Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2012), fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea şi o comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o comunitate apreciabilă de catolici. La finele anului 2012 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei oraşe, 93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2, o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2012) şi o densitate medie a populaţiei de 3 307,3 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar 52,87 la sută sunt de sex feminin. (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi. Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-vest a judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori (iulie 2012), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale. Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2008-2012, creşterea cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României rămâne modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2011 şi 2012, deficitul comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi. În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o tendinţă de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente electrice, cu o tendinţă de creştere continuă. Începând cu anul 2012, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea parteneriatelor pe contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia şi Ungaria.

1. Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti
Analiza Statistică la nivelul Judeţului Iaşi
Patrascu Gheorghe Cristian

2. 1
Introducere
Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2012), fiind al doilea judeţ ca
număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României),
46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea
populaţiei este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de
asemenea şi o comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o
comunitate apreciabilă de catolici.
La finele anului 2012 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei
oraşe, 93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A
fost capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război
Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2,
o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2012) şi o densitate medie a populaţiei de 3 307,3
locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar 52,87 la
sută sunt de sex feminin. (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi.
Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-
vest a judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori
(iulie 2012), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat
documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru
perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale.
Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2008-2012,
creşterea cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României
rămâne modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2011 şi 2012, deficitul
comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi.
În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o
tendinţă de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente
electrice, cu o tendinţă de creştere continuă.
Începând cu anul 2012, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea
parteneriatelor pe contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia,
Slovacia şi Ungaria.

3. 2
1. Populaţia
Tabelele de mai jos ne arată evoluţia populaţiei judeţului Iaşi.
Tabelul Nr. 1 Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2012
Tabelul Nr. 2 Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi, din oraşe şi mediul rural
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2012
Populaţia totală a judeţului a fost în creştere în perioada 2008-2011, urmată de o uşoară
diminuare în anul 2012 (cu 0,5 la sută faţă de anul anterior). În ceea ce priveşte structura pe
medii, aceasta nu a suferit modificări semnificative, ponderea populaţiei rurale rămânând
superioară celei aferente populaţiei urbane în întreg intervalul analizat.

4. 3
În perioada 2007-2012, numărul locuitorilor Municipiului Iaşi a înregistrat variaţii anuale
cuprinse între -0,9 şi +5,8 la sută.
2. Agenţii Economici
În perioada 2007-2010, numărul societăţilor comerciale s-a situat pe un trend ascendent,
atât pe total judeţ, cât şi în majoritatea sectoarelor de activitate. Ulterior, trendul acestui indicator
a fost inversat.
Poziţii importante, din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale înregistrate,
deţineau în anul 2010 sectoarele: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (41 la sută din numărul total
pe judeţ), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11 la sută), industrie prelucrătoare (9,5 la
sută) şi construcţii (9 la sută).

5. 4
Cifra de afaceri a unităţilor locale active a înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă în
perioada 2007-2010, urmată de un declin datorat efectelor crizei economice şi financiare globale
asupra economiei româneşti.
Structura în funcţie de numărul de salariaţi relevă predominanţa societăţilor cu 0-9
angajaţi. Cele mai multe unităţi din această clasă de mărime se regăsesc în domenii cu pondere
importantă în economia judeţului: comerţ cu ridicata şi amănuntul, activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice, industria prelucrătoare şi construcţii. În funcţie de forma de proprietate, în
anul 2012, unităţile locale active cu capital privat deţin o pondere de 99,4 la sută în total judeţ.
Dintre acestea, unităţile cu capital străin deţin doar 3,46 la sută.

6. 5
3. Indicatori sintetici ai activităţii economice
Tabelul nr. 3 Evoluţia produsului intern brut în perioada 2007-2012 la nivelul judeţului Iaşi
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea N-
E şi judeţul Iaşi, martie 2012, Anuarul statistic al României 2012, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2012
Dacă pentru anii 2007-2010, PIB şi PIB/locuitor au avut o tendinţă generală de creştere,
la nivel de ţară, regiune şi judeţ, în anul 2011 tendinţa a fost de scădere accentuată, pentru ca în
anul 2012 să se consemneze o îmbunătăţire a acestor indicatori.

7. 6
În anii 2007-2010 rata şomajului s-a înscris pe un trend descrescător, pentru ca apoi, în
anul 2011, pe fondul declinului economic, rata şomajului să cunoască o creştere accentuată. În
contextul revenirii la o dinamică pozitivă a PIB, indicatorul a consemnat o ameliorare în anul
2012.
Tabelul nr. 4 conţine date referitoare la dinamica PIB în perioada 2007-2012, în care am
calculat modificarea absolută, indicele de dinamică, precum şi ritmul de dinamică.
Tabel Nr.4: Dinamica PIB-ului (euro/loc)
Anii PIB
Euro/loc
Modificarea absoluta Indice Ritm
Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
2007 2865 - - 100.0 100.0 - -
2008 3457 592 592 120,1 120,1 +20,1 +20,1
2009 4384 1519 927 153,0 126,8 +53,0 +26,8
2010 4951 2086 567 172,8 112,9 +72,8 +12,9
2011 3978 1113 -973 138,8 80,3 +38,8 -19,7
2012 4054 1189 76 141,5 101,9 +41,5 +1,9
Sursa: Anuarul Statistic al României INS, Bucureşti, ediţia 2012
În judeţul Iaşi, PIB-ul a avut o tendinţa de creştere neuniformă în perioada 2007-2012, de
la 2865 euro/loc, ajungând la 4054euro/loc în anul 2012.
Valoarea cea mai mare a produsului intern brut a fost în anul 2010 ajungând la 4951
euro/loc.
PIB-ul a înregistrat o creştere de 1189 euro/loc în anul 2012 faţă de anul 2007.

