Proiectul COMPERUR – “Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural” este realizat in cadrul Domeniului Major de Interventie 5.2 din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si vizeaza sprijinirea sutenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale din regiunile de dezvoltare vizate prin dezvoltarea antreprenoriatului in activitati non-agricole si prin programe integrate de formare profesionala, consiliere si plasare pe piata muncii a unui grup tinta din zonele rurale.
Grupul tinta al proiectului este format din:
- 200 de persoane inactive;
- 300 de persoane in căutarea unui loc de munca;
- 200 de someri, dintre care:
110 de șomeri tineri;
90 de șomeri de lunga durata;
300 de persoane ocupate in agricultura de subzistența.
Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, iar regiunile vizate sunt urmatoarele: Bucuresti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Sud-Vest.
Cu toate ca resursele umane din mediul rural reprezinta un potential major pentru piata muncii din Romania, multi specialisti sunt de parere ca o mare parte din acest potential nu este folosit.
Peste 40% din populatia ocupata din mediul rural din Romania in anul 2013 se ocupa de agricultura. Conform unor statistici recente, aproximativ 65% din muncitorii necalificati idn Romania se afla in mediul rural.
Totusi, se pare ca mediul rural reprezinta o importanta resursa de forta de munca si pentru alte activitati ce nu includ agricultura: industria extractiva, constructii, servicii administrative si servicii suport, industria prelucratoare etc.
Prezentarea power-point MEDIUL RURAL DIN ROMANIA: PIATA MUNCII SI IDEI DE AFACERI descrie mai multe informatii relevante referitoare la piata fortei de munca din mediul rural din Romania si Uniunea Europeana, dar si exemple despre antreprenori Romania si Uniunea Europeana care au infiintat afaceri de succes in mediul rural.
Cuprins:
I. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
II. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL - ROMANIA VS. UE
III. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
IV. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN EUROPA
Informatii relevante pentru persoanele din mediul rural care isi doresc sa isi gaseasca un loc de munca. Proiectul COMPERUR vine in intampinarea acestora, oferind servicii de consultanta profesionala si informare pentru a ajuta persoanele din mediul rural sa isi gaseasca un loc de munca.
SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială. Riscul de sărăcie, redus prin educaţie
FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro
INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“
INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om
inimos stă în spatele lor“
ŞTIRI REGIONALE REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE
Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni
Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană
INFORMAŢII UTILE
Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice
pentru proiectele finanţate din fonduri europene
ALT FEL DE ŞTIRI
Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri
Informatii relevante pentru persoanele din mediul rural care isi doresc sa isi gaseasca un loc de munca. Proiectul COMPERUR vine in intampinarea acestora, oferind servicii de consultanta profesionala si informare pentru a ajuta persoanele din mediul rural sa isi gaseasca un loc de munca.
SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială. Riscul de sărăcie, redus prin educaţie
FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro
INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“
INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om
inimos stă în spatele lor“
ŞTIRI REGIONALE REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE
Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni
Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană
INFORMAŢII UTILE
Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice
pentru proiectele finanţate din fonduri europene
ALT FEL DE ŞTIRI
Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României şi se situează printre judeţele mari din ţara.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
Cuprins:
- Dezvoltarea urbană în România – scurt diagnostic.
- Implicaţii de natură strategică în abordarea dezvoltării urbane în România.
- Priorităţi de dezvoltare urbană.
- Instrumente strategice, legislative și de implementare.
- Agenda Urbană a UE și implicațiile pentru România.
Prezentare susținută de Diana Țenea, director general administrație publică și infrastructură în cadrul MDRAP, la conferința "BlueGreen – Râuri în orașe smart", 19 iunie 2015: http://bit.ly/1GpEfi4.
Asocierea în domeniul agricol în România - cheia dezvoltării rurale?IES_RO
Prezentare sustinuta la seminarul "Asociatiile de agricultori si composesoratele de paduri - actori cheie ai economiei sociale din mediul rural" , 12 iunie 2012, organizat de Institutul de Economie Sociala si Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii
Revista Regio nr.33 vă introduce în lumea afacerilor care au beneficiat de finanțări europene: hale de producție, echipamente medicale, linie de depoluare a vehiculelor scoase din uz, fabricarea pungilor ecologice din hârtie....
