intersecþii chiºinãuane   intersecþii chiºinãuane   intersecþii chiºinãuaneLicã SAINCIUC                                  ...
Lică Sainciuc COLINAANTENELOR    DE  BRUIAJ   ediţie electronică CHIŞINAU 2000
Vreau să mulţumesc pentru ajutor celor fără de care această carte n-ar fi văzut lumina zilei:         Violeta Popa        ...
A OPTA COLINĂVolumul conţine atât articole din presa periodică peparcursul a mai bine de zece ani, reluate cu fidelitate (...
Acuarelă, 1990Biserica-martir Sf. Ilie (1799 - 1961). Se afla în zona magazinului "Buchinist".Piaţa oblongă de alături de ...
PREŢUL MEMORIEI                                             "...Străzile şi pieţele sunt un amestec izbitor de elemente   ...
Culpabilă de a fi oblică, cu toate                                                       meritele de stradă veche, istoric...
Clădirea Muzeului Bisericesc.Demolat prin 1965.“...În casa bătrânească a mitropolitului Gavriil, din faţa bisericii s-a în...
Anul trecut am publicat la rubrica "Scrisoarea săptămânii" un material intitulat"Iarăşi despre oraşul vechi". Se iscă într...
Dezvoltarea părţii istorice a                                                                municipiului se conformă ulti...
Piatră mormântală din peretele                                 bisericii, 1817.                                           ...
Casa proprietarului Jelescu. In ediţiile Comisiunii Monumentelor dinBasarabia figurează drept “casa Bulgaru”;Foto din arhi...
Oraşul Vechi ar trebui să fie declarat zonă interzisă pentru experienţe urbanisticede câmp liber (sau de junglă braziliană...
Cronologia târgului până la 1812                                                                                          ...
1767                 Vovinţănii cumpăraţi de Galata                                                                       ...
1772           primul recensământ al Moldovei             1807              biserica Bunăvestirea                         ...
Biserica-martir Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil - "Soborul Vechi" (1747 - 1962). Pe locul ei se află terenulde sport ...
ISTORIA IN CURS DE DISPARIŢIECorespondenţă particulară ce prezintă interes generalScrisoare de departe                 MUL...
20
În loc de prefaţă         Mestecenii de Chişinău Articolul din "Literatura şi arta" era însoţit de câteva fotografii din O...
Soborul Vechi, vedere dinspre est, 1943.      Şi tot pe motivul acestei ideologii este păstrată "tipografia "Iskrei" şi nu...
Şi în cazul nostru, când ai furat o bucată de ţară zici că a fost a ta de când e lumea(adică de pe timpul sciţilor, slavil...
care este şi biserica Sf. Arhangheli metoh", loc trebuincios pentru zidirea Mitropoliei, cu şcoale deMitropolitul Gavriil ...
În clădirile din jurul bisericii Sf. Arhangheli mitropolitul Gavriil a înfiinţat tipografiaexarhicească care va tipări căr...
Biserica Sf. Arhangheli din 1806 a fost zidită din piatră şi cărămidă, în plan trilobat, cunartex, naos şi altar. Despărţi...
martorii oculari localnici că atunci când tractorul trăgea cu odgonul turnul şi zidurile bisericii, s-aauzit un vaiet adân...
↑Acuarelă   ↑ Foto E.Marvan
30
Chişinăul documentat de hotarniculOzmidov:     ПЛАНЪ городу Кишиневу: снятъ и сочиненъ 1817 годаВъ семъ городђ исключая пу...
17    Обывательскiе огороды.          Изьясненiе строенiй въ новомъ городђ названномъ     Александровскою частiю, начатомъ...
Planul oraşului Chişinău:                                      izvodit şi scornit la anul 1817     In acest oraş înafară d...
Lămurirea clădirilor în oraşul nou numit Aleksandrovskaia ciast,               început a se clădi după proiect la anul 181...
Firele drumurilor întâlnindu-se și contopindu-se vor ţese o mreajă,  unică în felul său ca amprentele digitale la om, și c...
TOATE DRUMURILE DUC       Din vremi nu prea îndepărtate — de prin anul 1436 — ne vine prima pomenire anefericitei urbe, ce...
Panoramă a Chișinăului văzută dinspre drumul Orheiului la 1860.Fotolitografie de autor necunoscut.             1436 — 1666...
2.       Ocupaţiile orăşeneşti generau şi o structură orăşenească a aşezării — fărănecesitatea lotului în jurul casei, gos...
mai apoi prima de piatră, orăşenească, să nu poată lua foc atât de uşor în desimeade case dimprejur — biserica domnească S...
43
"...благодаря распоряжениямъ бывшего губернатора Федорова, Кишиневъсталъ быстро разрастаться и увеличиваться вверхъ поотда...
Intersecţia străzilor Turceasca, Mincu, Stavru, Sântavineri...      5       Unele vestigii ale drumurilor pot fi detectate...
Drumurile ce legau centrul arhaic al oraşului.      Drumul direcţia Hânceşti — str. Mincua, mai sus de str. Alexandru-cel-...
secolul XVIII oraşul se tot urcă pe coline şi următorul nod de străzi formează Piaţa Ilie.Mai sus de Piaţa Ilie, dincolo d...
Se dă ordin inginerului hotarnic Ozmidov să devină arhitect regional al Basarabieişi Ozmidov ia rigla şi trage şi ticluieş...
Intersecţia străzilor Sântavineri, Sârbească, Popii și Chiagul.                                                           ...
***       Când un organism este molipsit de boală, virusul stăruie să răzbată la nucleulcelulei, unde se află sfânta sfint...
Planul orașului, cca 1860.        "Chișinăul, sau mai bine zis partea nouă a orașului, este creaţiunea epocei "ţarului lin...
9        Generalii... au pornit un lucru important şi-i de datoria noastră să-l ducem la bunsfârşit. Unde n-au dovedit ei,...
zidit din temelie la 1806 de fraţii maiorul Ion şi sărdarul Teodor, feciorii protoiereuluiConstantin Măcărescu". Acest Con...
2          “... curţile, corespunzând centrelor feudale, sunt mai târzii decât nucleele economice —târgurile —, care le-au...
Biserica Râșcanilor: "... ajungi în faţa unei porţi de piatră solidă, prinsă în zidul curţei, care coprinde osuprafaţă des...
TOPONIMIA MAI VECHE A CHIŞINĂULUI       Pe locul Chişinăului actual existau mai multe sate şi cătune — extinzându-se,oraşu...
Armeanu       drumul ce ducea la “Armeanu” – curţile arhiepiscopului armean;                Армянская, Cetatea Albă, Armea...
Caţîcă                 Кацыковой stradelă, mai târziu: Кацыковская,                       V.Costachi, Олега Кошевого, B. P...
Galbenii                       mahala. Золотая / Golden Strasse, Харалампiевская, 27                               Martie,...
Conform PlanuluiGeneral de Sistematizare          strada O.Goga        nu va mai exista.            Drumul Goliei         ...
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Colina antenelor de bruiaj - Lica Sainciuc

1,807 views

Published on

Colina antenelor de bruiaj - de Lica Sainciuc

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,807
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
21
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Colina antenelor de bruiaj - Lica Sainciuc

  1. 1. intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuaneLicã SAINCIUC COLINA ANTENELOR DE BRUIAJ CHIªINÃU 2000
  2. 2. Lică Sainciuc COLINAANTENELOR DE BRUIAJ ediţie electronică CHIŞINAU 2000
  3. 3. Vreau să mulţumesc pentru ajutor celor fără de care această carte n-ar fi văzut lumina zilei: Violeta Popa Vitalie Popa Glebus Sainciuc Prof. A.Marinciuc Tamara Nesterov Rodica Iuncu Vsevolod Ciornei Natalia Dubina Iulian Filip Nicolae Pojoga Claudia Partole colaboratorilor Bibliotecii Naţionale Dmitri Reutov şi Petr Starostenko Iuliu Gheorghiciuc Iury ColesnicCoperta 1: Biserica Sf. Ilie / Intersecţia străzilor Cojocari, Iacub, Popii și Marian.Coperta 4: Chișinăul secolului 18. Desen.Editor literar Nicolae PojogaTHE JAMMING AERIALS HILLThe book inserts some issues published in the course of the last ten years following Perestroika on the fate of the historicmedieval Downtown of Chisinau (capital of the Republic of Moldavia) that has been systematically demolished since the endof World War II. In spite of some superficial changes in cultural attitude of authorities, there may be detected no essentialshift in the domain of the care and protection of monuments.© Lică SainciucPublished in the Republic of Moldavia
  4. 4. A OPTA COLINĂVolumul conţine atât articole din presa periodică peparcursul a mai bine de zece ani, reluate cu fidelitate (urmărindu-se probabil continuitatea şi - din nefericire -actualitatea problemei), precum şi altele, completate cudate la zi, constituind astfel o noutate în domeniu.Elementul de “Scrisoare deschisă către…” alpublicisticii alăturat investigaţiilor se face suportul unuistudiu de referinţă. “Colina Antenelor de Bruiaj” este ocarte rară, fie şi pentru faptul că nu păcătuieştesentinţe. Autorul atenţionează. Subiectele abordate, deasemenea.Nu vom căuta aici metodologie şi tipic, căci vom da degustul amar al părerilor de rău pentru tot ce n-am ştiut,mai trecând odată peste aceste pagini ca prin “...şirulodăilor una într-alta, una într-alta, de ieşeai în altăparte, în cu totul altă stradă, şi până treceai abia dezăreai un pic de lumină...”. Aşa se face că Marea Demolare Sistematizată aTârgului Vechi constituie prin efectele ei uniculdocument palpabil: Vedem numai dacă a fost distrus. N.P.
  5. 5. Acuarelă, 1990Biserica-martir Sf. Ilie (1799 - 1961). Se afla în zona magazinului "Buchinist".Piaţa oblongă de alături de asemenea era numită Sf.Ilie. Astăzi ea poartă denumirea "BulevardulCosmonauţilor", probabil din considerente, că Ilie era primul cosmonaut, în călătoriile sale pe caldarîmulcerului.
