Documentul abordează utilizarea aromaterapiei și a plantelor medicinale, subliniind metodele precum băile fitoterapeutice și compresele pentru tratamente externe. De asemenea, discută despre beneficiile masajului cu uleiuri esențiale, inhalațiile cu abur și efectele plantei medicinale asupra diferitelor afecțiuni. Un studiu realizat pe un eșantion de 30 de persoane evidențiază utilizarea plantelor medicinale în tratarea diverselor afecțiuni, cu o tendință mai mare spre utilizarea acestora de către femei.

1. AROMATERAPIE
Morariu Eugenia Georgiana
Coordonator,
Prof. farm. Brătescu Magdalena

2. Aromaterapia

3. Metode de folosire a plantelor
și uleiurilor volatile
Băile fitoterapeutice sunt forme de
utilizarea plantelor medicinale în uz extern
sub formă de băi . Orice plantă care poate
fi administrată intern poate fi folosită
pentru baie. Cea mai bună și mai plăcută
modalitate de absorbție a compușilor
vegetali prin piele este o baie a întregului
corp, la care se adaugă o infuzie sau
decoct. Câteva plante medicinale sunt
deosebit de bune aromată se pot face
infuzii cu flori de soc, flori de lavandă ,
roiniță. O altă metodă este diluarea a 3-8
• Comprese (cataplasme, prișnițe)
Compresele sunt destinate
exclusiv uzului extern și se obțin
din diferite soluții extractive apoase
sau hidroalcoolice cu care se
îmbibă un tifon, in, vată sau o
bucată de pânză.
 Compresele pot fi calde sau reci.
Cele calde sunt folosite în dureri
musculare, iar cele reci pentru
inflamații. Cele calde cresc
circulația sanguină în aria folosită,
cele reci scad circulația sanguină

4. Metode de folosire a plantelor
și uleiurilor volatile
Masajul și frecțiile cu uleiuri esenţiale Masajul cu
ulei esenţial sau soluţii de oţet şi plante se începe
cu braţele, mâinile şi picioarele. Clasicele şi
tradiţionalele „şosete cu spirt”, pot fi înlocuite cu
un masaj al tălpilor cu ulei de trandafiri, muguri de
pin sau alte conifere.
Inhalațiile cu abur sunt un adevărat medicament
pentru mucoasele inflamate și congestionate.
Aburul cald umezește căile respiratorii,
fluidizează secrețiile și stimulează eliminarea lor.
Se pot adăuga în apă plante medicinale puternic
aromate, cu proprietăți antibacteriene – precum
mentă, cimbru, cimbrișor, busuioc, eucalipt,
rozmarin, lavandă – sau uleiuri esențiale din
aceste plante,pentru obținerea unui plus de efect.
• Tratament pentru scalp, șampon Unele
plante medicinale și aromatice se pot folosi
în tratamente pentru scalp, având
proprietatea de a întări rădăcina firului de
păr, de activa local circulația sângelui.
• Grădinărit Unele uleiuri esențiale se
folosesc în grădinărit, având un efect
puternic în protejarea plantelor de
insectele dăunătoare sau boli specifice
(infecții)

5. Afecțiuni în care se folosesc platele medicinale
• Durerea- Când vine vorba de durerile de spate, durerile de genunchi, umăr,
durerile articulare precum și spasmele musculare, rezultate bune dau
medicamentele naturiste-,creme, unguente,geluri bazate pe extracte de plante
care asigură un efect analgezic și antiinflamator puternic.
• Analgezice calmante-plante medicinale care reduc durerile și se pot aplica extern
sau administra intern, de la caz la caz - gura lupului, hamei, mac, , pasiflora,
sunătoare , valeriană.
• Antiinflamatoare-ajută organismul să combată inflamațiile- gălbenele, gheara
diavolului, hamei, mușețel, plop alb, salcie neagră, sunătoare.
• Emoliente Plantele emoliente sunt bogate în mucilagii și pot calma țesuturile iritate
sau inflamate - alge roșii, brânca ursului, lemn dulce, lumânărică, mătase de