8. 7
În continuare voi realiza evoluţia produsului intern brut în judeţul Iaşi cu ajutorul
diagramei prin colane, după cum urmează:
Fig. Nr. 2 Evoluţia PIB-ului în perioada 2007-2012
𝛥̅=
𝑦𝑛−𝑦0
𝑛
𝛥̅=
5
86524054
=237,8
Produsul intern brut a crescut în medie, anual cu 237,8 euro/loc.
𝐼̅= √
𝑦𝑛
𝑦0
𝑛
x 100
𝐼̅= 5
2865
4054
x100= 1.072 x 100= 107,2%
𝑅̅= 𝐼̅ - 100%
𝑅̅= 107,2% - 100 % = 7,2%
În medie, PIB-ul in judeţul Iaşi creşte cu 7,2 % anual.
Ajustarea seriei cronologice pe baza sporului mediu:
2865
3457
4384
4951
3978 4054
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evolutia PIB-ului euro/loc
Evolutia PIB-ului euro/loc

9. 8
În tabelul nr 5 este prezentată ajustarea PIB-ului în perioada 2007-2012.
Tabelul Nr. 5 Ajustarea seriei cronologice
Anii PIB
Euro/loc 𝒚̂ e 𝒆 𝟐
2007 2865 2865,0 - -
2008 3457 3102,8 +354,2 +125457,6
2009 4384 3340,6 +1043,4 +108683,6
2010 4951 3578,4 +1372,6 +1884030,8
2011 3978 3816,2 +161,8 +26179,2
2012 4054 4054,0 0 0
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅ , k: 0 → t
Am realizat previziunea produsului intern brut prin metoda extrapolării mecanice, pe
baza sporului mediu şi a indicelui mediu pe urmatorii 5 ani, dupa cum urmează:
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅
𝛥̅ =
𝑦 𝑛 − 𝑦0
𝑛
𝛥̅=
5
86524054
=237,8
𝑦̂2013 = 4054+1 x 237,8= 4291,8
𝑦̂ 2014
= 4054+ 2 x 237,8= 4529,6
𝑦̂2015 = 4054+ 3 x 237,8= 4767,4
𝑦̂2016 = 4054+ 4 x 237,8= 5005,2
𝑦̂2017 = 4054+ 5 x 237,8= 5243,0
Dupa realizarea previziunii ,observăm faptul că produsul intern brut va avea în perioada
previzionată, 2013-2017 o crestere semnificativă de la an la an.
Faţă de primul an al perioadei analizate (2007), până în ultimul an pentru care s-a realizat
previziunea (2017), produsul intern brut în judeţul Iaşi va înregistra o creştere considerabilă de
2378 (euro/loc).

10. 9
Concluzii
Cifra de afaceri în industria prelucrătoare şi construcţii a înregistrat creşteri semnificative
în perioada anilor 2007-2010 în concordanţă cu trendul acestui indicator pe total judeţ.
Criza economică a marcat o scădere importantă în industria prelucrătoare în anul 2011,
dar în anul 2012 a avut loc o creştere de peste 20 la sută a cifrei de afaceri. În construcţii, nivelul
cifrei de afaceri a scăzut atât în anul 2011, cât şi în 2012.
La nivelul anilor 2011 şi 2012, unităţile cu 0-9 salariaţi au deţinut ponderea majoritară
(circa 78 la sută), în timp ce unităţile cu cel puţin 250 salariaţi s-au situat sub 1 la sută.
La 31 decembrie 2010 în judeţul Iaşi îşi desfăşurau activitatea 218 unităţi bancare
aparţinând unui număr de 31 bănci comerciale.
Creditele bancare acordate în judeţul Iaşi au avut o tendinţă continuă de creştere, astfel că
la 31 decembrie 2012 valoarea acestora consemna suma de 6 544 milioane lei.
În întreg intervalul 2007-2012, populaţia a constituit depozite în valoare mai mare decât
agenţii economici, atât în lei, cât şi în valută, ponderea acestora situându-se între 58 la sută şi 73
la sută în cazul depozitelor constituite în lei şi între 62 la sută şi 85 la sută în cazul celor în
valută.
La 31 decembrie 2010, la nivelul judeţului Iaşi, atât valoarea, cât şi numărul investiţiilor
străine se situau la niveluri reduse.
Cei mai reprezentativi investitori sunt cei din Olanda care au achiziţionat pachete
majoritare de acţiuni la Ceramica Iaşi (84,88 la sută), cu o activitate care se referă la produse
ceramice şi Arcelor Mittal (96,33 la sută), cu o activitate care se referă la producţie de ţevi şi
tuburi metalice.

11. 10
Bibliografie
 INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, 2011 2012;
 Anuarul statistic al României 2012;
 Comisia Naţională de Prognoză - Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali
în Regiunea N-E şi judeţul Iaşi, martie 2011-2012;
 Monografia Judeţului Iaşi;