  6. 6. PREŢUL MEMORIEI "...Străzile şi pieţele sunt un amestec izbitor de elemente apusene şi răsăritene. Lângă malurile Bâcului mai puteţi găsi oraşul vechi cu alei şi străzi şerpuitoare pitoreşti. Dar se face multă reconstrucţie, şi cu încetul casele vechi dispar... (Ghid turistic prin Europa. Londra. 1977) Fără un Kremlin sau o Cité, pornind totuşi, de la un nucleu, de la un germene dincare s-a dezvoltat şi a crescut, Chişinăul a devenit o urbe modernă şi atrăgătoare, ocapitală "cu umeri albi de piatră". Dar tot mişcându-se aşa viguros spre viitor, a camrămas fără trecut... cam fără memorie. Or, trei perioade de istorie a Chişinăului s-au întruchipat în trei zone istorice: 1. Oraşul Vechi, de la întemeiere în sec. 15 şi până la începutul sec. 19. In 1677Miron Costin îl consideră "orăşel", ceva mai târziu, la începutul sec. 18, aici suntdesemnaţi doi pârcălabi, astfel Chişinăul întrece ca mărime alte târguri moldovene caHârlău, Târgu-Frumos, Bacău, Vaslui, care aveau câte un pârcălab. Cam haotic, dar nuchiar de lepădat, acest orăşel spre începutul secolului trecuta avea în palmares "şaptebiserici şi 448 de prăvălii". Teritoriul Oraşului Vechi era cuprins între rîul Bâcu şi străzileNegruzzi, Frunzeb şi Zaikin; 2. Perioadei a doua îi corespunde Oraşul Nou (începutul sec. 19 — jumătatea sec.20), cel cu plan regulat. Se întinde spre gară, str. Livezilorc, piaţa Frunzed; 3. Şi în fine, Oraşul Modern — perioada sovietică — cu o expansiunesurprinzătoare pe toate dimensiunile. Trei zone cu trei destine diferite: Oraşul Modern se dezvoltă, Oraşul Nou sepăstrează, iar Oraşul Vechi se distruge. a Cel de-al 19-lea. b azi: strada Columna. c azi: strada A. Mateevici. d intersecţia străzilor Ştefan cel Mare, Ion Creangă şi Calea Ieşilor. [azi Piaţa Cantemir] 5
  7. 7. Culpabilă de a fi oblică, cu toate meritele de stradă veche, istorică, că pe aici trecea drumul cel mai scurt de la casa unde stătuse Pușkin până la cea a boierului Vartholomeu, această strada este condamnată de instanţe. I-au mai rămas zile, poate luni: crima-i prea mare – străzile viitorului luminos au voie să fie numai ortogonale... Fotografia a fost făcută în noiembrie 1987. Astăzi (august 1988 - N.N.) aceste clădiri nu mai există. Da, anume Oraşul Vechi, cu o istorie semimilenară, are de suferit cel mai mult: afost distrus şi ars în timpul războiului, este demolat după război, procesul continuă şi înprezent. 6
  8. 8. Clădirea Muzeului Bisericesc.Demolat prin 1965.“...În casa bătrânească a mitropolitului Gavriil, din faţa bisericii s-a înrefiinţat Muzeul Istoric-Bisericesc alBasarabiei, în trecut ctitoria neuitatului Iosif Parhomovici". Gheorghe Bezviconii Proiectul de sistematizare elaborat în perioada imediat postbelică sub conducerealui A. Şciusev1, deşi recroieşte reţeaua de străzi (mă rog pe atunci domneau alte concepţiiîn materie de urbanistică, de ecologie şi ... de istorie), prevede păstrarea intactă a unormonumente mai principale ca Soborul Vechi, bisericii Sf. Ilie, Muzeul Bisericesc,bisericuţa lipovană ş.a. Iar ceva mai târziu începe distrugerea totală a Oraşului Vechi. Este elaborat unplan nou, care prevede păstrarea doar unei singure case vechi — celei în care probabiltrăise Puşkin. Mai apoi, la începutul anilor 80, s-a pornit să se vorbească de o "zonă puşkinistă",ce ar cuprinde partea vestică a Oraşului Vechi. Vorbele continuă şi astăzi. Anume vorbe,căci aria virtualei zone şi suportul ei material imobil se reduce pe an ce trece. In genereOraşul Vechi are "noroc" de Puşkin, că se pot aduce "considerente" de felul că "pe aici şipe aici a călcat piciorul lui!", de parcă să nu fi fost poetul surghiunit aci, locul trebuiafăcut una cu pământul... 7
  9. 9. Anul trecut am publicat la rubrica "Scrisoarea săptămânii" un material intitulat"Iarăşi despre oraşul vechi". Se iscă întrebarea: oare s-a schimbat ceva de atunci? Cuadevărat s-a schimbat: au mai fost demolate clădiri, străzi... (Fotografia alăturată a fostfăcută în noiembrie 1987. Astăzi aceste clădiri nu mai există). Demolările continuă.Ultimele zile ale pieţei Sf. Ilie. Potrivit planului general de sistematizare a oraşului, bulevardul Frunze(Cosmonauţilor)a vine să taie cu fiecare zi cartierele vechi. Intersectându-se cu bulevardulTineretuluib deja existent, va forma o încrucişare enormă, ce va pune astfel definitiv cruceOraşului Vechi. a azi: Cantemir / Cosmonauţilor — magistrală în construcţie. b azi: bulevardul Renaşterii 8
  10. 10. Dezvoltarea părţii istorice a municipiului se conformă ultimei variante a Planului General, care prevede desfiinţarea totală a structurii medievale care se mai păstrează. Potrivit lui vor fi demolate străzile O.Goga (Goliei și Opștii — ocolul târgului de cândva), Ţirelman (Popii), Sârbească, Bălănescu, porţiunea veche a străzii Armeanu, vestigii ale străzilor Căprienei, Armenești, Arh.Mihail etc... Bulevardul Cantemir– Cosmonauţilor vine să taie ce a mai rămas din cartierele vechi. Cine să apere Oraşul Vechi? Cică avem o Societate pentru ocrotireamonumentelor2, un Minister al culturii, câteva uniuni de creaţie. Acum mai avem şi unFond al culturii. O fi şi alte organizaţii obşteşti. Mai rămâne şi opinia publică. E clar că majoritatea populaţiei nu e de baştină din Chişinău. Ar putea oare faptulacesta să fie motiv de nepăsare? Probabil că nu. Mânăstirea Căprienei nu este apăratădoar de căprieneni! 9
  11. 11. Piatră mormântală din peretele bisericii, 1817. Stâlp funerar, 1815 Era pe timpuri și un mormânt pe care scria: "Aici zace trupul robului lui Dumnezeu Paul Gh. Gore, din neamul Boierilor Moldovei Leoa, Membru Onorar al Academiei Române, f. Vice- Mareșal al Nobilimei Basarabene, Deputat al Nobilimei judeţelor Orhei și Chișinău, n. 27–VII–1875 † 8–XII–1927" Foto E.Marvan. Din când în când se fac auzite lamentări asupra clopotniţei distruse a catedralei,care a fost zidită abia în 1836 şi despre care Ştefan Ciobanu zicea “Clopotniţa din faţacatedralei, destul de înaltă, nu reprezintă nimic deosebit”. Dar nici un cuvânt pentrubisericile Sf. Ilie sau Soborul Vechi, ctitorii din secolul 18. Cei investiţi cu păstrarea monumentelor au grijă să instaleze plăci doar pe clădiridestul de recente şi n-ar fi de mirare să dăm într-o bună zi de o placă pe care să fie scris:"Monument de arhitectură din a doua jumătate a sec. XX. Ocrotit de stat". Se recurge la oconfundare voită a noţiunilor. Or, comparând un monument martor al evenimentului cuun monument ridicat în cinstea evenimentului, vom vedea că doar în primul cazmonumentul are valoare istorică. Aprecierea vestigiilor trecutului se face după criteriiestetice subiective: dacă-i frumos, îl păstrăm, dacă urît — ba. Gusturile însă maievoluează, se mai schimbă. De asemenea şi gradul de cultură a celor în drept să-şi spunăverdictul. Deocamdată din Oraşul Vechi au mai supravieţuit, cât de cât, două porţiuni: prima— cartierele cuprinse între casa Puşkin şi biserica Bunavestire; cea de-a doua — cartiereledin zona bisericilor Sf.Gheorghe – Sf.Haralamb – Armeneasca. Ne-am pomenit cu nişterămăşiţe, care totuşi mai pot fi salvate, astfel ca în viitor să se revină încetul cu încetul larestabilirea centrului vechi, la rezidirea celor mai valoroase monumente de istorie şiarhitectură demolate, ale căror planuri şi fotografii s-au păstrat (cum de fapt se procedeazăîn alte oraşe ale Uniuni Sovietice). 10
  12. 12. Casa proprietarului Jelescu. In ediţiile Comisiunii Monumentelor dinBasarabia figurează drept “casa Bulgaru”;Foto din arhivele familiei Jelescu. ≈ 1900. Planul cartierului din vecinătate, 1834.Casa se află la intersecţia străzilor Cojocari și Hâjdău, “...de pevremea Turcilor”. Parţial se mai păstrează și azi. S-ar mai putearestaura. Nu este inclusă în lista sovietică nici cea post-sovietică amonumentelor.  Casa Jelescu/Bulgaru, Foto Comisiunea Monumentelor . ≈ 1920. 11
  13. 13. Oraşul Vechi ar trebui să fie declarat zonă interzisă pentru experienţe urbanisticede câmp liber (sau de junglă braziliană3); să fie aplicate doar proiecte individuale ce se vorîncadra organic în ambianţa istorică, cu o strictă respectare a reţelei vechi de străzi. Subterfugiile de felul că Oraşul Vechi este şubred şi insalubru, nu rezistă în faţaexperienţei moderne din domeniul reconstrucţiei oraşelor cu zone istorice. Azi este nevoiedoar de dorinţă şi investiţii, probabil investiţii mari. La ce preţ însă poate fi evoluată memoria? 1988 NOTE 1 A.V. Şciusev, arhitect rus, născut în Basarabia, s-a făcut cunoscut ca autor almausoleului lui V.I.Lenin. 2 Un citat din rezoluţia Societăţii pentru ocrotirea monumentelor de istorie şicultură din 26 iulie 1990: “V съезд Общества решительно осуждает актывандализма над памятниками истории и культуры и считает, что все, что созданоруками мастеров прошлого и настоящего, должно быть сохранено. В особенности(S.N.) памятник В.И.Ленину на площади Победы, созданный скульпторомС.Меркуловым при участии нашего знаменитого земляка А.Щусева” 3 Aluzie la oraşul Brasilia, proiectat pe un loc virgin, nelocuit de oameni — NR. 12