6. Afecțiuni în care se folosesc platele medicinale
• Efectele asupra aparatului cardio-vascular -Uleiurile esenţiale se resorb uşor prin
spaţiile intercelulare şi ajung în fluxul sangvin, iar pe acea cale difuzează în
întregul organism (mult mai lent decât în administrarea lor pe cale orală sau
parenterală). Păducelul este o plantă medicinală recunoscută pentru eficacitatea
ei în diferite afecţiuni ale aparatului cardiovascular şi ale sistemului nervos central.
• Efecte asupra segmentului urinar -Efectele antiseptice şi bacteriostatice asupra
tractului urinar, în cistite, uretrite sunt evidente prin folosirea unor uleiuri esenţiale
de bergamota, muşeţel, mirt, lemn de trandafir. Tratamentul infecţiilor urinare
poate include, pe lângă medicamentele clasice uleiurile esenţiale de lavandă sau
cimbru. Acestea au avantajul că pot fi consumate atât prin ingerare, cât şi extern
prin inhalaţii, aromoterapie, masaj, baie sau comprese.

7. Capitolul II. Plante
medicinale reprezentative ce
conțin uleiuri aromatice
1. Lavanda (Lavandula angustifolia)
2. Rozmarin (Rosmarinus officinalis)
3. Menta (Menta piperita)
4. Lămâie (Citrus lemon)
5. Mușețel (Matricaria chamomilla)
6. Busuiocul (Ocimum basilicum)
7. Măghiran (Origanum majorama)
Rozmarin (Rosmarinus
officinalis)
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este o
specie de plante lemnoase, perene,
aparținând familiei Lamiaceae, cu frunze
totdeauna verzi, în formă de ace și cu flori
albastre, albe sau roșii. Se întrebuințează
în medicină și în industria parfumurilor
Rozmarinul conține un ulei volatil,
reprezentat prin borneol, camfor,eucaliptol,
flavonoizi, acid rozmarinic, principii amare,
rozmaricina,substanțe di- și triterpenice
Acțiune, proprietăți
Preparatele din rozmarin stimulează
secreția sucurilor digestive, au proprietăți;
-coleretice, colagoge, antiseptice ,diuretice.
Uleiul volatil stimulează activitatea psihică
și îmbunătățește oxigenarea creierului.

8. Lavanda (Lavandula angustifolia)
Izma bună (Mentha x piperita) este o plantă
medicinală aromată erbacee, perenă, din familia
Lamiaceae, cunoscută sub mai multe denumiri
populare: izmă de grădină, izmă bună,
Se cultivă în scopuri farmaceutice dar crește și
spontan în locuri cu soluri ușoare, bogate în
materii nutritive, în locuri aluvionare, turboase și
desecate. Înflorește începând cu luna iunie și
până în septembrie.
În scopuri medicinale se recoltează în perioada de
înflorire, frunzele.
Proprietăți - antiseptic gastrointestinal -
bacteriostatic și carminativ - colagog - sudorific -
diuretic Indicații Intern în infecții gastro-intestinale,
balonări abdominale, dispepsii, dischinezii biliare
cu hipertonie, diaree, calmant în vărsături (atât la
sugari cât și la adulți), spasme pilorice.
Levănțica sau lavanda (Lavandula angustifolia
Mill.,este o specie de plante din genul Lavandula,
familia Lamiaceae. Este o plantă aromatică și
medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de
30–50cm, frunze mici, înguste și flori albastre
parfumate.
Componentele antioxidante ale lavandei pot
influența sistemul endocrin al organismului pentru
a reduce nivelurile de hormoni de stres din
organism, se obţine un efect de calmare.
Ajută inima, reducând tensiunea arterială şi
reglând tensiunea din vasele de sânge. Acest
lucru poate preveni ateroscleroza şi alte probleme
cardiovasculare, reducând astfel riscul de accident
vascular cerebral şi atac de cord.
Menta (Menta piperita)

