Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României şi se situează printre judeţele mari din ţara.
Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2012), fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea şi o comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o comunitate apreciabilă de catolici.
La finele anului 2012 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei oraşe, 93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2, o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2012) şi o densitate medie a populaţiei de 3 307,3 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar 52,87 la sută sunt de sex feminin. (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi.
Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-vest a judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori (iulie 2012), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale.
Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2008-2012, creşterea cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României rămâne modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2011 şi 2012, deficitul comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi.
În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o tendinţă de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente electrice, cu o tendinţă de creştere continuă.
Începând cu anul 2012, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea parteneriatelor pe contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia şi Ungaria.
Analiza statistică la nivelul judeţului Bihor Patrascu Gheorghe CristianBritish American Tobacco
Populaţia judeţului Bihor a înregistrat o tendinţă crescătoare până în anul 1990, după care s-a redus progresiv. Dacă în anul 1930 judeţul Bihor număra 527 216 locuitori, în 1977 a ajuns la 633 094 locuitori, iar în anul 1992 la 638 863 locuitori, ulterior populaţia a scăzut continuu, ajungând la 600 246 locuitori în anul 2002, număr care s-a diminuat în anii următori; la 1 iulie 2012 populaţia judeţului era de 592 242.
Economia judeţului Bihor se caracterizează printr-o mare diversitate a activităţilor şi serviciilor, deţine o pondere însemnată în economia naţională, fiind un important centru administrativ teritorial din vestul ţării. Judeţul Bihor dispune de bogate resurse de ape minerale, ape termale, minereuri, terenuri de bună calitate, de mijloace foarte bune de comunicaţie pe calea feroviară, rutieră şi aeriană. De asemenea, dispune de forţă de muncă cu înaltă calificare, datorită existenţei unei reţele dezvoltate de instituţii de învăţământ, de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică (existenţa în judeţ a 4 universităţi), precum şi apropierii de municipiul Cluj-Napoca – centru de educaţie şi cultură foarte important din această zonă. Judeţul beneficiază la vest de o vamă mare, care reprezintă o poartă de ieşire importantă către vestul Europei.
În cadrul economiei judeţului, din punct de vedere al cifrei de afaceri, locul principal este ocupat de comerţ, urmat de industrie, iar în cadrul acesteia de industria prelucrătoare, construcţii, transport şi depozitare. În anul 2012 la nivelul judeţului existau 15 284 unităţi, numărul cel mai mare regăsindu-se în comerţ, urmat de industrie, transport şi depozitare, construcţii, agricultură etc. Investiţiile nete au fost relativ reduse, iar ramurile principale în care s-au realizat au fost industria, comerţul, transport şi depozitare.
Populaţia ocupată medie a judeţului Bihor a crescut în perioada 2007-2009 şi s-a redus continuu până în anul 2012 la 254,9 mii persoane. În total populaţie ocupată pe ţară, ponderea populaţiei ocupate a judeţului Bihor s-a redus de la 3,21 la sută în anul 2007 la 3,10 la sută în anul 2012.
Numărul mediu al salariaţilor a crescut în perioada 2007-2009 de la 152 la 167 mii persoane şi s-a redus continuu până în 2012 la 144 mii persoane. Ponderea acestora pe total ţară a crescut uşor în intervalul sus-menţionat, de la 3,25 la 3,31 la sută.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 7 ani la nivelul Regiunii Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea).
Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce reprezintă 13,09% din populaţia României. Fiecare judeţ al regiunii a înregistrat scăderi ale populaţiei în perioada 1992-2011. Totuși, în perioada 2009-2011 se atestă o foarte ușoară creștere a populației în județul Constanța.