  14. 14. Cronologia târgului până la 1812 1600... 1400... 1608 Buiucani: iaz & mori Bâc: 6 părţi1430~40 sat de ceea parte a Bâcului, în dreptul Chişinăului lui Albaş, la 1609–1610 ştiutori de carte la Chişinău Fântâna Mare. 1610 Buiucani: ai lui Dumitrache1436 hotar lângă Chişinăul Acbaşului 1616 hotar NV Boiucani / Chişinăul -1437 Visternicenii C.Roşca1457-1504 satul Buiucani. Domnia lui 1620 Maria Dumitrache dăruieşte Ştefan cel Mare Buiucanii mânăstirii Galatei1466 boierul Vlaicu: Chişinău, 1641 mânăstirea Sf.Vineri din Iaşi Albişoara, mori Munceşti 1642 preotul Buiucanilor 1500... Gheţioana, Spinoasa 1642 28 aug Vasile Lupu dispune stabilirea1502 un oarecare loc Spiroasa hotarelor (Schinoasa) 1645 Biserica domnească Sf.Ierarh1517 iaz Nicolae (actuala Armeneasca) Visternicenii lui Ieremia ctitoria lui Vasile Lupu 1646 satul Munceşti 1661-1665 Visternicenii daţi “târgoveţilor din Chişinău pentru ca să mărească hotarul târgului” 1666 2 mar "târgoveţii Chişinăului" 1666 Hruşca de sus — 60 Lei 1669 pârcălabi de Chişinău, Luca şi Andronachie 1671 29 nov lupta de la Chişinău de pe Bâcu primul şoltuz (căpetenie de oraş)1525 o jumătate de sat de cealaltă parte de Bâc, în dreptul Băii lui Albaş, 1676 cadou trei dughene din Chişinău la Fântâna Mare, dăruită mănăstirii Moldoviţa 1677 Miron Costin: oraş1548 Hruşca vândută cu 180 Galbeni 1684 “orăşelul Chişinău în ţinutul tătărăşti Lăpuşnei”1576 P.Şchiopul (strămoş de al lui sf. sec. 17 doi pârcălabi Vlaicul) vinde vornicului Dragoş 1683 ars şi devastat de cazaci cu 500 Galbeni mori 1690 ars de turci şi tătari 1698, 9 iul Grigoraş Sava pârcălab de Chişinău sf. sec. 17 doi pârcălabi 15
  15. 15. 1767 Vovinţănii cumpăraţi de Galata ambasadorul francez în Turcia Franz de Tott primit de un “guvernator” al Chişinăului egumenul mănăstirii Sf. Arhanghel din Chişinău Biserica Sâneculaie 1700...1701 serdar Cârstea1707 23 apr vizita lui Antioh Cantemir1712 impozit la hotarul târgului1720 Vovinţeni1734 - 1742 V. Mazarachi pârcălab1738 Buiucanii sunt mutaţi stabilirea hotarelor de Năstase Lupu;1739 ars şi refăcut spre Buiucani risipită biserica Domnească Sf.Nicolae1740, 10 oct vama domnească şi poşta1741 Lupu Năstasă ridică biserica Sf.Arhangheli, în locul bisericii Sf. Nicolae “fiind înainte domnescă şi în vremea tulburărilor ce au vinit Piatră memorială din curtea bisericii Sf.Ilie demonstrează moscalii aice în ţară s-au răsăpit dăinuirea sacralităţii acestui loc: de tătari din temelie” Acestu stălpu lau rădikatł robul lui dmˇnezău šefanł nuôrł pentru1743, 9 iul Lupu Năstasă dăruieşte bisericii Sf.Arhangheli un pomenirě lui şi a părinţilor lui: “Anthologhion” dìakonul nuôrł marìä vasilìe marìä şi Biserica Sf.Arhangheli este atestată şi ca mănăstire. aksenìä gahiţa ce sau robit de tătari1747 rezidirea bisericii Sf.Arhangheli vlět aˇwˇpa mai aˇì "din temelie" - 2 preoţi şi diacon Acest stâlp l-a rîdicat robul lui Dumnezeu Ștefan1748 expansiune spre Buicani Nour pentru pomenirea lui și a părinţilor lui:1752 – 72 biserica Măzărache; clopotniţa diacon Nour, Maria, Vasilie, Maria și Acsenia, 1818 Gahiţa ce s-a robit de tătari. Văleat 1781 mai 11. 16
  16. 16. 1772 primul recensământ al Moldovei 1807 biserica Bunăvestirea ctitorită (!!)1774 162 de impuneri 1811, 30 aug Catastihul (statutul) breslei1777 refacerea bisericii Invierea ciubotarilor din Chişinău Domnului de Constantin Râşcanu (actuala Constantin şi 1812 anexarea la Rusia Elena)1781 “Stâlpul lui Nour” din curtea bisericii Sf.Ilie1788 ars: resturile prăvăliilor formau un patrat de piatră de cca. 600m 6–7 biserici1789 ars biserica Bunavestirea de piatră, ruinată1790 "dascăl de învăţat copii" dascălul Ştefan copie “Alexandria” la comanda negustorului chişinăuan Donie1793 ars1794 biserica Sf. Ilie primeşte în dar un “slujebnic” editat la Iaşi1795 Biserica Bunăvestirea din lemn (!)1797, 12 dec acord dintre 57 negustori şi mănăstirea Galata de reglementare a relaţiilor economice, patrimoniale şi fiscale1798 70 prăvălii; 30 crâşme Biserica Sf.Ilie; refăcută de Toader Sabău în 18061800 harta moşiilor, care urma să fie aprobată de divan 1800... Interiorul Bisericii Sf.Ilie1803, 28 mai ordin de deschidere a şcolii domneşti la Chişinău1805 întăriţi Buiucanii & Vovinţenii "Nicio biserică nu este mai bogată ca pe Bâcul la Galata aceasta în atâtea icoane, mari și mici, așezate atât în1804 Teodor Măcărescu reface biserica Sf.Arhangheli pridvor, cât și în tot cuprinsul bisericii propriu zise." - scria1804 începe rezidirea bisericii Sf.Vineri; terminat la 1830 Șt. Berechet în anii 20.1806 biserica Sf. Ilie refăcută de Toader Sabău 17
  17. 17. Biserica-martir Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil - "Soborul Vechi" (1747 - 1962). Pe locul ei se află terenulde sport al Liceului Comercial (în spatele cinematografului "Moscova"). Alături se înălţa până prin 1967clădirea Muzeului Bisericesc. .
  18. 18. ISTORIA IN CURS DE DISPARIŢIECorespondenţă particulară ce prezintă interes generalScrisoare de departe MULSTIMATE LICĂ SAINCIUC, Vă rog să primiţi manuscrisul meu: Biserica Sf. Arhangheli — Soborul Vechi din Chişinău, pe care îl încredinţez pentru predare solului poporului moldovean dna Leonida Lari. Manuscrisul meu este redactat demult, în 1985 şi urma să-l public într-o revistă istorică de aici. Dar s-a întârziat! Acum d-voastră aţi avut curajul să publicaţi în "Literatura şi arta" nr. 35 din 25 august 1988, despre SOBORUL VECHI şi să ridicaţi glas împotriva demolării lui. Pentru completarea documentară asupra monumentului moldovenesc, Vă rog luaţi asupra d-voastră sarcina, ca să se publice manuscrisul meu, autorizându-vă să ştergeţi ceea ce se va considera de prisos. La 8 sept. 1988 V-am adresat scrisoare de felicitare pentru articolul d- voastră publicat, care rămâne un document itoric şi pentru care cititorii şi glasul strămoşilor va striga din morminte: mulţumim nepoate! Mulţumindu-vă şi eu pentru ceea ce veţi face pentru publicarea manuscrisului meu, Vă exprim preţuirea mea. Dr Paul MIHAIL în al 84-lea an. 5 noiembrie 1988 Bucureşti 19
  19. 19. 20
  20. 20. În loc de prefaţă Mestecenii de Chişinău Articolul din "Literatura şi arta" era însoţit de câteva fotografii din Oraşul Vechi, însă nu ştiu cum au reuşit să le micşoreze până la dimensiunile unor purici, astfel că nici nu credeam să ia cineva în seamă cele mai vechi monumente ale Chişinăului ce nu mai există (de fapt strada dintr-o imagine îşi mai trăgea ultima răsuflare, "dar s-au luat măsuri" imediate şi eficiente aşa că nici aceea nu mai e), şi cu atât mai mare mi-a fost mirarea când am primit din Bucureşti un răvaş de la Paul Mihail, după cum se vede fost preot la biserica Sf. Arhangheli... (Soborul Vechi), biserică ce rămânea mai multe secole centrul geografic, cultural, istoric al Chişinăului. Aşa cum şi-a încetat nominal existenţa Aralul din momentul când s-a desfăcut în mai multe lacuri, la fel poate fi considerat dispărut pentru noi Oraşul Vechi după ce demolările au lăsat doar câteva insule disparate din spaţiul lui cândva compact, când a fost şters de pe faţa pământului anume centrul centrului — Piaţa Veche, Piaţa Ilie cu străzile adiacente, cu tot complexul arhitectural-istoric. Cui îi serveşte această totală distrugere? Cui îi serveşte totala tăinuire a acestei distrugeri? Deoarece e vorba de nimicirea patrimoniului cultural, pare că avem de-a face cu o ideologie ce cu tot dinadinsul vrea să şteargă nişte mărturii care nu-i convin. Să fie ateismul? De ce atunci când s-a ajuns la Glasnost se vorbeşte numai de Clopotniţa Catedralei noi, chiar de o virtuală rezidire a ei, şi nimic despre Soborul Vechi, Sf. Ilie etc.? Care-i diferenţa dintre aceste monumente? Toate sunt foarte clericale, doar că Clopotniţa e făcută după — şi celelalte înainte de 1812. Se încearcă restituirea denumirilor vechi — se propune ca străzii Puşkina Gorka să-i fie întors numele de strada Inzov, pe când şi mai veche este “Măcărescu”! Casa în care a trăit Şciusev e făcută muzeu, iar prin casa în care a trăit Maria Cebotari a fost croită o stradă, şi anume strada Kotovskia. Poate pentru că Grigore Ivanovici a fost mai revoluţionar decât Maria şi deci e vorba de ideologie comunistă? Centrul vechi al Chișinăului. Situaţia la 1946.Foarte multe clădiri au avut de suferit în urma războiului,însă structura medievală rămânea intactă. Distrugerea a început în timp de pace. 21
  21. 21. Soborul Vechi, vedere dinspre est, 1943. Şi tot pe motivul acestei ideologii este păstrată "tipografia "Iskrei" şi nu ceaEparhială? Atunci de unde-i predilecţia pentru Zaikin faţă de Zamfir Arbore, căci,oricum, scriitorul era oleacă mai socialist decât luptătorul? Poate, din patriotism se schimbă strada Iaşilor în Jukovskib (până la revoluţie), iardin internaţionalism — drumul Costujenilor în Grenoble (după)? Oraşul Vechi, medieval, este numit "Zona Puşkin" din patriotism sau dininternaţionalism? Şi de ce atunci să nu se cheme Kremlinul "Zona Ion Druţă"? Poate e vorba de naţionalismul rus, cel velikoderjavnic? Atunci de ce se faceTighina — Bender, că tot Tighina e parcă mai slavoneşte? Şi doar o singură ideologie, o singură mentalitate ar putea explica toatenedumeririle — ideologia de hoţ: furi, dar zici că n-ai furat, că era al tău dintotdeaunasau că era al nimănui. a azi: V. Alecsandri. b azi: N. Iorga. 22
