4. Epidemiologia
• în SUA 11% din populaţie consumă în
medie o uncie (aprox. 28 g) de alcool pe zi
• în Anglia 2% din populaţie este în stadiul de
dependenţă de alcool
• raportul pe sexe B/F = 4/1
• mari diferenţe transculturale
• costuri sociale enorme
11. Intoxicaţia alcoolică acută
sau Beţia vulgară
A. Stadiul euforic - euforie, logoree, hipermnezie, lipsa
autocriticii etc. (0,3-1 gr‰).
B. Stadiul ebrios - incoerenţă verbală, discoordonare
motorie, tulburări de echilibru, lentoare şi înceţoşare
perceptivă, labilitate şi erupţie afectivă (1-1,5 gr‰).
C. Stadiul de somn
alcoolemie de 1,5-4 gr‰.
D. Stadiul de comă > 4 gr‰.
E. 5 gr‰ - moarte
12. Beţia patologică
• ingestia unei cantităţi minime de alcool
• o tulburare de conştiinţă de tip crepuscular
• halucinaţii sau un sindrom delirant
• agitaţie psihomotorie
• omucideri, sinucideri sau alte acte
antisociale
• un fond de microorganicitate
• 24 h
13. Dipsomania
• Alcoolizare periodică şi conştientizată
critic abia după trecerea episodului
• Pulsiunea de a bea cu insistenţă,
neglijând totul
• Zile – săptămâni
• Câteva luni între crize
• Relaţii cu ciclotimia, PMD şi epilepsia
14. Intoxicaţia alcoolică
cronică
Are trei stadii:
a. Stadiul consumului abuziv - întreruperea
nu declanşează simptome de
dependenţă nici psihice, nici organice
(sevraj);
b. Stadiul dependenţei psihice;
c. Ultimul stadiu este cel al dependenţei
organice, tot mai accentuate
15. Semne fizice
• 1.astenie marcată
• 2. inapetenţă, cu
scădere în greutate
• 3.transpiraţii
• 4.facies obosit
• 5.congestia
conjunctivelor
• 6.faciesul eritematos
(un nivel crescut al
estrogenilor)
• 7.telangiectazii faciale
(acnea rosacea)
• 8.tremurături spontane
ale mâinilor, dar mai
ales la emoţii minime
• 9.tegumente având un
aspect carenţial şi
eritematos
16. Simptomatologie
psihică
• labilitate emoţională, iritabilitate,
hipoprosexie, hipomnezia si hipoestezie
senzorială
• depresie, anxietate
• metamorfozarea personalităţii
• incapabili sexual - deliruri de gelozie
• decădere socială
17. Delirium tremens
• o complicaţie a intoxicaţiei alcoolice
cronice
• netratat - mortalitate peste 50%
• după primii cinci ani de consum
• în stadiul de dependenţă organică
18. Delirium tremens
• 2-4 zile de la abstinenţă
• transpiraţii
• tremurături accentuate
• nelinişte
• insomnii
• inapetenţă
• momente tranzitorii de confuzie
19. Delirium tremens
• tulburarea de conştiinţă devine totală şi
fără întrerupere
• dezorientare auto- şi allopsihică
• halucinaţii dominant vizuale şi oneiroidonii
• patognomonice zoopsiile: reptile, şobolani
• bolnavul se apără agitat, zgomotos
20. Delirium tremens
• transpiraţiile sunt generalizate
• hipertermia urcă până la 40o
C
• apar tremurăturile extremităţilor, bărbiei,
limbii, vorbirii etc.
• pulsul trece de 100/minut
• evoluţia spre moarte poate fi rapidă (în
lipsa tratamentului)
21. Delirul alcoolic subacut
sau Predelirium tremens
• debutul este mai lent
• lipseşte hipertermia extremă
• sindromul de sevraj simplu
• eretismul vegetativ moderat
• neliniştea şi anxietatea în limitele în care
bolnavul îşi poate păstra controlul şi
tremurăturile
22. Delirurile alcoolice
cronice
• ideile de gelozie
• ideile de otrăvire
• reprezintă compensări patologice
• prognostic favorabil
• potenţial agresiv !!!