9. Lămâie (Citrus lemon) Mușețel (Matricaria chamomilla)
Lămâiul (Citrus limon) este un arbust din
familia Rutaceae, nativ din Asia, de la 5 la 10 m
înălțime, considerat veșnic verde
Fructul copt are forma sferică alungită și coaja
în culori care variază de la verde deschis la
galben strălucitor. Fructul ajunge la maturitate
toamna târziu în emisfera de nord. Pulpa este
suculentă, bogată în acizi și în vitamina C, ceea
ce a făcut fructul - datorită conservării ușoare -
să fie distribuit în întreaga lume de marinarii
care-l utilizau pentru a preveni scorbutul.
Fructul este utilizat în scopuri culinare și non-
culinare în întreaga lume - în primul rând pentru
suc, deși pulpa si coaja (coaja) sunt de asemeni
folosite la gătit. Sucul de lămâie conține
aproximativ 5%-6% (aproximativ 0,3M) de acid
citric, care îi dă un gust acru și un pH de 2-3.
Gustul acru distinctiv al sucului de lămâie îl face
un ingredient cheie în multe feluri de mâncare
Mușețelul (Matricaria recutita, denumit și
romaniță, mătrice, mătricea, morună, roman,
romonel) este o plantă erbacee
anuală,medicinală, din familia Asteraceae.
Această plantă conține: ulei volatil bogat în
chamazulenă, substanțe amare de natură
sescviterpenică, flavonoide, substanțe de
natură cumarinică, colină, mucilagii,acid
salicilic, fitosterine, substanțe glicozidice,acid
clorogenic, camilină,vitamine,săruri minerale.
Proprietăți 68 • antiinflamatoare • antiseptice •
analgezice • antihistaminice • cicatrizante și
gastrice • acțiune antiseptică și decongestivă
anorectal • tonic capilar Indicații Intern Bun
sedativ antispasmatic și stimulent în cistite, în
tratamentul enterocolitelor, gastritelor,
dismenoreelor, diareei, colicilor intestinale,
infecțiilor renale, în boli ale ficatului, în unele
stări alergice, în astmul bronșic al copiilor.

10. Busuiocul (Ocimum basilicum)
.
Măghiran (Origanum majorama)
Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă
din genul Ocimum, familia Lamiaceae. Este o
plantă ierboasă originară din Asia tropicală.
reprezintă un remediu natural pentru tratarea și
vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită,
afecțiuni gastrointestinale, febră, gută, dureri de
stomac. Infuzia preparată din frunze de busuioc
se recomandă în cazul în care pacientul suferă
de crampe, infecții urinare, dureri de cap,
laringită, faringită, gripă, vomă, fiind și un
excelent stimulator al poftei de mâncare.
Consumul zilnic al acestei infuzii ajută și la
tratarea și vindecarea cefaleei, colicilor
Măghiranul (Origanum majorana,
Lamiaceae) este o plantă ierboasă perenă
sensibilă la frig cu arome dulci de pin și citrice.
Mai este numit măghiran sau măgheran
Florile, frunzele și tulpinile de măghiran erau
utilizate în trecut ca ingredient cheie în
anumite ritualuri săvârșite de preoți. Conform
surselor scrise din secolul XV, măghiranul era
medicament pentru toate bolile.
În prezent, frunzele de măghiran sunt nelipsite
în industria alimentară. Sunt condimente de
baza pentru murături și mezeluri. Frunzele
proaspete oferă savoare deliciilor culinare
moderne. De asemenea sunt utilizate și în
terapiile naturiste alternative în tratarea
afecțiunilor musculare, circulatorii, digestive,
neuronale s.a