  22. 22. Şi în cazul nostru, când ai furat o bucată de ţară zici că a fost a ta de când e lumea(adică de pe timpul sciţilor, slavilor, Hoardei de Aur, Rusiei Kievene etc.) ori că cel a cuiera a lepădat-o (turcii, de exemplu) şi tu ai găsit-o... Ori că era a nimănui, un pustiu (iată şi Puşkin ţi-i martor1), iar dacă cumva peundeva pare că nu prea fusese pustiu — îl CREEZI. Că de dărâmat nu e greu. Şi deloc nu-ţi este mai drag Puşkin decât Eminescu, doar că primul este maipotrivit în calitate de bâtă. Şi, în mod ideal, "Zona Puşkin" ar fi fost să arate ca o piaţă imensă, bine asfaltată,cu o şatră de beton în centru (că nu puteau exista case pe aci) şi o statuie de inox apoetului de vreo sută de metri înălţime şi încă vreo trei mesteceni. Şi atât. Şi lasă oamenii de bună credinţă să se oţărască la Puşkin şi la mesteceni. Dr. Paul MIHAIL Monument de arhitectură Biserica Sf. Arhangheli, soborul vechi din Chişinău (1747-1802) Chişinăul, menţionat întâia dată în documente la 1436, aşezat pe pârâul Bâc, era punct delegătură între capitala Moldovei prin târgul Lăpuşna cu hanatul tătărăsc. Localitate ridicată pemoşia Buicani şi Vovinţeni, acestea intră ulterior în stăpânirea mănăstirii Galata de lângă Iaşi,ctitoria lui Petru Şchiopu. Mănăstirea Galata primeşte această danie la 1620, aprilie 28, dela Maria Dumitraşcu postelniceasă, proprietara satului Buicani, judeţulLăpuşna. Constantin Cantemir voievod la 1690, august 11, în urmaunei judecăţi reîntăreşte mănăstirii Galata stăpânirea asupra moşieiBuicani. Grigorie Ghica voievod întăreşte şi el, la 1739 ianuarie 20,mănăstirii Galata înţelegerea făcută cu târgoveţii din Chişinău, care şi-aufăcut case şi dughene împresurând hotarul Buicanilor, ca să plătească unimpozit anual (bezmân). La 1741 octombrie 24, Grigore Ghica întăreştehotărnicia satului Vovinţeni, vecin cu Buicani, ca fiind tot a mănăstiriiGalata. La 1767 iulie, printr-o mărturie hotarnică, încredinţată deserdarii de la Orhei, se arată că moşia Vovinţeni este cumpărătură amănăstirii Galata. La stabilirea hotarelor din partea mănăstirii Galata aluat parte egumenul Bisericii Sf. Arhangheli din Chişinău. La 1805 iulie13, prin cartea Divanului Moldovei se întăreşte mănăstirii Galatastăpânirea asupra moşiilor Buicani şi Vovinţeni pe Bâcu la ţinutulOrheiului. Ultimul document este din 25 aprilie 1813, dat în Chişinău, prin care vechilii mănăstiriiGalata din Iaşi acordă din moşiile sale Buicani şi Vovinţeni "care acum se numesc Chişinău, şi pe 23
  23. 23. care este şi biserica Sf. Arhangheli metoh", loc trebuincios pentru zidirea Mitropoliei, cu şcoale deMitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Istoricul bisericii Sf. Arhangheli începea încă din sec. al XVII-lea când exista o biserică înacelaşi loc, zidită pe pământul "domnesc". La 1739 această biserică "domnească" fusese risipită detătari, în războiul ce-l avuseseră cu muscalii pe pământul Moldovei. Voievodul Grigorie MateiGhica a învoit, în 1747 iulie 27, ca Lupul Năstasă biv agă, care fusese serdar în vremea risipiriibisericii "domneşti", să rezidească biserica din temelie, cu toată cheltuiala sa, cumpărând acel loc depe moşia Buicani care era a mănăstirii Galata. Acelaşi domnitor, la 10 octombrie a aceluiaşi an1747, arată printr-un document că biserica rezidită de Lupul Năstase este unica biserică denumită"domnească" şi pentru ea au fost desemnaţi să slujească doi preoţi şi un diacon. Pe aceşti slujitoridomnitorul îi scuteşte "de birurile domneşti şi de plocon vlădicesc şi de toate sarcinile care vor maiveni". Pentru impozitul "desetinii", adică a zeciuielii, să fie scutiţi de câte 50 de stupi de fiecarepreot şi diacon. Voievodul Grigorie Matei Ghica scuteşte de impozit şi alte împovărăli ("dăjdii şiangărăli") care se percepeau în acea perioadă, şi pe un paraclisier şi un muncitor ajutor ("unţârcovnic" şi un "posluşnic"), tot de la aceeaşi biserică. Pentru întreţinerea însăşi a bisericii, acelaşidomnitor dăruieşte, de la vama domnească a Chişinăului, câte două ocale de untdelemn şi câte olitră de tămâie. Voievodul Matei Ghica enumeră, la 1 decembrie 1755, într-un hrisov toatedrepturile şi scutirile ce le are biserica lui Lupul Năstasă. Biserica zidită de Lupul Năstasă, a dăinuit până în ultimul război ruso-turc (1789-1792)2,când Chişinăul a fost ars de turci în retragerea lor. După mărturiile martorului ocular maiorsecund von Raan, sub cenuşă zăceau şase biserici, între care şi biserica Sf. Arhangheli. După Pacea de la Iaşi (1792), boierimea şi levantinii şi-au ridicat casele din nou pe vechea vatră a târgului, a căror arhitectură cu stâlpi şi cerdace imita arhitectura caselor de la Iaşi. Aici îşi aveau reşedinţa boierii Catargiu, Catacazi, Botezat, Sturza, Donici, Mincu. Aici ridică fraţii Măcărăscu, maior şi serdar, pe dâmbul vetrei târgului, în 1806, din nou biserica Sfinţilor Arhangheli, asemănătoare ca arhitectură cu biserica Mitropolitului Iacob Stamati din Iaşi, din 1800. După Pacea din 1812, în 1813 noul mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a instalat în clădirile bisericii Sf. Arhangheli şi şi-a luat-o ca biserică a sa, cu atât mai mult cu cât hramul bisericii avea acelaşi patron ca şi numele mitropolitului. Biserica fusese zidită recent, în 1802, la cererea mănăstirii de fraţii maior Ioan şi serdarul Teodor, fiii protopopului Constantin Măcărescu, posesori ai moşiei Chişinău "spre pomenire şi slava sfintei prăznuiri, din partea noastră cu umilinţă rugăm pe Domnul Dumnezeu să primească al său dintru ale sale şi să păzească oraşul şi zidirea în veci". Feciorii protopopului Măcărescu au ridicat biserica Sf. Arhangheli după modelul bisericii"Duminica tuturor sfinţilor" a mitropolitului Iacob Stamati din 1800 care fusese zidită dearhitectul Her Leopold în stil baroc; doar ca mărime aceasta era mai mică, nu avea cele douăcămăruţe din nartex ale bisericii-model. Sfinţită în 1806, când a fost fixată şi placa de marmoră. 24
  24. 24. În clădirile din jurul bisericii Sf. Arhangheli mitropolitul Gavriil a înfiinţat tipografiaexarhicească care va tipări cărţi în limba română în perioada 1814-1870. În această tipografie auvăzut lumina tiparului cărţi de slujbă bisericească: Liturghier, Molitvenic, Evanghelie, dar şi cărţide învăţătură, abecedare şi pastorale. În reşedinţa mitropolitului s-au semnat acte de organizare aleprovinciei, de la biserica Sf. Arhangheli porneau porunci în limba română "ca toţi fiii de slujitori(preoţi şi diaconi, cântăreţi) ai bisericii să înveţe a ceti în limba moldovenească şi apoi să fie trimişila cele mai mari şcoli ce s-au întemeiat aici". In 1813 mitropolitul Gavriil găsea biserica Sf. Arhangheli de curând zidită, cucatapeteasma sculptată artistic şi icoane zugrăvite de Eustatie Altini în stil neoclasic, ca şi icoanelede la biserica mitropolitului Iacob Stamati. In această biserică a slujit cea dintâi Liturghie dinnoua sa reşedinţă. Biserica se va numi de atunci "Soborul", adică biserica în care slujeşte chiriarhulcu mulţime de preoţi. Mitropolitul Gavriil va sluji în biserica Sf. Arhangheli până la moartea sa,în martie 1821, şi tot acolo va sluji şi succesorul său Dimitrie până în 1836. La acea datăsfârşindu-se construcţia noii catedrale a oraşului, bisericii Sf. Arhangheli i se va spune de atunci"Soborul vechi". După 1813 în jurul bisericii s-a dezvoltat târgul, a luat naştere "bazarul" (piaţa), undenegustorii levantini, greci, armeni, evrei, meseriaşi şi săteni îşi valorificau munca. In timp ceoraşul "nou" începând din a doua jumătate a sec. al XIX-lea se va dezvolta cu precădere în parteade sus, prin "tăierea" străzilor drepte şi construcţia clădirilor instituţiilor centrale, în partea de jos(care şi geografic se afla spre vale, spre rîul Bâc) a moşiei Buicani — Vovinţeni a continuat săexiste târgul vechi, cu Soborul vechi, bazarul, cu uliţele întortocheate dar cu denumiri vechiromâneşti.Imprejurimile Soborului Vechi, 1938Desen de Petre Chicicu 25
  25. 25. Biserica Sf. Arhangheli din 1806 a fost zidită din piatră şi cărămidă, în plan trilobat, cunartex, naos şi altar. Despărţirea naosului de nartex se făcea printr-o arcadă, deasupra căreia se aflacafasul, de unde porneau scările de stejar la clopotniţă. Turnul clopotniţei se sprijinea pe pereţiinartexului şi avea formă dreptunghiulară cu patru deschideri mari în formă de ferestre. Altarulformat din calotă şi absidă exterioară avea trei ferestre. În naos, în dreapta şi în stânga se aflaudouă panouri foarte mari din lemn de stejar lipite de pereţi, în ele se aflau icoana Tuturor sfinţilorşi Maica Domnului cu trei mâini. Catapeteasma sculptată, cu 8 coloane mari şi colonete mici şicapiteluri corintiene se etaja în trei registre. Uşile împărăteşti sculptate în stil baroc aveau chipurileevangheliştilor şi al Bunei Vestiri în medalion pictate. Toate inscripţiile de pe catapeteasmă şi depe icoanele portative erau în limba română cu caractere chirilice. Sfeşnice mari de alamă şi candelede argint împreună cu policandre mari de nichel luminau naosul şi tot interiorul avea luminămultă şi de la cele trei ferestre mari şi înalte. Cele şapte clopote mari şi mici aveau inscripţii săpatecu nume vechi şi noi. În anii în care am slujit acolo, până la 28 iunie 1940, biserica păstra totinventarul original, afară de cele două străni, arhierească şi domnească, ce fuseseră înnoite. Asemănarea bisericii Sf. Arhangheli din 1806 cu Biserica Duminica tuturor sfinţilor amitropolitului Iacob Stamati din Iaşi de la 1800 este semnificativă. Ambele erau în stil baroc,aveau cornişă asemănătoare, acelaşi număr de ferestre pe laturi. Bolţile interioare sub acoperiş şiabsidele laterale în