovând o politică a liberului schimb, a „porților deschise”! • . Însă Austro-Ungaria deținea avantaje economice substanțiale de pe urma convenției, deoarece produsele sale beneficiau de tarife scăzute. Semnarea convenției de partea română a avut efecte negative asupra evoluției industriei locale. Meșteșugăritul artizanal de la noi din țară nu putea intra pe o piață competitivă și industrializată precum cea austro-ungară, iar din acest motiv industria românească a stagnat. • Efectul a fost unul semnificativ – între 1876 și 1880 exporturile Austro-Ungariei în România au crescut cu 300%. • Unul dintre cei mai importanți istoriografi contemporani, Keith Hitchins, preocupat fiind de problema românilor, spunea în lucrarea sa „România 1866-1947” următoarele despre tratat: • „El (tratatul – n.r.) prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări în conformitate cu principiul liberului schimb, dar avantajele economice reveneau clar Austro-Ungariei, dat fiind că acesteia i se acordaseră cele mai scăzute tarife posibile la aproape toate mărfurile, în special cele manufacturate, iar grânele sale, făina, minereul de fier și o sumă de alte articole puteau fi exportate în România cu scutire de taxe vamale”. • Pentru că actul fusese semnat înainte de câștigarea independenței, România era privită în continuare ca un jucător inferior, iar austriecii puseseră o clauză specială. Puteam să exportăm fără taxe vamale grâne și alte produse potrivit principiului națiunii celei mai favorizate, însă aceste concesii puteau fi anulate de către Austro-Ungaria oricând. Cum era posibil așa ceva? Era stipulat în convenție că Austro-Ungaria putea opri importul oricăror bunuri românești pe care le considera ca fiind dăunătoare oamenilor, animalelor sau chiar plantelor!
  • 8. Războiul vamal (continuare) • La scurt timp după intrarea în vigoare, în 1878, Ungaria a blocat importul de vite din România sub pretextul protecţiei împotriva epidemiei la vite. Măsura a lovit puternic în economia românească, a căreia principală marfă de export erau tocmai vitele. • Pe măsură ce convenţia comercială se apropia de final, tensiunile dintre guvernele celor două ţări au crescut. Austro-Ungaria a încercat să negocieze în forţă un nou tratat comercial care defavoriza şi mai mult România. • Proiectul austro-ungar de tratat prevedea chiar eludări ale constituţiei şi suveranităţi româneşti (cum era încercarea de a forţa vânzarea de proprietăţi imobiliare către cetăţenii austro-ungari în ciuda prevederilor articolului 7 din constituţia românească care interzicea străinilor achiziţia de bunuri imobiliare rurale). • În aceste condiţii, guvernul lui Ion C. Brătianu a rupt negocierile şi a introdus un tarif vamal autonom. • În replică, Austro-Ungaria a interzis tranzitul vitelor româneşti pe teritoriul său şi a introdus o taxă de represiune care consta în majorarea cu 30% a tuturor tarifelor aplicate la mărfurile româneşti.
  • 9. Continuare (II) • Războiul vamal s-a terminat în 1891, iar ambele părți au ieșit pierzătoare de pe urma sa. Austro-Ungaria a pierdut o piață de desfacere pentru produsele de lux, mai ales cele produse în Transilvania, iar România s-a confruntat cu exportarea pe alte piețe care nu erau atât de favorabile din punct de vedere logistic, dar și economic.
  • 10. Regele Carol și Mișcarea Memorandistă • Prelungirea tratatului cu Tripla Alianța s-a izbit, în 1892, de o serie întreagă de greutăţi generate de declanşarea mişcării memorandiste din Transilvania şi maniera brutală în care a răspuns acestora autorităţile austro-ungare din Transilvania. • Mișcarea memorandistă reprezintă lupta românilor din Transilvania pentru păstrarea identităţii naţionale în faţa politicii de maghiarizare forţată întreprinse de guvernul de la Budapesta. Uciderea în timpul revoluţiei din 1848 a 40.000 de români din Transilvania – în marea lor majoritate lideri politici şi intelectuali – a dus la o pierdere imensă pentru clasa politică românească ardeleană. • Mişcarea Memorandiştilor de la 1892 a fost, după multă vreme, o primă manifestare politică a românilor din cadrul monarhiei austro-ungare. În 1892, liderii politici ai românilor din Transilvania, în faţa presiunilor din ce în ce mai mari de maghiarizare, au încercat să protesteze în mod paşnic trimiţând un memorandum împăratului austriac Franz Iosif. În această petiţie liderii românilor solicitau pentru români drepturi etnice egale cu cele ale populaţiei maghiare şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare. Memorandumul a fost scris de către liderii Partidului Naţional Român – Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu.
  • 11. Mișcarea memorandistă (II) • Împăratul Franz Josef a ales să nu se implice şi a trimis memorandumul autorităţilor de la Budapesta. Guvernul maghiar a dat o turnură neaşteptată evenimentelor: autorii unei petiţii au fost judecaţi de trădare de ţară la Cluj în mai 1894, fiind condamnaţi la închisoare pentru vina de a fi scris şi semnat un memorandum. • În lumina acestor evenimente, curentul anti-ungar a căpătat proporții mai mari în România, astfel încât, deși semnează prelungirea tratatului cu Tripla Alianță pentru încă 5 ani, încrederea lui Regelui Carol I și a polticienilor români în intențiile Austro-Ungariei scade foarte mult.
  • 12. „Existența unui popor nu se discută, se afirmă” I. Rațiu