2. GENERALITATI
• Uleiurile esenţiale sunt amestecuri complexe de
substanţe parfumate şi volatile care sunt
conţinute de plante.
• La ora actuală, utilizarea lor este considerabilă
în parfumerie şi alimentaţie;
• acestea reprezintă produşi în general
parfumanţi, obţinuţi fie prin antrenarea cu vapori
de apă din plante sau părţi de plante, fie prin
presarea epicarpului proaspăt ale anumitor
specii de Citrus.
5. COMPUSI TERPENICI
monoterpene aciclice (hidrocarburi, aldehide, alcooli)
OH CH2OH
O
C
H
citronelal linalool geraniol
mircen
6. ∀ →CITRICELE
• Generalităţi:
• Aceste plante au făcut deja obiectul unei
monografii de studiu a medicamentelor ce conţin
heterozide flavonice; vom trata aici doar Citricele
cu conţinut în uleiuri esenţiale utilizate în
Farmacie.
• Aceste uleiuri sunt conţinute în buzunarele
secrete ale diferitelor organe (frunze, flori şi
fructe). Să ne amintim că esenţa fructelor este
obţinută prin expunerea pericarpului proaspăt, a
frunzelor şi florilor la antrenare cu vapori de apă.
7. • Chimie.
• Principiile constituente regăsite în fruct sunt:
• acizi organici (acid citric);
• glucide (glucoză, fructoză, zaharoză, pectine);
• vitamine (vitamina C sau acidul ascorbic);
• heterozide flavonice (heterozide ale
flavanonelor);
• principii amare de natură terpenică (limonina);
• ulei esenţial.
8. • Frunzele şi florile conţin de asemenea
esenţe de compoziţie chimică variabilă în
funcţie de organul considerat, ce se
disting în mod obişnuit prin denumirile
diferite:
• ulei esenţial de frunze sau esenţă petit-
grain;
• ulei esenţial de flori sau esenţă de Neroli.
9. • Utilizare.
• Utilizările Citricelor sunt numeroase:
• în Farmacie, se pot utiliza diferite
medicamente:
– sub formă naturală (frunzele şi florile pentru ceaiuri,
ca digestive şi antispasmodice);
– pentru prepararea formelor galenice (ex. apă de flori
de Portocal, sirop de scoarţă de portocală amară);
– pentru extracţia esenţelor (ca aromatizant) şi
citroflavonoide;
10. • în alimentaţie şi dietetică (surse de
vitamine);
• în industrie (parfumerie, cosmetică,
industria săpunurilor) când esenţele sunt
adesea reprezentate de diterpene.
12. • PORTOCALUL AMAR, Citrus aurantium var.
Amara (C. vulgaris)
• Produsul vegetal: frunzele, scoarţa fructului,
floarea; Ph.Fse, IX Ed.
∀ → Frunzele
• Botanică: frunzele sunt ovale, lanceolare, cu
peţiol de tip aripă; sub formă uscată, limbul este
coriaceu, casant, de culoare verde pal; punga cu
esenţă este vizibilă prin transparenţă; mirosul
este aromat şi gustul amar.
13. Chimie:
• Un principiu amar de natură terpenică (limonina);
• Heterozide flavonice, dintre care cel mai important e hesperidozida;
• 0,2÷0,4% ulei esenţial (în planta proaspătă) obţinut prin antrenare
cu vapori de apă.
• Această esenţă este numită „esenţa petit grain Bigarade” şi conţine
hidrocarburi terpenice (limonen), alcooli (linalol) şi esterii lor.
Utilizare:
frunzele sunt utilizate pentru prepararea ceaiurilor cu acţiune
antispasmodică uşoară (este una din plantele prezentă în ceaiuri cu
vânzare liberă); în parfumerie, uleiul esenţial este un substituent al
esenţei de flori.
14. ∀ → Florile
• Botanică: florile albe, ele sunt pe tipul 5 cu un
caliciu gamosepal (cu sepalele unite) şi o corolă
dialipetală (petalele sunt separate) albă în stare
proaspătă, maronie în urma uscării; mirosul este
foarte agreabil; recoltarea se efectuează la
începutul înfloririi.
• Chimie: 0,05÷0,1% din esenţa numită esenţă de
Neroli Bigarade. Aceasta conţine limonen,
alcooli terpenici (linalol, nerol) şi esterii lor, şi
antranilat de metil în cantităţi reduse, dar
responsabil pentru miros.
15. • Utilizare: mai ales
florile, pentru
prepararea apei
distilate de flori de H
portocal (flori CH2OH
proaspete), ca sedativ
uşor şi aromatizant.
• Uleiul esenţial cu nerol
miros fin este foarte
căutat în parfumerie.
16. Fructele:
• Botanică: partea exterioară a • Pornind de la coaja fructului se
pericarpului, numită încă coajă de prepară tincturi de portocală amară şi
portocală, sau scoarţă de Curacao, se sirop de portocală amară, utilizate ca
prezintă în benzi subţiri şi înguste, cu tonic amar, digestiv şi aromatizant. În
aspect rugos, de culoare verde-brun la industria băuturilor serveşte la
exterior, albă la interior; mirosul este fabricarea aperitivelor şi digestivelor
plăcut, aromatic, savoarea este amară. (Curacao).