23. Depresia alcoolică
• în cadrul evoluţiei consumului abuziv
• post sevraj în prima lună
• comorbiditate depresie-alcoolism
• 90% dintre alcoolici au tulburări afective
secundare
• relaţia cu serotonina şi SSRIs
24. Suicidul
• una din 3 tentative de
suicid sunt asociate
alcoolului
• unul din 10 suicidari
(act finalizat) au în diagnostic şi eticheta
de alcoolism
• idei de vinovăţie ori gelozie - evaluare şi
supraveghere în sensul riscului suicidar
25. Politoxicomania
• hipnotice
• diverse tranchilizante (mai ales
benzodiazepine şi meprobamat)
• drogurile propriu-zise
• sevrajul la alcool este
mai periculos decât
sevrajul la droguri ilicite!!!
26.
27. Psihoza polinevritică
Korsakov
• polinevrită, hipotonie
musculară, dureri pe
traiectele nervoase,
mai ales în plante
• amnezie anterogradă,
compensată prin confabulaţii
• deficit B1
• tratamentul nu poate garanta evitarea
evoluţiei spre deteriorare (demenţă)
28. Encefalopatia Gayet-
Wernike• sufuziuni sanguine în spaţiul periventricular III, în
corpii mamilari şi în hipocamp
• Simptome psihice: confuzie, oneiroidism, nelinişte
sau agitaţie psihomotorie, insomnii
• Simptome neurologice: vegetative, extrapiramidale,
oculare
• Simptome digestive: în primul rând dureri difuze şi
eretism al tranzitului
• fără tratament - exitus
• sub tratament – sechele cognitive şi neurologice
29. Demenţele alcoolice
Sunt descrise trei forme clinico-morfologice:
• dementa nediferenţiată
• demenţa Morel (cu scleroză laminară
corticală în lobii frontali)
• demenţa Marchiafava cu leziuni în corpul
calos
30. Epilepsia alcoolică
• crize epileptice generalizate, nu
întotdeauna tipice
• accesele epileptice se pot suprapune
peste oricare stadiu sau entitate
enumerată
• focarul se poate reactiva la orice reluare a
consumului de alcool sau la solicitări
intense de altă natură
31. Complicaţii sociale
• Profesionale - absenteismul, randamentul slab şi
afectarea calitativă a muncii
• Familiale - pierderea slujbei, prăbuşirea
financiară, riscul violenţelor, inclusiv sexuale sau
riscul de victimă, mai ales la femei, duc la
prăbuşirea familială; personalitatea copiilor -
delincvenţă, prostituţie, drog şi violenţă
• Riscul criminogen - cel puţin unul din trei
puşcăriaşi au în istoria personală o perioadă de
abuz de alcool; boschetarii; şofatul în stare de
beţie prezintă un mare risc.
37. Cura de repulsie cu
disulfiram
• tot mai rar folosită
• reflex condiţionat
• la o oră după ce bolnavul a înghiţit 1/2 din doza
zilei precedente de disulfiram se administrează
100-150 gr. din băutura preferată
• curele se continuă la două zile
• se fac 5-7 şedinţe
• cura de întreţinere constă în 500 mg/zi
• disulfiramul (Antalcol) opreşte metabolizarea
alcoolului la acetaldehidă producând aversiune
42. Benzodiazepinele
Greşelile comune - nerespectarea celor
trei reguli:
1. prescrierea de doze sublimită
2. precizarea clară a timpului de administrare
3. scăderea lent progresivă a dozelor sau
înlocuirea substanţei
45. Simptomele sevrajului
• transpiraţii
• puls > 100
• tremurări
• insomnii
• greaţă şi vomă
• halucinaţii tactile
(destul de frecvente),
vizuale şi cel mai rar
auditive
• anxietate
• crize epileptice
46. Tratament
Intoxicaţia acută şi coma
• menţinerea funcţiilor vitale
• analeptice cardiace şi respiratorii
• stimularea diurezei
• optimizarea ciclurilor metabolice prin aport
vitaminic complex, combaterea radicalilor liberi
prin administrare de sulfat de magneziu, vit.E şi
vit.C.
47. Tratament
Intoxicaţia cronică
• “ieşirea din dependenţă” - sevraj
• progresiv în funcţie de T1/2
• anxietatea – alte anxiolitice
• stări depresive – carbamazepin
• se vor evita neurolepticele - scad pragul
convulsivant
48. Barbituricelele
• afectează concentrarea şi coordonarea
• labilizează afectivitatea
• dizartrie, ataxie şi ameţeli
• Administrate in timpul sevrajului dau
anxietate, tremurături, insomnii iar, la doze mai
mari, sau în funcţie de durată administrării, crize
epileptice
49. Sevrajul la barbiturice
• este periculos vital !!!