Distribuţia pe sexe a populaţiei Regiunii Sud Est este în concordanță cu distribuţia la nivelul ţării, dar şi la nivelul Uniunii Europene, unde se înregistrează o pondere uşor mai crescută a femeilor în totalul populaţiei. Dacă la nivelul României diferenţa procentuală între sexe este de 2,67% în favoarea femeilor, la nivelul Regiunii Sud Est diferenţa este de 2,26%, maximul înregistrându-se în judeţul Constanța (2,96%) şi minimul în judeţul Tulcea (0,70%).
Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generand lichidarea şi/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o deţin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza în industria prelucratoare, construcţii, transport si depozitare.
Evoluţiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea populaţiei cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea migraţiei. Această combinaţie fără precedent pe continentul european are potenţialul de a se transforma într-o criză puternică, scăzând competitivitatea şi potenţialul de creştere al Uniunii Europene.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2012), fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea şi o comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o comunitate apreciabilă de catolici.
La finele anului 2012 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei oraşe, 93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2, o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2012) şi o densitate medie a populaţiei de 3 307,3 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar 52,87 la sută sunt de sex feminin. (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi.
Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-vest a judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori (iulie 2012), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale.
Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2008-2012, creşterea cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României rămâne modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2011 şi 2012, deficitul comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi.
În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o tendinţă de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente electrice, cu o tendinţă de creştere continuă.
Începând cu anul 2012, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea parteneriatelor pe contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia şi Ungaria.
Analiza statistică la nivelul judeţului Bihor Patrascu Gheorghe CristianBritish American Tobacco
Populaţia judeţului Bihor a înregistrat o tendinţă crescătoare până în anul 1990, după care s-a redus progresiv. Dacă în anul 1930 judeţul Bihor număra 527 216 locuitori, în 1977 a ajuns la 633 094 locuitori, iar în anul 1992 la 638 863 locuitori, ulterior populaţia a scăzut continuu, ajungând la 600 246 locuitori în anul 2002, număr care s-a diminuat în anii următori; la 1 iulie 2012 populaţia judeţului era de 592 242.
Economia judeţului Bihor se caracterizează printr-o mare diversitate a activităţilor şi serviciilor, deţine o pondere însemnată în economia naţională, fiind un important centru administrativ teritorial din vestul ţării. Judeţul Bihor dispune de bogate resurse de ape minerale, ape termale, minereuri, terenuri de bună calitate, de mijloace foarte bune de comunicaţie pe calea feroviară, rutieră şi aeriană. De asemenea, dispune de forţă de muncă cu înaltă calificare, datorită existenţei unei reţele dezvoltate de instituţii de învăţământ, de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică (existenţa în judeţ a 4 universităţi), precum şi apropierii de municipiul Cluj-Napoca – centru de educaţie şi cultură foarte important din această zonă. Judeţul beneficiază la vest de o vamă mare, care reprezintă o poartă de ieşire importantă către vestul Europei.
În cadrul economiei judeţului, din punct de vedere al cifrei de afaceri, locul principal este ocupat de comerţ, urmat de industrie, iar în cadrul acesteia de industria prelucrătoare, construcţii, transport şi depozitare. În anul 2012 la nivelul judeţului existau 15 284 unităţi, numărul cel mai mare regăsindu-se în comerţ, urmat de industrie, transport şi depozitare, construcţii, agricultură etc. Investiţiile nete au fost relativ reduse, iar ramurile principale în care s-au realizat au fost industria, comerţul, transport şi depozitare.
Populaţia ocupată medie a judeţului Bihor a crescut în perioada 2007-2009 şi s-a redus continuu până în anul 2012 la 254,9 mii persoane. În total populaţie ocupată pe ţară, ponderea populaţiei ocupate a judeţului Bihor s-a redus de la 3,21 la sută în anul 2007 la 3,10 la sută în anul 2012.
Numărul mediu al salariaţilor a crescut în perioada 2007-2009 de la 152 la 167 mii persoane şi s-a redus continuu până în 2012 la 144 mii persoane. Ponderea acestora pe total ţară a crescut uşor în intervalul sus-menţionat, de la 3,25 la 3,31 la sută.
