ULEIURILE ESENŢIALE
Rebeca Magda, Cezara Zăgrean-Tuza
Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa
Profesor îndrumător Elena Pop
“Celui care cheamă medicul, îi este
necesar chimistul.".
Avicenna
Cuprins:
• Scurt istoric
• Compoziţie
• Metode de obţinere
• Proprietăţi fizice
• Proprietăţi terapeutice
• Utilizări
• Proba practică
• Concluzii
• Bibliobrafie
Uleiurile esenţiale sunt
sintetizate şi depozitate în
diferite organe ale plantelor,
în celulele cu secreţie
intracelulară sau în ţesuturile
secretoare.
Istoria uleiurilor esenţiale este
strâns legată de istoria planetelor
medicinale.
- din anul 3000 Î.H, egiptenii au început să
folosească plantele aromatice în scopuri
medicinale, cosmetice şi pentru
îmbălsămare.
-medicului arab Avicenna în scrierile
sale(sec.X) aminteşte peste 800 de plante
medicinale şi efectele benefice pe care
acestea le au asupra organismului
-în secolul XII „miresmele arabiei“ au
devenit cunoscute în Europa,
-începând cu sec. XVIII chimiştii vremii au
Din punct de vedere chimic uleiurile esenţiale
sunt amestecuri complexe de:
•hidrocarburi alifatice
•hidrocarburi aromatice
•aldehide
•cetone
•alcooli
•fenoli
•acizi “răşinoşi”
Predomină compuşii din clasa terpenoidelor
Terpenoidele
 monoterpeni-hidrocarburi
izomere(C10H16)
 sesquiterpeni-hidrocarburi
izomere(C15H24)
 diterpeni-hidrocarburi izomere(C20H32)
 triterpeni-hidrocarburi izomere(C30H48)
 derivaţi oxigenaţi ai acestora(alcooli,
aldehide, cetone,epoxizi şi acizi)
Monoterpenoide aciclice
mircen ocimen aloocimen
CH2OH
CH2OH CH2OH
geraniol nerol
CH2OH
 Monoterpenoide monociclice
 Monoterpenoide biciclice
carvomentol mentol
OH
OH
limonen
OOH
sabinen sabinol tuionã
Uleiurilor volatile pot fi obţinute din :
 flori
 frunze (mentă, geraniu, violete)
 fructe (cimbru, coriandru, anason, fenicol)
 seminţe
 coaja fructelor (portocale, bergamot, lămâi)
 rădăcini (angelica, vetiver, cimbru)
 lemn sau scoarţă (santal, cedru, scorţişoară)
 boboci florali şi muguri (cuişoare, plop negru, coacăz)
 întreaga plantă (salvia, cimbru, busuioc)
 ace şi ramuri (pin, chiparos, brad)
METODE DE OBŢINERE
 DISTILAREA(cea mai frecvent
utilizată) se
bazează pe faptul că toate
componentele
unui ulei volatil pot fi uşor antrenate cu
vapori de apă la temperatură inferioară
punctului lor de fierbere.
Antrenarea uleiului volatil este
precedată
de difuzia lui din celulele vegetale la
 PRESAREA - principala metodă
folosită pentru a extrage uleiurile
esenţiale din coji şi fructe (portocale,
lamâi, etc).
 Extracţia cu solvenţi, când plantele
au un conţinut mic de uleiuri volatile sau
când uleiurile îşi schimbă compoziţia
chimică.
Cei mai utilizaţi solvenţi : eterul de
petrol (pentru flori), benzina (pentru
obţinerea răşinilor), alcoolul, grăsimile,
etc.
Pentru a obţine 1L ulei esenţial sunt
necesare:
750 kg lavandă /4 t petale de trandafir/ 4 t
petale de iasomie.
Propietăţi fizice ale
uleiurilor esenţiale:
 lichide volatile
 puncte de fierbere mari
 insolubile în apă
 solubile în alcool
 se amestecă cu uleiurile vegetale şi
minerale în orice proporţie
 pătrund în piele
 au miros plăcut
Proprietăţi terapeutice
 Fenolii, cetonele si aldehidele sunt
antiseptice, curăţă receptorii şi detoxifică
corpul.
 Esterii sunt calmanţi, reduc stresul
 Monoterpenele au acţiune antibiotică,
antimicrobiană
 Sesquiterpenele au acţiune
antiinflamatoare, antivirală,
anticancerigenă
Cercetările au revelat faptul că uleiul de
scorţişoară este la fel de eficient împotriva
anumitor bacterii ca penicilina si ampicilina
Utilizări
Produse cosmetice
Produse farmaceutice
Preparate stomatologice
Industria vopselelor
Industria alimentară şi a băuturilor
Industria textilă
Industria maselor plastice şi şi
cauciucului
Industria papetăriei etc.