• riscul unui status epileptic la un organism tarat
• reducerea dozelor: la benzodiazepine – 1/2, la
barbituricelor - scăderea cu 1/3 pe săptămână,
dacă nu au existat crize epileptice şi 1/4 dacă au
apărut
• protecţia - benzodiazepine sau carbamazepin şi
inhibitori indirecţi (MgSO4-hiperton împreună cu
glucoză hipertonă - aport energizant neuronal şi
vit.C – antiradical liber)
50. Amfetaminele
• arie restrânsă de utilizare terapeutică
• sindromul hiperchinetic la copil (metilfenidatul)
• narcolepsie (metilfenidatul)
• anorexigen (fenfluramina)
52. Intoxicaţia cronică
• dependenţii de amfetamine pot dezvolta un
comportament stereotip (repetă tot timpul
aceiaşi activitate, fără scop)
• psihoze paranoide imposibil de diferenţiat de o
schizofrenie paranoidă, cu proiecţie delirantă
persecutorie, ostilitate şi agresivitate
• pierderea în greutate, fasciculaţii musculare,
dureri toracice şi chiar crize epileptice
53. Dependenţa
• nu dezvoltă o toleranţă marcată
• sevrajul este relativ uşor - anergie şi depresie
• alternanţa euforiei şi hiperactivităţii, cu disforia şi
lipsa de energie; simptomele cedează în câteva
zile de abstinenţă, inclusiv psihoza (până la 10
zile)
• ”Ieşirea din dependenţă“ se face prin scăderea
progresivă a dozelor
54.
55. Drogurile ilicite
• Toxico-sedative şi euforice (euphorica), gen opiu
cu derivaţii săi şi cocaina
• Toxicele îmbătătoare (inebrantia), gen alcool şi
eter
• Toxicele simţurilor (phantastica) gen haşiş şi
mescalină
• Toxicele stimulente, gen cafeină şi tutun
60. • morfina i.v. acţionează prompt şi mai intens
• morfina deteriorează intelectual lent, nu foarte
profund
• heroina produce în loc de calm o iritare greu de
stăpânit cu o hiperestezie senzorială şi
imaginativă copleşitoare
• heroina deteriorează rapid şi profund
61. Sevrajul
• dispoziţie disforică
• dureri musculare
• lăcrimări sau rinoree
• piloerecţie, transpiraţii
• midriază
• greaţă, vomismente
• diaree, stare febrilă
• insomnii cu nelinişte
62. Sevrajul
• debutul, de la ultima administrare, depinde de
durata dependenţei şi de doza uzuală
• morfină şi heroină 6-8 ore
• atinge punctul maxim în 2-3 zile şi durează 7-10
zile în medie
• debutează în 1-3 zile, atinge apogeul în 5-7 zile
şi durează până la două săptămâni
• evoluţia este mai lungă, dar mai domoală
63. Tratamentul sevrajului
• Metadona are toleranţa încrucişată cu alte
opiacee şi un timp de înjumătăţire lung de 12
ore
• 10mg-10mg-10mg (în total 30 mg) pe zi
• apoi se descreşte zilnic, progresiv, 30-25-20-15-
10-5-0 mg pe zi
• sevraj sever cu febră şi complicaţii cardiace - se
începe substituirea în scădere de la 45 mg pe zi,
cu o scădere la fel de lentă
64. Tratamentul sevrajului
• Clonidina - agonist alfa-2-adrenergic - două
săptămâni
• este la fel de eficientă ca metadona
• doza de clonidină - 0,006 mg/kg la apariţia
sevrajului
• următoarele 4 zile se administrează 0,9-1,5
mg/zi divizate în trei doze
• după 4 zile, doza se reduce, în 2-4 zile cu 50%,
iar după 9 zile se poate întrerupe
65. Tratamentul sevrajului
• Naltrexona - antagonist opiaceu de lungă
durată
• blocarea funcţionării receptorilor opiacei şi
blocarea reapariţiei euforiei după administrarea
de drog
• 25-50 mg pe zi şi se creşte progresiv timp de 5-
10 zile la 100-150 mg pe zi în trei prize
66. Canabicele
• răşina de pe frunzele şi vârfurile înflorite de
Canabis indica
• răşina se cheamă haşiş în Levant, charas în
Asia şi chira în nordul Africii
• principiul activ este tetrahidrocanabinolul
• marihuana se fumează, haşişul se injectează
• efectul căutat apare după 10-30 minute
• administrate oral, în alimente sau în funcţie de
alimentele din stomac intoxicaţia se poate
instala mai lent, dar este mai profundă şi mai de
durată
67. Fazele canabismului
• Faza euforică manifestată prin eutimie, confort
somatic, mulţumire, necesitate de comunicare
• Faza de exaltare senzorială şi afectivă, cu o
hiperestezie senzorială, emotivitate crescută,
ilaritate, tandreţe intensă ori anxietate,
accelerarea timpului, deformarea spaţiului etc.