• Cojile sunt recoltate de pe fructele • În industrie, sunt materii prime pentru
proaspete înaintea maturării complete. extracţia uleiului esenţial şi a
• Chimie: citroflavonoidelor.
∀ • pectină în cantitate ridicată;
• un principiu amar, limonina;
• heterozide flavonice: esperidozidul şi
naringozidul;
• un ulei esenţial sau esenţă de Curacao
cu un conţinut de 1÷2 % constituit în
principal din limonen (90 %).
17. PORTOCALUL DULCE
• PORTOCALUL DULCE, Citrus
aurantium var.dulcis
• Produsul vegetal: epicarpul fructului
proaspăt; Ph.Fse, IX Ed.
• Chimie: 0,5% din uleiul esenţial numit
esenţă de portocale dulci, oficinală
(Ph.Fse, VIII Ed) numită esenţă de
Portugalia, constituită în principal din
limonen (90÷95%);
18. • Utilizare:
• Portocala dulce este mai ales consumata în
alimentaţie şi în dietetică.
• Din pulpă se extrag citroflavonoidele.
• Din coaja proaspătă se prepară maceratele
alcoolice de portocal.
• Esenţa intră în compoziţia tincturii compuse de
lămâie (apă de colonie). aceasta este de cele
mai multe ori deterpenată (astfel obţinându-se
limonenului); este un aromatizant foarte utilizat.
20. LĂMÂIUL
• LĂMÂIUL, Citrus limonum = C. medica.
• Produsul vegetal: epicarpul fructului proaspăt; Ph.Fse, IX
Ed.
• Chimie: cojile servesc la extracţia uleiului esenţial
(0,5%) bogat în limonen (90%) însoţit de cantităţi mai
mici de citral şi citronelal (a se vedea formulele la pagina
196).
• Esenţa de lămâie oficinală (Ph.Fse, VIII Ed); este un
aromatizant şi intră în compoziţia tincturii de lămâie
compusă.
• Pulpa conţine acid citric, vitamina C şi flavonoide.
Principala sa utilizare este fabricarea sucului de fructe.
21. LĂMÂIUL
• Utilizare: Tonic şi antiscorbutic, în
dietetică; pulpa este de asemenea o sursă
de extracţie a citroflavonoidelor.
22. Citri cortex fructus
compozitie chimica utilizari
• Ulei volatil • Aromatizant si
• Flavonoide (citrina – corector de gust
vitamina P) • Calculoza renala
• Acid ascorbic, citric • Acidul citric
alcalinizeaza urina –
nu se form. oxalati
23. Citri aetheroleum
• 0.5 % (presare)
• Pana la 6% (antrenare cu vapori de apa)
• Lichid galben deschis pana la slab galben
verzui – 90% limonen, 3-5 % citra A si B,
citronelal, α – terpineol, geraniol
• cumarine
24. BERGAMOTIERUL
• BERGAMOTIERUL (Lămâiul Dulce), Citrus limetta,
var.bergamia
• Produsul vegetal: fructul = bergamota; Ph.Fse, IX Ed.
• Chimie: Esenţa oficinală obţinută prin presarea părţii
externe a pericarpului fructului proaspăt (Ph.Fse, IX Ed )
ce conţine hidrocarburi terpenice, acetatul de linalil şi o
mică cantitate de bergapten (= metoxi-5-furocumarina).
• Utilizare: Intră în compoziţia apei de colonie şi este
foarte utilizată în cosmetologie.
∀ → Alte plante aromatice din familia Rutaceae
25. TRANDAFIRUL DE MAI
• TRANDAFIRUL DE MAI, Rosa centifolia.
• Produsul vegetal: petalele; Ph.Fse, IX Ed.
• Chimie: cantitatea mică de ulei esenţial (0,3‰)
obţinută pornind de la petale conţine mai ales
alcooli terpenici: geraniol, nerol, citronelol.
(Petalele conţin de asemenea taninuri galice şi
pigmenţi antocianici, în cantităţi mai reduse.)
• Utilizare: În farmacie, petalele proaspăt culese
servesc la prepararea apei distilate de trandafiri,
oficinală (Ph.Fse, VIII Ed); În parfumerie şi
cosmetologie, ele sunt folosite pentru
prepararea esenţei propriu-zise.
26. TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ
• TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ (trandafirul de
damasc), Rosa damascena.
• Produsul vegetal: petale Ph.Fse, IX Ed.
• Botanică:
• Acest trandafir parfumat posedă flori cu petale
numeroase; este cultivat pe scară largă, mai ales în
bazinul mediteranean şi în Europa de Est (Bulgaria,
U.R.S.S). Recolta, efectuată la începutul înfloririi, este
delicată. Esenţa de trandafir oficinală (Ph.Fse, VIII Ed)
este obţinută prin antrenarea cu vapori de apă; alte
procedee sunt utilizate în industria parfumurilor
(enfleurage, extracţie cu solvenţi organici).
27. TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ
• Chimie:
• 80% alcooli terpenici alifatici în stare liberă: citronelol,
geraniol, nerol;
• o mică cantitate de alcooli feniletilici (responsabili în
parte pentru fineţea mirosului).
• Proporţia acestor constituenţi diferă în funcţie de modul
de preparare.
• Utilizare: Această esenţă este mereu căutată datorită
fineţii parfumului său. Frecvent falsificată de uleiurile
esenţiale mai puţin scumpe (palma rosa, muşcată), ea
este foarte folosită în parfumerie şi cosmetologie.
• În farmacie, este un aromatizant.
28. – coriandru –
Coriandrum sativum L. var. vulgare si var.
microcarpum – fam Apiaceae
Coriandri fructus
29. CORIANDRUL
• CORIANDRUL, Coriandrum sativum.
• Produsul vegetal: fructul; Ph.Fse, IX Ed.
• Acest umbelifer european are un fruct
globular de mărimea unui bob de piper,
care conţine 3÷4% esenţă de linalol.
31. Coriandri aetheroleum
• Distilare cu vapori de apa a fructelor sfaramate
(initial macerare in apa calda)
• Lichid galben – se brumifica
• 70-90% coriandrol
• α- si β- pinen
• α- si γ – terpinen
• Carvona
• Camfor
• Citronelol
• Geraniol
32. VERBINA
• VERBINA, Lippia citriodora, FAM. Verbenaceae
• Produsul vegetal: frunza, Ph.Fse, VIII Ed.
• Botanică: este un arbust originar din America de Sud şi
cultivat în regiunile calde; frunzele sunt întregi, alungite
şi prezintă 3 sau 4 verticilii; florile sunt albăstrui; frunzele
uscate, sunt de culoare verde pal, rulate în tuburi, ele
posedă o nervaţiune penată proeminentă la faţa
inferioară şi emană un miros de lămâie prin frecare.
• Chimie: frunzele de verbină conţin 0,1÷0,3% ulei esenţial
cu miros agreabil, în care se regăseşte mai ales citralul
(30÷40%) însoţit de cineol şi de carburi terpenice.
• Utilizare: Verbina este un digestiv foarte utilizat în ceaiuri
(o plantă aromatică pentru infuzii la vânzare liberă); se
extrage esenţa folosită în parfumerie.
33. – levantica –
Lavandula angustifolia sin. L. officinalis, L.
vera – fam. Lamiaceae
Lavandulae flos
34. LEVĂNŢICA
• LEVĂNŢICA, Lavandula angustifolia = Lavandula
vera = L. Officinalis
• Produsul vegetal: somităţile florale, Ph.Fse, IX Ed.
• Botanică:
• Este un sub-arbust vivace din Sud-Estul Franţei, posedă
o rădăcină pivotantă din care pleacă ramuri simple, ce
se înalţă sub formă de tufe.
• Frunzele, se află doar la baza tulpinii, sunt opuse, liniare,
înguste, mai mult sau mai puţin albicioase, rulate spre
margine. Florile terminale sunt dispuse în spice alungite;
ele sunt mici şi au caliciul tubular pubescent; corola este
de un albastru luminos caracteristic (albastru lavandă);
mirosul este fin şi penetrant.
35. • Anatomie:
• Există numeroşi peri pe frunze şi flori:
• peri tectori pluricelulari ramificaţi;
• peri secretori mai ales cu picior scurt şi cap pluricelular.
• Se recoltează vârfurile înflorite ale plantelor sălbatice şi
cultivate (pământuri calcaroase şi altitudine mai mare de
1000 m); trebuie distilat cât mai repede posibil după
recoltă (pentru a evita pierderile de esenţă şi alterările).
Localizată în Alpii de Provence, producţia franceză se
menţine dificil; ea este concurată puternic de cea din
străinătate (Maroc, Spania, Italia, Europa de Est).
36. • Chimie:
• Esenţă cu miros agreabil fără
camfor se extrage prin
antrenate cu vapori de apă, OH
0,5÷0,8%; aceasta care
conţine:
• alcooli terpenici din care
principalul este linalol
(30÷40%);
• esteri: acetat de linalil
(35÷55%); linalol
• mici cantităţi de hidrocarburi
terpenice;
• puţin cineol şi urme de camfor.
41. Melissae aetheroleum
• Antrenarea cu vapori de apa a frunzelor
proaspete
• Lichid galben-pal
• Cis- si trans- citral
• Citronelal
• Citronelol
• Geraniol
• Linalool
• Cariofilena
42. YLANG-YLANG
• YLANG-YLANG,
Cananga
odorata(=”floarea
florilor”). OH
• Este arbore mic din
regiunea indo-malaeziană
şi din Madagascar; florile
conţin între 1 şi 2%
esenţă bogată în linalol şi
geraniol; această esenţă,
cu miros de iasomie este linalol
foarte utilizată în
parfumerie.