interior şi cea de la altar în exterior erau identice. Catapeteasma, prin grupareaa câte două personaje în icoanele domneşti şi ale prorocilor, erau asemănătoare. Biserica nu erazugrăvită în interior, ca şi biserica mitropolitului Stamati, pentru că la începutul sec. al XIX-leamentalitatea ctitorilor era că pictura interioară a bisericii nu adaugă nimic la arta icoanelorcatapetesmei, a predicii învăţătoare, a cântării corale sau a cărţii tipărite. In biserică s-au aflat cărţi greceşti şi slavone, tipărite la Veneţia, Lipsca şi Kiev în 1754,1777, 1831. Adevărata comoară a cărţilor, tipărită (inventariată) în Anuarul Comisiunii Monumenteloristorice din 1924, o formau însă cele vechi (în limba română), în legătură în piele, unele păstrateîncă de la biserica din sec. al XVIII-lea. Astfel, Liturghie, Snagov, 1713: cu autografulmitropolitului Gavriil; Triodion, Iaşi, 1743; Evanghelie, Iaşi, 1762; Penticostar, Bucureşti,1769; Octoih, Bucureşti, 1792; Psaltire, Iaşi, 1794; Evanghelie, Râmnic, 1794; Psaltire,Movilău, 1796 iunie 28; Apostol, Blaj, 1802; Minei pe septembrie, octombrie, noiembrie, Buda,1804; Minei pe ianuarie, februarie, martie, Buda, 1805; Manei de obşte, Chişinău, 1817;Irmologhion, M-rea Neamţ, 1927; Penticostarion, Chişinău, 1853; Ceaslov, Chişinău, 1862,ş.a. La aniversarea într-un stat unitar a provinciilor româneşti, în martie 1943, biserica Sf.Arhangheli a fost vizitată de capul statului. In Comunicatul ce s-a publicat cu acest prilej s-amenţionat că această vizită s-a făcut ca simbol că în biserică s-a întreţinut şi s-a dezvoltat spiritulromânesc. În martie 1944 linia frontului Iaşi-Chişinău ce a trecut pe acolo a fost decisivă pentrudesfăşurarea ulterioară a războiului. Oraşul a fost ars şi pustiit. Biserica Sf. Arhangheli a scăpattotuşi nevătămată de bombardamente şi distrugere. De pe dâmbul pe care era zidită, albă şi zveltă,se asemuia cu o corabie care chema la linişte şi rugăciune. În reconstrucţia oraşului distrus, autostrada care pornea din centru spre cartierul Râşcaniatingea şi biserica Sf. Arhanghelia , monument istoric recunoscut oficial . Deşi Institutul deistorie al Academiei a intervenit pentru conservarea lui, autoritatea a decis dărâmarea. Spun a Din păcate, aici dr. Paul Mihail greşeşte. Caută omul vreo motivare, prea absurdă paredemolarea. Biserica nu încurca la nimeni, astăzi pe locul ei se află terenul sportiv al tehnicumului decomerţ. 26
  26. 26. martorii oculari localnici că atunci când tractorul trăgea cu odgonul turnul şi zidurile bisericii, s-aauzit un vaiet adânc de pe pietrele bisercii, ca plânsul vântului care s-a risipit în aer şi s-a stins îndepărtări. Erau spiritele acelora care au zidit, au slujit, s-au botezat, s-au cununat sau s-auprohodit acolo şi, din tainicele bolţi ale bisericii ele îşi căutau loc de adăpostire. Văzduhul cerurilorle-a îmbrăţişat şi ele vor dăinui, ca să vestească anilor, vremurilor, stăpânilor, existenţa în veac avetrei locaşului unde a fost preamărit Dumnezeu în limba românească. Iulie 1990 P.S.: Documentarea s-a făcut pe baza studiului: Paul MIHAIL, Alte acte româneşti de la Constantinopol IV), în"Anuarul Institutului de istorie şi arheologie "A. D. Xenopol", Iaşi, XII, 1975, doc. N 3, 9, 10, 31, 38. NOTE Din câte a scris Puşkin, s-a ales drept motto la monumentul poetului anume: “...Здђсь 1лирой сђверной пустыню оглашая, скитался я...”. Пустыня — pustiu, deşert. La anul 1767 în jurul bisericii exista şi o mănăstire. Un document al vremii menţionează 2pe un oarecare “...Antim egumenul mănăstirii svetii Arhanghel din Chişinău...” Sfăntul şi Dumnezăeskul lăkaşu acesta a Sfinţilôr Arhangeli Mihail şi Gavrìil şi din vekío a svăntului ìerarh Nikolae din tărgul Kişinăului ţinutul Lăpuşnìi, dinou şi ťemelìe zidită şi îpodobită de noi fraţii maìoru Íôanu, şi sărdaríol ťeôdor fii Prôtoíerei Konstandin Makareskul spre pomenire şi slava cinstirei acešìi prăznuiri din parte noastă ku umilită inimă rugăm pe Domnul Dumnezeu să priimaskă al său dintre ale sale şi să păzaskă ôraşul şi zidire acastă îveci Aminu 1806 íonie 2. Sfântul și Dumnezeiescul lăcaș acesta a Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil și din vechi a SvântuluiPisania bisericii Sf. Arhangheli – Soborul Vechi. Ierarh Nicolae din târgul Chișănăului ţinutul Lăpușnii, din nou și din themelie zidită și împodobită de noi fraţii maior Ioan, și sărdariul Theodor fii Protoierei Constandin Macarescul spre pomenirea și slava cinstirei aceștii prăznuiri din partea noastă cu umilită inimă rugăm pe Domnul Dumnezeu să priimască al său dintru ale sale și să păzască orașul și zidirea această în veci Aminu 1806 iunie 2. În paginile 28-29 centrul Târgului Vechi – Soborul şi Muzeul Bisericesc 27
  27. 27. ↑Acuarelă ↑ Foto E.Marvan
  28. 28. 30
  29. 29. Chişinăul documentat de hotarniculOzmidov: ПЛАНЪ городу Кишиневу: снятъ и сочиненъ 1817 годаВъ семъ городђ исключая публичныя и казенныя строенiя, находится собственнообывательскихъ домовъ:Каменныхъ 33.При техъ каменныхъ домахъ, службы каменныя, фахверковыя идеревянныя.Домовъ фахверковыхъ выстроенныхъ въ прокладку стђнъ камнемъ икирпичемъ 35.Каменныя службы при двухъ изъ сихъ домовъ.Домовъ деревянныхъ на каменныхъ фондаментахъ, которыя съкаменными погребами, подъ деревянными и черепичными крышами. 870.Каменныя службы при шести изъ сихъ домовъ.Домовъ деревянныхъ подъ камышевыми крышами, изъ коихънђкоторые на каменныхъ фондаментахъ и съ каменными погребами 1191. И того собственно обывательскихъ домовъ въ городђ Кишиневђ 2129 Изъясненiе строенiй въ старомъ городђ Кишиневђ1 Соборная церковь во имя Св 10 Торговыя бани. Архистратига Михаила. 11 Кладьбище для христiянъ2 Шесть приходскихъ церквђй. армянскаго исповђданiя.3 Армянская церковь. 12 Кладьбище еврейское.4 Старообрядческая часовня. 13 Шламбаумы съ караульными при вьездахъ въ городъ.5 Казенной ветхой домъ. 14 Водяныя мельницы съ6 Гоутбвахта. плотинами.7 Деревянныя купеческiя лавки. 15 Фонтаны и колодцы.8 Деревянныя мясныя и рыбныя 16 Въ кварталахъ обывательскiе лавки. домы.9 Школа еврейская. 32
  30. 30. 17 Обывательскiе огороды. Изьясненiе строенiй въ новомъ городђ названномъ Александровскою частiю, начатомъ постройкою по проекту съ 1813го года.18 Митрополитанскiй домъ съ 26 Отвђденныя мђста подъ церковiю во имя покрова постройку обывательскихъ Пресвятыя Богородицы и при домовъ. немъ семинарiя. 27 Площадь для продажи разныхъ19 Домъ армянского Архiепископа. сьестныхъ припасовъ, на коей20 Каменная городская больница. отведены мђста для построенiя лавокъ.21 Каменный острогъ. 28 Мђсто для кладьбища греко-22 Деревянные провiантскiе христiянского. магазины. 29 Мђсто для кладьбища христiянъ23 Артиллђрiйскiе конюшни. Армянского Католическаго и24 Публичный садъ лютеранскаго исповђданiй.25 Обывательскiе домы.Изьясненiе проекта для предполагаемыхъ казенныхъ, публичныхъ и партикулярныхъ построенiй въ новомъ городђ названномъ Александровскою частiю.30 Соборная церковь. 35 Площадь лђсная, дровяная и31 Кварталъ для присудственныхъ сђнная, на коей предположено мђстъ. устроить лавки, съ сараемъ для мђры и вђсовъ по среди той32 Кварталъ для дому Генералъ- площади. губернатора. 36 Kварталы для отводу мђстъ33 Кварталъ для дому Гpaжданскаго подъ обывательскiе дома. губернатора. 37 Мђста для построенiя торговыхъ34 Мђсто для дому Вице- каменныхъ купеческихъ лавокъ. губернатора. Бессарабскiй Областной Архитекторъ и Землемђръ Озмидовъ 33
  31. 31. Planul oraşului Chişinău: izvodit şi scornit la anul 1817 In acest oraş înafară de clădiri publice şi de stat, case a localnicilor se află anume:De piatră 33 Pe lângă acestea, acareturi din piatră, cherestea şi lemn.Case de cherestea având zidăria din piatră şi cărămidă 35. Acareturi din piatră pe lângă două dintre aceste case.Case din lemn pe temelii de piatră, având beciuri pietruite, acoperite cu şindrilă 870şi olane Acareturi din piatră pe lângă şase dintre aceste case.Case din lemn acoperite cu stuf, dintre care unele pe fundamente de piatră şi având beciuri din piatră 1191 Şi de tot anume case a localnicilor în oraşul Chişinău — a 2129 Lămurirea clădirilor în oraşul vechi al Chişinăului.1. Biserica Soborului în numele 11. Ţintirimul pentru creştinii de lege Sf.Arhistratig Mihail. armenească.2. Şase biserici parohiale. 12. Ţintirimul ovreiesc.3. Biserica armenească. 13. Rohatcele cu caraulă la întrări în4. Bisericuţa lipovană. oraş.5. Casa de stat şubredă. 14. Morile de apă cu iezături.6. Casa de areşt. 15. Cişmelele şi fântânile.7. Dughenele negustoreşti din lemn. 16. Casele localnicilor dinăuntru cvartalurilor.8. Dughenele de carne şi peşte din lemn. 17. Grădinile localnicilor.9. Şcoala ovreiască.10. Feredeiele. din Bezvicony: la 1860 "...fiecare gardian are in paza lui vreo 82 de case sau 1190 cetăţeni..." a— în mediu 14.5 de oameni/casa, de aici putem presupune că la 1817 populaţia oraşului constituia cca.14.5 2129 = 30870 suflete. In 1925 în Chişinău erau 7994 de clădiri. 35