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Bacău.
Populaţia (număr, densitate, structură etnică, grad de urbanizare)
Populaţia judeţului Bacău număra 712 304 locuitori la 1 iulie 2011, în scădere faţă de 1 iulie 2007, când avea 719 844 locuitori. Din totalul locuitorilor judeţului, 45 la sută locuiesc în mediul urban şi 55 la sută în mediul rural, densitatea medie fiind de 107,6 locuitori/km2.
Structura etnică este reprezentată de 96,1 la sută români, urmată în procente mici de 2,6 la sută romi, 0,7 la sută maghiari şi 0,6 la sută alte etnii (germani, italieni, turci, evrei, greci etc.). Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (81,1 la sută), o comunitate importantă este de religie romano-catolică (16,3 la sută), iar restul populaţiei aparţine altor culte religioase (penticostală, adventistă, baptistă etc.).
Începând cu a doua parte a secoulului al XIX-lea, Bacăul devine o aşezare prosperă din Moldova, cu importante atribuţii în domeniul militar şi o dezvoltare puternică a reţelei feroviare şi rutiere, care vor favoriza activitatea industrială din secolul următor.
Oraşul Moineşti este al treilea municipiu al judeţului Bacău, situat în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale).
Valoarea scăzută a investiţiilor efectuate în celelalte oraşe ale judeţului Bacău a condus la o reducere substanţială a activităţilor economice în toate domeniile, excepţie făcând doar oraşul Slănic Moldova, unde s-au realizat investiţii în turism şi oraşul Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare a sării funcţionează fără întrerupere.
Având o suprafaţă totală de 6 621 km2, județul Bacău ocupă 2,9 la sută din teritoriul României şi se situează printre judeţele mari din ţara.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.
Cuprins:
- Dezvoltarea urbană în România – scurt diagnostic.
- Implicaţii de natură strategică în abordarea dezvoltării urbane în România.
- Priorităţi de dezvoltare urbană.
- Instrumente strategice, legislative și de implementare.
- Agenda Urbană a UE și implicațiile pentru România.
Prezentare susținută de Diana Țenea, director general administrație publică și infrastructură în cadrul MDRAP, la conferința "BlueGreen – Râuri în orașe smart", 19 iunie 2015: http://bit.ly/1GpEfi4.
Asocierea în domeniul agricol în România - cheia dezvoltării rurale?IES_RO
Prezentare sustinuta la seminarul "Asociatiile de agricultori si composesoratele de paduri - actori cheie ai economiei sociale din mediul rural" , 12 iunie 2012, organizat de Institutul de Economie Sociala si Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii
Revista Regio nr.33 vă introduce în lumea afacerilor care au beneficiat de finanțări europene: hale de producție, echipamente medicale, linie de depoluare a vehiculelor scoase din uz, fabricarea pungilor ecologice din hârtie....
Tendințe actuale ale migrației forței de muncă: evidențe empirice și opțiuni ...
Mediul Rural din Romania - Piata Muncii si Idei de Afaceri
1. MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
- PIATA MUNCII SI IDEI DE AFACERI -
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
2. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
CUPRINS
I. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
II. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL - ROMANIA VS. UE
III. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
IV. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL RURAL DIN EUROPA
3. I. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL DIN ROMANIA
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
4. Populatie
• Aproximativ 45% din populatia din Romania se afla in mediul rural.
• Regiunile din Romania cu cea mai mare pondere a populatiei in mediul rural sunt:
Evolutia populatiei active pe medii in Romania
• Populatia activa din Romania s-a ridicat la aproximativ 9,98
milioane persoane in anul 2013.
• Populatia activa din mediul rural reprezenta aproximativ
52-53% din totalul populatiei active din Romania in anii
1998-2001.
• Intre anii 2004-2013, ponderea populatiei active din mediul
rural in total populatie activa s-a redus, ajungand la 44%-
46% din totalul populatiei active din Romania (44% in
anul 2013).