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 7 ani la nivelul Regiunii Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea).
Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce reprezintă 13,09% din populaţia României. Fiecare judeţ al regiunii a înregistrat scăderi ale populaţiei în perioada 1992-2011. Totuși, în perioada 2009-2011 se atestă o foarte ușoară creștere a populației în județul Constanța.
Distribuţia pe sexe a populaţiei Regiunii Sud Est este în concordanță cu distribuţia la nivelul ţării, dar şi la nivelul Uniunii Europene, unde se înregistrează o pondere uşor mai crescută a femeilor în totalul populaţiei. Dacă la nivelul României diferenţa procentuală între sexe este de 2,67% în favoarea femeilor, la nivelul Regiunii Sud Est diferenţa este de 2,26%, maximul înregistrându-se în judeţul Constanța (2,96%) şi minimul în judeţul Tulcea (0,70%).
Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generand lichidarea şi/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o deţin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza în industria prelucratoare, construcţii, transport si depozitare.
Evoluţiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea populaţiei cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea migraţiei. Această combinaţie fără precedent pe continentul european are potenţialul de a se transforma într-o criză puternică, scăzând competitivitatea şi potenţialul de creştere al Uniunii Europene.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Mediul Rural din Romania - Piata Muncii si Idei de AfaceriComperur
Proiectul COMPERUR – “Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural” este realizat in cadrul Domeniului Major de Interventie 5.2 din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si vizeaza sprijinirea sutenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale din regiunile de dezvoltare vizate prin dezvoltarea antreprenoriatului in activitati non-agricole si prin programe integrate de formare profesionala, consiliere si plasare pe piata muncii a unui grup tinta din zonele rurale.
Grupul tinta al proiectului este format din:
- 200 de persoane inactive;
- 300 de persoane in căutarea unui loc de munca;
- 200 de someri, dintre care:
110 de șomeri tineri;
90 de șomeri de lunga durata;
300 de persoane ocupate in agricultura de subzistența.
Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, iar regiunile vizate sunt urmatoarele: Bucuresti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Sud-Vest.
Cu toate ca resursele umane din mediul rural reprezinta un potential major pentru piata muncii din Romania, multi specialisti sunt de parere ca o mare parte din acest potential nu este folosit.
Peste 40% din populatia ocupata din mediul rural din Romania in anul 2013 se ocupa de agricultura. Conform unor statistici recente, aproximativ 65% din muncitorii necalificati idn Romania se afla in mediul rural.
Totusi, se pare ca mediul rural reprezinta o importanta resursa de forta de munca si pentru alte activitati ce nu includ agricultura: industria extractiva, constructii, servicii administrative si servicii suport, industria prelucratoare etc.
Prezentarea power-point MEDIUL RURAL DIN ROMANIA: PIATA MUNCII SI IDEI DE AFACERI descrie mai multe informatii relevante referitoare la piata fortei de munca din mediul rural din Romania si Uniunea Europeana, dar si exemple despre antreprenori Romania si Uniunea Europeana care au infiintat afaceri de succes in mediul rural.
Cuprins:
I. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
II. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL - ROMANIA VS. UE
III. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
IV. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN EUROPA
”Bugetul MDRAP, între minciună şi realitate”: cum au fost alocate sumele disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în perioada 2009-2014
Mediul Rural din Romania - Piata Muncii si Idei de AfaceriComperur
Proiectul COMPERUR – “Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural” este realizat in cadrul Domeniului Major de Interventie 5.2 din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si vizeaza sprijinirea sutenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale din regiunile de dezvoltare vizate prin dezvoltarea antreprenoriatului in activitati non-agricole si prin programe integrate de formare profesionala, consiliere si plasare pe piata muncii a unui grup tinta din zonele rurale.