• Faza extatică ce urmează este o beatitudine
liniştită pe care fundal pot apare halucinaţii
panoramice, drogatul neputându-se mişca,
precum în vis.
• după câteva ore apare somnul, urmat de
mahmureală, uneori bine dispus (“a doua
beţie”).
68. Riscuri
• nu există riscul unui sevraj major
• îngustarea câmpului conştiinţei şi ostilitatea cu
agresivitate
• capabili de crime de o cruzime înfiorătoare
• cei mai periculoşi drogaţi prin imprevizibilitatea
şi amplitudinea reacţiilor ostile
• unele cazuri ajung la atrofii cerebrale
69.
70. Tratament
• reducerea rapidă a dozelor în 3-4 zile
• tratamentul medicamentos este simptomatic
• ostilitatea şi iritabilitatea – carbamazepin
• anxietatea – benzodiazepine
• psihoterapia - învăţarea altor plăceri, stârnirea
interesului diversificat, iar în final remotivarea
persoanei
71. Cocaina
• extrasă din arbustul Erytroxylon Coca
• pe cale nazală atinge nivelul plasmatic maxim
înainte de 1h şi persistă cam 5h
• intoxicaţia acută - “fericirea în mişcare”, buna
dispoziţie, vigoarea, curajul, creşterea
imaginaţiei, aproape hipomaniacal
• durează până la 10-15 minute, apoi intoxicatul
cade într-o apatie totală, o disforie din care
simte nevoia să reiasă căutând drogul
72.
73. Faza halucinatorie
• după săptămâni – luni de abuz
• iluzii vizuale multiple, toate se deformează în jur,
devin “vii”, apar valuri de “puncte luminoase”
provocate de unele materiale: oglinzi, geamuri,
uşi metalice etc. Intoxicatul le caută şi stă
nemişcat “la spectacol”
• patognomice sunt halucinaţiile haptice: insecte
pe sub piele, curenţi electrici, lipitori pe piele,
senzaţii particulare de frig
• intoxicatul trăieşte delirant senzaţia şi are
convingerea că este devorat de păduchi, de
ploşniţe, viermi, care I-au intrat în piele, îl doare,
are prurit etc.
74. • suspiciune, ostilitate, idei de urmărire,
persecuţie
• rupt complet de realitate, se baricadează, stă
“cu arme” sub pernă, doarme sub pat etc.
• treptat, caracterul se perverteşte, moralitatea
dispare, începe să fure, să mintă, să escrocheze
• intelectul se deteriorează progresiv
• în această fază poate apare semnul
patognomonic: perforarea membranei nazale
75. Tratament
• nu dezvoltă dependenţă fizică
• sevrajul psihic se pare că este mai brutal decât
la oricare drog
• pentru drog “este în stare de orice”
• se agită violent
• tratamentul nu poate fi început decât prin izolare
şi rupere de lungă durată de mediul “plăcerii
totale”
76. Cath-ul
• se consumă în ţările arabe şi africane din jurul
Mării Roşii şi din Yemen în Afganistan
• trei alcaloizi: catinina, catidina şi catina
• euforie, tahipsihie, bogăţie de idei, uşurinţa de a
comunica, discoordonare motorie, midriază,
privire fixă, tahicardie şi hipertensiune arterială
• ideaţie de grandoare, mai ales erotică, totul
terminându-se cu o ejaculare spontană fără
orgasm
• ca toţi toxicomanii sfârşesc prin a fi impotenţi
77. Halucinogenele
vegetale
• nu provoacă toxicomanii majore
• generează tulburări psihice de tip psihotic: iluzii,
halucinaţii, modificări de schemă corporală,
modificări de afectivitate şi modificări de
conştiinţă
• se numesc halucinogene, psihodisleptice sau
psihedelice
78. Halucinogene
• Echinocactus Williams (cactus din Mexic) conţine
mescalina
• Opuntia Cylindrinca (cactus din Peru) - tulburări de
schemă corporală.