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Populatia activa pe medii in
100%
50%
0%
Romania
Urban
47%
Rural
53%
Urban
56%
Rural
44%
2001 2013
- Sud (59%)
- Nord-Est (57%)
- Sud-Vest (52%)
5. Majoritatea
persoanelor
ocupate din
mediul urban
sunt specialisti
in diverse
domenii
(20%),
muncitori
calificati
(17%) si
lucratori in
domeniul
serviciilor
(17%).
Muncitori calificati si
asimilati
17%
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Specialisti in diverse
domenii de activitate
20%
Alte categorii de ocupatii
20%
Lucratori in domeniul
serviciilor
17%
Tehnicieni si alti
specialisti din domeniul
tehnic
9%
Muncitori necalificati
7%
Functionari
administrativi
6%
Membri ai corpului
legislativ ai executivului,
inalti conducatori ai
administratiei publice,
conducatori si
functionari superiori
3%
Lucratori calificati in
agricultura, silvicultura si
pescuit
1%
Populatia ocupata pe grupe de ocupatii in mediul URBAN in Romania,
in anul 2013
Sursa: INS (Institutul National de Statistica)
6. Peste 40% din
populatia ocupata din
mediul rural se ocupa
de agricultura,
silvicultura si
pescuit.
13% din populatia
ocupata din mediul
rural este incadrata in
categoria muncitori
necalificati.
Lucratori calificati
in agricultura,
silvicultura si
pescuit
43%
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Membri ai corpului
legislativ ai
executivului, inalti
conducatori ai
administratiei
publice,
conducatori si
functionari
superiori
1%
Functionari
administrativi
1%
Tehnicieni si alti
specialisti din
domeniul tehnic
2%
Specialisti in
diverse domenii de
activitate
3%
Lucratori in
domeniul
serviciilor
7%
Muncitori calificati
si asimilati
10%
Muncitori
necalificati
13%
Alte categorii de
ocupatii
20%
Populatia ocupata pe grupe de ocupatii in mediul RURAL
in Romania, in anul 2013
Sursa: INS (Institutul National de Statistica)
7. Alte activitati
19%
Populatia ocupata pe activitati CAEN in mediul URBAN in
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Procentul cel mai mare
al populatiei ocupate
in mediul urban este in
industria
prelucratoare (23%),
urmat de comert cu
ridicata si cu
amanuntul si
repararea
autovehiculelor
(19%).
Agricultura,
silvicultura si
pescuit
3%
Hoteluri si
restaurante
3%
Invatamant
5%
Sanatate si asistenta
sociala
6%
Transport si
depozitare
7%
Administratie
publica si aparare;
asigurari sociale din
sistemul public
7%
Constructii
8%
Comert cu ridicata si
cu
amanuntul;reparare
a autovehiculelor si
motocicletelor
19%
Industria
prelucratoare
23%
Romania, in anul 2013
Sursa: INS (Institutul National de Statistica)
8. Sursa: INS (Institutul National de Statistica)
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Agricultura,
silvicultura si
pescuitul este
activitatea care
concentreaza cel mai
mare procent din
populatia ocupata din
mediul rural (60% in
anul 2013). Aceasta
activitate este urmata
de industria
prelucratoare (12%),
constructii (7%) si
comert (6%).
Hoteluri si
restaurante
1%
Sanatate si asistenta
sociala
1%
Invatamant
2%
Administratie
publica si aparare;
asigurari sociale din
sistemul public
2%
Transport si
depozitare
Alte activitati 3%
6%
Comert cu ridicata si
cu
amanuntul;repararea
autovehiculelor si
motocicletelor
6%
Constructii
7%
Industria
prelucratoare
12%
Agricultura,
silvicultura si pescuit
60%
Populatia ocupata pe activitati CAEN in mediul RURAL in
Romania, in anul 2013
9. Importanta mediului rural pentru piata muncii din Romania
Mediul rural reprezinta o importanta resursa a fortei de munca in Romania pentru activitatea de
agricultura, silvicultura si pescuit (95% din populatia ocupata cu aceasta activitate se afla in
mediul rural).