Grupul tinta al proiectului este format din:
- 200 de persoane inactive;
- 300 de persoane in căutarea unui loc de munca;
- 200 de someri, dintre care:
110 de șomeri tineri;
90 de șomeri de lunga durata;
300 de persoane ocupate in agricultura de subzistența.
Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, iar regiunile vizate sunt urmatoarele: Bucuresti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Sud-Vest.
Cu toate ca resursele umane din mediul rural reprezinta un potential major pentru piata muncii din Romania, multi specialisti sunt de parere ca o mare parte din acest potential nu este folosit.
Peste 40% din populatia ocupata din mediul rural din Romania in anul 2013 se ocupa de agricultura. Conform unor statistici recente, aproximativ 65% din muncitorii necalificati idn Romania se afla in mediul rural.
Totusi, se pare ca mediul rural reprezinta o importanta resursa de forta de munca si pentru alte activitati ce nu includ agricultura: industria extractiva, constructii, servicii administrative si servicii suport, industria prelucratoare etc.
Prezentarea power-point MEDIUL RURAL DIN ROMANIA: PIATA MUNCII SI IDEI DE AFACERI descrie mai multe informatii relevante referitoare la piata fortei de munca din mediul rural din Romania si Uniunea Europeana, dar si exemple despre antreprenori Romania si Uniunea Europeana care au infiintat afaceri de succes in mediul rural.
Cuprins:
I. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
II. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL - ROMANIA VS. UE
III. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
IV. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN EUROPA
”Bugetul MDRAP, între minciună şi realitate”: cum au fost alocate sumele disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în perioada 2009-2014
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
"Funcționarul public este obligat moral, la fel ca și alte persoane, de a spune adevărul, să își țină promisiunile de a respecta persoana și proprietatea altora, dar și cerințele legii" (Willbern).
Gândirea raţională are o stare civilă bine determinată: se cunoaşte data şi locul naşterii sale. în secolul al Vl-lea î. Chr. în cetăţile greceşti din Asia Mică, apare o nouă stare de reflectare, pe deplin pozitivă, asupra naturii. Burnet exprimă opinia cea mai răspândită atunci când afirmă referitor la acest subiect: „Filosofii ionieni au deschis calea pe care ştiinţa a urmat-o ulterior".
În viaţa economică, opiniile par să fie înca şi mai tranşante şi tonul mai ridicat, mai ales când se ajunge la stat sau români - străini. Când ceva nu merge, mentalitatea e de vină! Orice problemă, orice disfuncţie este justificată prin acest cuvânt universal. În stiinţele sociale - psihologie, sociologie, antropologie, etnopsihologie etc. - acest termen este puţin folosit ca atare, este chiar ocolit adesea, fiind considerat prea vag sau prea complex (în sensul că e alcătuit din prea multe componente, puţine dintre ele măsurabile), aşa că se studiază, mai degrabă, constituenţii săi. În Romania, managerii, angajaţii, specialiştii în resurse umane şi, mai ales, străinii, arăta cu degetul la ceea ce ei numesc sintetic "mentalitate" sau "mentalitate romanească". Nu spun valori, credinţe, concepţi, comportament, cultură sau imagine, ci spunem "mentalitate", şi asta de 15 ani, încontinuu.
More from Marketing Communication Health &Medicine (20)
Mentalităţi româneşti. de la comunism la democraţie - Patrascu Mihaela Hanelore
Analiza statistica la nivelul judetului Bacau Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
1. Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti
Facultatea de Litere şi Ştiinte
Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană
Analiza Statistică a Judeţului Bacău
Frincu Mihaela Hanelore
Grupa 41 701
2. 1
Introducere
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la
nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1
iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în
mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6
la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.).
Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de
religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase
(penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din
Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare
şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al
sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape
minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la
o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul
Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier
de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul
României şi se situează printre judeţele mari din ţară.
3. 2
1. Evoluţia populaţiei stabile a judeţului Bacăuîn perioada 2008-2012
Tabelul Nr. 1 ne arată numărul de locuitori la nivelul judeţului Bacău.