  32. 32. Lămurirea clădirilor în oraşul nou numit Aleksandrovskaia ciast, început a se clădi după proiect la anul 1813.18. Casa Mitropolitană cu biserica 26. Locuri orânduite pentru clădirea Acoperământul Preasfintei Maicii caselor localnicilor. Domnului şi cu Seminariul. 27. Piaţa pentru vânzarea a feluritor19. Casa Arhiepiscopului armenesc. bucate, în care sunt orânduite locuri20. Ospitalul orăşenesc de piatră. pentru ridicarea dughenelor.21. Puşcăria de piatră. 28. Loc de ţintirim greco-creştinesc.22. Magazii de provizii din lemn. 29. Loc de ţintirim pentru creştini de lege Armenească, Catolicească şi23. Grajdurile artileriei. Luterană.24. Grădina publică.25. Case ale localnicilor. Lămurirea proiectului pentru clădirile de stat, publice şi particulare închipuite în oraşul nou numit Aleksandrovskaia ciast.30. Biserica Soborului.. 35. Piaţa de cherestea, lemne şi fân, în31. Cvartalul pentru aşezăminte de care este gândit a pune dughene, cu ocârmuire. un şopron pentru măsuri şi cântare în mijlocul acelei pieţe.32. Cvartalul pentru casa General- guvernatorului. 36. Cvartaluri pentru rânduirea locurilor de case a localnicilor.33. Cvartalul pentru casa guvernatorului Civil. 37. Locuri pentru ridicarea dughenelor negustoreşti din piatră.34. Loc de casă Vice-guvernatorului. Arhitectul şi Hotarnicul Oblastei Basarabia Ozmidov 36
  33. 33. Firele drumurilor întâlnindu-se și contopindu-se vor ţese o mreajă, unică în felul său ca amprentele digitale la om, și care va imprima localităţii personalitatea inconfundabilă. Fotografia din anii ‘30
  34. 34. TOATE DRUMURILE DUC Din vremi nu prea îndepărtate — de prin anul 1436 — ne vine prima pomenire anefericitei urbe, ce a avut a se zvârcoli în chinuri până în zilele noastre. O cifră nu ştiu pecât de rotundă, dar destul de cabalistică de 555 ani. Arsă de neprieteni în cursul veacurilor, demolată de prieteni şi de fiecare datărefăcută de omul locului cum putea şi el drege, mai rău mai bine, însă tot mai mare,conturându-i-se astfel destinul phoenixian. 1. Din 1466 datează morile de apă ale Chişinăului la care se adună să macine grâul,secara şi mai apoi şi porumbul ţăranii din satele învecinate de pe malul drept al Bâcului:Hruşca, Spinoasa, Gheţioana, Buiucanii, Vovinţenii. Dar cel mai vechi semn al Chişinăului, firul ce mai poate fi detectat din neguravremii şi astăzi, era drumul care venea din centrul ţării, trecea prin Căpriana şi, ajungândla frontieră, traversa Nistrul printr-un vad. Acest drum de fapt a constituit prima stradă a oraşului, înainte chiar de propria luiexistenţă1. Aici drumul trecea Bâcul, şi deci călătorul afla un loc natural de adăpat şipopas. Coincidenţa acestor două elemente — a morilor şi a vadului — dădea oamenilorprilej de întâlnire în cursul căreia se putea face un schimb de bunuri materiale sauspirituale. Piaţa, soluţia miraculoasă a zilelor noastre, şi pe atunci aducea roade. Chişinăulîncepe să adune meseriaşi de tot felul, care la faţa locului îşi puteau realiza marfa. Drept dovadă a creşterii Chişinăului stă preţul la care era evaluată aşezarea lavindere-cumpărare: 120 de galbeni în 1466 şi 500 de galbeni în 1576. Ce să-i faci, aşaeste economia de piaţă, totul se vinde, totul se cumpără. Cu meseriaşi şi negustori Chişinăul încetează a mai fi un sat şi în 1666 locuitoriilui sunt menţionaţi drept "orăşeni". 39
  35. 35. Panoramă a Chișinăului văzută dinspre drumul Orheiului la 1860.Fotolitografie de autor necunoscut. 1436 — 1666 Două secole despart cele două date. De două secole Smilul, Chilia, Cetatea Albă, Tighina zac cotropite de străini. Chişinăul caută să le ia locul. Ţinem socoteala anilor Chişinăului-localitate din 1436. De Chişinău-oraş aflăm pentru prima dată la 1666. In general, veacul al şaptesprezecelea este veacul de transformări calitative şi destul de rapide în istoria oraşului: în acel veac, devenit oraş, Chişinăul începe a îngloba satele învecinate; apar bariere la intrările oraşului unde sunt percepute incasările; în fruntea oraşului este numit un pârcălab, pe urmă chiar doi, ca în cele mai mari oraşe ale Moldovei. 40
  36. 36. 2. Ocupaţiile orăşeneşti generau şi o structură orăşenească a aşezării — fărănecesitatea lotului în jurul casei, gospodăriile devin îndesate, lipite una de alta, lipsite deoricare spaţiu unde puteai respira liber în momentele de reculegere şi reflecţii asupratrecutului mioritic, şi cu atât mai importantă în viaţa orăşeanului devine Biserica. De atunci începe şi poluarea — activitatea meseriaşilor şi negustorilor inundătârgul cu gunoaie. Natural, gunoaiele curg la vale, şi, ce este şi mai natural, oraşul suie îndeal, lepădându-şi murdăria şi mizeria în punctul de pornire — straturile înstărite alepopulaţiei fiind întotdeauna în capul ascensiunii. In cadrul acestei mişcări se mută şi centrul oraşului2 consemnat de clădireabisericii: mai întâi cea sătească, de lemn, unde se află actuala biserică Mazarache; 41
  37. 37. mai apoi prima de piatră, orăşenească, să nu poată lua foc atât de uşor în desimeade case dimprejur — biserica domnească Sf. Nicolae datată din 1645 — căreia i se ziceastăzi Armenească (cedată armenilor prin 1800); mai apoi, aşa-zisul Sobor Vechi reclădit "din temelie" în 1747 (ceea ce putea fidoar o laudă ce da mai multă importanţă celui ce-i refăcea acoperişul ars de tătari şi ozugrăvea din nou) pe locul care înainte de 1741 ţinuse de Buiucani; mai apoi, tot mai la deal, Sf. Ilie, zidită pare-se la sfârşitul secolului XVIII, undeîncepuse şi ar fi trebuit să se constituie următorul, în ascendenţă, centru al oraşului, dacănu intervenea anexarea rusească a Moldovei răsăritene, a cărei capitală devine Chişinăul,căpătând astfel şi o importanţă mult mai mare. Aşa că centrul cel mai gubernial seplasează şi mai sus: Catedrala (1830) şi Clopotniţa ce purta clopotele turnate din tunurilecapturate de la turci — ca semn de slobozire a populaţiei basarabene de sub jugul păgân. 3. Dintr-o sursă de la 1901: "После присоединенiя Бессарабiи къ Россiи в 1812 г. ...Кишиневъ состоялъ въто врђмя изъ несколькихъ кривыхъ улицъ со старыми турецкими постройками"3 Dacă privim lămuririle date la harta oraşului vechi Chişinău (Изьясненiе строенiйвъ старомъ городђ Кишиневъ) din 1817, vedem că la începutul secolului XIX urbeaavea şase biserici parohiale, plus soborul Sf.Arhangheli, plus biserica armenească şi ocapelă lipovană şi dacă mai adăugăm la acestea şi biserica Sf. Constantin şi Elena aRâşcanilor avem deja zece biserici... Un sat prăpădit cu 10 (zece) biserici?!a Cam cum vine asta? De ce? Se face clar de ce, dacă urmărim textul mai departe: a Aici se pretează o comparaţie cu Orheiul: Оргђевъ, уђздн. гор. Бессарабск. губ. Подъ 47°22 с.ш., 28°59 в.д., на лђвомъ возвышен. бер. р. Реута. Зданiй 1955, въ томъ числђ православн. церквей 2, неправославн. вђроиспов. 2. Синагогъ 10. Жителей (1897) 13,356. Большая Энциклопедiя, СПБ, 1904 42
  38. 38. 43
  39. 39. "...благодаря распоряжениямъ бывшего губернатора Федорова, Кишиневъсталъ быстро разрастаться и увеличиваться вверхъ поотдаль отъ Бычка, ипревратился в европейскiй городъ съ правильными кварталами, широкимиулицами и красивыми зданiями, а съ проведенiемъ железной дороги въ 1869 годуКишиневъ сталъ уже однимъ изъ красивейшихъ городовъ на югђ Россiи".4 4 Elementul constituent în structura aşezării omeneşti, drumul, este etichetat"strâmb". Învinuirea pare a fi destul de gravă, atunci când rezidă pe confuzia intuitivă cu"desfrânat" a oricărei abateri de la linia dreaptă. Drumul de intrare în localitate. Drumul ce duce la fântână, la moară, la vie, lalivadă, la vecini, la Biserică şi cimitir. Drumul ce leagă satul tău de satele vecine. Pe un drum mergi cu carul, altul îl parcurgi pe jos — unu-i mai lat, altul este maiîngust. Firele drumurilor întâlnindu-se şi contopindu-se vor ţese o mreajă, unică în felulsău ca amprentele digitale la om, şi care va imprima localităţii personalitateainconfundabilă. Cu timpul drumul îşi pierde funcţia primară şi se destramă în crâmpeie de străzi.Fără o destinaţie anume, fără tenacitatea proprie drumului de a te duce şi tot duce, maicotind, mai înconjurând, dar tot de-a te scoate la capăt — strada, descendenta directă adrumului (însă nu una artificială, trasă cu rigla la moftul cuiva) păstrează amintireasutelor de mii de roţi şi picioare ce au tot mers şi mers de-a lungul veacurilor. O stradă strâmbă, moştenitoarea drumului şerpuitor, unduitor, este o stradăconformă reliefului, o stradă ce respectă cele întâlnite în cale. Ea nu dă în rîpă, suiedomol dealul. Ea ocoleşte un arbore străvechi, poposeşte lângă fântână, îşi potoleştemersul la răscruce. Nu trece peste mormânt. Şi nu dă cu oiştea în gard. 44
  40. 40. Intersecţia străzilor Turceasca, Mincu, Stavru, Sântavineri... 5 Unele vestigii ale drumurilor pot fi detectate şi astăzi (se dau denumirile actuale alestrăzilor). Drumul Căpriana — Vadul-lui-Vodă se păstrase până în anii cincizeci aproape înîntregime, astăzi există doar rămăşiţe: str. Kagulskaiaa, str. Kuprianovskaiab. Când tegândeşti că pe aici a călcat piciorul lui Ştefan! a azi: Cahul b azi: Căprienei 45