 Prepararea unui unguent antireumatic
Materiale necesare:
-lanolină
-apă distilată
-ceară de albine
-ulei de brad
Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare
Indicaţii: reumatism, crize de lumbago
 Prepararea unei soluţii cu ulei de
brad
Materiale necesare:
-ulei de brad
-apă distilată
Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare
Indicaţii: reumatism, crize de lumbago
Probă practică
Hidroxicolesterolul
Lanolina
 Preparare demachiant
Materiale necesare
-Alcool
-Apă distilată
-Ulei de lavandă
-Ceară de albine
-Infuzie de lavandă
Acţiune: calmează şi vindecă
pielea iritată
Indicaţii: demachierea tenului
normal/gras
 Prepararea cremei
Materiale necesare
-Flori de gălbenele
-Ulei de măsline
-Ceară de albine
-Ulei de lavandă
Acţiune: cicatrizantă, emolientă,
protectoare
Indicaţii: îngrijirea tenului, acnee
Concluzii
 Uleiurile volatile au o gamă largă de utilizare
 Din punct de vedere terapeutic proprietatea cea mai
caracteristică este acţiunea antibiotică şi antimicrobiană
 Se folosesc atât în tratamente interne cât şi externe
 Datorită puterii mari de penetrare se înglobează în
creme, loţiuni,balsamuri
 Se folosesc în general în diluţie deoarece sunt foarte
puternice
 Se utilizează cu prudenţă pentru copii, femei gravide sau
persoane alergice.
CHIMIA E
SUPER!
Bibliografie
 Neniţescu C, D. Chimie organică , vol. II, Ed. Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 1980
 Baran S, Reuss SH, Konig WA, and Kalemba D (2007)Composition
of the essential oil of Abies Alba. Flavour Fragr J 22, 78-83.
 Kurose K, Okamura D, and Yatagai M (2007) Composition of the
essential oils from the leaves of nine Abies species and the cones of
three of Abies species. Flavour Fragr J 22, 10-20.
 J. Hendrickson, D. Cram, G. Hammond, Chimie organică, Ed.
Ştiinţifică şi enciclopedică, pg. 1131
 Revista de fizică şi chimie, Anul XXVI Ianuarie 1989, pg. 19-22
 Emanoil Grigorescu, Din ierburi s-au născut medicamentele,
Editura Albatros, Bucureşti, 1987
 www.chemweb.com
Vă mulţumim!

Uleiuri esentiale

  • 1.
    ULEIURILE ESENŢIALE Rebeca Magda,Cezara Zăgrean-Tuza Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa Profesor îndrumător Elena Pop
  • 2.
    “Celui care cheamămedicul, îi este necesar chimistul.". Avicenna
  • 3.
    Cuprins: • Scurt istoric •Compoziţie • Metode de obţinere • Proprietăţi fizice • Proprietăţi terapeutice • Utilizări • Proba practică • Concluzii • Bibliobrafie
  • 4.
    Uleiurile esenţiale sunt sintetizateşi depozitate în diferite organe ale plantelor, în celulele cu secreţie intracelulară sau în ţesuturile secretoare.
  • 5.
    Istoria uleiurilor esenţialeeste strâns legată de istoria planetelor medicinale. - din anul 3000 Î.H, egiptenii au început să folosească plantele aromatice în scopuri medicinale, cosmetice şi pentru îmbălsămare. -medicului arab Avicenna în scrierile sale(sec.X) aminteşte peste 800 de plante medicinale şi efectele benefice pe care acestea le au asupra organismului -în secolul XII „miresmele arabiei“ au devenit cunoscute în Europa, -începând cu sec. XVIII chimiştii vremii au
  • 6.
    Din punct devedere chimic uleiurile esenţiale sunt amestecuri complexe de: •hidrocarburi alifatice •hidrocarburi aromatice •aldehide •cetone •alcooli •fenoli •acizi “răşinoşi” Predomină compuşii din clasa terpenoidelor
  • 7.
    Terpenoidele  monoterpeni-hidrocarburi izomere(C10H16)  sesquiterpeni-hidrocarburi izomere(C15H24) diterpeni-hidrocarburi izomere(C20H32)  triterpeni-hidrocarburi izomere(C30H48)  derivaţi oxigenaţi ai acestora(alcooli, aldehide, cetone,epoxizi şi acizi)
  • 8.
    Monoterpenoide aciclice mircen ocimenaloocimen CH2OH CH2OH CH2OH geraniol nerol CH2OH
  • 9.
     Monoterpenoide monociclice Monoterpenoide biciclice carvomentol mentol OH OH limonen OOH sabinen sabinol tuionã
  • 10.