Tabel Nr. 1 Populaţia la nivelul judeţului Bacău
Număr locuitori
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Total
populaţia
judeţului
719 844 718 125 716 176 714 641 712 304
Populaţia
urbană
329 129 326 073 324 493 323 163 320 849
Populaţia
rurală
390 715 392 052 391 683 391 478 391 455
procente
Populaţie
urbană/populaţia
judeţului
45,7 45,4 45,3 45,2 45,0
Populaţie
rurală/populaţia
judeţului
54,3 54,6 54,7 54,8 55,0
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bacău 2011 , 2012;
În perioada următoare anului 2008, populaţia totală stabilă a judeţului a avut o evoluţie
descrescătoare, populaţia urbană urmând în mod constant acest trend, în timp ce populaţia rurală
a consemnat o creştere uşoară în intervalul 2009-2012 faţă de anul 2008.
În ceea ce priveşte structura pe medii, aceasta nu a suferit modificări semnificative,
numărul locuitorilor din mediul rural fiind mai mare decât cel al locuitorilor din mediul urban pe
întreaga perioadă analizată.
4. 3
2. Forţa de muncă şi veniturile salariale
2.1 Populaţia ocupată
În intervalul 2009-2012 numărul populaţiei ocupate şi numărul de salariaţi s-au înscris pe o pantă
descendentă atât la nivelul judeţului Bacău, cât şi la nivelul Regiunii nord-est.
Tabel Nr. 2 populaţia ocupată şi Figura nr. 1 Structura populaţiei ocupate pe principalele
activităţi
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bacău,2012
În perioada analizată populaţia ocupată se regăseşte într-un procent important în sectorul
agricol, vânătoatre şi silvicultură (29,9 până la 32,3 la sută), construcţii (8,4 până la 11,1 la sută),
cu tendinţă continuă de creştere, iar în sectorul industrial (22,9-19,4 la sută), cu o tendinţă de
scădere.
5. 4
2.2 Rata şomajului
Cei mai multi şomeri, raportaţi la numarul persoanelor ocupate, au judeţele Vaslui,
Mehedinţi, Teleorman, Buzău, Gorj şi Dolj. Dar şi pentru judeţul Bacău este ingrijorător faptul
că foarte puţini şomeri au dreptul la indemnizaţie. Dintre cele 14.121 persoane aflate în căutarea
unui loc de muncă, numai 5.787 primesc ajutor de şomaj. Toate celelalte 8.334 nu îndeplinesc
condiţiile pentru a beneficia de acest sprijin bănesc, astfel că singura lor speranţa este ajutorul de
la stat.
Tabel Nr. 3 Rata şomajului la nivelul judeţului Bacău şi regiuni nord-est
2008 2009 2010 2011 2012
Total
economie
4,0 4,4 7,8 7,0 5,2
Regiunea
nord-est
5,1 5,3 8,6 7,8 6,2
Judeţul
Bacău
4,4 5,3 9,0 7,8 6,2
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bacău, 2012
Rata şomajului la nivelul judeţului a înregistrat procente apropiate faţă de cele ale
Regiunii nord-est, cu vârfuri în anii 2010 şi 2011 datorită crizei mai accentuate în judeţele din
Moldova, cu impact negativ asupra locurilor de muncă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Figura Nr. 2 Rata şomajului la sfârşitul anului 2012
2.3.Câştigul salarial mediu brut
In continuare sunt prezentate date referitoare la nivel de regiune, judet, respective total
economie a salariului mediu brut:
6. 5
Tabel Nr. 4 Salariul mediu brut
2008 2009 2010 2011 2012
Total
economie
1 396 1 761 1 845 1 902 1 980
Regiunea
nord-est
1 247 1 543 1 629 1 623 1 638
Judeţul
Bacău
1 361 1 685 1 791 1 733 1 720
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bacău, 2012
3. Indicatori sintetici ai activităţii economice
Tabelul Nr. 5 PIB – ul la nivelul judeţului Bacău, României şi Regiunii nord-est
Sursa: Anuarul statistic al României 2011, 2012; Anuarul statistic al judeţului Bacău 2012; Comisia
Naţională de Prognoză – iunie 2012, februarie 2013; Indicatori economico-sociali în profil teritorial 2013
7. 6
În anii 2008 şi 2009, PIB la nivel de judeţ a înregistrat un ritm de creştere inferior mediei
pe ţară şi celui aferent Regiunii nord-est în anul 2008.