11. Capitolul IV.
Studiu privind folosirea plantelor
aromatice
Scopul elaborării acestei lucrări constă în
desfășurarea unui studiu pe baza unui
chestionar pentru a identific gradul de
utilitate a plantelor medicinale și eficiența
acestora asupra populației.
CHESTIONAR PRIVIND UTILIZAREA
PLANTELOR MEDICINALE
Numele și prenumele
Vârsta:
Rural / urban
1. Utilizați plante medicinale pentru prevenirea și
tratarea diverselor afecțiuni?
Da Nu
2. Care sunt cele mai frecvente plante medicinale
pe care le utilizați? Dați 5 exemple.
3. Cultivați plante medicinale în gradina proprie?
Enumerați!
Da Nu
4. Care sunt cele mai frecvente plante medicinale
pe care cCultivați în gradina proprie? Dați 5
exemple.
5. Sub ce forma utilizați plantele medicinale?
6. Utilizați mai mult produse naturiste decât
medicamente obținute prin sinteza chimică?
Descrierea studiului
S-a aplicat un chestionar în perioada de
practică 2019-2020 în cadrul farmaciei
Bionatura, cu acordul farmacistului șef.
Cei chestionați au fost subiecți cu vârste
cuprinse între 20 de ani și 60 de ani.
Subiectul general al întrebărilor a fost
referitor la folosirea plantelor ca remediu
principal în tratarea diferitelor afecțiuni.
Subiecții au fost în număr de 30.

12. La întrebarea numărul 1 - dacă folosesc plante
medicinale pentru tratamentul afecțiunilor de care
suferă, din subiecți chestionați, 20 subiecți au răspuns
cu - DA, iar 10 au răspuns cu - NU. Dintre cei
chestionați 25 au fost femei și 5 au fost bărbați.
20, 67%
10, 33%
SUBIECȚI
DA
NU Dintre cei care au răspuns cu DA, 18 au fost femei, 2
au fost bărbați, iar dintre cei care au răspuns cu NU , 8 au
fost bărbați și 2 au fost femei.

13. La întrebarea numărul 3 - Cultivați plante medicinale
în gradina proprie - subiecții au răspuns:
23
7
0 5 10 15 20 25
URBAN
RURAL
La întrebarea numărul 4 - Sub ce formă
folosesc plantele medicinale subiecții
chestionați au răspuns :
25
5
…
FEMEI BĂRBAȚI
La întrebarea numărul 5 Utilizați
mai mult produse naturiste decât
medicamente obținute prin sinteza
chimică.
5
25
Vânzări
Naturiste Medicamente

14. Concluzia acestui chestionar este că în general plantele medicinale se
folosesc sub formă de ceaiuri și mai puțin sub alte forme farmaceutice.
Dintre cei chestionați femeile folosesc mai mult decât bărbații plantele
medicinale,iar femeile cunosc mai bine speciile de plante medicinale, metodele
de recoltare, uscare și conservare ale acestora, utilizându-le sub diverse forme,
mai ales sub formă de infuzie.
Majoritatea celor întrebați nu au vrut să răspundă nici unei întrebări , fiind
reticenți la abordare.
Cei din mediul rural mai folosesc rețete din bătrâni, de la bunici pentru tratarea
ocazională a unor dureri reumatice sau migrene.
Cei din mediul urban se axează pe medicamente din farmacii, mai puțin pe cele
naturiste. Rămâne concluzia generală că cei care intră într-o farmacie, cumpără
doar medicamente recomandate de către doctori și mai puțin produse din
plante.
Un alt aspect urmărit în chestionar a fost găsirea plantelor medicinale care se
utilizează cel mai mult. Deoarece subiecții au răspuns la această întrebare într-
Concluziile studiului