In plus, mediul rural reprezinta o importanta resursa de forta de munca si pentru alte activitati:
• Industria extractiva (48% din populatia ocupata pe aceasta activitate se afla in mediul rural)
• Constructii (40%)
• Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (32%)
• Industria prelucratoare (30%)
• Transport si depozitare (25%)
Aproximativ 65% din muncitorii necalificati din Romania sunt din mediul rural.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
10. 12%
10%
8%
6%
4%
2%
0%
9%
10%
11%
10%
11%
10% 10%
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
In ultimii 10 ani, rata somajului din mediul rural a ramas la un nivel relativ constant intre 5-6%, spre
deosebire de mediul urban care a inregistrat o evolutie mai fluctuanta.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
9% 9%
8%
7%
8%
9% 9% 9% 9%
3% 3% 3% 3%
5%
4%
6%
5% 6%
5% 5%
5% 5% 6% 5% 5%
Rata somajului pe medii in Romania (%)
Urban Rural Sursa: INS (Institutul National de Statistica)
11. II. PIATA MUNCII IN MEDIUL RURAL –
ROMANIA VS. UE
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
12. Rata somajului
• Romania se claseaza sub media Uniunii Europene (UE) in ceea ce priveste rata somajului
(aproximativ 7% rata somajului in Romania in anul 2013, fata de 11% media UE).
• In anul 2012, cele mai mari rate ale somajului s-au inregistrat in Grecia si Spania (peste 20%),
in timp ce tari precum Republica Ceha, Olanda, Slovacia au printre cele mai mici rate ale
somajului.
• Spre deosebire de Romania, ratele de somaj din regiuni predominant rurale in majoritatea
tarilor din UE tind sa fie mai ridicate fata de rata somajului din regiuni predominant urbane.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
13. 100%
80%
60%
40%
20%
0%
Rata de ocupare a populatiei in tari din Europa dupa medii de resedinta in anul 2012
Bulgaria Republica
Ceha
Danemarca Estonia Grecia Spania Ungaria Austria Polonia Romania Slovacia Suedia Anglia*
Regiuni predominant urbane Regiuni intermediare Regiuni predominant rurale
• Conform clasificarilor Eurostat, 25 din judetele din Romania sunt predominant rurale, 15 sunt intermediare, iar 2
(municipiul Bucuresti si judetul Ilfov) sunt predominant urbane.
• Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia , au rata de ocupare a populatiei din regiuni predominant urbane mai mare
decat rata de ocupare din regiunile predominant rurale. La polul opus se afla tari precum Austria, Spania si Grecia.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: Eurostat; *date din anul 2011
14. Populatia ocupata in regiuni predominant rurale dupa grupe de activitati
• In Romania, aproximativ 40% din populatia ocupata in regiunile predominant rurale se
ocupa de agricultura, acest procent fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeana. Romania
este urmata de Bulgaria (31%), Polonia (27%), Portugalia (23%) si Grecia (23%).
• In ceea ce priveste serviciile, procentul persoanelor din regiuni predominant rurale active in
aceasta ramura in Romania este cel mai mic din Uniunea Europeana (33%). In tari precum
Suedia, Anglia, Danemarca, Franta sau Belgia sunt inregistrate procente de peste 70%.
• Industria reprezinta 22% din totalul persoanelor ocupate din regiuni predominant rurale
in Romania, devansand tari precum Grecia, Spania, Anglia, Austria etc. Republica Ceha, Ungaria,
Slovenia, Slovacia si Bulgaria se afla in fruntea clasamentului, cu un procent intre 24% si 32%.
• Doar 6% din populatia ocupata din regiuni predominant rurale lucreaza in domeniul
constructiilor in Romania, acest procent fiind unul dintre cele mai mici din UE.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
15. III. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL
RURAL DIN ROMANIA
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
16. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Textil Melania
“Nu stiam nici sa raspund la telefon” afirma acum
amuzata, Melania Floroiu, antreprenoarea din satul
Bascov, judetul Arges.
Dupa doi ani in care si-a propus sa invete toate
secretele unui atelier de creatii textile, Melania
Floroiu a ajuns in 2008 sa supravietuiasca mediului
de business intr-un moment dificil din punct de
vedere economic.