În perioada 2010-2011, PIB real a înregistrat dinamici negative atât la nivel de judeţ, cât
şi pentru Regiunea nord-est şi ţară, în anul 2011 consemnând valori pozitive la toate nivelurile.
În întreaga perioadă 2008-2012 PIB/locuitor la nivel de judeţ a fost superior celui
înregistrat pentru Regiunea nord-est, dar inferior faţă de cel înregistrat la nivel de ţară.
În perioada analizată rata şomajului s-a situat peste media pe ţară şi numai în intervalul
2010-2012 peste media pe Regiunea nord-est.
Tabelul nr. 6 contine date referitoare la dinamica PIB în perioada 2008-2012, în care am
calculat modificarea absolută, indicele de dinamică, precum şi ritmul de dinamică.
Tabel 2 : Dinamica PIB-ului
Anii PIB
Euro/loc.
Modificarea
absoluta
Indice Ritm
Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
2008 4099 - - 100.0 100.0 - -
2009 4527 +428 +428 110.4 110.4 +10.4 +10.4
2010 3883 -216 -644 94.7 85.8 -5.3 -14.2
2011 4033 -66 +150 98.6 103.9 -1.4 +3.9
2012 4338 +239 +305 106.3 107.6 +6.3 +7.6
Sursa: INS – Anuarele statistice ale României 2011,2012
În judeţul Bacau, PIB-ul a avut o tendinţă de creştere neuniformă în perioada 2006-2012, de la
4099 euro/loc, ajungând la 4338 euro/loc în anul 2012.
Valoarea cea mai mare a produsului intern brut a fost în anul 2009 ajungând la 4527
euro/loc.
PIB-ul a înregistrat o creştere de 239 euro/loc în anul 2012 faţă de anul 2008.
8. 7
Fig. Nr. 3 – Evoluţia produsului intern brut în perioada 2008-2012
𝛥̅=
𝑦𝑛−𝑦0
𝑛
𝛥̅=
4
40994338
=59.75
Produsul intern brut a crescut în medie, anual cu 59.75 euro/loc.
𝐼̅= √
𝑦𝑛
𝑦0
𝑛
x 100
𝐼̅= 4
4099
4338
x100= 1.014 x 100= 101.4%
𝑅̅= 𝐼̅ - 100%
𝑅̅= 101.4 % - 100 % = 1.4%
In medie, PIB-ul creste cu 1.4 % anual.
Ajustarea seriei cronologice pe baza sporului mediu:
În tabelul nr 4 este prezentata ajustarea PIB-ului în perioada 2008-2012.