  41. 41. Drumurile ce legau centrul arhaic al oraşului. Drumul direcţia Hânceşti — str. Mincua, mai sus de str. Alexandru-cel-Buncontinuă prin nişte curţi de trecere. Două drumuri duceau spre Tighina-Căuşeni: unul mai timpuriu — porţiune dinstr. Alexandru-cel-Bun, str. Mateevici, porţiune din str. Teobaşevskaiab; al doilea, maitârziu — stradela Belţki, str. Akimovskic, o bucată de str. Frunzăd, părăsea oraşul pe lacapătul str. Varlaam. Prin podul peste Bâcu, la capătul uliţei Botezatului (actuala str. Griboedov) sefăcea legătura cu ţinutul Orheiului. Mai nimic a rămas din drumul spre Buicani/Durleşti — doar o porţiune a str.Antonovskaia cuprinsă între str. Frunză şi bd. Kosmonavtov. Drumul spre Munceşti — str. Serbskaia, str. Iakire. Drumul spre fântâni. — Drumul Fântânilor de cândva — str. Kolhoznaiaf(resturi). 6 Mreaja străzilor, înnodându-se pe alocuri în configuraţii stelare, forma pieţe —mici gări — unde drumurile îşi mai trăgeau respiraţia. Pieţe mici şi pieţe mai mari, cu mai multă sau mai puţină importanţă şi avânddiferite funcţii. Pieţe comerciale unde se desfăcea marfă în fiecare zi, altele unde târgul seţinea doar o dată pe an. Pieţele de lângă fiecare biserică, marcând microcentre parohiale,ce adunau lumea de sărbători. Şi piaţa principală — nodul central, inima oraşului. Acest nod central migra şi el pe parcursul veacurilor. Cea mai veche piaţă care sepoate desluşi pe harta oraşului era plasată ceva mai spre nord-vest de biserica Mazarache,unde Bâcul făcea un cot. Această piaţă pare să rămână centrală până la sfârşitul secoluluiXVII când oraşul, nemaiîncăpând în hotarele vechi se întinde peste moşia Buiucanilor, onouă piaţă se constituie ceva mai sus de actuala biserică Armenească (Piaţa Veche). In a azi: George Coşbuc b azi: Alexandru Vlăhuţă c azi: Habad Liubavici d azi: Columna e azi: Grigore Ureche f azi: Făntălăului 46
  42. 42. secolul XVIII oraşul se tot urcă pe coline şi următorul nod de străzi formează Piaţa Ilie.Mai sus de Piaţa Ilie, dincolo de mahalaua Galbenii (str. Alexandru-cel-Bun), întredrumurile care duceau spre Hânceşti şi Durleşti (aproximativ străzile Vlaicu şi Bănulescu-Bodoni), se păstra un loc viran ce servea "de izlaz oraşului şi nici o colibă nu se afla pedânsul". Aici vor fi cu mulţi ani mai târziu parcul Catedralei şi Piaţa Marii AdunăriNaţionale. Insă încă din epoca medievală, probabil, în caz de necesitate imaşul oferea celmai potrivit spaţiu pentru întrunirile generale ale norodului. Un drum vechi — strada Sf.Ilie Strada Fântânilor de cândva, azi — str.Fantalău 7 Impresii şi atitudini la începutul secolului XIX: Generalul Kiseleff: "...un sat mare, murdar şi prost"... (ca tot moldoveanul...?). Vice-gubernatorul Wiegel: "...n-am mai văzut un sat mai urît şi mai dezordonat caacesta". La sud-vest de Chişinău va apărea un alt oraş, oraş european şi imperial cu străzidrepte şi frumoase (pleonasm în mentalitatea cazonă) în contrapunct cu aşezareaorientală, turcească, cu străzile strâmbe şi urîte. 47
  43. 43. Se dă ordin inginerului hotarnic Ozmidov să devină arhitect regional al Basarabieişi Ozmidov ia rigla şi trage şi ticluieşte planul oraşului cel nou "nazvannomAleksandrovskoiu ciastiu" asemenea unei table de şah, dar şi mai asemenea unul lagăr, săbucure ochiul, cu un sistem ortogonal de străzi ce desconsidera totalmente şi relieful, şistructura tradiţională a Chişinăului. ALEKSANDROVSKAIA CIAST. Ciast — parte. Deocamdată. Cu bătaie lungă.S-ar putea ca mai târziu întreg oraşul să poarte numele de Aleksandrovsk. Şi de ce nu?Doar totul aici amintea de gloria armelor ruse. Cu strada Aleksandrovskaia drept"prospect" principal încununată de monumentele lui Aleksandru I (unde se află Ştefan celMare) şi Aleksandru II (unde se afla V.I. Lenin). Drept şi frumos. Frumos ca un stroi de ostaşi. Frumos ca o paradă. Aşezi toate casele în stroi. Aliniere, drepţi! De sărbători le atârni medaliile. Cine-i bre, care nu respectă alinierea? Afară din stroi. Să-l trecem prin pălci! Iar "bronepoezdul" nostru stă în ambuscadă. Şi, ca să nu se uite că stă, punem untanc în centru, în văzul lumii. Şi generali. Aliniere la ei! Pentru unitate, dreptate şi frumuseţe străzile să le numim după regimente:Moskovski, Kievskii, Podolski etc. Ori după conducătorii de oşti: Suvorovski, Kutuzovski, Kotovski etc. *** Acum hai să le realiniem: Aliniere la stângaa! Şi să le rebotezăm, că sunt alţigenerali mai vredinci... *** GHEŢIOANA. Nici general, nici scriitor, nici francmason — aşa, doar untoponim. Nici tu medalie nu-i prea atârni. Strada ŢAPULUI. Lungă de vreo cincizeci de metri. Chiar şi numai pentru unastfel de nume trebuia păstrat acel cartier! a alias dreapta, ibd. (N.A.) 48
  44. 44. Intersecţia străzilor Sântavineri, Sârbească, Popii și Chiagul. Pictură. 1976. 8 Chişinăul a reuşit să convieţuiască cu Aleksandrovskaia ciast până la al doilea războimondial. In secolul nouăsprezece această fiinţare paralelă servea drept mostră de contrastizbitor al noului şi vechiului.5 In cel de al douăzecilea oraşul vechi începu să irite: Cumadică? Până la cel nou n-ar fi trebuit să existe nimic, doar odată cu slobozirea a începutviaţa pe pământul multpătimit, şi când colo — un oraş cu biserici, străzi şi pieţe, cartierebătrâneşti pitoreşti ce respiră secole de civilizaţie. Şi pentru a feri lumea de provocare la nişte raţionări subversive, oraşul vechi,Chişinăul autentic, a fost privat de dreptul la existenţă. Structura de lagăr aAleksandrovskaia ciast îi va lua locul. S-a recurs şi la substituirea noţiunilor, procedeu consacrat în practica bolşevică —Aleksandrovskaia ciast a început să fie denumită centru istoric al Chişinăului, pe cândoraşul vechi (sau ceea ce a mai rămas din el) — mahală, margine a oraşului. 49
  45. 45. *** Când un organism este molipsit de boală, virusul stăruie să răzbată la nucleulcelulei, unde se află sfânta sfintelor, memoria, codul organismului — acea informaţie ceghidează celula, şi o substituie cu memoria sa, şi atunci celula începe să execute ordinelestrăine, şi în loc să-şi facă treaba, să menţină funcţionarea normală a sistemului propriu,celulele pornesc să reproducă viruşii. Acest proces poate sfârşi în două feluri: ori organismul reuşeşte să scape deinvadator, ori plaga cucereşte majoritatea celulelor şi organismul moare, dar odată cu eltrebuie să dispară şi virusul infiltrat. Cel mai "Happy end" pentru organism ar fi să se izbăvească de boală cu desăvârşire,iar pentru virus să convieţuiască cu el fără a-i aduce moarte. In ultimă instanţă virusul artinde să devină parazit. Mai este organismul oraşului infectat? O fi reproducând celulele sale un sistemstrăin? *** Prin termenul "mancurtizare" desemnăm lipsire de memorie. Cu ce cuvânt, cum sănumim substituirea memoriei? Ultima casă din strada Stavrei. Demolări din 1998. 50
  46. 46. Planul orașului, cca 1860. "Chișinăul, sau mai bine zis partea nouă a orașului, este creaţiunea epocei "ţarului liniilordrepte" și a careurilor militare, a Impăratului Nicolae I, și ca atare ca formă și exterior foarte multse aseamănă cu orașele din sudul Rusiei, care s-au desvoltat în acea epocă, ca Odesa,Ecaterinoslavul, Elizavetgradul etc." Ștefan Ciobanu, 1925 51
  47. 47. 9 Generalii... au pornit un lucru important şi-i de datoria noastră să-l ducem la bunsfârşit. Unde n-au dovedit ei, tragem noi pătrăţele... Desigur, să le conferim alt sens, naţional. In loc de lagăr — castru roman. Vor exista la început unele piedici ca de pildă câteva biserici ce au mai rămas de petimpuri, şi cărora generalii n-au avut destulă inspiraţie să le dea lovitura de graţie lavremea lor. Piedici, care nu vor putea sta prea mult în calea europenilor la gradul decivilizaţie de sfârşit al secolului XX, înarmaţi cu buldozere. Şi mai există vreo câteva străduţe strâmbe ce duceau undeva călătorul, fie la Orhei,Căuşeni, Hânceşti, Căpriana etc. iar menirea străzilor desigur nu e să ducă undeva sau deundeva, ci să fie bune de paradă. S-ar putea restabili şi denumirea de Aleksandrovskaia ciast sub formă de"Alexandrovscaia cea St." In mijloc putem reface clopotniţa şi s-o numim "columnatraiana", iar în vârf în locul lui Traian să punem o figură de lupoaică cu toiagul păstorieiîn labă simbolizându-l pe bădiţa Mihai. Şi deoarece toate drumurile duc la Roma iar străzile paralele nu pot duce într-unloc, putem pune simbolurile latinităţii la fiecare intersecţie... *** Crima distrugerii şi crima uitării. Se poate distruge ceva pentru ca acest ceva să fie dat uitării — operaţie de extirparea unui obiect. Ori se poate opera direct pe memorie — termen curent "mancurtizare". Pentru mai multă siguranţă este distrus şi obiectul şi amintirea lui. Cum să numim astfel de distrugere? 10 Un alineat din "Chişinăul de altădată" de Bezvicony. "Un lăcaş important este Soborul Vechi — catedrala veche care trebuie să fie identicăcu biserica domnească a Sf. Nicolae, distrusă de tătari la 1739 şi reclădită de aga LupulNăstase. Pe o lespede de marmoră din pridvorul Soborului este scris: "Sfântul şi dumnezeiescullăcaşu acesta a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi din vechiu a Sfântului Nicolae... s-au 52