Deschiderea propriei companii de textile, o afacere
mica, dar profitabila, s-a dovedit a fi intr-un final cea
mai buna alegere.
Sursa: http://textilmelania.blogspot.ro/
Mult prea entuziasta si fara experienta necesara in acest sector de activitate, cu un plan de afaceri stufos, fara o
previzionare a riscului afacerii si analiza pietei, primul an a adus pierderi de peste 2.000 de euro pentru ea, angajati
lipsiti de motivatie si o organizare inexistenta.
17. Mediul de business avea sa presupuna mult mai multe obstacole, dar si castiguri, pentru ca o companie sa se poata
dezvolta sanatos, avea sa realizeze ea mai tarziu.
In anul 2009, Textil Melania a reorganizat structura firmei si a urmat un management mai riguros, angajand 15
oameni cu experienta si know-how-ul necesar afacerii ei si aplicand tehnici motivationale pentru angajati.
Astfel, portofoliul de clienti s-a diversificat din punct de vedere al fidelizarii, calitativ si financiar. Rezultatele s-au
concretizat intr-o crestere de 50% a profitului, cifra de afaceri urcand de la 100.000 EUR in 2008, la peste
250.000 EUR in 2011.
“Lupta de supravietuire din primul an s-a transformat intr-o activitate infloritoare.”
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Textil Melania
18. FOR ART – Obiecte decorative din ceramica
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: www.hereus.blogspot.com
„Am vazut ce lucuri frumoase ies din mainile lor si
am inceput sa ma tin de capul lor sa facem ceva sa
dezvoltam acest hobby intr-o afacere”.
Sotii Ioan si Carolina Brita au inceput afacerea in
anul 2001 dupa ce fabrica de sticla din Timis s-a
inchis, mama Carolinei lucrand la fabrica drept
creator de obiecte din sticla inainte de inchiderea
acesteia.
Sotii Brita, insa, s-au decis sa se indrepte spre
olarit. Si-au deschis un mic business in satul
Dumbrava, care a ajuns sa produca si sa distribuie
astazi obiecte decorative din ceramica in toata
tara.
19. FOR ART – Obiecte decorative din ceramica
Cum orice inceput este plin de insufletire, un an mai tarziu productia ajunsese sa ii copleseasca, neavand nici macar
un mijloc pentru a transporta produsele la targurile de profil. Dupa ce si-au cumparat prima masina, lucrurile au
stat mai bine si ei au continuat sa se extinda la nivelul intregii tari intr-o perioada de 3 ani.
In anul 2007, au inceput o colaborare cu reteaua de magazine Bricostore, la acel moment compusa din sapte
magazine.
Criza economica le-a incetinit intr-o oarecare masura activitatea atat ca volum cat si ca numar de angajati, acesta
fiind cel mai dificil moment in dezvoltarea afacerii dupa spusele lor. Insa, cu timpul, FOR ART a devenit o poveste de
success izvorata din pasiunea pentru arta si mestesug traditional, venita din adancul inimilor unor oameni
perseverenti, optimisti si cu initiativa.
„Momentele in care vezi ca din mainile tale iese ceva palpabil, ceva frumos, te umplu de energie. De aceea vrem sa
facem acest mestesug cat mai accesibil oamenilor de toate varstele si sa nu-l lasam sa dispara, asa cum sunt pe cale de
disparitie multe mestesuguri.”, declara antreprenorul.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
20. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Acul si Ata
Sursa: fotografie Acul si Ata
„Aici, în zonă nu mi-a dat nimeni nici o şansă
când eu am început această afacere şi când
spun nimeni mă refer până şi la mama mea.”
Tendintele actuale in antreprenoriat
imbina traditia populara cu businessul,
dovedeste Oana Parvan, din comuna
Ponoare, jud.Mehedinti, care a reusit sa se
reprofileze dupa ce cantecul popular nu a
mai ajutat-o.
21. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Acul si Ata
Dupa o cercetare a nevoilor consumatorilor locali, alaturi de mama ei si cateva
prietene a inceput sa brodeze ii si costume populare, care au avut un mare
succes. Ajutata de fonduri europene de aprox. 200.000 EUR, si-a deschis un atelier
performant in care lucreaza 10 persoane, si se mandreste cu rezultatele afacerii
ei productive la nivel national.