3500
3600
3700
3800
3900
4000
4100
4200
4300
4400
4500
4600
2008 2009 2010 2011 2012
Evolutia PIB-ului euro/loc
Evolutia PIB-ului euro/loc
9. 8
Tabelul nr. 4 : Ajustarea seriei cronologice
Anii PIB
euro/loc 𝒚̂ e 𝒆 𝟐
2008 4099 4099 - -
2009 4527 4158.75 -368.25 +135608.1
2010 3883 4218.5 +335.5 +112560.3
2011 4033 4275.25 +242.25 +58685.1
2012 4338 4338 0 0
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅ , k: 0 → t
Am realizat previziunea produsului intern brut prin metoda extrapolării mecanice, pe
baza sporului mediu şi a indicelui mediu pe urmatorii 5 ani, dupa cum urmează:
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅
𝛥̅ =
𝑦 𝑛 − 𝑦0
𝑛
𝛥̅=
4
40994338
=59.75
𝑦̂2013 = 4338 + 1 x 59.75= 4397.75
𝑦̂2014 = 4338+ 2 x 59.75= 4457.5
𝑦̂ 2015
= 4338+ 3 x 59.75= 4517.25
𝑦̂2016 = 4338+ 4 x 59.75= 4577.0
𝑦̂2017 = 4338+ 5 x 59.75= 4636.75
Dupa realizarea previziunii ,observăm faptul că produsul intern brut va avea în
perioada previzionată, 2013-2017 o creştere semnificativă de la an la an.
Faţa de primul an al perioadei analizate (2008), pana în ultimul an pentru care s-a
realizat previziunea (2016), produsul intern brut în judeţul Brasov va înregistra o creştere
considerabilă de 537.8 euro/loc
10. 9
Concluzii
În anul 2010 investiţiile brute din judeţul Bacău reprezentau 33,6 la sută faţă de Regiunea
nord-est.
În anul 2011 investiţiile brute din judeţul Bacău s-au redus cu 25,2 la sută comparativ cu
anul 2010 şi au reprezentat numai 20,1 la sută faţă de Regiunea nord-est în anul 2011.
În structură, cu excepţia activităţilor de comerţ, scăderi importante s-au consemnat la
toate celelalte activităţi.
Producţia industrială a judeţului Bacău este destinată atât satisfacerii cerinţelor de
consum ale pieţei interne, cât şi livrării la export. Principalele societăți care au contribuit la
realizarea producţiei au fost cele din cadrul industriei extractive, industriei prelucrătoare şi din
activitatea de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat.
Trendul pozitiv al lucrărilor de construcţii consemnat în perioada 2007-2009, cu vârfuri
în anii 2008 şi 2009, și inversat semnificativ în anul 2010, a fost susţinut în structură de
construcţiile noi şi reparaţii curente. În anul 2011 construcţiile, atât pe total cât şi în structură, au
revenit pe trend crescător faţă de anul precedent.
La 31 decembrie 2011 societăţile comerciale cu capital privat reprezentau 99,2 la sută din numărul
total al societăților comerciale din judeţ şi 2,2 la sută din numărul celor cu capital privat pe ţară. La 31
decembrie 2011 în judeţul Bacău existau 1 579 societăţi comerciale cu capital străin, reprezentând 0,90
la sută din numărul total pe ţară, cu o valoare a capitalului subscris de 675,182 milioane EUR,
reprezentând 2,31 la sută din valoarea totală.
În anul 2010 cele mai multe unităţi active din judeţ (89,1 la sută) funcţionau cu 0-9 salariaţi,
urmate de cele cu 10-49 salariaţi (8,7 la sută). În anul 2011 numărul unităţilor active s-a redus cu
8 la sută faţă de anul anterior, a scăzut cu 0,5 la sută la unităţile active cu 0-9 salariaţi şi a crescut
cu 8,3 la sută la unităţile active cu 10-49 salariaţi.
În anii 2010 şi 2011 unităţile active cu 50-249 salariaţi şi cu 250 salariaţi şi peste, deţin
ponderi reduse, 2 şi respectiv 0,3 la sută. În structură, în anul 2011 s-au consemnat reduceri
importante de unităţi în industria prelucrătoare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, construcţii,
servicii administrative, învăţământ, sănătate.
11. 10
Bibliografie
1. INS – Anuarele statistice ale României 2011,2012
2. Monografia judeţului Bacău
3. Anuarul statistic al judeţului Bacău 2012;
4. Comisia Naţională de Prognoză – iunie 2012, februarie 2013;
5. Indicatori economico-sociali în profil teritorial 2013