2. EUROSTAT
2
EUROSTAT este organismul
statistic al Uniunii Europene
(UE). Misiunea sa este de a
colecta și de a disemina date
statistice armonizate de înaltă
calitate pentru a sprijini
elaborarea, implementarea și
monitorizarea politicilor UE.
Scopul EUROSTAT este de a servi ca sursă
principală de informații statistice pentru UE și de a
oferi date statistice obiective, fiabile și comparabile
care să fie utile pentru:
Instituțiile UE: pentru a elabora, implementa și
monitoriza politicile UE
Statele membre: pentru a elabora politicile
naționale
Public: pentru a înțelege mai bine problemele și
provocările cu care se confruntă UE
Cercetători: pentru a efectua cercetări
Pentru a-și îndeplini misiunea și scopul, EUROSTAT
are următoarele obiective:
Colectarea și diseminarea de date statistice de
înaltă calitate
Dezvoltarea și implementarea de metodologii
statistice armonizate
Cooperarea cu statele membre și alte organisme
statistice
Promovarea utilizării datelor statistice
Asigurarea independenței și imparțialității
statisticii
3. PREZEN TA REA
METODOLOGIEI DE
MĂ SU RA RE A CA LI TĂ ȚI I
V I EȚI I LA MO D U L
G EN ERA L
M ă s u r a r e a c a l i t ă ț i i
v i e ț i i ( C V ) e s t e u n
p r o c e s c o m p l e x c a r e
i m p l i c ă o v a r i e t a t e d e
a b o r d ă r i m e t o d o l o g i c e .
N u e x i s t ă o s i n g u r ă
d e f i n i ț i e a C V a c c e p t a t ă
u n i v e r s a l , i a r
m e t o d o l o g i i l e u t i l i z a t e
p e n t r u a o m ă s u r a
v a r i a z ă î n f u n c ț i e d e
c o n t e x t u l s p e c i f i c .
Add a Footer 3
Există două abordări
generale pentru măsurarea
CV:
Abordarea
obiectivă: Se
concentrează pe factori
obiectivi, cum ar fi
venitul, educația,
speranța de viață și
accesul la asistența
medicală.
Abordarea
subiectivă: Se
concentrează pe
percepția individuală a
bunăstării, satisfacția cu
viața și fericirea.
Metode comune de
măsurare:
Indicatori statistici
: Utilizează date agregate
pentru a măsura aspecte
specifice ale CV, cum ar fi
speranța de viață la naștere,
mortalitatea infantilă și rata
sărăciei.
Sondaje: Solicită
indivizilor să își evalueze
propria bunăstare sau
satisfacție cu viața.
Studii de caz: Examinează
în detaliu experiențele
individuale sau de grup
pentru a înțelege mai bine
factorii care afectează CV.
Grupuri de discuții
: Permit indivizilor să
discute despre experiențele
lor și despre factorii care le
afectează CV într-un cadru
de grup.
4. 8 dintre aceste dimensiuni se referă
la capacitățile oamenilor de a-și urmări
bunăstarea autodefinită în funcție de
propriile valori și priorități.
Dimensiunea, „experiența generală a
vieții”, se referă la percepția personală
a calității vieții, și anume satisfacția
vieții, emoțiile, sensul vieții.
Add a Footer 4
5. EUROSTAT utilizează un model multidimensional pentru a măsura calitatea
vieții (CV) în Uniunea Europeană (UE). Acest model se bazează pe 8 domenii
principale, completate de un indicator sintetic.
Modelul multidimensional al EUROSTAT oferă o imagine mai completă a
calității vieții decât indicatorii simpli bazati pe un singur domeniu. De asemenea,
permite compararea calității vieții între diferite state membre ale UE, luând în
considerare o gamă largă de factori.
EUROSTAT utilizează un model multidimensional pentru a măsura calitatea
vieții (CV) în Uniunea Europeană (UE). Acest model se bazează pe 8 domenii
principale, completate de un indicator sintetic.