Atelierul “Actul si Ata” este un vis devenit realitate pentru Oana, care mentine o
legatura de prietenie cu angajatele ei, iar acestea sunt multumite ca pot lucra la una
dintre cele mai bine platite intreprinderi din comuna.
De asemenea, tanara a creat si cataloage pentru costumele lucrate manual in
atelier si planuieste sa se promoveze si peste hotare, articolele fiind definite de o
calitate superioara.
Atelierul produce 60 de costume complete lunar, iar modelele sunt inspirate din
traditiile locului. Sursa: fotografie Acul si Ata
22. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Ideal Boutique
Sursa: www.fashionandbeauty.ro
"Oricum, investitia initiala este mai mica decat
intr-un magazin fizic. De asemenea, costurile de
operare ale unui magazin online sunt destul de
reduse, fiind nevoie doar de intretinerea site-ului
si eventual de asigurarea sigurantei conexiunii in
cazul platilor online cu cardul, dar doar daca vrei
si plata cu cardul.”
Dupa ce a condus cu succes o afacere de comert
traditional, Alexandra-Roxana Popa a trecut in
domeniul online si si-a deschis un magazin
online cu haine si accesorii din piele.
23. Ea incurajeaza tinerii antreprenori sa inceapa comertul in online, insa atrage atentia asupra informarii
corecte si complete privind strategiile si costurile de promovare.
Oportunitatea de a produce sau importa produse de calitate si rafinament a reprezentat o adevarata rampa de
lansare si determinat-o sa faca trecerea de la comert traditional la comert online. “Asa ca am zis, de ce sa nu deschid
un boutique online", isi aminteste Alexandra Popa.
Un astfel de business se poate dezvolta foarte bine in mediul rural.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Ideal Boutique
24. Domnul Ionel Cococi este din comuna Vadastra, judetul Olt
si se mandreste cu faptul ca poate modela lutul chiar din
spatele gradinii sale, de pe marginea firului de apa
Obarsia, printr-o tehnica proprie, al carei secret numai el il
cunoaste.
Acesta a fost promovat pe neasteptat cand in anul 2001, a
participat la o conferinta la Universitatea de Arte din
Bucuresti, unde a relatat atat specialistilor invitati, cat si
studentilor, cum a reusit sa readuca acest mestesug la
viata.
Cinci ani mai tarziu, vasele sale au ajuns exponate la sediul
UNESCO din Paris, la Strasbourg, Bruxelles, Nuremberg,
Bulgaria, Torino si Milano, ajungand chiar si in Japonia.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: www.business24.ro
Modelarea Lutului
25. Domnul Cococi isi manageriaza singur
activitatea si isi pregateste materialele
necesare pentru prezentari.
Acesta afirma ca cele mai multe comenzi
le are din strainatate, pentru vasele de
dimensiuni mici (50 RON bucata), iar
vasele mari ajung si la pretul de 500 RON.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: www.observatoreuropean.radioromania.ro
Modelarea Lutului
26. Atelierul de croitorie din Dolj
Asociatia Mestesugarilor Olteni este
un businessul pornit de 5 femei din
comuna doljeana Breasta, care s-au
gandit sa investeasca intr-o afacere
comuna.
Ele au pornit un mic atelier de
croitorie si au de gand sa depuna un
proiect pentru 10.000 EUR, care ii
vor investi in echipamentul tehnic
necesar desfasurarii activitatii.
Atelierul produce de la lenjerii de pat
care se vand cu 65 RON bucata, pana la
salopete cu 15 RON bucata.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: http://povestidangheorghe.blogspot.ro/
27. Ceramica de la Valcea
Ceramica de la Valcea este unul dintre cele mai
vechi centre de ceramica din Romania.
Lutul se prepara intr-un mod deosebit: se uda cu apa
si se macereaza, se pune pe roata, apoi mesterul ii da
forma dorita, urmand sa fie lasat la uscat 3-4 zile.
Ulterior vasele se acopera cu cioburi de lut si se lasa la
copt intr-un cuptor vechi de 80 de ani.