  48. 48. zidit din temelie la 1806 de fraţii maiorul Ion şi sărdarul Teodor, feciorii protoiereuluiConstantin Măcărescu". Acest Constantin-protopopul împreună cu unchiul său preotul VlasieMăcărescu, a reînnoit la 1770 mănăstirea Vărzăreşti. Astăzi Soborul Vechi este o micăparohie condusă de harnicul preot-cărturar Pavel Mihail. În casa bătrânească a mitropolituluiGavriil, din faţa bisericii s-a înrefiinţat Muzeul Istoric-Bisericesc al Basarabiei, în trecutctitoria neuitatului Iosif Parhomovici". Un scurt comentariu. Harnicul preot-cărturar Paul Mihail s-a refugiat în regat în timpul războiului. Ostradă din Chişinău purta cândva numele Măcăreştilor: ruşii cei dintâi au rebotezat-o"Inzovski Pereulok", cei de-ai doilea — au pus numele de "Puşkina Gorka". Pe timpul luiBodiul a fost demolat Muzeul; devastat a fost el ceva mai înainte. O fi fost închisămănăstirea Vărzăreşti pe timpul când republica moldovenească era condusă de Brejnev?Cine ne conducea când a fost demolat Soborul Vechi? Nu ştiu. Ori nu ţin minte. Şi cineeste ‘neuitatul Iosif Parhomovici’? Tristă poveste. Ei, dar să încheiem cu o notă optimistă, căci în pofida intemperiilor începe odată şiodată trezirea — şi cu mare satisfacţie în suflet, aflăm că strada "Puşkina Gorka" va fiînveşmântată de acum înainte în haină naţională: "Colina Puşkin". Chiar că mai adecvatar suna "Colina Antenelor de Bruiaj"6. Sic! Septembrie 1991 NOTE 1 “...S-au creat mai întâi drumurile, iar curţile s-au ridicat treptat în punctele lor maiimportante. Oraşul românesc avea deobicei o "cale" principală ce mergea uneori paralel cu cursulapei, pe care erau aşezate instalaţiile meşteşugăreşti (morile, vâltorile). Dar mai exista şi o altăuliţă, numită "domnească" sau "uliţa curţii domneşti", care mergea paralel cu cea de comerţ saucădea perpendicular pe aceasta, trecând tot prin faţa curţii. Din aceste două coordonate stradaleporneau uliţele înguste şi scurte, sau şerpuite, pe care erau înghesuite, destul de neregulet,atelierele şi casele meşteşugăreşti şi ale negustorilor.” Corina Nicolesu, Case şi palate vechi româneşti, 1979. 53
  49. 49. 2 “... curţile, corespunzând centrelor feudale, sunt mai târzii decât nucleele economice —târgurile —, care le-au învăluit treptat, înconjurându-le cu străzile populate de meşteşugari şinegustori.” ib. 3 “După alipirea Basarabiei la Rusia în 1812... Chişinăul de pe timpul acela n-avea decâtcâteva străzi strâmbe cu nişte zidiri turceşti vechi. ” 4 “...graţie ordinelor fostului gubernator Fiodorov Chişinăul a început repede să crească şisă se lăţească în deal de la Bâciok (Bâcul) şi s-a prefăcut într-un oraş european cu cartiere regulate,străzi drepte, largi şi clădiri frumoase, iar de când în 1869 a fost trasă calea ferată, Chişinăul adevenit unul din cele mai frumoase oraşe ale sudului Rusiei.” 5 “…De unde pănă la 1870 Ruşii învăţau moldovineşte, înşişi Moldovenii vorbesc de-acum ruseşte.Din fericire însă, oraşul vechi, cu străzi încă nepavate până azi, rămâne în uitare complectă, conform politiceioligarhice şi numai astfel se mai pot păstra cele câteva urme neglijate ale aspectului ce-l prezenta Chişinăul înprima jumătate a secolului trecut...” Constantinescu-Iaşi. 6 Rusia Sovietică practica bruierea (înăbuşirea) emisiunilor radio occidentale. In acest scopau fost înălţate antene mari în fiecare capitală provincială. La Chişinău ele se găsesc pe aşa zisă“colină Puşkin”; prezintă un monument de cultură al sistemului sovietic. Nu sunt ocrotite de stat. 54
  50. 50. Biserica Râșcanilor: "... ajungi în faţa unei porţi de piatră solidă, prinsă în zidul curţei, care coprinde osuprafaţă destul de spaţioasă, durat numai din bolovani de piatră, înalt cam de un stânjen. Din depărtare pareo cetate veche... In curtea niciunei biserici din oraș nu sunt atâtea cruci și pietre mormântale câte sunt aici,de unde se vede că multor oameni de frunte le plăcea să-și aleagă ca loc de odihnă veșnică acest colţ... Aici seodihnește familia ctitorului Râșcanu, a Donicilor și a lui Catargi" (Ștefan Berechet)Mai multe inscripţii de pe mormintele, din a doua jumătate a sec.XIX erau făcute cu litere latine: FATALA, CRUDA SOARTĂ! TOT CE E DRAG IN LUME, CURÊND DIN LUME PERE! FERICE CARE LASĂ MĂCAR UN DULCE NUME! 1884 Pisania bisericii Râșcanilor. "Această Sfântă Bisărică din temelie s-au zidit cu cheltuiala robului Dumnedzău Constantin Râșcan biv v.spatar 1777" Ștefan Berechet: “...acest aier este dăruit de ctitorul acestei biserici [Constantin -N.N.]. Data de 1765 ne dovedește, că biserica este mai veche de cât data de 1777 pe care o amintește pisania..."Aierul bisericii Râșcanilor. 1765.
  51. 51. TOPONIMIA MAI VECHE A CHIŞINĂULUI Pe locul Chişinăului actual existau mai multe sate şi cătune — extinzându-se,oraşul le ingloba. Alte denumiri erau reperele caracteristice ale locurilor... Visternicenii 1437; Hrusca 1548; Buiucani 1608; Vovinţăni; Iureşti; Măluşteni -Băcioi; Munceşti 1641; Gheţioana, Spinoasa 1642; Douăsprezece Fântâni; Ciocana; Râşcani;Poşta Veche (pe Calea Iaşilor - azi: Calea Moşilor); Otăvasca / Atăvasca; (Gura) Galbinii(Mahalaua Galbinii – strada Alexandru cel Bun; Drumul Galbinei - strada Vlaicul-Pârcalab;); ValeaPruncului – Valea Dicescu; Valea Curvei; mai apoi Valea Crucii; Fulguleşti; Melestiu;Sprincenoaia; Şepteani etc.Străzi şi pieţe Ştefan Ciobanu scrie: “Istoria Chişinăului... este istoria rivalităţii paşnice între celedouă culturi, cea românească veche şi cea nouă rusească, din care iese învinsă cea dintâi”. Toponimia veche a străzilor ne este mai mult cunoscută în transcrierea rusă, totuşipână la jumătatea sec. XIX limba dominantă a majorităţii orăşenilor rămânea cearomânească. Din a doua jumătate a aceluiaşi secol numele de stradă încetează de a mai fidoar un reper în orientare, şi începe să poarte un caracter politic, stârnind astfelfenomenul rebotezării străzilor. In decursul a unui veac şi jumătate unele străzi au avut desuferit nenumărate schimbări, de pildă: Căuşanilor—Каушанская—Николаевская—Ştefan-cel-Mare—Фрунзе—Columna. Incercări de reconstrucţie a denumirilor primareromâneşti ale străzilor au făcut mai mulţi autori – unele sunt plauzibile, altele mai puţin. Denumirile sunt date în ordinea cronologică de atribuire. Sunt subliniatedenumirile actuale.Andrii Андрђевская, Alex. Donici, Sf.Andrei stradăAntoni Антонiева, Антоновская, V.Stroescu, Anton Pann stradăArmenească Старо-Армянская, Gh.Asaki stradă; se păstrează o porţiune mică 57
  52. 52. Armeanu drumul ce ducea la “Armeanu” – curţile arhiepiscopului armean; Армянская, Cetatea Albă, Armeană, Armenească stradă; în partea inferioară a actualei străzi.Azimei > *Aziei > Азiатская, Romana, Свердлова stradăAstafii > Stafiei? Остаповская, Avram Iancu stradăBăii Банная, Oituz stradă — dispărutăBălănescu Балановская, Preotul Poet[…?], Dobrogiei stradăBalş Бальшевская, Bălcescu, Большевская stradă— dispărutăBazar Piaţa Veche, Старый Базар piaţă — dispărutăBotezatu Ботизатiевская, Батезатoвская, Paul-Botezatu, Грибоедова, A.Botezatu stradăBuicanilor drum. Боюканская; Харузина, Горького, Maria Cebotari stradă — replanificatăBulgăriei drum spre Bulgărie; Болгарская, General Dragalina, Bulgară stradăBulgărie mahală. Огородная, Ecaterina Teodoroiu, Grădinilor stradăBunăvestire Благовещенская, Тельмана stradăCăprienei drum. Купрiяновская, Кипрiяновская stradă — în curs de dispariţie Drumul Căpriana — Vadul-lui-Vodă se păstrase până în anii cincizeci aproape în întregime, astăzi există doar rămășiţe: str. Cahul, str. Căprienei. Când te gândești că pe aici a călcat piciorul lui Ștefan! 58
  53. 53. Caţîcă Кацыковой stradelă, mai târziu: Кацыковская, V.Costachi, Олега Кошевого, B. P. Hasdeu stradăCatelniţă; Cătălin ? Кателиновая, Кательницкiй stradelă; Traian, C. StamatiCaraimi Караимскiй, Mircea cel Mare stradelă, mai târziu: stradă — dispărutăCazacu Казацкiй, Казачiй, Griviţa stradelă — dispărutăChiagului ? Кагульская, Cahul stradăDonici Дончева, Павлика Морозова stradăDrumul Mare 1. Большая, Павловская, Petru-şi-Pavel, Павлова, Petru Rareş — parţial proiectată la jumătatea sec.XIX; 2. în continuare: Екатерининская, Râşcanu, Arhanghel Mihail stradă; se păstrează o porţiune mică; 3. în continuare Misiţilor, Sinanoglu, Ioachim, drumul Căuşanilor.Fântâna Mare Фонтанная, Fantalului, Fântâna Blanduziei, Колхозная; se păstrează o porţiune micăFeredeielor Фарисеевская, Ion Ghica, Banatului stradă — dispărutăGalbenii drum. Галбинская, Синадиновская, Sinadino, 28 июня, Vlaicu Pârcălab 59
  54. 54. Galbenii mahala. Золотая / Golden Strasse, Харалампiевская, 27 Martie, Стефана Великого, Alexandru cel Bun stradăGoliei Голiйская, Mitropolit Irinopol — Иринопольская, Sf.Vineri, Octavian Goga stradăGrecului Грекуловскiй stradelă — dispărutăGrecească Греческiй, mai târziu: – Сирiйскiй, Plevnei, Brăilei stradelă — dispărutăGuvernului Губернская, Пушкина, Regele Carol Iiu, Puşkin stradă.Iacub Яковлевская, Петропавловская, Petru Rareş, Gheorghe Lazăr, Хаждэу, A.Hâjdău stradăIeşanu ? Ясская, Жуковского, Tricolorului stradăIoachim Якимовскiй, Stan Poetaş, Habad Liubavici stradelăUltima casă din Piaţa Veche. 60
  55. 55. Conform PlanuluiGeneral de Sistematizare strada O.Goga nu va mai exista. Drumul Goliei de cândva, împreuna cu străzile Andrii– Pietrărie (azi: Sf.Andrei– Zaikin), formau ocolul târguluipână la mijlocul sec. XVII.Ioanei Ивановская; Ion Creangă, Ion Botezătorul stradăLancaster Ланкастерская stradă; Iacob HâncuLemnărie Лемнарiйская; la sud de biserica Sf.Ilie, dispărută în a doua jumătate a sec. 19;Măcărescu Макареско, apoi Макаревская; mai târziu: Инзовскiй; Puşkin, Пушкина Горка; Colina Puşkin stradelăMalu-Bâcului Вокзальная, Calea-Visterniceni, Brâncoveanu, Набережная, AlbişoaraMardari? > Murdară? Грязный stradelă, mai târziu: Грязная, Crişana stradă — dispărutăMarian Марьянскiй stradelă, mai târziu: Марийнская, Мариновский, Petru Maior stradelăMăzărache Мазараковскiй, Мазаракинскiй, Мазyрокиевская stradelă — dispărutăMihail (Arhanghel) Михаилова stradă, mai târziu: Макареско şi Антоновскiй stradelă şi mai târziu: - Михайловскiй, Alecu Russo — dispărutăMincu Минковская, Миньковская, George Cosbuc, И.Крянгэ stradă; 61

×