Modelul multidimensional al EUROSTAT oferă o imagine mai completă a
calității vieții decât indicatorii simpli bazati pe un singur domeniu. De asemenea,
permite compararea calității vieții între diferite state membre ale UE, luând în
considerare o gamă largă de factori.
5
6. Portugalia
Portugalia este o țară din
Peninsula Iberică, cu un
climat mediteranean, o
populație de aproximativ 10,3
milioane de oameni și o
economie bazată pe turism,
agricultură și industrie.
România
România este o țară
situată în Europa de Est, cu o
climă temperat-continentală
de tranziție, o populație de 19
milioane de oameni și o
economie bazată pe
agricultură, industrie si
servicii.
Add a Footer 6
7. MATERIAL LIVING CONDITIONS -
> MATERIAL CONDITIONS ->
MATERIAL DEPRIVATION
INABILITY TO MAKE ENDS MEET
- EU-SILC SURVEY
7
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
Portugal Romania
Inability to make ends meet - EU-SILC survey
-single person-
2022 2015
0.
5.
10.
15.
20.
25.
30.
35.
40.
Portugal Romania
Inability to make ends meet - EU-SILC survey
-single person with children-
2022 2015
8. 8
Add a Footer 8
Între cele două țări, România și Portugalia, din punct de vedere al acestui indicator,
nu există diferențe mari. În 2015, în Portugalia, aproximativ 22.7% din gospodăriile cu o
singură persoană resimțeau această greutate, iar în România un procentaj de 24.6%.
Însă, în anul 2022 s-a produs o schimare mare în ambele țări, procentul Portugaliei a
scăzut cu 9.7% ajungând la 13%, iar în România a ajuns la 12.4%. Dacă în anul 2015
România avea un procentaj mai mare față de Portugalia, în 2022 pozițiile se inversează,
România având un procent mai mic față de Portugaliei cu 0.6%. În ceea ce privește
gospodăriile cu o singură persoană și un copil, acest indice este considerabil mai mare. În
2015 în Portugalia acest indice deținea 35.3% din populație, iar în România 34%. În
2022, rpocentul acestui indice a scăzut considerabil în ambele țări, în Portugalia a ajuns
la 20.9% iar în România a ajuns la 20.4%.
9. Add a Footer 9
HEALTH -> ACCESS TO HEALTHCARE
Self-reported unmet needs for medical
examination by sex, age, main reason
declared and educational attainment
level
1.0 1.1
1.1
1.9
0.0
1.0
2.0
Portugal Romania
Self-reported unmet needs for
medical examination by sex, age,
main reason declared and
educational attainment level - males
16-24
2015 2022
0.
1.
2.
Portugal Romania
Self-reported unmet needs for
medical examination by sex, age,
main reason declared and
educational attainment level -males
25-34
2015 2022
10. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INDICELE DE NEVOI NESATISFĂCUTE AUTO-
RAPORTATE DE EXAMINARE MEDICALĂ DE CĂTRE BĂRBAȚI, AVÂND
CA MOTIV CĂ ACESTEA SUNT PREA SCUMPE, DIFERENȚELE ÎNTRE
ȚĂRI SUNT MINIME. ÎN 2015 ÎN PORTUGALIA, PENTRU BĂRBAȚII
ÎNTRE 16 ȘI 24 DE ANI ACEST INDICE AVEA O VALOARE DE 1%, IAR ÎN
ROMÂNIA AVEA O VALOARE DE 1.1%. ÎN 2022 ACEST PROCENTAJ A
CRESCUT CU 0.1% PENTRU PORTUGALIA AJUNGÂND LA 1.1%, IAR
PENTRU ROMÂNIA A CRESCUT CU 0.8%, AJUNGÂND LA 1.9%, O
CREȘTERE CONSIDERABILĂ FAȚĂ DE PORTUGALIA. IN CEEA CE
PRIVEȘTE PROCENTAJUL ACESTUI INDICE PENTRU BĂRBAȚII CU
VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 25 ȘI 34 DE ANI, PORTUGALIA AVEA UN
PROCENTAJ DE 1.5% ÎN 2015 ȘI TOT 1.5% ȘI ÎN 2022, ÎN SCHIMB
ROMÂNIA AVEA UN PROCENTAJ DE 1.4% ÎN 2015 IAR ÎN 2022 A
SURPRINS O SCĂDERE CONSIDERABILĂ AJUNGÂND LA 0.1%, ACEST
INDICE FIIND APROAPE NESIMȚIT ÎN ROMÂNIA.