Dumitru Şchiopu este membru al Asociatiei Olarilor
din Romania, castigatorul a peste 200 de diplome de
la diferite concursuri nationale si europene.
Curtea sa poate fi admirata, fiind un adevarat muzeu
de exponate realizate pe parcursul anilor de olarit.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: www.criterii.ro
28. Covoare colorate natural in Maramures
Victoria Berbecar este o maramureseanca ce a
reusit sa duca traditia romaneasca peste hotare
prin priceperea si dedicarea ei pentru un
mestesug unic, datand de peste 100 de ani:
vopsirea covoarelor in culori naturale
obtinute din plante si tesutul in ciur.
Expozitiile artistei sunt foarte apreciate in Franta
si in SUA, ea participind la diferite ateliere in toate
colturile lumii unde impartaseste si altora tehnica
ei, fiind o adevarata ambasadoare a traditiilor
locale romanesti.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: covoaremaramures.blogspot.ro
29. Covoare colorate natural in Maramures
In Botiza, doamna Victoria a improvizat o casuta in care primeste musafiri dornici sa invete acest mestesug, iar in
cateva zile acestia reusesc sa invete plantele locale, cum sa le foloseasca si cum sa teasa.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: clasate.cimec.ro
30. Constructii - Zapa-Prodcom
Firma de constructii Zapa-Prodcom a luat nastere in anul 2006, in Miercurea Ciuc, la
initiativa lui Andrasz Berlin, cu un capital social de 1.000 RON. Acum capitalul firmei
atinge pragul de 300.000 RON, fara sa aiba vreun credit bancar.
Firma este specializata in lucrari de tinichigerie, reparatii acoperisuri, zugraveli etc.
Aceste lucrari ii erau cunoscute domnului Andrasz Berlin de pe vremea cand era
muncitor in prelucrarea metalelor la casa de copii unde a trait 18 ani.
In medie, are angajati 20-25 de muncitori, cu totii rromi. Acestia lucreaza in regim
sezonier, avand un salariu de 1.500-2.000 de RON, pe baza de contract de prestari-servicii.
Pentru a sustine relatiile colegiale intre angajati, Andrasz Belin a infiintat chiar si o
echipa de minifotbal si una de tenis de masa, care participa la o serie de competitii
la nivel local. Sursa https://www.flickr.com
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
31. Turism Praid - PraTur
Eva Draghia este detinatoarea firmei PraTur de 13 ani. Activitatea sa a inceput ca inginer mecanic la exploatarile miniere
din Valea Jiului, apoi s-a intors in comuna natala pentru a-si continua activitatea la mina din Praid.
A inceput prin deschiderea unui magazin alimentar, apoi banii castigati i-a investit in turism. In anul 2004 a
obtinut licenta de turism international, de atunci oferind pachete turistice pentru grupuri de turisti straini.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: http://www.turistintransilvania.com/
32. Firma poate organiza si programe turistice pentru grupuri
mari de turisti (exemplu: 50 de turisti americani au petrecut
vacanta in Praid, vizitand salina si participand la festivalul de
dans traditional).
Cazarea se face, prin asociere, cu 100 de locuinte aflate in
retea, a caror proprietari plateasc un comision de 20%.
Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 230.000
RON, dar beneficiul a fost doar de 60.000, deoarece restul
profitului a fost reinvestit. Firma are in sezon 53 de angajati si
21 in extrasezon.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: http://www.salinapraid.ro/
Turism Praid - PraTur
Grupurile de turisti se bucura, de plimbari cu caruta, foc
de tabara cu lautari, dansuri traditionale. Firma are si alte
proiecte, precum construirea unui camping.
De asemenea, unic in Europa, firma organizeaza nunti si receptii in salina.
33. IV. EXEMPLE DE AFACERI DEZVOLTATE IN MEDIUL
RURAL DIN EUROPA
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
34. LUXEMBURG - Produse din lemn JACOBS & WEIS
Lucrand ca ucenic in cadrul intreprinderii familiale dintr-un
sat din Luxemburg, ce fabrica produse din lemn facute pe
comanda, Josiane Jacob a avut grija din timp, sa acumuleze
suficiente cunostinte pentru a-si dezvolta propria
afacere peste ani, ceea ce a si facut impreuna cu varul sau,
punand bazele companiei Jacob&Weis.