• din unele mimoze din Antile şi America de Sud se
prepară o pulbere care conţine bufotenină.
• aztecii utilizau Ipomena tricolor (ololingui) care conţine
cinci alcaloizi lisergici. Din ciuperca sacră a aztecilor
Nacatl s-a izolat alcaloidul psilocybina, strâns înrudită cu
acidul lisergic.
• unele ciuperci halucinogene cresc şi la noi.
79. Intoxicaţia acută
• lumea apare feerică, în culori strălucitoare care
“dau impresia de relief”, obiectele au halouri,
spaţiul se distorsionează, lucrurile “se umflă, se
scorojesc”, trecând apoi la halucinaţii şi oneiroidii
• continuitatea şi unitatea corpului se pierd treptat
până la dezmembrare sau la membre fantomă
• iniţial apare o excitaţie ideatică, apoi un verbiaj
gol, fără conţinut
• afectivitatea este exacerbată, iar trăirea timpului
este complet perturbată “o secundă cât un veac”
80.
81. Intoxicaţia acută
• midriază, tahicardie, transpiraţie, paloare,
lipotimii - la 30 de minute după administrarea
drogului
• în intoxicaţiile hiperacute - crize epileptice şi
comă
• stări anxioase extreme cu îngustarea conştiinţei
şi fugi patologice sau tentative de suicid
82. Drogurile sintetice
• LSD
• Fenilciclidina (PCP)
• au acelaşi profil fiziologic şi toxic cu
halucinogenele vegetale, dar sunt cu mult mai
puternice
• produsul D.O.M. (2,5-dimetoxi-4-metil-
amfetamina) este de 50 de ori mai puternic
decât mescalina. Mişcarea hippy l-a botezat
S.T.P. (de la franţuzeştile: Sérénité, Tranquilité,
Paix)
• LSD-25 (acidul lisergic) este un alcaloid din
secara cornută, dar uşor de sintetizat
83.
84. • L.S.D.- acţionează la 1h de la ingerare şi
durează între 8 şi 12 ore
• Fenilciclidina se administrează: oral, intranazal
sau intra venos; acţionează la 5 minute,
maximumul în 30 de minute
• midriază (LSD-ul), pupilă nemodificată (PCP-ul),
hipertensiune, transpiraţii, înceţoşarea vederii,
discoordonare motorie, tremurături şi greutate în
respiraţie
• decesul în intoxicaţiile mortale survine prin
depresia respiraţiei
85. Fenilciclidina
• simptome de tip maniacal, dar asemănătoare
visului
• o senzaţie de rupere de realitate, apoi mioclonic
şi confuz
• urmează somnolenţă, stupoare şi comă cu ochii
larg deschişi
• la ieşirea din comă – halucinaţii şi delir de
persecuţie cu agitaţie
• intoxicaţia - nistagmus, ataxie şi rigiditate
musculară
• deces - stop respirator, accidente auto (mare
pericol), incendiu etc.
86. Ecstasy
• în doze mici de 75-175 mg este tranchilizant,
favorizează introspecţia şi comunicarea,
“încălzeşte sentimentele”
• chimic, seamănă cu amfetaminele şi mescalina,
dar nu este halucinogen
• toxicomanii prezintă HTA, puls crescut, gură
uscată, nistagmus, pierderea echilibrului,
anorexie şi micţiuni frecvente
• nu dă sevraj
87. • tratamentul stărilor acute se adresează
diverselor complicaţii
• neliniştea şi agitaţia - diazepam i.m. în doze
tatonabile
• productivitatea halucinatorie - haloperidol i.m.
• HTA trebuie abordată specific
• forţarea diurezei cu acidifierea urinei favorizează
eliminarea drogurilor
Tratament
89. Exemplificări
• jucătorii patologici de cărţi, de jocuri mecanice,
de jocuri pe calculator
• trecerea spre patologia clară a tulburărilor de
control a impulsurilor: cleptomanie, piromanie,
trichotilomanie
• “dependenţă de muncă” – controversată
• suferă relaţiile familiale, profesionale şi sociale,
încurcături materiale