15. Concluzii finale
• Tratamentele cu plante medicinale sunt utilizate în medicina naturistă din cele mai vechi timpuri şi au
fost de multe ori în centrul controverselor asupra efectelor mai mult sau mai puţin benefice în
tratamente împotriva diferitelor afecţiuni şi boli.
• Utilizarea plantelor medicinale în terapii naturiste se bazează pe principiile active pe care plantele
medicinale le conţin şi pe elementele active care se găsesc în diferite concentraţii în acestea, şi care
se obţin din plante prin intermediul diferiţilor dizolvanţi ca apa, alcoolul, vinul, diverse uleiuri.
• Efectele terapeutice ale uleiurilor aromatice sunt legate de proprietăţile lor antiseptice,antibacteriene,
bacteriostatice şi bactericide, faţă de numeroşi agenţi infecţioşi (microbi, ciuperci, paraziţi)
. • Uleiurile aromatice manifestă şi alte proprietăţi, cum sunt cele antitoxice, antifermentative, colagoge,
vermifuge, hormonale.
• Uleiurile aromatice incluse în diferite preparate farmaceutice sau utilizate ca atare pot avea efecte
multiple în diferite sfere ale organismului uman: - la nivelul pielii (antiseptice, antifungice, cicatrizante,
deodorante) - la nivelul aparatului cardio-vascular (rol vasculotrofic, rubefiante, revulsive) - la nivelul
aparatului respirator (fluidizante şi expectorante, dezinfectante ale căilor respiratorii) - la nivelul
aparatului digestiv (antispastice, carminative, stomahice, coleretice, anticolici etc.) - la nivelul
aparatului urinar (antiseptice, bacteriostatice) - la nivelul aparatului genital (tulburări de ciclu, efecte
galactogoge, afrodisiace) - la nivelul sistemului nervos central şi periferic (sedative, calmante,
stimulente psihotrope,adaptogene).
• Lipsa de nocivitate şi de efecte adverse a uleiurilor face ca utilizarea să se facă preferenţial faţă de
antibiotice,. Din aceste motive, aromaterapia oferă, în unele infecţii virotice sau bacteriene, o

16. 1.Bojor, Ovidiu - Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, 2003,
2.Bojor O., Popescu O., Fitoterapie tradițională și modernă, Ediția a III-a, Editura Fiat Lux, București, 1998,
3.Giurgiu, Eugen - Cele mai folosite 17 plante pentru vindecare, Meteor press, 2019,
4.Hodisan I., Pop I., Botanica sistematică, Editura Didactică și Pedagogică, București,1976,
5.David Hoffmann - Ghidul complet al plantelor medicinale și al bolilor pe care le vindecă, Lyfe style, București, 2016
6.Tamaş, Mircea - Botanică sistematică, volum 3, Editura Medicală, Universitatea Iuliu Hațeganu, Cluj-Napoca, 1999,
7.Tamaş, Mircea, Neamţu, G., Mărculescu, A. - Plante medicinale şi aromatice, Editura Lux Libris, Brașov, 1996,
8.Worwood, Valerie Ann - The complete book of Essential Oils and Aromatherapy, New world library, 2016,
9.https://www.scribd.com/doc/163912503/Aromaterapie-si-uleiuri-esentiale,
10.http://www.sfatmedical.ro/Medicina_naturista/Medicina_alternativa/Aromaterapia/ Reteteterapeutice,
11.https://www.essentialdent.ro/lavanda-benefiicii-pentru-sanatate,
12.https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimbri%C8%99or_de_c%C3%A2mp#/media/File: Thymus_serpyllum_-_K%C3%B6hler%E2%80%93s_Medizinal-Pflanze
138.jpg,
13.https://ro.wikipedia.org/wiki/Lavandula_angustifolia,
14.https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/farmacie/fitoterapia-231083.html,
15.https://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/maghiran-majorana-hortensia-11470806/,
16.https://essevita.ro/modalitati-de-utilizare-a-uleiurilor-esentiale-essevita/,
17.https://farma.com.ro/articles/2012.1-2/PF_Nr-1-2_2012_Art-26.pdf,
18.https://adevarul.ro/sanatate/medicina-naturista/proprietatile-benefice-ceaiului-menta-sanatate-1_562e6b49f5eaafab2c0fb40b/index.html,
19.https://ro.wikipedia.org/wiki/Izm%C4%83_bun%C4%83,
20.https://www.academia.edu/5618704/Ghid-AROMOTERAPIE,
21.http://www.usamvcluj.ro/simpo_stud/files/2014/Agricultura/Biologie/Hintenari_B.pdf
22.http://www.olioseptil.ro/catalog/confort-digestiv/olioseptil-gastro-intestinal-capsule-uleiuri-esentiale-probleme-digestive,
23.https://vegis.ro/suplimente/fares/,
24.https://fares.ro/,
25.https://www.doterra.com/,
26.http://mooma.ro/chimia-uleiurilor-esentiale-de-baza/,
27.https://ro.wikipedia.org/wiki/Aromaterapie.
Bibliografie