Dupa o serie de investitii, numarul angajatilor a crescut,
intreprinderea si-a diversificat productia, avand acum si
acoperisuri, fatade si terease fabricate din material ecologic.
Mai mult, angajatii au primit o formare avansata, iar
asistenta pentru clienti a devenit obiectivul lor prioritar.
Josiane sustine ca persoana care l-a inspirat a fost tatal sau,
iar ajutorul primit de la programele publice de finantare
i-a fost de foarte mare folos.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: Molotov.lu
35. Witold considera ca in afaceri trebuie sa fii cinstit si sa-ti vezi exact pozitia,
punctele slabe si punctele forte. El crede ca nu trebuie sa-ti asumi riscuri
decat daca le poti face fata.
In anul 2005, Witold Grab a vazut o oportunitate in cumpararea unei
brutarii in pragul falimentului, asa ca a facut un imprumut bancar si a pus
bazele POLSKIE PIEKARNIE (brutarii poloneze).
Succesul afacerii a fost garantat de viziunea solida de care acesta dispunea,
aducand imbunatatiri gamei de produse existente si axandu-se in principal
pe conceptul de calitate si retete sanatoase. Nu in ultimul rand,
personalul a beneficiat de o instruire superioara, la toate acestea
adaugandu-se promovarea printr-o campanie de marketing.
In prezent, brutaria are o retea de magazine, 132 de angajati si este
recunoscuta la nivel national drept producator de top. Avantajul afacerii lui
se bazeaza pe faptul ca produsele sunt realizate manual in mod
traditional, utilajele fiind folosite doar ca sprijin, oferta variata cat si
adaptabilitatea la nevoile si dorintele clientilor.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: http://www.piekarniahert.pl/
POLONIA - Brutarie traditionala
36. REPUBLICA MOLDOVA – Atelier de croitorie
Marina Andreev, tanara antreprenoare de numai 22 de ani din
satul Ustia, raionul Dubasari, si-a deschis propriul atelier de
croitorie in 2012. Acest atelier a creat locuri de munca pentru
piata, avand in prezent 15 angajati, toate femei.
Este singurul atelier din sat si visa la el inca de mica. Pentru a-si
realiza visul, a urmat cursurile Facultatii de Business si
Administrarea Afacerilor la Academia de Studii Economice din
Bucuresti. Afacerea a pornit cu ajutorul fondurilor din
partea Uniunii Europene, beneficiind de un grant de 15.000
USD si consultant in dezvoltarea afacerii.
Nisa pe care Marina a descoperit-o a fost aceea a
personalului calificat in acest domeniu, care nu activa insa
din cauza lipsei locurilor de munca. Sursa: europalibera.org
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
37. INSULELE FEROE - Restaurant atelier
Langa capitala, in regiunea Gjógv
exista ateliere de creatie
vestimentara, de pictura si nu
numai, ce se tin in restaurante cu
acoperis de iarba.
Acestea sunt specifice tarii si de o
mare importanta in special datorita
protectiei termice.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: www.mail2day.blogspot.com
38. SPANIA – Produse traditionale romanesti
''La început a fost foarte greu, pentru că nu dispuneam de
atâţia bani. Am început cu un local mic, toţi banii i-am
reinvestit şi uşor, uşor am crescut'‘.
Produsele “Made in Romania” reprezinta afacerea unui
roman stabilit in Spania, care exporta produse
alimentare romanesti si le vinde mai departe. Catalin
Gioloiu este cel care conduce afacerea si recunoaste ca
succesul afacerii se bazeaza in special pe cererea de
produse traditionale precum palinca, mamaliga si
carnaciori de casa.
Catalin a avut nevoie de 10 ani pentru a-si pune afacerea
pe picioare.
INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Sursa: michaelnicolas.wordpress.com
39. INVESTEȘTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 POSDRU/135/5.2/S/128912
Succes!
WWW.COMPERUR.RO