10
11. Add a Footer 11
ECONOMIC SECURITY AND PHYSICAL
SAFETY -> ECONOMIC SECURITY ->
WEALTH
Inability to face unexpected
financial expenses-EU-SILC
survey
0.
20.
40.
60.
80.
Portugal Romania
Inability to face unexpected financial
expenses-EU-SILC survey - single
woman-
2015 2022
0.
20.
40.
60.
80.
Portugal Romania
Inability to face unexpected
financial expenses-EU-SILC survey -
single man-
2015 2022
12. În ceea ce privește indicele de incapacitate de a face față
cheltuielilor financiare neașteptate, în cazul femeilor singure, în
2015 în Portugalia exista un procentaj de 52.2% iar în România
un procentaj de 71%, o parte semnificativă din populația femeilor
singure resimțeau o greutate în fața acestei situații, în România
mai mult decât în Portugalia. Până în anul 2022 s-a produs o
scădere a acestor procentaje, însă nu destul de relevantă,
Portugalia având 41.5% în 2022, iar România având 66.3%. În
ceea ce privește bărbații singuri, în 2015 în Portugalia 42.1%
resimțeau o incapacitate în fața cheltuielilor neașteptate, iar în
România un procentaj semnificativ mai mare, de 60.7%. În 2022
s-a resimțit o scadere, procentajul în Portugalia ajungând la
32.1% iar în România la 52.9%. Se poate observa că între femei și
bărbați este o diferență considerabilă, femeile având o
incapacitate mai mare față de bărbații, în ambele țări.
Add a Footer 12
13. ECONOMIC SECURITY AND
PHYSICAL SAFETY -> ECONOMIC
SECURITY -> DEBT
ARREARS (MORTGAGE OR RENT,
UTILITY BILLS OR HIRE
PURCHASE) FROM 2003
ONWARDS - EU-SILC SURVEY
13
0.
5.
10.
15.
20.
25.
Portugal Romania
Arrears (mortgage or rent, utility bills or hire
purchase) from 2003 onwards - EU-SILC survey -
single female-
2015 2022
0.
2.
4.
6.
8.
10.
12.
14.
16.
18.
20.
Portugal Romania
Arrears (mortgage or rent, utility bills or hire purchase)
from 2003 onwards - EU-SILC survey - single male-
2015 2022
14. În ceea ce privește indicele de datorie (chirie, facturi de utilități, etc.),
în cazul femeilor singure, în Portugalia 2015 se resimțea un procentaj
de 3.4% în timp ce în România acest indice avea un procentaj mult
mai mare, și anume de 19.8%, mai multe femei din România având
probleme cu aceste datorii. În 2022, procentajul acestui indice a
crescur, în Portugalia ajungînd la 4.7% iar în România la 20.1%,
nefiind totuși o diferență considerabilă între ani. În ceea ce privește
bărbații, în 2015 în Portugalia aproximativ 10.4% dintre bărbați
aveau o problemă în ceea ce privește acest indicator, iar în România
17.3%. In 2022 indicele a scăzut, în Portugalia ajungând la 5.6% iar
în România la 16.9%. Se poate observa o diferență între populația
feminină și cea masculină, cu trecerea timpului acest indice a crecut la
femei, în ambele țări, iar la bărbați a scăzut,
14
15. Având în vedere indicatorii prezentați se poate observa că
Portugalia se situează mai bine față de România, la fiecare
dintre indicatori, diferențele cele mai mari fiind la
incapacitatea de a face față cheltuielilor financiare neașteptate
și la indicatorul de datorie, Portugalia fiind într-o situație mai
bună față de România.
Ambele țări mai au de progresat dar se observă schimbări
considerabile îintre anii 2015 și 2022
Add a Footer 15