    Uleiurilor volatile potfi obţinute din :  flori  frunze (mentă, geraniu, violete)  fructe (cimbru, coriandru, anason, fenicol)  seminţe  coaja fructelor (portocale, bergamot, lămâi)  rădăcini (angelica, vetiver, cimbru)  lemn sau scoarţă (santal, cedru, scorţişoară)  boboci florali şi muguri (cuişoare, plop negru, coacăz)  întreaga plantă (salvia, cimbru, busuioc)  ace şi ramuri (pin, chiparos, brad)
  • 11.
    METODE DE OBŢINERE DISTILAREA(cea mai frecvent utilizată) se bazează pe faptul că toate componentele unui ulei volatil pot fi uşor antrenate cu vapori de apă la temperatură inferioară punctului lor de fierbere. Antrenarea uleiului volatil este precedată de difuzia lui din celulele vegetale la
  • 13.
     PRESAREA -principala metodă folosită pentru a extrage uleiurile esenţiale din coji şi fructe (portocale, lamâi, etc).
  • 14.
     Extracţia cusolvenţi, când plantele au un conţinut mic de uleiuri volatile sau când uleiurile îşi schimbă compoziţia chimică. Cei mai utilizaţi solvenţi : eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obţinerea răşinilor), alcoolul, grăsimile, etc.
  • 15.
    Pentru a obţine1L ulei esenţial sunt necesare: 750 kg lavandă /4 t petale de trandafir/ 4 t petale de iasomie.
  • 16.
    Propietăţi fizice ale uleiuriloresenţiale:  lichide volatile  puncte de fierbere mari  insolubile în apă  solubile în alcool  se amestecă cu uleiurile vegetale şi minerale în orice proporţie  pătrund în piele  au miros plăcut
  • 17.
    Proprietăţi terapeutice  Fenolii,cetonele si aldehidele sunt antiseptice, curăţă receptorii şi detoxifică corpul.  Esterii sunt calmanţi, reduc stresul  Monoterpenele au acţiune antibiotică, antimicrobiană  Sesquiterpenele au acţiune antiinflamatoare, antivirală, anticancerigenă Cercetările au revelat faptul că uleiul de scorţişoară este la fel de eficient împotriva anumitor bacterii ca penicilina si ampicilina
  • 18.
    Utilizări Produse cosmetice Produse farmaceutice Preparatestomatologice Industria vopselelor Industria alimentară şi a băuturilor Industria textilă Industria maselor plastice şi şi cauciucului Industria papetăriei etc.
  • 19.
     Prepararea unuiunguent antireumatic Materiale necesare: -lanolină -apă distilată -ceară de albine -ulei de brad Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare Indicaţii: reumatism, crize de lumbago  Prepararea unei soluţii cu ulei de brad Materiale necesare: -ulei de brad -apă distilată Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare Indicaţii: reumatism, crize de lumbago Probă practică
  • 20.
  • 21.
     Preparare demachiant Materialenecesare -Alcool -Apă distilată -Ulei de lavandă -Ceară de albine -Infuzie de lavandă Acţiune: calmează şi vindecă pielea iritată Indicaţii: demachierea tenului normal/gras  Prepararea cremei Materiale necesare -Flori de gălbenele -Ulei de măsline -Ceară de albine -Ulei de lavandă Acţiune: cicatrizantă, emolientă, protectoare Indicaţii: îngrijirea tenului, acnee
  • 23.
    Concluzii  Uleiurile volatileau o gamă largă de utilizare  Din punct de vedere terapeutic proprietatea cea mai caracteristică este acţiunea antibiotică şi antimicrobiană  Se folosesc atât în tratamente interne cât şi externe  Datorită puterii mari de penetrare se înglobează în creme, loţiuni,balsamuri  Se folosesc în general în diluţie deoarece sunt foarte puternice  Se utilizează cu prudenţă pentru copii, femei gravide sau persoane alergice.
  • 24.
  • 25.
    Bibliografie  Neniţescu C,D. Chimie organică , vol. II, Ed. Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1980  Baran S, Reuss SH, Konig WA, and Kalemba D (2007)Composition of the essential oil of Abies Alba. Flavour Fragr J 22, 78-83.  Kurose K, Okamura D, and Yatagai M (2007) Composition of the essential oils from the leaves of nine Abies species and the cones of three of Abies species. Flavour Fragr J 22, 10-20.  J. Hendrickson, D. Cram, G. Hammond, Chimie organică, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, pg. 1131  Revista de fizică şi chimie, Anul XXVI Ianuarie 1989, pg. 19-22  Emanoil Grigorescu, Din ierburi s-au născut medicamentele, Editura Albatros, Bucureşti, 1987  www.chemweb.com
  • 26.